1.

Descrierea generala a pietei

Introducere
Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din
alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti
cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de
cesti pline cu sauroasa licoare. !i asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca priim
lucrurile din punctul de edere al olumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al
doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa
lucreaza peste "0 de milioane de oameni si e#ista tari care, din punct punct de edere economic
sunt practic dependente de felul in care eolueaza aceasta industrie.
$e piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile
prime de e#port de inalta aloare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea
depinzand aproape in intregime de e#portul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai
importante piete ale cafelei se afla la %e& 'or( si )ondra, unde se negociaza arietati de cafea
din speciile Arabica si respecti *obusta.
$retul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu
influentat de factori cum ar fi+ modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si
olumul productiei de cafea.
Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de ,000 de ani.
In -ccident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in -rientul .ijlociu ea este consumata de
toate paturile sociale inca din ec/ime.$rima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din
secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, e#istau multe legende arabe despre bautura
misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
$rimele plante de cafea au fost aduse pe coastele .arii *osii din Africa.)a inceput cafeaua
era considerata aliment si nu bautura. 0riburile est-africane macinau boabele crude de cafea si
prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile.
Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a aea mai multa energie in timpul
luptelor.
Incepand cu anul ,000 e.n., renumitul tamaduitor Aicenna, administra cafeaua in c/ip de
medicament. 1tiopienii obtineau un fel de in din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a
"
boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in $eninsula Arabiei si din secolul ,, aici
cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
!e pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a 1tiopiei cunoscuta sub
numele de 23affa2. 4e acolo ea se raspandeste in 'emen, apoi in Arabia si 1gipt. Cultiarea
cafelei s-a e#tins rapid in toate aceste tari si seritul cafelei a deenit un obicei zilnic placut. !pre
sfarsitul sec. al XI5-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele
potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in 1uropa.
Cererea de cafea in -rientul Apropiat era e#trem de mare si toate transporturile de cafea care
paraseau 'emenul cu destinatia Ale#andria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite
pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul
pelerinajului lor la .ecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultie in
tarile lor. Astfel, a inceput cultiarea cafelei in India.
Cafeaua a intrat in 1uropa la acea reme prin portul 5enetia, unde aeau loc sc/imburile
comerciale cu negustorii arabi. 6autura a deenit obisnuita in randul populatiei in momentul in
care anzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternatia la bauturile reci. 4e
asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus
acest obicei in 1uropa.
Asemanarile fonetice dintre cuantul 2cafea2 si ec/ialentii sai europeni 7 in italiana 2caffe2,
in franceza 2caff82 si 2(affee2 in germana, de e#emplu9, i-au determinat pe oameni sa creada ca
numele proine din 23affa2, proincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia.4ar o alta
ipoteza a sugerat ca acest cuant poine din arabescul2:ua/&e(2, care inseamna 2stimulant2 .
$e la mijlocul secolului ,7, olandezii dominau comertul naal si au introdus cultiarea la
scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele ;aa, !umatra, !ula&esi si 6ali.
Cafeaua a ajuns in America )atina catea decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de
cafea in .artinica. )a jumatatea secolului ,<, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin
plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, 6razilia a deenit
cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
1ste interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultiarea arborelui in aceasta parte
a lumii este relati recenta. 4e fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea
=
cafelei in Africa, c/iar dupa $rimul *azboi .ondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un
climat si un sol propice infloririi arborelui.
Structura pietei din Romania
In *omania se consuma anual ",= (ilograme de cafea pe cap de locuitor, de trei ori mai
putin decat in >ermania si de doua ori mai putin decat in Austria, conform datelor furnizate de
Asociatia *omana a Cafelei 7A*C9, preluate de la -rganizatia .ondiala de profil. *egional, nici
ecinii est-europeni nu sunt mari consumatori de cafea, dar depasesc anual, = (ilograme pe cap
de locuitor.
$iata de cafea din *omania reprezinta putin peste "?.000 tone si are o aloare de =64,?
milioane dolari, fiind impartita in trei segmente+ prajita, solubila si specialitati. .embrii A*C
spun in unanimitate ca romanii consuma preponderent cafea prajita, dar si specialitatile au
inregistrat o crestere semnificatia in ultimii ani.
Capacitatea pietei
3raft @oods *omania este producator si distribuitor al marcilor de cafea ;acobs si %oa
6rasilia si una din companiile de top de pe piata produselor za/aroase. Compania inde in lume
apro#imati <4 de miliarde de cesti cu cafea anual, ec/ialentul a "?7 milioane cesti cu cafea in
fiecare zi. $ortofoliul 3raft @oods cuprinde alaturi de ;acobs, marci de cafea precum Carte
%oire, >ealia, ;ac:ues 5abre, .a#&ell Aouse. 3raft @oods a generat ,., mld B!4 enit net
din anzarile de noi produse in "00", iar in "00, i s-a acordat titlul de 2Compania Anului pentru
$roduse %oi2 de catre reista %e& $roducts.
Cafeaua ;acobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar ;acobs 3ronung este
lider in segmentul cafelei premium.
1)I01 *omania a fost infiintata in anul ,<<4. In ultimii 6 ani, 1lite a fost lider la
anzarea cafelei in *omania, aand consum de =0000t pe an si un profit de 60 milioane euro.
Dinamica pietei
Consumul de cafea din *omania este aproape de cinci ori mai mic decat media
europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, >@3. $otriit studiului, in
*omania, un roman consuma anual circa ,,C= (g de cafea, in timp ce europenii beau nu mai
putin de ?,= (g de cafea. Bn alt fenomen reflectat de studiul >@3 este si o scadere cu =D a
consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. $rincipalele cauze identificate de
reprezentantii Asociatiei *omane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, Epro/ibiti pentru
mare parte din consumatorii romaniF. EAsociatia *omana a Cafelei considera ca una dintre
cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu =D conform studiului
>@3, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce
atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua deine greu accesibila consumatorilor
romaniF.
4
$iata cafelei din *omania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari
din 1uropa. Cauza principala o reprezinta nielul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate
din 1uropa+ C?0 euroGtona la cafeaua erde, ,"?0 euroGtona la cafeaua prajita si ?000 euroGtona la
cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pac/etului de cafea in proportie de
"0D, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.
Consumatorul
Conform unui studiu ce a fost realizat pe un esantion de C?0 persoane cu arsta cuprinsa
intre ,C si 6? ani si este reprezentati pentru mediul urban, pentru categoria de arsta luata in
calcul.
C=.6D dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. @emeile
consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii 7C6.0D femei s C0.6D barbati9, iar
persoanele mai in arsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere 7C6.,D
persoanele peste =0 ani s 77.7D persoanele cu arsta intre ,C si =0 ani9.
4intre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel,
74.=D din populatia adulta consuma cafea, ,=.7D consuma cappuccino si ,".CD consuma cafea
instant.
Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare
de tineri 7sub =0 de ani9, in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o
proportie mai mare de persoanele cu peste =0 de ani. $rin comparatie cu
celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de
femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de
persoanele cu studii superioare.
4aca cafeaua naturala este bauta zilnic de C0.=D dintre consumatori, nu acelasi lucru se
poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar
de =?.=D 7cafea instant9 respecti "".4D 7cappuccino9 din persoanele care consuma aceste tipuri
de cafea.
@recenta cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la
persoanele cu arsta medie 7=,-4? ani9 si persoanele cu enituri medii si mari.
Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecenta mai mare in special de
persoanele mai in arsta 7peste 4? ani9.
Consumatorii de cafea naturala beau in medie ,.< cesti pe zi, in timp ce consumatorii de
cafea instant si cappucino consuma in medie ,.4 respecti ,.= cesti pe zi.
In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata 7<=.4D din consumatorii de
cafea naturala9, consumul de cappuccino este relati ec/ilibrat de-a lungul zilei 744.7D
dimineata, =0.<D la pranz,=0."D dupa amiaza si ,4.6D seara. Cafeaua instant ocupa din acest
punct de edere o pozitie intermediara, cu un consum relati ridicat dimineata 76C.6D9, dar
semnificati la pranz si dupa amiaza 7"C.,D respecti ",.7D9.
?
$rin comparatie cu celelalte categorii de arsta, consumul de cafea naturala este polarizat
dimineata la persoanele in arsta 7peste 4? ani9 si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu
arsta medie 7=,-4? ani9 si seara la persoanele tinere 7cu arsta sub =0 ani9.
Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino H este preferata fie medie fie tare de
majoritatea consumatorilor. 4oar apro#imati ,,D dintre consumatori prefera cafeaua 7de orice
tip9 slaba. 0inerii sub =0 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele
mai in arsta consuma cafeaua mai slaba.
,C.6D respecti ,4.?D din persoane consuma cafeaua naturala respecti cafeaua instant
fara za/ar. Interesant este ca ?0."D din consumatorii de cappuccino adauga za/ar la
acesta. .ajoritatea celor care adauga za/ar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai
putin de za/ar. In medie se adauga mai mult za/ar la cafeaua instant decat la cafeaua
naturala.
Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu enituri medii
si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara za/ar, prin comparatie cu celelalte grupe de
persoane.
In ultimii doi ani, consumul de cafea pe plan local s-a prabusit, ajungand acum la o medie
de ",= (g pe cap de locuitor, cifra cu care *omania se plaseaza pe locul 4< in clasamentul
mondial al consumatorilor acestei bauturi. !pre comparatie, si ecinii bulgari beau mai multa
cafea 7",< (g pe cap de locuitor anual9, iar in tarile nordice consumul ajunge la ," (g pe an.
Competitori pe piata
Cel mai mare segment al pietei, cafeaua prajita, cu anzari de 7" de milioane de euro in
primul semestru al acestui an, se imparte intre ;acobs 73raft9, 4oncafe 7!trauss9, 0c/ibo 70c/ibo
>ermania9, %oa 6rasilia 73raft @oods9 si @ortuna 7Cafea @ortuna9, branduri care detin cumulat
o cota alorica de <0D.
$e piata cafelei, 3raft @oods *omania si 4oncafe isi disputa prima pozitie, aand cote de
piata apropiate ca aloare. Cele doua companii nu au dorit insa sa precizeze ce cota de piata detin
pe acest segment.

$otriit companiei, 3raft @ood *omania este lider de piata in categoria de cafea, cota de
piata alorica. ;acobs este brandul numarul , in segmentul de specialitati de cafea incepand cu
luna ianuarie "006.
;acobs este marca preferata de cafea a romanilor. "<,?4D dintre ei beau cafea ;acobs.
6
4oncafe se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu ,<,?4D. 0c/ibo, Amigo si )aazza
detin cote de 7,",D, 4,?4D, ?,=6D. ,0,74D dintre romani prefera o alta marca decat cele
mentionate, iar "=,07D nu beau cafea.
In momentul deciziei de cumparare, doar C,44D dintre romani aleg cafeaua in functie de pret
si =0,6,D in functie de firma producatoare.60,<?D dintre romani sunt influentati in decizia de
cumparare de aroma si taria cafelei.


2. SCOPUL CERCETRII
!copul acestei cercetari este de a identifica comprotamentul consumatorilor de cafea in
ederea determinarii preferintelor consumatorilor potentiali si a intentiilor lor de cumparare.
!. DE"I#IRE O$IECTI%ELOR SI IPOTE&ELOR CERCETRII
O'iecti(ele principale )
studierea comportamentului consumatorilor de cafea H preferinte I
studierea atitudinii consumatorilor referitor la raportul calitate H pret la diferite marci de
cafea.
O'iecti(e secundare )
studierea frecentei de consum a cafelei I
determinarea influentei enitului asupra comportamentului de consum I
determinarea influentei categoriei socio-profesionale asupra comprotamentului de
consum.
Ipote*ele cercetarii )
comportamentul consumatorilor este faorabil I
produsul este consumat in mod frecent I
campaniile promotionale influenteaza poziti consumul de cafea .
7
+. ES#TIO#UL SI C,ESTIO#RUL
Definirea colecti(itatii statistice
Colectiitatea generala reprezinta multimea asupra careia se or generaliza rezultatele
cercetarii. Colectiitatea statistica consta in totalitatea persoanelor de peste ,C ani care consuma
cafea.
Bnitatea de obserare auta in edere este indiidul, iar unitatea de sondaj este stabilita
ca fiind persoana peste ,C ani, indiferent de se# sau de categorie socio-profesinala.
Sta'ilirea metodei de recoltare a informatiilor
*ecoltarea informatiilor se a face prin metoda anc/etei. 0e/nica folosita a fi cea a
interiului structurat, tuturor subiectilor fiindu-le prezentat acelasi c/estionar.
Dimensionarea esantionului
In determinarea dimensiunii esantionului aem restrictii de ordin statistic si organizatoric.
.arimea esantionului a fi calculata pe baza urmatoarei formule+

unde+ n - reprezinta marimea esantionuluiI
t - reprezinta coeficientul asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetariiI
p - reprezinta ponderea atributelor pe care le poseda colectiitateaI
: - ,-p reprezinta ponderea atributelor pe care nu le poseda colectiitateaI
e H reprezinta marja de eroare.
$entru a determina marimea esantionului in cazul esantionarii aleatoare am aut in
edere atat nielul de precizie al estimarii 7eroare admisa9 cat si interalul de incredere.
Astfel, am considerat o eroare admisa de J=D, la nielul de incredere de <6D, care
conform tabelului distributiei z are aloarea de ",06. .arimea esantionului, n, am
determinat-o in cazul procentelor, dupa formula de mai sus. 4eoarece nu detinem informatii
anterioare despre p, procentul celor care or raspunde F4AK, adoptam nielul ma#im pe care-
l poate atinge acesta, p L ?0 D.
- proportia in care componentele esantionului au caracteristica inestigata p este
necunoscutaI
- coeficientul t corespunzator unei probabilitati de garantare a rezultatelor $L<?D
este ",06I
- eroarea limita acceptabila FeK sa nu fie mai mare de J=D.
n L 7",069
"
M 0,? M 7, H 0,?9 G 7J0,0=9
"
L 4,"4=6 M 0,"? G 0,000< L
L ,,7C,77 N 11-. persoane
C
4in lipsa de fonduri si de timp, cercetarea a lua caracterul uneia e#ploratorii,
c/estionarele fiind aplicate doar unui numar de 2/ de persoane.
0etoda de esantionare
.etoda de esantionare aleasa este esantionarea in trepte H deoarece nu dispunem de o lista
cu populatia 6ucurestiului de peste ,C ani, care ar fi permis o esantionare aleatoare sistematica.
Ela'orarea c1estionarului
4upa o scurta introducere se a trece la intrebarile propriu H zise. In c/estionar s-au folosit
intrebari desc/ise si inc/ise 7 acestea din urma constituie majoritatea9.
Intrebarile desc/ise sunt cele care permit subiectului sa formuleze un raspuns liber.
Intrebarile inc/ise folosesc dierse scale de masurare pentru a culege raspunsurile subiectilor.
Intrebarile , si ,, sunt intrebari filtru. Intrebarile ,, ,,, ,7, ", sunt intrebari di/otomice 7 cu
optiuni simple, cu doua ariante de raspuns9. Intrebarile ? si ,0 sunt intrebari cu mai mult
optiuni, iar intrebarile ,, ", =, 4, 6, 7, C, <, ,",,= sunt intrebari cu o singura optiune. Intrebarile
de la sfarsitul c/estionarului, cu numerele ,4, ,?, ,6, ,7, ,C, ,<, "0,", sunt intrebari de
indentificare.
In ceea ce prieste tipurile de scale folosite, acestea sunt+
- !cala nominala binara 7 intrebarile di/otomice ,, ", ,,, ,7, ",9
- !cala nominala cu alegere multipla 7 Intrebarile ? si ,09
- !cala nominala cu alegere unica 7intrebarile ,, ", =, 4, 6, 7, C, ,",,4, ,6,,<,"09
- !cala nominal 7intrebarea ,C9
- !cala diferentiala semantica 7 intrebarea <9
- !cala )i(ert 7intrebarea ,=9
- !cala proportionala 7intrebarea ,?9
<
6una ziuaO .a numesc %egru -ana Andreea G -laru Adelina, sunt studenta la Academia de
!tudii 1conomice din 6ucuresti, specializarea .anagement H 1conomic. *ealizez un studiu
despre comportamentul populatiei referitor la consumul de cafea. !unteti dispus7a9 sa-mi
acordati catea minute pentru realizarea acestei cercetariP
CHESTIONAR
1. Consumati cafea2
a9 daI Continuati interiul.
b9 nu. !ariti la intrebarea ,4
2. Daca da3 cat de des2
a9 Qilnic
b9 -cazional
!. Ce marca de cafea consumati2
a9 4oncafeI
b9 0c/iboI
c9 ;acobsI
d9 %oa 6rasiliaI
e9 Altele+
+. Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati2
a9 Aroma
b9 >ustul
c9 0aria
4. Ce (a determina sa cumparati cafea2
a9 *eclama
b9 $ret
c9 Ambalaj
,0
d9 .arca
e9 4isponibilitatea produsului
5. Cat de des cumparati cafea2
a9 !aptamanal
b9 - data la " saptamani
c9 )unar
d9 .ai rar
-. In ce cantitate cumparati cafea2
a9 "?0 g
b9 ?00 g
c9 ,000 g
d9 .ai mult
.. Cu ce oca*ie2
a9 $entru consum zilnic
b9 $entru cadouri
c9 Cu alte scopuri
6. Ierar1i*ati urmatoarele marci de cafea in ordinea frec(entei cu care
le cumparati)
,-cea pe care o cumparati cel mai des.
6- cea pe care o cumparati cel mai rar.
1lita
0c/ibo
;acobs
%oa 6rasilia
4ou&e 1gberts
Amigo
,,
1/. De unde cumparati cafea2
a9 ARpermar(et
b9 !upermar(et
c9 .agazinele din cartier7piata9
d9 Alte locatii
11. Campaniile promotionale la cafea (7au determinat sa cumparati o cantitate mai
mare2
a9 4a
b9 %u
12. Cine cumpara cafeaua in familie2
a9 !otul
b9 !otia
c9 Alti membrii ai familiei
1!. E8primati7(a acordul sau de*acordul cu pri(ire la)
4ezacord
total 7-"9
4ezacord7-,9 %eutru709 Acord7S,9 Acord total 7S"9
.esajele
transmise in
campania
publicitara sunt
importante
Cumpar mai
multa cafea
cand sunt
promotii
Ambalajul ma
influenteaza
adesea
,"
$retul imi
influenteaza
decizia de
cumparare
1+. Cate persoane locuiesc impreuna cu dumnea(oastra a(and un 'uget comun2
a9 o persoana
b9 "-= persoane
c9 T = persoane
14. Carei categorii de (arsta apartineti2
a9 ,C-"?
b9 "?-=0
c9 =0-40
d9 40-6?
15. %enitul total net pe care l7a incasat familia d(s. in luna trecuta a fost)
a9 sub ?00 leiI
b9 ?00 H ,.000 leiI
c9 ,.000 H ".000 leiI
d9 peste ".000 lei.
1-. Se8ul)
a9 femeiescI
b9 barbatesc.
1.. Stare ci(ila)
a9 %ecasatorit7a9
b9 Casatorit7a9
c9 4iortat7a9
d9 5adu7a9
16. Care este ultima forma de in(atamant a'sol(ita)
a9 liceuI
,=
b9 scoala postlicealaI
c9 studii uniersitareI
d9 studii postuniersitare.
2/. In ce categorie socio7profesionala (a incadrati)
a9 studentGeleI
b9 somerI
c9 pensionarI
d9 angajat.
21. Localitatea de domiciliu)
a9 6ucurestiI
b9 $roincie.
,4
Ela'orarea fisei de o'ser(are
"isa de o'ser(are
%umele si prenumele obseratorului+
)ocatie+
-ra obserarii+
,. Apartenenta la se# a persoanei obserate+
a9 .asculin
b9 @eminin
". 5arsta persoanei obserate+
a9 ,C - =0 ani
b9 =0 H ?0 ani
c9 $este ?0 ani
=. .arca de cafea aleasa+
a9 4oncafe
b9 ;acobs
c9 0c/ibo
d9 %oa 6rasilia
e9 Alta+UUUUU.
4. Cantitatea cumparata+
a9 "?0 g
b9 ?00 g
c9 ,000 g
,?
d9 .ai mult
?. $retul produsului ales 7pe bucata9+
a9 !ub ,0 lei
b9 Intre ,0,0, lei si ,? lei
c9 $este ,?,0, lei
6. 0impul petrecut la raion+
a9 .ai putin de , minut
b9 Intre ,,0, si = minute
c9 Intre =,0, si ? minute
d9 .ai mult de ? minute
,6
4. CULE9ERE SI PRELUCRRE DTELOR
C/estionarul se a completa stand fata in fata cu persoana interieata. Astfel se poate
obsera cel mai bine reactia persoanei si se pot afla cele mai multe informatii.
Aria geografica a cercetarii este orasul 6ucuresti, iar anc/eta se a face in /ipermar(etul
Auc/an 0itan de catre -laru Adelina si in /ipermar(etul Cora )ujerului de catre %egru -ana
Andreea.
Culegerea informatiilor se a face in interalul orar ,"+00 H "0+00, in perioada "6.04 H 06.0?
de catre cei " operatori de interiu.
-bserarea se a facea in acelasi interal orar, in aceeasi locatie.
,7
5. #LI& SI I#TERPRETRE C,ESTIO#RELOR
Intrebarea , + Consumati cafea2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Da "0
Nu 0
Total "0
Intrebarea " + Cat de des2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Zilnic <
Ocazional ,,
Total "0
Intrebarea = + Ce marca de cafea consumati 2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Doncafe <
Tchibo ,=
Jacobs ,6
Nova Brasilia =
Altele 0
Total 4,
Intrebarea 4 + Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Aroma <
Gustul 6
Taria ?
Total "0
Intrebarea ? + Ce (a determina sa cumparati cafea2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Reclama ?
Prt ,,
Ambala "
!arca ,6
Disponibilitate
a pro"usului
7
Total 4,
Intrebarea 6 + Cat de des cumparati cafea2
Raspuns "rec(enta a'soluta
#aptamanal C
,C
O "ata la $
saptamani
6
%unar ,
!ai rar ?
Total "0
Intrebarea 7 + . In ce cantitate cumparati cafea2
Raspuns "rec(enta a'soluta
$&' ( 7
&'' ( C
)''' ( ?
!ai mult 0
Total "0
Intrebarea C + Cu ce oca*ie2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Pentru consum zilnic ,?
Pentru ca"ouri "
*u alte scopuri =
Total "0
Intrebarea < + Ierar1i*ati urmatoarele marci de cafea in ordinea frec(entei cu care le
cumparati.
,<
Intrebarea ,0+ De unde cumparati cafea2
Raspuns "rec(enta a'soluta
+,permar-et ,=
#upermar-et ,<
!a(azinele "e cartier.piata/ ,4
Alte locatii ,
Total 47
Intrebarea ,, + Campaniile promotionale la cafea (7au determinat sa cumparati o
cantitate mai mare2
Raspuns "rec(enta a'soluta
Da ,4
Nu 6
Total "0
Intrebarea ," + Cine cumpara cafeaua in familie2
Raspuns "rec(enta a'soluta
#otul ,
#otia ?
Alti membrii ,4
Total "0
Intrebarea ,= + E8primati7(a acordul sau de*acordul cu pri(ire la)
"rec(enta a'soluta
Raspuns De*acord total De*acord #eutru cord cord total
!esaele transmise in
campania publicitara sunt
importante
" 0 < C ,
*umpar mai multa cafea can"
sunt promotii
0 = , ,0 6
Ambalaul ma influenteaza
a"esea
= ? < " ,
Pretul imi influenteaza
"ecizia "e cumparare
, , " < 7
Total 6 < ", "< ,?
Intrebarea ,4+ Cate persoane locuiesc impreuna cu dumnea(oastra a(and un 'uget
comun2
Raspuns "rec(enta a'soluta
"0
O persoana 7
$01 persoane ,=
21 persoane 0
Total "0
Intrebare ,?+ Carei categorii de (arsta apartineti2
Raspuns "rec(enta a'soluta
)30$&ani ,7
$&01'ani =
1'04'ani 0
4'05&ani 0
Total "0
Intrebare ,6+ %enitul total net pe care l7a incasat familia d(s. in luna trecuta a fost)
Raspuns "rec(enta a'soluta
#ub &'' lei ,
&''0)6''' lei C
)6'''0$6''' lei ?
Peste $6''' lei 6
Total "0
Intrebare ,7+ Se8ul
Raspuns "rec(enta a'soluta
7emeiesc ,4
Barbatesc 6
Total "0
Intrebare ,C+ Stare ci(ila
Raspuns "rec(enta a'soluta
Necasatorit.a/ ,7
*asatorit.a/ =
Divortat.a/ 0
8a"uv.a/ 0
Total "0
Intrebare ,<+ Care este ultima forma de in(atamant a'sol(ita2
Raspuns "rec(enta a'soluta
%iceu ,7
#coala postliceala 0
#tu"ii universitare =
#tu"ii postuniversitare 0
Total "0
",
Intrebare "0+ In ce categorie socio7profesionala (a incadrati2
Raspuns "rec(enta a'soluta
#tu"ent9elev ,?
#omer 0
Pensionar 0
An(aat ?
Total "0
Intrebare ",+ Localitatea de domiciliu
Raspuns "rec(enta a'soluta
Bucuresti ,"
Provincie C
Total "0
""