Austria pe scurt

Denumirea oficial: Republica Austria

Poziia geografic: situat n Europa Central, nvecinat la nord de Germania i Republica Ceh, la est de Slovacia i Ungaria,
la sud de Slovenia i talia, i la vest de Con!edera"ia Elve"ian i #iechtenstein$
Lungimea granielor: %$&'% (m
Populaia: )$%%*$)** locuitori +%**&,
Grupuri etnice: austrieci -%., la care se adaug %%*$*** de turci, /0*$*** de s1rbi, /%*$*** de croa"i, &*$*** de sloveni,
2&$*** de unguri, 3&$*** de bosniaci, 3*$*** de polone4i, /'$*** de slovaci, '$*** de romi, etc$
Confesiuni religiose: 03,'. romano5catolici, 2,0. protestan"i5luterani, cca$ /%. atei, *,&. musulmani, *,%. ortodoci,
/*$*** buditi, 0$3** mo4aici.
Suprafa: )2$*** (m
%
Densitatea populaiei: -) locuitori6(m
%
+%**&,
Punctul cel mai nalt: Gro7gloc(ner 3$0-0 m
Punctul cel mai sczut: 8ed9igho! //2 m
Clima: de tip panonic5continental n est i sud5est, n vest de tip continental cu ierni i veri umede, iar n sud cu in!luen"e
mediteraneene
Forma de organizare: Republic parlamentar de tip !ederal, !ormat din - landuri: Austria n!erioar, Austria Superioar,
:urgenland, Carintia, Sal4burg, St;ria, <irol, =iena, =orarlberg$
Capitala federal: =iena
eful statului: preedintele !ederal >r$ 8ein4 ?ischer +din ) iulie %**2 5urmtoarele alegeri pre4iden"iale vor avea loc n %*/*,
Primul ministru: cancelarul !ederal >r$ @ol!gang SchAssel +este e!ul eBecutivului !ederal de la =iena din data de 2 !ebruarie
%*** i a !ost recon!irmat n aceast !unc"ie la %) !ebruarie %**3, urmtoarele alegeri parlamentare vor !i n noiembrie %**',
!iua naional: %' octombrie +/-&& 5 >eclararea statutului de neutralitate,
Scurt istoric: >up ce a !ost cucerit de romani, huni, lombar4i, ostrogo"i, bavare4i i !ranci, teritoriul central i estic al actualei
Austrii a intrat sub conducerea dinastiei de :abenberg 5 din secolul C p1n n secolul C 5 care, au !ost nvini la r1ndul lor de
ctre 8absburgi, stabili"i n sud5vestul Austriei$ Dotenitorii acestei !amilii vor conduce Austria p1n n secolul CC$
>up abolirea S!1ntului mperiu Roman de Ea"iune German, Austria a devenit, ntre /)*' i /)'0 monarhie de sine stttoare$
>up modi!icarea Constitu"iei din /)'0 a devenit monarhie dualist +mperiul Austro5Ungar,$ ?iind n tabra nvinilor din Frimul
R4boi Dondial, partea german a acestei monarhii dualiste s5a constituit, n /-/), n Republica Austria$ Austria a !ost aneBat
Germaniei na4iste n /-3) +GAnschlussG,$
Alia"ii au ocupat Austria la s!1ritul celui de Al >oilea R4boi Dondial, dup nlturarea regimului !ascist n /-2& s5a constitut cea
de a >oua Republic Austriac care, n /-&&, i5a c1tigat independen"a deplin sub condi"ia pstrrii neutralit"ii$ >up
prbuirea comunismului n Europa de Est, Austria a devenit din ce n ce mai implicat n procesul integrrii europene, iar n /--&
i /---, Austria a aderat la Uniunea European i respectiv la sistemul monetar euro$
Lim"a naional: germana
#oneda: Euro +EUR,
Produs intern "rut $P%&': %3/,) miliarde Euro +%**2,
P%&(locuitor: %)$)** Euro +%**2,
)epartiia populaiei acti*e pe sectoare $+,,-':
. agricultur: %. +/. din popula"ia activ,
. industrie: 33. +%0. din popula"ia activ,
. ser*icii: '&. +'). din popula"ia activ,
)ata /oma0ului: ',2. +octombrie %**& 5 con!orm UE,
1ra oficial: GD< H / or
1ra de *ar $de la ultima duminic din martie p2n la ultima duminic din octom"rie': GD< H % ore
Greuti /i msurtori: sistemul metric
3lectricitatea pentru consumul casnic: %%* =
Prefi4 telep5onic international: **23
Republica Austria
Introducere

Datorit poziiei sale geografice, Austria prezint un punct de legatur ntre marele spaii economice si culturale din
Europa cu un potenial economic puternic dezvoltat. Austria este membru a UE din 199, ceea ce a simplificat n
esen posibilitile de ntrare pe piaa e!tern. Astfel ea a devenit una dintre cele mai stabile "i mai dezvoltate ri
industrializate cu un nalt nivel de trai.
#dat cu aderarea la Uniunea European, Austria a trecut prin modificri structurale profunde in special in sectorul
alimentar, comerul, construcii si sectorul bancar. Avntul con$uncturii interne a determinat n ultimii ani o cre"tere a
%&'(lui cu ).9 *.
Domeniul de cercetare si inovaii ocup n Austria un loc aparte. +n ),,) c-eltuielile de cercetare au constituit .,)
/rd. Euro. Astfel Austria devine unul dintre cele mai moderne state, dotat cu infrastructur te-nologic performant.
0iind o ar industrializat cu piaa intern relativ mic Austria dezvolt comeul e!terior diversificat cu 1, tari.
Astfel )12 din comerul e!terior revine rilor din UE. %rintre cei mai mari parteneri comerciali sunt 3ermania, &talia,
Elvetia si Ungaria . +ns dup destrmarea sistemului sovietic n Europa de Est, Austria a devenit unul dintre cei mai
mari parteneri comerciali "i investori a acestor regiuni inclusiv a 4epublicii /oldova. +n ultimii ani comerul cu arile
Europei de Est s(a triplat.

Poziia geograrfic

Localizarea: Europa 5entral
Suprafaa: total: 62,66 7m)
ap: 1,1), 7m )
pmnt: 6),826 7m)
Statele vecine:total: ),9) 7m
4epublica 5e- 29) 7m, 3ermania 86. 7m,
Uungaria 299 7m, &talia .2, 7m,
:iec-tenstein 2 7m, ;lovacia 91 7m,
;lovenia 22, 7m, Elveia 19. 7m

Clima:/oderat ( <emperat ( continental = iernile sunt cu vnturi reci "i
frecvente pricipitaii"i cu zpad n muni >Alpii?= verile sunt calde
cu precipitaii ocazionale.

Resurce naturale:
@ ;ruri, fier,lemnul , magneziu, crbune, cupru.
@ AlpiiA 9, *
@ %duriA .1.8 *
@ /uniA 1,.6 *
@ ApA 1.9 *
@ :acuriA 9.,,,

Populaia

Populaia: 6,166,),8
Structura pe vrste populaiei: 0-14 ani: 19.)* >brbai 986,9..= femei 9.9,29,?
15-64 ani : 96.2* >brbai ),6)8,829=
femei ),896,.6,? 65 ani: 1.*
>brbai .9,,989= femei 88,986?

Durata vieii: Populaia total: 86.18 ani
brbai: 8.,) ani
femei: 61..6 ani



Religiile: 4omano( catolic 86*,
%rotestatant *,
/usulman "i altele 18*

Limba de stat: 3ermana




orma de guvernare

orma de guvernare: 4epublica federal

!ra"e: Biena, situat n Cord DEstul Austriei, pe Dunre,
la poalele masivului muntos %durea Bienez >EienerFald?.
Suprafaa: .1 7m.

Biena este un puternic centruA
( industrial >112 din producerea industrial naional
ma"ini, utila$e, aparate electrice, confecii, nclminte,
produse alimentare?
( financiar internaional
( de cultur "i nvmnt A
Academia Austriac de Gtiine,
) Universiti >Universitat Eien,
<ec-nisc-e Universitat Eien?,
9 instituii de nvmnt superior>Academia de Arte 0rumoase?,
peste ,, de biblioteci publice, )) muzee "i galerii de art,
) mari orc-estre simfonice, 1 teatre, drdina botanic,
sediul #CU, #%E5?.

Structura administrativ:
9 state federale >'undeslaender,singular ( 'undesland?= 'urgenland, Haernten, Ciederoesterreic-, #beroesterreic-,
;alzburg, ;teiermar7, <irol, Borarlberg, Eien

Srbtorile naionale: Iiua naional, )9 #ctombrie >19?=


#conomia

Produsul Intern $rut: Avind %&'(ul )1,.8, /rd. Eur ,
Austria se afla pe locul in Europa,
situat dupa :u!emburg, Danemarca, Jarile de Kos,
si pe locul 1. in lume.

Repartizarea PI$ pe sectoare: ;ectorul primar (agricultura: )*
sectorul secundar -industria: 22*
sectorul teriar -servicii: 9*

Rata inflaiei: 5u rata inflatiei de la 1.6* n 199 si 1.. * n ),,2 Austria
a devenit o ara model n UE.
ora de munc: ..2 millioane

ora de munc pe sectoare: ;ervicii 98*, industria )9*, agricultura .*

Rata "oma%ului: 5u rata "oma$ului ..6* >n anul 1996?, 2.6* >n anul ),,2?
Austria se situeaza pe locul 2 n UE.

Sectoare industriale:
5ele mai importante ramuri industriale suntA
( industrua constructoare de ma"ini
>Biena, ;teLr, 3raz?
( industria c-imic
( produse electrote-nice >Billac-, Biena?,
( industria turismului >8(6 * din %&'?
( industria alimentar >bere, vin, za-ar?
( industria de prelucrare a lemnului,
( industria te!til
( serviciile de comunicaii
( siderurgie
( industria u"oar >pielrie(Biena, 3raz,
sticlrie(:inz,Biena, 'ad &sc-l, ;teLr,
instrumente musicale( Biena?
( industria artizanal >Borarlberg,
"i Austria &nferioar?.
( agricultura >1 * din %&'?
%rincipalele centre industrialeA
Biena, :inz, 3raz, Hlagenfurt, ;teLr.

Rata de cre"tere produciei industriale:2.6*

Producia energiei electrice:Datorit resurselor primare de energie ara
Alpilor se situeaza pe locul 9 "i produce 6.8 billion 7E-.

Sursele energiei electrice: Austria deine primatul n producerea energiei
acvatice si atomice avnd ca surse primareA fosil: )9.2*
acvatic: 98.)*
alte: 2.*
Consumul energiei electrice:..6 billion 7E-

#&portul energiei electrice:Austria este una dintre cei mai mari e!portatori
de energie in UE cu e!portul de 1..) billion 7E-.
Produse agricole: ;e cultivA gru, cartofii, svecl de za-r, porumb, struguri,
fructe, produse lactate.
;e crescA bovine, porcine "i psri
;ilvicultura.

'rfurile e&portate (Mii Euro:!tructura pe mrfuri:
produse alimentare-"#$0%&
'auturi si produse de tutun-(("&
energie-"#%$(&
produse c)imice-*#0$6&
'unurile prelucrate-1*#160 &
ma+ini si utla,e-%"#5($#

Partnerii e&portatori:%rintre cei mai mari parteneri comerciali suntA
EU 92* >3ermania 2*, &talia 9*, 0rana *, Elveia *?,
U;A *,
Ungaria .*

'rfurile importate (Mio Eur-:!tructura pe mrfuri :
produse alimentare-%#(15&
energie-5#1$*& materia prim -"#(5(&
produse c)imice-$#"4(&
'unurile prelucrate-1%#%$(&
ma+ini si utla,e-%1#5*(#

Partnerii importatori:EU 96* >3ermania .)*, &talia 8*, 0rana *?,
U;A 9*,
Elveia 2*,
Ungaria )*.

Investitiile strine directe(Mio Eur:3ermania(.., 5anada(2,
/area 'ritanie(6, Ungaria(.99,
&talia(91, ;lovenia(928,
U;A(12, 4ominia(1,..
(aluta: Euro >EU4?
:a1 Kanuarie 1999 Uniunea /onetar European
a introdus n ciirculaie valuta comun Euro,
folosit de ctre instituiile financiare a statelor
membre a UE. Astfel de la 1 ianuarie ),,) Euro a devenit
unuca valut folosit pentru efectuarea tranzaciilor
n cadru statelor membre ale UE.
Viena - turistic
Oraul turistic Viena i atrage oaspeii prin oferta artistic i cultural extrem de bogat i prin numeroase
monumente de art i istorie, fiind perceput de ctre turiti ca un ora ospitalier, plin de farmec, simpatic i
cultivat. Viena un ora plin de savoare.
#a prima vedere, =iena pare un ora care pro!it din punct de vedere
turistic de pe urma vechimii sale i a nostalgiei dup timpurile imperiale$ >ac ns dm la o parte aceast cortin
gotic sau baroc, ni se pre4int un ora m1ndru, modern i evoluat, cu o scena cultural i artistic t1nr i
inovatoare i 4eci de baruri, ca!enele i restaurante, care atrag turitii printr5o o!ert culinar eBtrem de bogat i
prin renumele de ora care i cultiv strugurii pentru propriile vinuri$ Acestea sunt c1teva dintre motivele care au
atras n anul %**2 la =iena )$2%-$3-) de turiti, care au petrecut n medie n aceast metropol cultural i
mu4eal %,2 4ile$ F1n n anul %*/*, se ateapt ca numrul acestora s creasc p1n la /* milioane$ UtopieI Jn
nici un ca4, dac lum n considerare numrul de nopi de ca4are ncep1nd cu /--* +ve4i gra!icul, i evenimentele
maKore care urmea4 L MAnul Do4art %**'N i MCampionatul European de ?otbal %**)N$
<urismul s5a relansat imediat dup al >oilea Ra4boi Dondial, atunci c1nd =iena se
a!la nc n perioada de reconstrucie$ Ast!el, n /-2- s5a organi4at la =iena MEBpo4iia nternaional de
AutomobileN, i n /-&/ +pentru prima oar dup /-30, au avut din nou loc Sptm1nile =iene4e$ Ecrani4area
romanului MAl treilea omN de Graham Greene n regia lui Carol Reed i n interpretarea lui Orson @elles, pe
mu4ica lui Anton Paras, aducea n !aa publicului o =ien n ruine, dar prin imensul succes nregistrat a contribuit
la redescoperirea =ienei ca ora turistic$ Jn timpul Sptm1nilor =iene4e din anul /-&3 au avut loc, n acelai
timp, patru congrese internaionale, n ncercarea de a impune =iena ca un centru modern de congrese$ Jn plus,
n iunie /-&3 au !ost ridicate graniele din interiorul Austriei, ceea ce a condus la atingerea unui numr de
/%0$*23 de nopi de ca4are, numr care a repre4entat o ba4 solid n de4voltarea ulterioara a turismului$
Culti*at6 fle4i"il6 independent i asigurat din punct de *edere financiar
O!erta artistic i cultural a =ienei este L
dup cum era de asteptat L principalul motiv pentru care turitii aleg s vi4ite4e oraul$ Frin urmare, i conceptul
de mar(eting pentru anul %**' s5a de4voltat n Kurul temei MArt Q FlcereN$ Dagnetul turistic numrul unu vor !i,
!r ndoial, !estivitile legate de Anul Do4art$ Startul este dat pe %0 ianuarie prin redeschiderea Casei Do4art
din =iena, n !osta Cas ?igaro$
Un alt moment important al acestui an este srbtorirea n cadrul
Du4eului Sigmund ?reud a /&* de ani de la naterea printelui psihanali4ei$ Eumeroase evenimente au loc i pe
scena contemporan$ Doda este n centrul ateniei cu oca4ia sptm1nii modei MAustrian ?ashion @ee(N, iar
scena mu4ical contemporan este pre4ent n cadrul !estivalurilor internaionale precum MRa44!est =ienaN,
M?estivalul AcordeonuluiN, M?estivalul Ple4DOREN sau M:al(an ?everN$ O de4voltare !oarte rapid a cunoscut, de
asemenea, !estivalul de !ilm M=iennaleN$ Un alt !actor important pentru turism este repre4entat de conceptul
M>istracie Q >estindereN$ Fe agenda turitilor se vor a!la i n acest an obligatoriile vi4ite la ca!enele i la cramele
M8eurigerN, precum i n renumitele 4one comerciale viene4e$ i pentru c unii consider c M=ienaN +M@ienN, ar !i
de !apt o greeal de scriere i c oraul s5ar numi de !apt M=inN +@einN,, n perioada octombrie5noiembrie %**'
va avea loc aciunea Mviena Q vinulN$ Care este ns tipul de turist care vi4itea4 capitala AustrieiI Aceasta a !ost
intrebarea adresat n cadrul unui sondaK de opinie din %**2$ <uristul tipic pe care l poi nt1lni pe str4ile =ienei
este cultivat, !leBibil, independent i cu o situaie !inanciar bun$ <rei s!erturi dintre oaspei au mai puin de &*
de ani, &3. au absolvit o universitate i 30. au o diplom de bacalaureat$ Cltoriile n grup repre4int doar o
treime din totalul turitilor, cei mai muli turiti cltoresc individual, cu avionul sau cu automobilul$ Cel mai
important criteriu n alegerea =ienei ca destinaie turistic este, dup cum am amintit deKa, o!erta variat n
domeniul artistic i cultural, dar un rol important l are i aspectul oraului, obiectivele turistice i evenimentele
organi4ate aici$ Educaia universitar i independena !inanciar se re!lect i n alegerea locurilor de ca4are$
Feste &*. dintre turiti optea4 pentru hoteluri de patru stele, n timp ce /,)0& milioane pre!er hotelurile de
trei stele$ Fe locul trei se a!l aproBimativ un milion de persoane care nnoptea4 n hoteluri de cinci stele$
Centru de afaceri 7 calitatea *ieii
Eumrul nopilor de ca4are nregistrat cu oca4ia congreselor i con!erinelor repre4int /*,&. din total, prin
aceasta =iena situ1ndu5se pe unul dintre primele locuri pe plan internaional$ =iena ocup o po4iie de top i n
ceea ce privete organi4area de con!erine internaionale$ Oraul se situea4 n aceast privin pe primul loc
con!orm CCA +nternational Congress and Convention Association, care ia n considerare con!erinele
internaionale organi4ate regulat, cu cel puin &* de participani, care au loc alternativ n cel puin 3 ri di!erite,
i pe locul al doilea +dup Faris, con!orm UA +Union o! nternational Associations, care se re!er la con!erinele
uniunilor nregistrate la UA, ca i la int1lnirile internaionale care ndeplinesc urmtoarele criterii: cel puin 3**
de participani, 2*. dintre acetia din & ri di!erite, durata minim 3 4ile,$ Jn urma =ienei se a!l orae precum
:arcelona +cel mai puternic concurent,, Singapore, :erlin, Roma, #ondra i Dadrid$ Jn anul %**2 au nnoptat n
=iena ))0$''' de participani la congrese i con!erine ale !irmelor$
Cele mai importante teme ale evenimentelor organi4ate aici sunt
politica, economia i medicina, iar cele mai cutate centre de con!erine sunt MAustria Center =iennaN,
MRedoutensSleN din Falatul mperial i MCentrul de <1rguri i EBpo4iii Reed =ienaN, urmate de universiti,
hoteluri i palate$ SondaKul de opinie amintit relev !aptul c persoanele care vi4itea4 =iena cu oca4ia unui
congres de cele mai multe ori ii prelungesc seKurul dincolo de durata o!icial$ maginea po4itiva a =ienei ca loc
de organi4are a congreselor con!irm aceast de4voltare spectaculoas a acestui tip de turism n ultimii /* ani i
ntrete optimismul legat de perioada urmtoare$ )0. dintre participanii la congrese aprecia4 =iena ca !iind un
ora !oarte !rumos$ =iena este Mun ora !rumos, renumit i interesant, cu multe obiective turistice i culturaleN$
Dulte centre viene4e de congrese sunt apreciate de ctre participanii sosii din strintate datorit stilului
arhitectural i combinaiei armonioase dintre vechi i modern$
Froprietate a campionului olimpic de schi din /-&% Othmar Schneider, hotelul este situat, deloc inta $$$
<raditiile bavare4e nu sunt legate doar de marea sarbatoare a berii +O(tober!est de la DAnchen,, ci $$$
Courc5e*el
8alea Aosta
9otel :ristiania
Amsterdam prideCel mai tolerant oras din lume a legali4at de ani buni consumul drogurilor $$$
EC8O =A##ETAcolo unde te5ai putea astepta la salbaticie absoluta, adica undeva in provinci $$$
storic vorbind, Siria Dare cuprindea teritoriile #ibanului, sraelului, Falestinei, orda $$$
Uape4ile de altadata
;e4t: >an5Silviu :oerescu
Aparut %n: nr //6decembrie%**'
Chiar afectati, in ultimele decenii, de incalzirea globala si de consecintele ei, intre care diminuarea severa a ninsorilor, Alpii raman
principala destinatie pentru vacantele de iarna mai mult sau mai putin conventionale. Peste 90 de milioane de turisti iau drumul lor in
fiecare sezon. Urmati-i alaturi de Dan-ilviu !oerescu.
Eu mai putin de sapte tari se pot lauda cu statiuni turistice distribuite in cel mai popular lant muntos al 3uropei$ >aca ?ranta are in proprietate
var!ul cel mai inalt L Dont :lanc, 2$)*) metri L, nici Germania, #iechtenstein, Elvetia, talia, Austria ori Slovenia nu duc lipsa de culmi impo4ante, de
4one de agrement traditionale, de partii de toate di!icultatile si de o in!rastructura pe masura minunatiei peisaKului$
Alpii < sport6 gastronomie6 traditii si rasfat
Geogra!ic vorbind, linia Rinului, urmata de lacurile Constan4 si Como, divide Alpii in Occidentali si Rasariteni$ >e la limita Dediteranei la @iener9ald,
acesti munti maiestuosi seduc nu doar privirea montagnar4ilor impatimiti, ahtiati dupa inaltime in regim de luB$ Ei consuma, in !iecare iarna, interesul
turistic, sportiv si !inanciar a aproape o suta de milioane de oameni, dornici sa evapore bugete de 4eci de miliarde de euro in cele cateva statiuni
principale$ n Alpi se pot practica toate sporturile de iarna +de la schi sau bob, la sno9boarding ori patinaK, inclusiv variantele lor eBtreme, des!asurate
nu pe versantii muntosi, ci direct pe ghetari,, posibilitatile de recreere eBtrasportiva !iind, la randul lor, nelimitate +spa, clubbing, gastrosho9, masaK
oriental, initiere in traditiile si mestesugurile locale L pentru a enumera doar cateva dintre multele optiuni a!late la dispo4itia turistilor,$ Fractic, reteta
divertismentului devine, tot mai mult, pe !iecare palier sen4orial, una de !actura internationala, Kodlerele !iind puternic concurate de (arao(e, iar
!ondue5ul de salata Caesar$ Cu toate acestea, speci!icitatea !iecarei regiuni ramane principalul argument de mar(eting Q FR pentru milioanele de turisti$
>e ce sa mergi in America L la #a(e Flacid, bunaoara L ca sa in!uleci hamburgeri, cand intr5o simpla cabanuta tirole4a ai sansa de a savura galuste cu
sunca, spanac si bran4a sarataI >e ce Cola, cand ai alternativa Eis9ein +vinul produs din boabe surprinse de inghet,I
>esigur, Austria montana, unde Alpii repre4inta principala !orma de relie!, poseda o varietate mult mai mare de atractii, pe care 4onele turistice
hibernale de aiurea nu le pot o!eri$ ntre punctele5!orte, se numara arhitectura L dominata de grin4i groase de lemn si desprinsa, parca, din povesti L
oraselelor situate la altitudine, unicitatea culturala a Morgii eroilorN de la Pu!stein +amplasata nu intr5o biserica ori intr5o sala de concerte, ci in aer
liber,, atmos!era restaurantelor de secol C=5C= +per!ect conservate,, turul mu4ical al Sal4burg5ului +in !ond, e si orasul lui Do4art, nu doar al lui
8ermann Daier, multiplu campion de schi, ori cel in care se gaseste !aimoasa berarie Augustiner,, dotarile sportive impresionante de la nnsbruc( +unul
dintre putinele orase din lume, alaturi de St$ Dorit4 si #a(e Flacid, care au ga4duit de doua ori, in /-'2 si /-0', Rocurile Olimpice de iarna,, Du4eul
Cristalelor S9aro9s(i +tot din nnsbruc(,, Mdrumul bran4eiN din :regen4er9ald +cu )0 de !erme de pro!il care pot !i vi4itate si 2' de hanuri in care poti
adasta la o degustare speciali4ata,, ori mica Siberie din =oralberg +care a inspirat un captivant Koc pe computer,$
>esigur, nici Germania, cu ai sai Alpi bavare4i, nu sta mai rau$ Cei aproape 32* (m ai autostra4ii alpine leaga lacul Constan4 +!rontiera cu Elvetia, de
:erchtesgaden +intre altele, re!ugiul lui 8itler in timpul bombardamentelor din cel de5al doilea Ra4boi Dondial, si !acilitea4a accesul spre renumita
statiune Garmisch5Farten(irchen de pe muntele Uugspit4e +unde se derulea4a, intre altele, o etapa din <urneul celor Fatru <rambuline, des!asurat in
perioada Anului Eou,, dar si spre o sumedenie de minuni ale culturii nonsportive, cum ar !i calea !erata de epoca inconKurand lacul Chiemsee
+construita de Mregele nebunN #ud9ig al 5lea, autor si al eBtravagantelor castele #inderho! si Eeusch9anstein,, cripta de la <egernsee +datand din
secolul al C5lea, dar recladita in stil baroc,, localurile in care se servesc, pe langa berea obligatorie, praKitura de ciocolata si sunca speci!ice 4onei
Fadurea Eeagra, luBoasa statiune balneoclimaterica :aden5:aden +!recventata, cu doua milenii in urma, de imparatul roman Caracalla,, panorama
!abuloasa a lacului PVnigssee +cel mai curat din lume, din /-*- incoace pe oglinda lui !iind autori4ate sa circule numai ambarcatiuni electrice sau cu
vasle, ori spectaculosul !unicular Rennerbahn de langa :erchtesgaden$
Asemenea Austriei, Elvetia L despartita de Germania prin lacul Constan4 L este dominata in proportie de '*. de Alpi$ n consecinta, nu putine sunt
statiunile de schi din <ara Cantoanelor, intre ele remarcandu5se cele din =erbier, >avos +actiunea romanului Duntele vraKit de <homas Dann este si ea
locali4ata aici,, Plosters, Uermatt si, nu in ultimul rand, St$ Dorit4 +unde s5au des!asurat olimpiadele albe din /-%) si /-2),$ >e alt!el, Elvetia se lauda
cu prima statiune moderna de iarna din lume, cea de la >avos, unde, la Kumatatea secolului al CC5lea, se construia primul telescaun$ Statiunea a
devenit !aimoasa gratie numerosilor oaspeti celebri, intre care, printre cei dintai, s5a numarat Sir Arthur Conan >o;le$ >e alt!el, scriitorul a ales ca loc
al mortii popularului sau erou Sherloc( 8olmes cascada Reichenbach, de langa Deiringen, care acum ga4duieste un mu4eu dedicat genialului detectiv
!ictiv$ Un traseu aparte din Alpii elvetieni ramane cel dintre #ocarno si localitatea italiana >omodosolla, el putand !i parcurs pe calea !erata Centovalli
+ce5si ia numele de la cele o suta de vai pe care le strabate,$ <renurile au mai adus un superlativ in 4ona: la Rung!rauKoch se a!la gara situata la cea
mai mare altitudine +3$3&* metri, din Europa$
;arisoara campionilor
Elvetia la vest si Austria la est straKuiesc cel mai mic stat din Alpi +si, totodata, cel mai mic stat germano!on din lume,, principatul #iechtenstein$ El este
traversat de Rin si poseda cateva var!uri muntoase, intre care Grauspit4 +%$&-- metri,$ >esi, aparent, nu di!era cu nimic de cele doua state vecine,
principatul o!era o atmos!era aparte, cu caracteristici speciale +de pilda, !ortele de politie se re4uma la %% de oameni plus un caine,$ Eu totul este, insa,
redus la dimensiuni miniaturale aici$ Falmaresul sportiv repre4inta un contraeBemplu absolut impresionant, el !iind cel mai bun din lume raportat la
populatia totala a tarii +in Kur de 33$*** de locuitori,$ Sporturile de iarna se practica in 4ona Dalbun, de aici provenind schioarea 8anni @en4el si colegii
sai de echipa, care au reusit sa castige nu mai putin de noua medalii de aur la Rocurile Olimpice de iarna$
>intre toate cele sapte tari strabatute de Alpi, ?ranta se poate mandri cu cea mai !aimoasa concentrare de statiuni de luB$ Conglomeratul este cunoscut
sub denumirea generica de #es <rois =allWes, insa, in realitate, cele trei vai sunt, de !apt, patru: Courchevel, Deribel, #es Denuires si =al <horens$ >e
asemenea, in 4ona limitro!a se a!la oraselul medieval St$ Datin de :elleville si nou5construita statiune #a <ania$ n total, aici sunt %** de teleschiuri
+care pot transporta %'*$*** de oameni pe ora,, '** (m de partii, /3* (m de trasee pentru cross5countr;, /$-%* de tunuri de 4apada, 2%2 de
salvamontisti si /$&** de instructori de schi si membri ai personalului auBiliar$ Chiar daca, teoretic, teleschiurile asigura accesul in orice colt al regiunii,
sportivii inventivi isi pot crea propriile trasee, ast!el incat sa nu intalneasca pe nimeni pe distante de mii de metri$ Ca sa va !aceti mai usor o imagine
corecta despre vastitatea intinderilor de 4apada, merita notat !aptul ca 4ona #es <rois =allWes are o supra!ata echivalenta cu a celor mai mari sase
statiuni hibernale americane luate la un loc$ Schiatul sau sno9boarding5ul sunt dublate, ca atractivitate, de initierea in gastronomia locala, pe langa
deKa internationali4atele raclette sau !ondue aici preparandu5se in eBclusivitate gustoasa tarti!lette +un !el de budinca la cuptor, pe ba4a de bran4a
Reblochon, carto!i, costita, ceapa, smantana si vin alb,$ Cele mai renumite restaurante din Courchevel Cota /)&* sunt Chabichou si #e :ateau vre$
Dont :lanc nu este insa, in eBclusivitate, un munte !rance4, el privind si catre valea Courma;eur5Aosta din talia$ Spre aceeasi statiune scrutea4a si
uriasul helvet Datterhorn, !apt ce trans!orma regiunea intr5un triunghi de aur$ Eu mai putin de /2 var!uri de peste 2$*** de metri se inghesuie aici,
dand masura eBtraordinarului potential al 4onei$ Sestriere +care a ga4duit L ca substitut alpin pentru <orino L multe dintre intrecerile olimpice din
%**',, Cortina dXAmpe44o si Dadonna di Campiglio sunt alte vedete ale iernilor italiene$ Dai la sud, spre Fiemont, :ardonecchia o!era &* de (ilometri
de trasee$ #a distante relativ mici de partiile din >olomiti, nu doar <orino, ci si Dilano, =enetia sau =erona o!era sansa unui turism alternativ, in
cautarea maestrilor artei italiene din Renastere ori a indragostitilor arhetipali ai lui Sha(espeare +itinerariul !avorit al pelerinilor demarea4a, la =erona,
din !ata casei Rulietei de pe =ia Cappello, pentru a aKunge la casa lui Romeo din =ia Arche, iar in !inal la mormantul eroinei, din manastirea capucina
a!lata in eBteriorul 4idurilor orasului vechi,$
=ou.*enita
n !ine, Slovenia, desi cea mai proaspat intrata in clubul marilor puteri ale Alpilor, are un potential deloc negliKabil, atat din punct de vedere turistic, cat
si sportiv$ Sa amintim doar ca aici, la Flanica, se a!la cea mai mare trambulina de 4bor cu schiurile din lume +norvegianul :KYrn Einar RomYeren
ducand, in %**&, recordul mondial la %3- de metri,$ >aca Daribor repre4inta, deKa, o destinatie consacrata in randul cunoscatorilor, Prans(a Gora e o
statiune care, in ultimii ani, a inceput sa !aca !urori, iar in Kurul muntelui Panin +%$&)0 metri, din Alpii Rulieni se de4volta cel mai spectaculos compleB
de schi din !osta Europa de Est$ Se4onul durea4a aici pana tar4iu in primavara, pe / mai$ nteresant este !aptul ca turistii care achi4itionea4a un permis
de schi de minimum cinci 4ile de la Panin S(i Center pot bene!icia de inca doua 4ile gratuite in statiunile Eevea si <arvisio din talia, ori Arnoldstein din
Austria$ ar cine se satura de schi are la dispo4itie in 4ona patru ca4inouri$
>in pacate, nu toate lucrurile merg per!ect in Alpi$ ncepand cu anii X)* ai secolului CC, consecinta a industriali4arii !renetice si a consumului necontrolat
de combustibili !osili, !enomenul incal4irii globale s5a !acut resimtit si in Alpi$ Dedia anuala a ninsorilor a sca4ut dramatic +nu intamplator, organi4atorii
olimpiadelor hibernale des!asurate in Europa au !ost siliti, tot mai des, sa recurga la instalatiile de produs 4apada arti!iciala,, iar ploile au inceput sa
inlocuiasca dramatic caderile de !ulgi$ S5a estimat ca incal4irea globala cu numai un grad !ace ca altitudinea 4onelor cu 4apada garantata sa creasca
aproBimativ cu /&* de metri$ >aca tendinta se va mentine, in anul %*3* aceasta limita va aKunge la /$&** de metri, !ata de /$%** cat era in trecutul
apropiat$ S5a aKuns, de pilda, ca numai in talia, care se bucura de 2$'-3 (m de partii, peste '*. dintre acestea sa !ie deservite de tunuri de 4apada,
intrucat precipitatiile de natura solida au sca4ut cu /),0. din anii X-* incoace$
Un asemenea Mbulgare de 4apadaN lichid ar putea antrena o adevarata avalansa: preturile vor creste din cau4a agregatelor pentru ninsoare arti!iciala,
atractivitatea turistica va scadea prin comparatie cu o!ertele eBotice lo95cost, iar cateva sute de statiuni ar putea ramane !ara obiectul de activitate
pana in %*/*$ Fana atunci, insa, e!orturile ecologistilor si ale guvernelor s5ar putea sa dea roade$ Oricum, se4onul de iarna %**'5%**0 pare sa
con!irme, inca o data, suprematia Alpilor in domeniul turismului a!lat sub semnul !ulgilor de nea$

napoi la lista <ipareste Alte articole de acest autor <rimite prin email
Austria - date generale
Capitala: Viena
Suprafata: 83.845 km;
Populatia: 8.032.926 persoane; ustrie!ii sunt urmasii tri"urilor su#$%ermani!e. &im"a %ermana folosita in ustria
se #eose"este partial atat la s!ris !at si la 'or"it #e %ermana literara;
&im"a ofi!iala: %ermana ( 98 ) *+ slo'ena+ !roata;
,eli%ia prin!ipala: !atoli!a ( -4 ) *
.orma statala: repu"li!a fe#erala ( 9 lan#uri * / #emo!ratie parlamentara;
,elief: este #ominat #e 0untii lpi ( 64 ) * si 1onele pre$alpine. 2n estul tarii sunt #ealuri si !ampii iar spre %ranita !u
3n%aria apare stepa;
Clima: in est !lima panoni!a !u influente !ontinentale+ in re%iunile #ominate #e lpi o !lima alpina iar in restul
teritoriului o !lima #e mi4lo! !u influente !ontinentale si atlanti!e;
0one#a ofi!iala: 5 ( 6uro *
Statut militar: tara neutra;
Austria Date economice
P27 ( 2003*: 289+8 miliar#e 5 ( 90+- ) fata #e 2002*;
P27/!ap lo!.: 2-.880+0 5 ( 92+5 ) *;
Consum P27/lo!uitor: 22.660+0 5;
Crestere e!onomi!a reala: 9 8+4 );
2n!asari totale populatie: 882+5 miliar#e 5 ( 9 3+2 ) *;
Venituri %ospo#arii pri'ate: 853+5- miliar#e 5;
Consum P27 pt. %ospo#.pri'ate: 820+0 miliar#e 5 (9 8+9 )*
6!onomii populatie: 88+8 miliar#e 5 ( 98+2 ) *;
,ata inflatiei ( 2003 *: 8+3 );
2n#i!e !restere preturi: 805+9 ) ( 98+3 ) *;
Austria - Date sociale
C:eltuieli so!iale stat: 35+85 mil#. 5 (86+5 ) #in P27* #in !are:
25+04 mil#. 5 pt. pensii si 80+88 mil#. 5 pentru asi%urari sanatate;
Populatia o!upata: 3.996.-00 persoane (49+8 ) #in populatie*;
,ata soma4: 6+9 ) ( 232.400 someri in anul 2003 *;
Pensionari: 2.008.000 persoane+ #.!. 55 ) pensii limita 'arsta si 89 ) pensii "oala. &a 8.000 platitori
asi%urari pensie re'in 624 pensionari;
;urata me#ie #e 'iata: -5+98 ani la "ar"ati si 88+68 ani la femei;
Sanatate: peste 2 milioane(25 )* #intre austrie!i sufera #e afe!tiuni reumati!e;
Veniturile medii ale populatiei
Pensia lunara me#ie 4utor soma4 lunar
me#iu
4utor so!ial lunar Salariu lunar me#iu Venit me#iu lunar /
%ospo#arie
984+0 5 663+0 5 544+0 5 8.650+0 5 2.43-+3 5
Populatia Austriei in date
Structura populatiei
Familia in Austria
<umar total %ospo#arii: 3.248.300
C:eltuiala me#ie lunara/%ospo#arie: 2.43-+0 5
<umar total autoturisme: 3.98-.093
<umar autoturisme/numar lo!uitori: 496 "u!.
<umar total !artele "an!omat: 6.038.000
Suma totala tran1a!tionata(2003*: 84+6 ml#. 5
Structura cheltuieli/ luna
55 ) #intre austrie!ii a!or#a o atentie #eose"ita sanatatii+ iar la femei pro!entul este #e 6- )
C:eltuiala me#ie lunara pentru intretinerea sanatatii este #e -0+0 5 / persoana.
Internetul in Austria
98 ) #intre firmele !u peste 9 an%a4ati sunt ra!or#ate in reteaua 2nternet;
in !a1ul firmelor mari si mi4lo!ii pro!entul !reste la 800 ) si respe!ti' 98 );
-8 ) #intre toate firmele austrie!e au pa%ina proprie (la !ele #in presa pro!entul este #e 800 ) iar la firmele #in
#omeniul asi%urarilor+ "an!ar si !a1are pro!entul este #e 98 );
63 ) #intre firme isi 'alorifi!a pro#usele proprii prin 2nternet;
49 ) #intre %ospo#ariile pri'ate #ispun #e !omputer;
peste 8+2 milioane (36 )* #intre %ospo#ariile pri'ate (43 ) #in populatie* au a!!es la 2nternet;
raportat pe se=e+ 48 ) #intre "ar"ati si 3- ) #intre femei #ispun #e a!!es 2nternet;
raportat la 'arsta+ 68 ) #intre !ei intre 86$24 ani si 53 ) #intre !ei intre 35$44 utili1ea1a 2nternetul+ in timp !e la !ei
!u 'arste intre 65$-4 ani pro!entul s!a#e la 5 );
per ansam"lu+ 48 ) #in populatia intre 86$-4 ani au na'i%at in 2nternet+ iar #intre a!estia 4- ) 1ilni! iar 42 ) ma!ar
o #ata pe saptamana;
-4 ) #intre toti utili1atorii foloses! 2nternet$ul a!asa iar 4- ) si la ser'i!i;
60 ) #intre toti utili1atorii na'i%:ea1a in 2nternet intre 2$5 ore / 1i;
intre 68+-$88+5 ) #intre persoanele !u pre%atire superioara (8+5 milioane*+ 24$35 #intre !ei !u pre%atire me#ie ( 4
milioane *+ 82+4 ) #intre stu#enti si #oar 80+8 ) #intre pensionari a!!esea1a pa%inile 2nternet.
Evolutia circulatiei turistice spre Romania
6stimarea pentru anul 2004 s$a fa!ut in "a1a !ur"ei #e !restere #in ultimii ani;
Sursa #atelor: Institutul National de Statistica
Incasari valutare pentru servicii turistice prestate austriecilor
2n perioa#a 2000$2003 !ir!ulatia turisti!a #in ustria spre ,omania a !res!ut !u 62+8 ) iar in!asarile 'alutare !u 322+2 ).
Sursa #atelor: Banca Nationala a Austriei
urismul austriac in date
>urismul austria! a inre%istrat 28+8 milioane sosiri si 888+0 milioane innoptari in anul 2003;
2n!asarile #in turism in anul 2003 au fost #e 84+2 miliar#e 5;
ustria o!upa lo!ul 8 in lume la total in!asari #in turism si lo!ul 8 la in!asari/lo!uitor !u 8665 5;
>urismul !ontri"uie #ire!t si in#ire!t la reali1area a 88 ) #in P27;
8-3.000 an%a4ati lu!rea1a in !ele 90.000 #e firme !are formea1a in#ustria turisti!a austria!a;
>urismul #ispune #e 58.05- unitati %astronomi!e+ 88.686 :oteliere+ 2000 #e tur$operatori si a%entii #e 'oia4 si
83.245 unitati spe!iali1ate in petre!erea timpului li"er;
Peste 500.000 persoane traies! #ire!t sau in#ire!t #e pe urma turismului;
Piata de revan!are servicii turistice "retailing# impartita ast$el%
#i'erse a%entii ? 489 unitati 'an1are / 34 ) #in piata;
>32 >ra'el Star ? 350 unitati / 29 );
@3A<2 (>ra'el Partner* ? 838 unitati / 88 );
BV7 ? 885 unitati / 80 );
,36. ? 93 unitati / 8 );
>32 ,eise!enter ? 92 unitati / 8 ).
Reparti!area pe landuri a tour-operatorilor si agentiilor de voia&
Austriecii in calatorii
E'cursii/ se&ururi cu cel putin ( nopti ca!are
peste 3+9 milioane austrie!i (48 )* efe!tuaea1a !el putin un se4ur !u 4 nopti !a1are;
suma totala !:eltuita pentru a!este !alatorii este #e peste 4+5 miliar#e 5+ #in !are: 8+8 5 miliar#e pentru turism intern
si 3+4 miliar#e 5 pentru turismul in strainatate;
!:eltuiala me#ie/turist/se4ur in strainatate este #e 860 5 ;
!:eltuiala me#ie 1ilni!a a unui turist austria! in strainatate a !res!ut la -2+5 5;
situatia pe lan#uri: Viena (56+8 )*+ 7ur%enlan# (38+4 )* si @Crnten (36+2*;
pe fun!tii: an%a4ati (59 )*+ fun!tionari pu"li!i (62+4 )* si tarani (20 )*
pe %rupe #e 'arsta: intre 30$39 ani ( 54+3 )* si peste 65 ani (29+3 )*;
in orasele mari (50$500 mii lo!uitori* ? 53+9 ) iar in lo!alitati mi!i ? 3-+6 );
pe %ospo#arii !ele mai a!ti'e sunt !ele formate #in 4 persoane ? 53+6 );
intre pensionarii !ate%oria !ea mai a!ti'a este a fostilor fun!tionari pu"li!i ? 4-+3 );
total !alatorii ? 6+82 milioane #.!. 3+9 milioane (64 )* in strainatate;
total 1ile se4ur ? 66 milioane (raport se4ur e=tern/intern D -0/30*
raportat la total populatie+ 36+- ) mer%e in !on!e#ii in strainatate;
#in total se4ururi+ 82+2 ) sunt !u plata+
#urata me#ie a unui se4ur este #e 88+8 1ile;
44+0 #intre austrie!ii fa! !on!e#iu in lunile #e 'ara;
83+4 ) #intre austrie!ii prefera lunile #e iarna;
E'cursii scurte ")- * nopti ca!are#
2+48 milioane (30+8 ) #in populatie* au efe!tuat astfel #e e=!ursii s!urte;
#in !ele peste 8+58 milioane !alatorii s!urte+ peste 2 milioane au fost in strainatate ( 23 )*;
prin!ipalele #estinatii e=terne pentru e=!ursiile s!urte sunt: 2talia+ Eermania+ 3n%aria si Croatia;
prin !resterea fre!'entelor saptamanale #e 1"or spre 7u!uresti si >imisoara si e=istenta !urselor spre Clu4$<apo!a
!at si #atorita intensifi!arii !ooperari e!onomi!e #intre ,omania si ustria+ interesul pentru tara noastra 'a !reste in
'iitorul apropiat si la a!est %en #e pro%rame;
Intensitatea calatoriilor turistice "concedii si e'cursii scurte#
+umar concedii/ e'cursii pe an
Principalele destinatii e'terne
,rgani!area concediilor/ calatoriilor austriecilor
24+5 ) #in total turisti austrie!i prefera turismul or%ani1at prin firme #e turism ;
5+9 ) apelea1a partial la o firma #e turism pentru o parte #intre ser'i!iile turisti!e;
69+8 ) #intre turisti isi or%ani1ea1a pri'at !on!e#iul;
54+5 ) #in !on!e#iile in strainatate sunt or%ani1ate pri'at;
Pre$erintele austriecilor la ca!are
-otivatie pentru concediu/ calatorie
-i&loc de transport pre$erat de austrieci in deplasari
-i&loacele de transport pre$erate de austrieci pentru deplasarea in concedii/ e'cursii
Avionul ca mi&loc de transport pentru deplasarile in concedii
Austriecii in Romania
peste 55 #e tur$operatori si a%entii #e 'oia4 #in ustria au in!lusa #estinatia ,omania in !ataloa%ele proprii;
peste 50 #e or%ani1atii !ulturale+ !er!uri turisti!e+ uni'ersitati+ fun#atii+ aso!iatii !ulturale si "iseri!esti or%ani1ea1a in
anul 2004 e=!ursii in ,omania pentru mem"rii;
#intre re%iunile romanesti !ele mai 'i1itate #e austrie!i sunt: 0ol#o'a+ 0aramures+ >ransil'ania si ;o"ro%ea;
interesul este in !restere pentru 7anat si Altenia;
#intre orase !ele mai !autate sunt: 7u!uresti+ Clu4$<apo!a+ Si"iu+ 7raso'+ 2asi+ >imisoara+ Constanta si Si%:isoara;
in ultimii #oi ani s$a intensifi!at !ererea pentru ;elta ;unarii si &itoral;
anul 2004 'a fi !el mai "un an pentru !roa1ierele pe ;unare;
#rumetiile si turismul montan in %eneral sunt si ele in tren#;
moti'atia prin!ipala pentru !alatoriile in ,omania o repre1inta turismul !ultural;
atra!tie #eose"ita o repre1inta !ara!terul nealterat al satelor romanesti si natura 'ir%ina #in multe 1one ale tarii;
marea ma4oritate a austrie!ilor 'in in ,omania !u autoturismul propriu.
Date despre turistii austrieci care vi!itea!a Romania dupa landurile de provenienta
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
7ur%enlan# @Crnten <ie#erFsterrei!: A"erFstterrei!: Sal1"ur% Steiermark >irol Vorarl"er% Viena >otal
-+- -+8 28+3 84+5 2+0 -+9 0+8 3+6 35+9 800+0
Dupa marime localitati
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
&o!uitori Su" 2000 2$5.000 5$20.000 20$50.000 50$500.000 Viena >otal
) turisti 8-+8 22+9 89+4 8+5 2+4 36+0 800+0
Dupa numar concedii/ e'cursii pe an
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
8 !alatorie 2 !alatorii 3 !alatorii 4 !alatorii 5 !alatorii 6 !alatorii >A>& )
58+5 22+5 4+0 4+3 0+8 80+6 800+0
Dupa varsta
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania $
0$6 ani -$84 ani 85$89 ani 20$29 ani 30$39 ani 40$49 ani 50$59 ani 60$69 ani -0 9 ani >otal
6+6 80+8 4+0 -+6 22+4 22+6 84+- 4+8 6+4 800+0 )
Dupa locul de munca
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
Pri'ati 0un!itori n%a4ati .un!t.pu"li!i 3!eni!i Pensionari Casni!i Stu#enti Copii
>otal
)
8+0 23+6 8-+9 3+5 0+3 86+8 8+6 85+5 6+6 800+0
Dupa studii
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania $
.ara
s!oala
%enerala
S!oala
%enerala
S!oala
meserii
S!oala profes.
ni'.me#
S!oala ni'el superior S!oala
profes.
<i'.sup.
Eimna1iu .orme
#e in'.
asim
li!
3ni'.
.a!ult.
<i'el
stu#ii
ne!un.
0+5 29+3 28+3 83+5 2+4 -+4 0+8 8+5 5+9 8-+4
Dupa durata se&ur
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania $
5$- 1ile 8$84 1ile 85$28 1ile 22$38 1ile 32$62 1ile peste 63 1ile
>otal
)
9+- 2-+0 89+8 24+8 89+4 0+0 800+0
Dupa luna in care vin
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
2< .67 0, P, 02 23< 23& 3E S6P AC> <AV ;6C >otal
2+- 4+4 0+3 3+6 82+2 83+3 26+6 26+9 5+8 8+8 8+8 2+0 800+0
Dupa mi&locul de transport
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
utoturism uto!ar 0oto!i!leta >ren 'ion linie
C:arter #in
e=terior
>otal
)
69+0 84+0 0+9 8+9 5+8 8+4 800+0
Dupa modul de re!ervare servicii
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
Prin firma turism Partial firma tur. Prin 2nternet Ar%ani1at pri'at >otal
)
9+0 3+4 5+2 80+4 800+0
Dupa $orma de ca!are
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania
Gotel
Pa'ilioane+
'ile !ura
Campin%
Ca1are la
pri'ati
&o!uinte
pri'ate
lte forme
#e !a1are
>otal
)
54+8 2+3 6+4 88+5 4+9 83+8 800+0
urismul organi!at
prin forme #e turism or%ani1at au 'enit !ir!a 89.600 turisti in ,omania;
suma in!asata pentru ser'i!iile turisti!e prestate in ,omania pentru a!easta %rupa #e turisti austrie!i a fost #e peste
83.404.600 5;
a!estia au petre!ut in ,omania un numar #e 288.800 1ile turisti!e;
!ostul me#iu al unui se4ur in ,omania a fost #e 684+30 5;
!ostul me#iu al ser'i!iilor turisti!e prestate in ,omania turistilor austrie!i a fost #e !ir!a 4-+- 5/1i;
#urata me#iu a unui se4ur in ,omania a turistilor austrie!i a fost #e 84+3 1ile;
-otivatiile de calatorie turistica organi!ata a austriecilor in Romania
$ ) #in total turisti austrie!i in ,omania $
&itoral ;rumetii
S!:i si
s!:i
fon#
Cura
"alneara
Cir!uite
!ulturale
,efa!ere+
o#i:na
lte
moti'atii
>otal
)
86+9 2+6 0+2 4+5 38+6 2-+4 9+8 800+0
.e le tre/uie austriecilor 0
Si%uranta la :otel si pe timpul se4urului /!alatoriei;
<atura 'ir%ina;
Sate ar:ai!e !u tra#itii si fol!lor;
Aspitalitate si spirit #e intra4utorare;
Aferta turisti!a si !ulturala;
6'enimente !ulturale;
2nformatii turisti!e la fata lo!ului;
2nfrastru!tura fun!tionala;
Curatenie si serio1itate;
Vinuriel #e !alitate si in %eneral se!i;
0an!are "ine %atita;
,aport e!:ili"rat intre !alitate si pret;
Conta!t so!ial;
Con!e#iul sa fie o traire emotionala.
Vacante scolare si sar/atorile legale in Austria in anul 122(/1223
Hile li"ere ? 38 pe an+ #in !are 25 1ile !on!e#iu #e o#i:na si 83 1ile sar"atori le%ale;
Sar/atori legale
08 ianuarie 2005 ? nul <ou
06 ianuarie 2005 ? >rei Crai
28 martie 2005 ? #oua 1i #e Paste (!atoli!*
08 mai 2005 ? Sar"atoare nationala
05 mai 2005 ? 2naltarea ;omnului
86 mai 2005 ? #oua 1i #e ,usalii
26 mai 2005 ? Sar"atoarea trupului ;omnului
85 au%ust 2005 ? ,i#i!area fe!ioarei 0aria la !eruri
26 o!tom"rie 2005 ? Hiua <ationala a ustriei
08 noiem"rie 2005 ? Hiua tuturor sfintilor
08 #e!em"rie 2005 ? <epri:anita 1amislire a fe!ioarei 0aria
25 #e!em"rie 2005 ? Cra!iunul
26 #e!em"rie 2005 ? Sfantul Stefan
Vacante scolare - austria 122(/1223
.e ii place austriacului sa $aca in concediu0
CA&A 3<;6 S6 S20>6 72<6 3S>,2C3& ,6V2<6 C3 P&C6,6 S2 ,6CA0<; &AC3& P,26>6<2&A, S2
C3<ASC3>2&A,.
Austria - rend turistic 122(/1223
C&>A,22&6 S .26 C> 02 SC3,>6 S2 C> 02 ;6S6. P6<>,3 6IC3,S22 SC3,>6 S3<> P,6.6,>6
S,7>A,2&6;
6;3>2<06<> (C&>A,22 2< C,6 .C>A,3& 6;3C>2A<& ,6 3< ,A& 20PA,><>*;
>3,2S03& 3,7< (C2>J$7,6@* CS>2E >6,6< (2<C&3S2V 2< K66@6<;*;
<>3, P3,+ V2,E2< 6S>6 2< 0A;;
SA,6&6 ,0<6 ;A,2<> <30,3& 8;
S6 C3> 6V6<206<>6 C3&>3,&6 S2 SPA,>2V6;
,6H6,V,2&6 S6 .C 2< >20P SC3,> S2 >A> 02 03&> A<$&2<6. <3 CA<>6H 3<;6L CA<>6H C6
S6 PA>6 V2H2> S2 C6 S6 PA>6 .C6 CA&AM
H7A,3,2&6 26.>2<6 S3<> & 0A;;
K6&&<6SS;
;6S>2<>22&6 6IA>2C6 S3<> 2,S2 2< >AP;
HA< ;A&,3&32 A.6, PCG6>6 02 26.>2<6;
P,AE,06 >3,2S>2C6 .&6I272&6 >> C >20P C> S2 C &>6,<>2V6 2< 6V6<>3&2>>6 C
V,606 6S>6 3,>.
06E>,6<;: ;6S>2<>22 C,6 A.6, 3< P,A;3S CA0P&6I 2< C,6 S6 ,6ES6S>6 C>6 C6V
P6<>,3 CA,P+ S3.&6> S2 02<>6;
Austria noul trend in turismul de sanatate
>3,2S0 ;6 S<>>6 P,AP,23$H2S:
>ratament me#i!al+ masa+ !lima+ "a1in inot+ sauna si mis!are;
.2><6SS:
ero"i!+ #rumetii+ inot+ sauna+ mountain"ikin%+ tenis+ %olf;
K6&&<6SS:
>ratament intretinere si infrumusetare+ rasfat+ !i!lism+ tenis+ !onta!t so!ial;
C3, 7&<6,:
,esurse naturale sanatate+ tratament me#i!al+ masa+ !lima+ "ai+ natura.
<A>: ;>6&6 P,6H6<>>6 2< C6S> S>3;23 P,AV2< ;6 &:
2nstitutul <ational #e Statisti!a al ,omaniei;
2nstitutul <ational #e Statisti!a al ustriei;
7an!a <ationala a ustriei;
7iroul #e promo'are si informare turisti!a al ,omaniei$Viena;
>ur$operatori si %entii #e 'oia4 #in ustria;
;i'erse stu#ii #e anali1a a pietii turisti!e #in ustria.
Informatii suplimentare:
7iroul <ational #e >urism al ,omaniei $ Viena
;l. Simion Eiur!a+ rumaenienNaon.at

O Statisti!i
7ilant european
<umarul #e turisti straini !are au 'i1itat 6uropa a !res!ut+ in perioa#a ianuarie$au%ust+ !u 6 pro!ente fata #e 2003+ tarile #in
1ona !entrala si #e est a !ontinentului raportan# un ritm #e !restere peste me#ie+ #e 86)+ potri'it unui raport al Ar%ani1atiei
0on#iale a >urismului. .lu=ul turisti! a !onsemnat un a'ans #e 8) in 6uropa #e <or#+ iar 0area 7ritanie a anuntat o
!restere #e 83) a numarului #e 'i1itatori straini. 2n s!:im"+ tarile #in 1ona me#iteraneana si !ea #e 'est au inre%istrat
!resteri #e 2$4) ale numarului #e turisti+ e'olutie influentata #e apre!ierea mone#ei euro fata #e #olar. ;estinatiile
tra#itionale+ pre!um 2talia+ .ranta+ Spania sau Portu%alia+ au raportat !resteri mo#este+ in spe!ial pe se%mentul turimului #e
litoral. Pe #e alta parte+ >ur!ia (929)*+ Croatia (96)*+ Slo'enia (96)* si #estinatiile #in fri!a #e <or# si Arientul 0i4lo!iu+
pre!um 6%ipt (949)*+ 0aro! (98-)* si >unisia (989)*+ au a'ut #e !asti%at #e pe urma a!estei situatii. 3n element
important pentru e'olutia turismului european este insa re#resarea trafi!ului #e 'i1itatori #in S.3.. si Paponia+ in pofi#a
intaririi mone#ei euro. ,aportul A.0.>. !on!lu1ionea1a !a se!torul turisti! a !onsemnat in a!est an o re#resare
spe!ta!uloasa la ni'el mon#ial+ toate re%iunile inre%istran# !resteri ale numarului #e 'i1itatori straini. Pe ansam"lu+ flu=ul #e
turisti straini a atins in primele opt luni ale anului ni'elul #e 526 milioane #e persoane+ !u 82) mai mult #e!at in 2003.
O Studii si Sonda&e de ,pinie
3n an "un al in'estitiilor
2004 este !onsi#erat #e spe!ialisti !a fiin# anul unui efort in'estitional fara pre!e#ent in #omeniul :otelier auto:ton+
ma4oritatea in'estitiilor fiin# #erulate !u !apital romanes!. Preferintele in'estitorilor se in#reapta spre unitatile #e !a1are
!lasifi!ate la trei+ respe!ti' patru stele.
Potri'it unui stu#iu reali1at #e Pea!o!k Gotels/Elo"al Gotel 0ana%ement (!ompanie #e !onsultanta si asistenta
mana%eriala in in#ustria ospitalitatii*+ la in!eputul lui 2004+ erau in !onstru!tie sau in fa1a #e proie!t !ir!a -5 #e proprietati
:oteliere si peste 880 pensiuni turisti!e. ;in a!estea+ pana la in!eputul a!estei luni+ au fost finali1ate !ir!a o treime+
'aloarea in'estitiilor !are urmea1a sa fie #ate in folosinta pana la finele anului fiin# estimata #e Pea!o!k Gotels/Elo"al
Gotel 0ana%ement la !ir!a 86 milioane #e euro. QEra#ul #e !onfort al proprietatilor :oteliere nou$!onstruite a!opera+ !u
pre!a#ere+ ni'elul #e trei stele+ fiin# urmate !a pon#ere #e !ele #e patru si respe!ti' #oua steleQ. ;e asemenea+ spe!ialistii
#e la Pea!o!k Gotels/Elo"al Gotel 0ana%ement estimea1a !a in'estitiile !are 'or fi finali1ate pana la 38 #e!em"rie 2005
'or insuma o 'aloare !uprinsa intre 890 si 280 milioane #e euro. >ren#ul #e !restere a !apa!itatii #e !a1are inre%istrat in
ultimii #oi ani se 'a mentine si pentru 'iitor+ estiman#u$se !a+ la ni'el national+ !apa!itatea #e !a1are 'a !reste anual !u 2$
4). stfel !a+ in 2082+ se 'a inre%istra o suplimentare a !apa!itatilor !u minimum 88$20)+ !u pre!a#ere in !entrele ur"ane
mari si pe a=ele ma4ore #e !ir!ulatie <V$S6.
Statele 3nite ale meri!ii $ !restere semnifi!ati'a a !:eltuielilor pentru turism si !alatorii in anul 2004
so!iatia meri!ana pentru >urism $ >ra'el 2n#ustrR sso!iation $ a #at re!ent pu"li!itatii pro%no1a in le%atura !u
!:eltuielile pentru turism si !alatorii+ ale !etatenilor ameri!ani+ in anul 2004.
Pentru prima #upa atentatele #in 88 septem"rie 2008 in#ustria turisti!a meri!ana #a semne !lare #e re#resare.
nalistii ameri!ani anti!ipea1a !a in anul 2004 ameri!anii 'or !:eltui+ pentru turism si !alatorii+ !ir!a 593 miliar#e #olari+ !u
6+9) mai mult #e!at in anul 2003.
Pro%no1a pentru anul 2005 in#i!a o !restere #e 5+3) !omparati' !u anul 2004+ respe!ti' in!asari #e apro=imati' 624
miliar#e #olari.
;oua #intre se%mentele #e piata !ele mai afe!tate #e ata!urile teroriste #e la 88 septem"rie 2008 $ !alatorii pentru afa!eri
si turisti straini !are au 'i1itat S3 $ au !res!ut+ in sfarsit !onsi#era"il+ in a!est an.
Cele 43 #e milioane #e 'i1itatori #in strainatate !are 'or !alatori in S3 in a!est an 'or !:eltui in S3 !ir!a -2 #e miliar#e
#e #olari.
;esi im"u!uratoare re1ultatele pentru anul 2004 si !:iar !ele estimate pentru anul 2005+ sunt inferioare
!elor inre%istrate in anul 2000 (re!or#*: 58 #e milioane #e 'i1itatori #in strainatate
si respe!ti' 82 #e miliar#e #e #olari $ in!asari #in turismul international.

>urismul intern 'a !ontinua sa fie prin!ipala sursa #e in!asari pentru in#ustria turisti!a ameri!ana.
meri!anii 'or prefera sa 'i1ite1e 1one a!!esi"ile !u autoturismul+ nu foarte #eparte #e aria #e rese#inta+ !roa1iere si
'a!ante in #estinatii #in S3+ 0e=i! si 1ona 0arii Cari"elor.
2n a!este !on#itii anul 2005 nu 'a fi #e lo! usor pentru 0inisterul >ransporturilor si >urismului+ respe!ti' 7iroul <ational #e
>urism al ,omaniei $ meri!a #e <or#.
Pentru anul 2004 anti!ipam o !restere a trafi!ului #e turisti si 'i1itatori #in meri!a #e <or# #e 86) pana 20) .
A asemenea !restere $ spe!ta!uloasa $ 'a fi foarte %reu #e e%alat in 2005+ sper totusi sa reusim !a in anul 'iitor sa nu
inre%istram o s!a#ere a trafi!ului #in S3 si !:iar sa #epasim putin !ifra #e 806+000 #e 'i1itatori si turisti ameri!ani pe !are
o anti!ipam pentru a!est an.
;e'alori1are #olarului in raport !u mone#a uni!a europeana si !u mone#a nationala+ in!ertitu#inile le%ate #e e'olutia
e!onomiei ameri!ane+ per!eptia unora #intre 'i1itatorii potentiali #in S3 !a in unele tari europene 'or fi primiti !u ostilitate
sunt aspe!te !are ar putea influenta ne%ati' e'olutia trafi!ului turisti! !atre 6uropa si !atre ,omania.
,e!enta #e!i1ie a Comisiei 6uropene pentru >urism (6>C* #e a re#u!e "u%etul #e marketin% al repre1entantei sale #in
S3 (6>C $ 3S C:apter* nu este o 'este im"u!uratoare.
&a propunerea 7iroului #e >urism <eS Jork+ 0inisterul >ransporturilor si >urismului a alo!at fon#uri pentru parti!iparea a
,omaniei la a!tiuni #e promo'are+ in !ola"orare !u !ate'a tari #in 6uropa Centrala si #e Vest (7el%ia+ ;anemar!a+ 6l'etia+
Eermania+ Alan#a si 3n%aria*.
2n plus 7iroul <ational #e >urism al ,omaniei $ meri!a #e <or# urmareste sa #e1'olte !ola"orarea !u !ompania aeriana
ustrian irlines si !u !u a%entiile #e transport fero'iar ,ail 6urope si 6u,ail.
u fost #e asemenea initiate #is!utii !u 7iroul <ational #e >urism al 3n%ariei
si !u m"asa#a 7ul%ariei in Statele 3nite ale meri!ii+
pentru e#itarea unor materiale #e promo'are a tururilor !om"inate 3n%aria $ ,omania
si repe!ti' pentru parti!iparea in !omun la tar%uri #e turism in S3 si Cana#a.
7iroul #e >urism $ meri!a #e <or# 'a !ontinua a!ti'itatile #e stimulare a interesului operatorilor #e tururi ameri!ani pentru
,omania insa 'a a!or#a prioritate a!ti'itatilor #e relatii pu"li!e si promo'are prin 2nternet a#resate+ #ire!t+ pu"li!ului lar%.