Politica fiscala in UE

Prezent si perspective
O lume mai dreapta si mai sigura
12/17/2009
Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2
Cap. 1. Politica Fiscal la nivelul Uniunii Europene...........................................................3
1.1Conceptul de politic iscal.......................................................................................3
1.2 !eglementri e"istente...............................................................................................#
1.3. O$iectivele politicii iscale ......................................................................................%
1.#. &mpozite....................................................................................................................'
(emelia pie)ei unice ............................................................................................................*
Cap. 2.................................................................................................................................11
Perspective privind politica iscal european .........................................................11
..........................................................................................................................................12
Cap 3. Concluzii.................................................................................................................12
+i$liograie,
........................................................................................................................................13
Cap. 1. Politica Fiscal la nivelul Uniunii Europene
E"tinderea Uniunii Europene este cea mai mare provocare a Europei - aceasta iind
singura .i unica .ansa de a uni un continent .i de a cre.te prestigiul Europei /n lume.
Uniunea European con)ine 2' state .i mai mult de %00 de locuitori. 1e.i este
ormat numai din minorit)i .i nu din ma2orit)i- Uniunea European s3a $azat pe voin)a
tuturor de a lucra /mpreun- av4nd interese comune. Prin interesele lor comune )rile
mem$re au a2uns la concluzii ca aceea c /n unele domenii se pot o$)ine rezultate mai
$une la nivel European dec4t la nivel na)ional. UE este unic- ea nu este precum 5U6 un
stat ederal deoarece )rile mem$re rm4n state suverane independente. Prin e"isten)a
unor politici comune UE demonstreaz acceptarea cedrii unei pr)i din suveranitatea
statelor mem$re ctre institu)iile europene.

1.1Conceptul de politic fiscal
Conceptul de politic iscal este prezentat cu nuan)e dierite- accentu4ndu3se
asupra laturii sale reeritoare la sistemul de impozite promovat de un stat. Politica iscal
nu poate i conceput dec4t ca un mi"a2 /ntre modalit)ile de procurare a resurselor la
dispozi)ia statului .i cele privind destina)iile ce se dau acestor resurse- /n /ndeplinirea
unc)iilor .i sarcinilor ce3i revin.
Politica iscal reprezint ansam$lul deciziilor prin care se realizeaz modelarea
structural a sistemului iscal- asigurarea unc)ionrii acestuia /n scopul o$)inerii
inalt)ilor dorite de ctre decidentul pu$lic- /n economie.
Politica iscal este o component a politicii inanciare a statului- care cuprinde-
ansam$lul reglementarilor privind sta$ilirea .i perceperea impozitelor .i ta"elor .i
deciziile privind c7eltuielile pu$lice ce se inan)eaz. 1ar- componentele sale tre$uie
concertate cu cele de politic $ugetar sau monetar- respectiv cu politica pre)urilor .i cu
cea a ocuparii or)ei de munc etc.- pentru a se integra /n politica general.
Politica iscal este important pentru toate )rile lumii- ea devenind esen)ial
atunci cand vor$im de o grupare de state care i.i propun sa ac)ioneze .i s se dezvolte
/mpreun. 6c)iunile /ntreprinse /ntr3o )ara au impact .i /n celelalte )ri. 6stel -sistemul
iscal tre$uie s ie c4t mai simplu .i c4t mai neutru posi$il.
Putem airma c politica iscal are ca o$iective rezolvarea unor categorii de
pro$lem- cele iscal e"istente /ntre statele mem$er ale Uniunii Europene. Este vor$a aici
de pericolul du$lei impuneri- despre evaziunea iscal precum .i despre utilizarea
discriminatorie a impozitelor. 6ceste pro$lem au la origine 2 actori, mondializarea
produc)iei .i dezvoltarea rapid a sc7im$urilor comerciale- precum .i men)inerea unei
suveranit)i iscale a statelor mem$re.
1.2 Reglementri existente

8a nivelul UE politica iscal este su$ordonat tratatului de /niin)are a Comunit)ii
Europene- care prevede,
eliminarea ta"elor vamale /ntre )rile mem$re 96rt. 3: .i a oricror altor msuri cu
eect similar;
.i asigurarea li$erei concuren)e /n cadrul pie)ei comune.
5e au /n vedere /n special impozitele indirecte 9(<6 .i accizele:. &mpozitele
directe sunt su$ordonate scopului de neaectare a liberei concurene pe pia)- /ns se
recomand mem$rilor /nc7eirea de conven)ii de evitare a du$lei impuneri interna)ionale.
(ratatul de la =aastric7t 91>>2: impune mem$rilor uniunii monetare limitarea
deicitelor $ugetare la 3? din P&+- mem$rilor neparticipan)i la uniunea monetar iindu3
le recomandat s evite deicitele su$stan)iale


1.3. Obiectivele politicii fiscale
Cel mai important o$iectiv pe termen lung const /n /nlturarea dieren)elor /n ceea
ce prive.te cotele .i metodele de aplicare al impozitelor indirecte. O$iectivul vizeaz
(<6 .i accizele.
@n domeniul iscalit)ii directe- se urmre.te /n principal minimizarea posi$ilit)ilor
de evaziune .i evitarea du$lei impuneri- pe $aza acordurilor $ilaterale /ntre statele
mem$re. 5copul avut /n vedere de msurile de armonizare a politicii iscale const /n
evitarea eectelor negative ale concuren)ei /ntre statele mem$re- /n special evitarea
transerului $azei iscale prin enomenul de migra)ie a irmelor alate /n cAutarea
regimului iscal cel mai avora$il.
Prin (ratatul de la =aastric7t se limiteaz posi$ilitatea guvernelor de a inan)a
c7eltuielile pu$lice prin cre.terea datoriei pu$lice. Prin Pactul de Cre.tere .i 5ta$ilitate-
statele mem$re participante la zona euro nu tre$uie su$ nici o orm sA ruleze deicite
$ugetare peste nivelul de 3? din P&+. Cre.terea c7eltuielilor pu$lice poate i inan)at
numai prin cre.terea /ncasrilor veniturilor pu$lice la nivelul ciclului economic. 1e.i au
acceptat o$iectivele politicii iscale a UE- guvernele statelor mem$re au ost reticente /n
ceea ce prive.te pa.ii principali spre armonizarea iscal- iar Pactul de Cre.tere .i
5ta$ilitate prevede c deciziile cu privire la aceasta tre$uie adoptate cu unanimitate /n
Consiliul Europei. Politica iscal este privit ca o component a suveranit)ii na)ionale-
iar sistemele iscale ale statelor mem$re se deose$esc su$stan)ial- datorit dieren)elor /n
ceea ce prive.te structurile economice .i sociale ale acestora .i dieren)elor conceptuale
privind rolul iscalit)ii- /n general- .i al unui anumit impozit- /n particular.
&n 1>>B - Comisia European a propus o a$ordare e"7austiv a politicii
iscale.6ceasta a su$liniat principalele provocri cu care se conrunt Uniunea, nevoia de
cre.tere economic- de a desiinta .oma2ul- de pstrare a ec7ili$rului $ugetar .i
sta$ilizarea sistemelor iscale .i de realizare complet a pie)ei unice.
@n UE e"ist 1% sisteme iscale aerente iecrui stat mem$ru- cu importante
dieren)e- /n unc)ie de politica iscal a iecrui stat mem$ru. @n unc)ie de o$iectivele la
care tre$uie s rspund- politicile iscale au ost su$iecte controversate- dar statele
mem$re- la unison- sunt de acord c scopurile acestor politici iscale ar tre$ui s permit
tuturor categoriilor de agen)i economici- dar .i popula)iei- s $eneicieze de avanta2ele
unei pie)e unice- s urmreasc realizarea o$iectivelor sta$ilite ale politicii iscale a UE .i
deasemenea s ie in concordan) cu alte politici din cadrul UE.
O$iectivul principal al UE este ca p4n /n anul 2010- economia UE s devin cea
mai competitiv .i mai dinamic din lume- o$iectiv sta$ilit de Consiliul European la
8isa$ona- /n anul 2000.
Pentru a se putea realiza acest o$iectiv tre$uie redus gradul general al iscalit)ii din
UE- concomitent cu realizarea unui ec7ili$ru /ntre aceast reducere .i sus)inerea
consolidrii inanciare prin diminuarea datoriei pu$lice .i investi)iile /n serviciile pu$lice
esen)iale.
1in e"perien)a UE- /n coordonarea politicilor iscale se desprind urmtoarele
1
,
a: coordonarea politicilor iscale /n domeniul impozitelor este necesar .i tre$uie s )in
cont de natura impozitelor,
C impozitele indirecte D necesit un grad mai mare de armonizare deoarece sunt legate de
circula)ia li$er a produselor .i serviciilor;
C impozitele directe D mai ales impozitarea veniturilor marilor companii na)ionale .i
interna)ionale- dar .i veniturile persoanelor cu activit)i /n mai multe )ri 9eliminarea
du$lei impuneri:.
$: coordonarea iscal /n politicile privind alocarea resurselor $ugetare nu este necesar-
deoarece /n )rile mem$re UE se men)ine oricum disciplina $ugetar pentru sta$ilitatea
economiei .i a monedei unice.
E"ist /ns dou e"cep)ii,
3c7eltuielile pentru $unurile pu$lice 9UE coordoneaz anumite proiecte cum sunt re)elele
de transport .i comunica)ii:;
3a2utorul acordat de stat /ntreprinderilor se supune regulilor UE- deoarece poate inluen)a
concuren)a de pe pia)a unic.
c: coordonarea iscal /n politicile de redistri$uire a resurselor $ugetare este limitat de
nivelul ondurilor e"istente /n $ugetul UE.
1
5tolo2an- (7.- (atarcan-! Integrarea i politica fiscal european- 5i$iu- +urg- 2002
Pentru a accelera coordonarea politicilor iscale .i a.a oarte lente datorit votului
unanim al statelor mem$re UE- /ncearc olosirea unor mecanisme care s /nlture
$arierele e"istente /n circula)ia pe pia)a unic a produselor .i serviciilor- a or)ei de
munc .i a capitalului. 6ceste mecanisme- de.i nu au caracter de lege- ar putea a2uta UE
s3.i ating o$iectivele generale .i ar viza,
D presiunea e"ercitat de statele care au adoptat reorme iscale;
D e"tinderea indica)iilor date de Comisia European;
D olosirea mecanismului de cooperare e"tins 9introducerea de sanc)iuni )rilor mem$re
ale UE care nu coopereaz:.
1.4. Impozite
1in punct de vedere 2uridic- clasiicarea considerat cea mai important /n toate
statele europene este cea care clasiica impozitele /n , directe i indirecte, /ntruc4t
iecreia dintre acestei categorii /i este conerit prin legisla)ia iscal un regim 2uridic
distinct.
Impozitarea direct reprezint orma legat de prelevare la $uget a unor sume
de $ani- colectate- /n momentul distri$uiriiEredistri$uirii venitului na)ional- /n mod direct
.i /n raport cu mrimea veniturilor realizate .i a $unurilor sau altor valori de)inute- /ntr3o
perioad de timp determinat- de ctre contri$ua$ilii determina)i .i desemna)i prin
legisla)ie iscal . &mpunerea direct se realizeaz prin intermediul impozitelor directe.
Impozitele directe sunt suportate de ctre contri$ua$ilul care le
plte.te .i includ impozitul pe venit- impozitul pe proit- impozitul pe cira de aaceri a
societ)ilor comerciale- impozitul pe avere .i ma2oritatea impozitelor locale9 pe cldiri- pe
terenuri :.
Comisia promoveaza o mai $una coordonare a sistemelor de impozitare
directa ale statelor mem$re pentru a elimina $arierele iscale e"istente care impiedica
$una unctionare a pietei unice.Pricipiile de $aza ale coordonarii in acest domeniu sunt,
3eliminarea discriminarii si a du$lei impozitari;
3prevenirea a$uzurilor si a neimpozitarii din negli2ienta;
3reducerea costurilor de conormare revenind din aplicarea mai multor sisteme de
impozitare.
&n domeniul impozitarii directe- Curtea de Fustitie- are responsa$ilitatea de a veg7ea la
aplicarea articolelor (ratatului CE cu privire la li$era circula)ie a muncitorilor- la dreptul
de sta$ilire a indivizilor /ntr3o )ar mem$r a Comunit)ii Europene .i la li$ertatea de a
urniza servicii.
Impozitarea indirect, ca orm de prelevare la $uget a unor sume de $ani, se
caracterizeaz prin aptul c ea vizeaz /n mod e"clusiv consumul de $unuri .i servicii-
determin4nd o /mpr)ire a sarcinii iscale- /n sensul ca impozitele indirecte se datoreaz .i
se pltesc de ctre o persoan- dar se suport de ctre o alt persoan.
Impozitele indirecte sunt colectate de un intermediar- care- la randul sau- le imputa
urmatorului contri$uitor din lantul de productie sau consumatorului inal.
&mpozitele indirecte sunt acele surse ale veniturilor $ugetare care se realizeaz- /n
principal- su$ orma impunerii asupra consumului- percep4ndu3se /n momentul v4nzrii
unor mruri- al prestrii anumitor servicii- respectiv al e"ecutrii unor lucrri. Ele se
percep- deci- /n principiu- de la to)i cei care produc sau distri$uie $unuri sau presteaz
servicii din categoria celor impuse. 1in acest motiv- impozitele indirecte se mai numesc-
generic- .i taxe de consumaie. 6cestea sunt suportate de ctre consumatorul inal- de cel
care le ac7izitioneaz.
Temelia pieei unice
2
Guvernele na)ionale .i nu Uniunea European sunt cele care decid asupra
impozitelor pe care tre$uie s le plteasc cet)enii. !olul UE este de a se asigura c
reglementrile iscale na)ionale respect o$iectivele generale ale Uniunii privind crearea
de locuri de munc .i c aceste reglementri nu aduc avanta2e neloiale /ntreprinderilor
dintr3o )ar a) de concuren)ii acestora din alt )ar. Politica iscal comunitar sus)ine
principiul pie)ei unice .i al li$erei circula)ii a capitalurilor.
Guvernele percep impozite pentru a3.i inan)a c7eltuielile. Priorit)ile /n materie de
c7eltuieli variaz de la un stat mem$ru la altul- iar UE nu intervine- cu condi)ia ca acestea
2
7ttp,EEeuropa.euEpolEta"Einde"Hro.7tm accesat pe data de B noiem$rie ora 12,31
s se men)in /n limite rezona$ile. @n cazul /n care se dep.esc aceste limite- iar datoriile
devin prea mari- cre.terea economic a celorlalte )ri din Uniune poate i pus /n pericol.
(otu.i- cu condi)ia s manieste pruden) /n ceea ce prive.te politica economic- statele
mem$re dispun de mult li$ertate /n a 7otr/ cum s /.i c7eltuiasc $anii .i ce impozite s
aplice pentru a3.i inan)a c7eltuielile.
6.adar- guvernele noastre sunt cele care sta$ilesc cuantumul impozitului pe proitul
societ)ilor .i pe venit- proit .i c4.tiguri din capital. &nterven)ia UE se limiteaz la a
monitoriza aceste decizii pentru a evalua dac sunt corecte /n raport cu totalitatea statelor
mem$re. O aten)ie deose$it se acord iscalit)ii /ntreprinderii- dat iind c e"ist riscul
ca astel de impozite s constituie o$stacole /n calea $unei circula)ii a $unurilor-
serviciilor .i capitalurilor /n cadrul pie)ei interne. 5tatele mem$re au o$liga)ia de a
respecta un cod de conduit care le /mpiedic s acorde /nlesniri iscale care ar putea
inluen)a- de e"emplu- deciziile privind investi)iile.
TVA-ul excepia de la regul
(a"a pe valoare adugat 9(<6: ace- par)ial- e"cep)ie de la regul .i necesit o
anumit implicare din partea UE- iind undamental pentru $una unc)ionare a pie)ei
unice .i pentru asigurarea concuren)ei loiale /n spa)iul comunitar. 1in acest motiv- UE a
sta$ilit limite superioare .i inerioare pentru cotele de (<6 aplica$ile.
Cu toate acestea- statele mem$re dispun de mar2e de manevr considera$ile /n ceea
ce prive.te sta$ilirea cotelor de (<6. @n anumite condi)ii poate i autorizat c7iar o cot
mai mic dec4t cota minim. 1erogrile pot i permise- de e"emplu- pentru $unuri .i
servicii care nu le concureaz pe cele din alt stat mem$ru sau pentru produse de strict
necesitate- cum ar i alimentele .i medicamentele.
@n acela.i timp- reglementrile reeritoare la (<6 .i cotele acesteia respect
principiul instituit de UE- conorm cruia deciziile /n pro$leme de natur iscal pot i
luate doar cu acordul tuturor statelor mem$re. Prin aceast regul se prote2eaz
autonomia na)ional.
ar!urant" alcool #i tutun
5c7im$rile .i dieren)ele dintre accizele la car$urant- alcool .i tutun pot denatura
oarte u.or concuren)a la nivel comunitar. 1in acest motiv- .i acestea se supun unor
reglementri comune ls4nd- /ns- loc .i pentru dieren)ele culturale. 6.a se e"plic-
printre altele- de ce pre)ul la $ere .i la vin variaz at4t de mult de la o )ar la alta /n
interiorul UE. Este vor$a- pe de alt parte- .i de dieren)ele economice. O )ar cu inan)e
pu$lice sntoase nu poate i or)at s aplice impozite. 6stel- nivelul sczut al accizelor
aplicate /n 8u"em$urg /i atrage pe automo$ili.tii .i pe consumatorii din )rile /nvecinate
sau pe cei ala)i /n tranzit.
$eglementri comune pri%ind impozitarea energiei
Este normal ca UE s dispun de reglementri comune privind impozitarea
produselor energetice. @n acest el- toate statele mem$re pot adopta aceea.i a$ordare .i o
pot utiliza pentru a /ncura2a eicien)a energetic /ns- .i /n acest caz- reglementrile sunt
suicient de le"i$ile /nc4t s )in cont de situa)ia iecrei )ri /n parte.
Cap. 2.
Perspective privind politica fiscal european
O comunicare a Comisiei europene-intitulat Contri$u)ia politicilor iscale .i
vamale la 5trategia 8isa$ona dezvluie c4teva dintre perspectivele ac)iunii comunitare
/n domeniu.@n scopul de a ace din Europa un loc mai atractiv pentru a investi .i a
munci-pentru a cre.te eicien)a economic .i a spori competitivitatea companiilor-pentru a
/ncura2a comer)ul .i a sus)ine cercetarea .i inovarea-Comisia European .i3a propus s
ac)ioneze /n c4teva domenii iscale c7eie.
@n materia com!aterii &raudei &i'cale #i e%aziunii &i'cale" care poate /mpiedica
unctionarea eicient a pie)ei interne .i conduce la cre.terea sarcinilor iscale a entit)ilor
care ac)ioneaz legal-Comisia .i3a propus s /ntreasc cooperarea administrativ /ntre
statele mem$re.
@n domeniul taxei pe %aloarea adugat" Comisia /.i propune modernizarea regulilor
comunitare .i a regulilor na)ionale-inclusive prin ela$orarea unei legisla)ii secundare /n
materie de (<6-care s ai$ or) 2uridic o$ligatorie pentru statele mem$re.O astel de
ac)iune ar contri$ui la eliminarea du$lei impunei a unor opera)iuni.
@n domeniul de politic iscal priorit)ile comisiei sunt de eliminare a $irocra)iei- de
reducere a costurilode conormitate .i eliminarea du$lei impozitri.se doreste crearea
unei $aIe de impozitare comune in UE. &n ceea ce priveste (<63ul -Comisia dore.te s
urmreasc simpliicarea -modernizarea .i aplicarea mai uniorm a actualului sistem de
(<6- /n unct)ie de destina)ie.
(a"a pe valoare adugat necesit o anumit implicare din partea UE- iind
undamental pentru $una unc)ionare a pie)ei unice .i pentru asigurarea concuren)ei
loiale /n spa)iul comunitar
3
. 1in acest motiv- UE a sta$ilit limite superioare .i inerioare
pentru cotele de (<6 aplica$ile.
3
7ttp,EEeuropa.euEpolEta"EovervieJHro.7tm
O alt propunere important de ta"are indirect pe care Comisia urmeaz s o
adopte se reer la ta"ele aplicate pentru autoturisme. 5copul acestei propuneri va i- de
asemenea- s /m$unt)easc unc)ionarea Pie)ei &nterne .i s asigure Comunit)ii
mi2loacele necesare pentru a3.i atinge o$iectivele sta$ilite prin Protocolul KIoto de
reducere a emisiilor de CO2 la autoturisme.

Cap 3. Concluzii
(n ce m'ur 'unt a&ectai cetenii)
!eglementrile privind impozitarea persoanelor izice sunt de competen)a
guvernelor statelor mem$re- cu e"cep)ia cazului /n care sunt aectate drepturile
transrontaliere ale acestora. Comisia European a luat msuri pentru a garanta c
cet)enii europeni care lucreaz /n alte )ri din UE nu /nt4mpin pro$leme legate de
transerul .i impozitarea pensiilor .i a drepturilor la pensie.
1e asemenea- UE 2oac un rol important /n prevenirea evaziunii iscale
transrontaliere. 1e.i cet)enii europeni /.i pot depune economiile acolo unde li se pare
cel mai renta$il- nu se pot olosi de aceasta pentru a se sustrage de la plata impozitelor.
Guvernele statelor mem$re pot pierde /ncasri care li se cuvin de drept dac cet)enii nu
declar venitul rezultat din do$4nzile aerente economiilor plasate /n strintate.
5tatele mem$re ale UE .i alte guverne europene au convenit s ac sc7im$ de
inorma)ii privind economiile nereziden)ilor. Fac e"cep)ie doar 6ustria- +elgia-
8u"em$urg .i alte c4teva )ri europene care- pentru moment- aplic impozite cu re)inere
la surs. Ulterior- o mare parte din $ani sunt transera)i /n )ara de origine a deponentului.
Fiind vor$a despre o plat glo$al- se pstreaz anonimatul deponentului .i impozitul este
ac7itat $eneiciarului de drept.
ibliografie!
1. 5tolo2an (7eodor- (artacan !aluca- Integrare si politica fiscal europeana,
5i$iu- 2002;
2. 7ttp,EEeuropa.euEpolEta"Einde"Hro.7tm accesat pe data de B noiem$rie ora 12,31
3. Cristina Onet- Procedura fiscala,ed. 8umina 8e"- +ucuresti- 200B
#. &ulian <crel .i colectiv- Finan)e pu$lice- Editura 1idactic .i Pedagogic-
Edi)ia a &<3a- +ucure.ti- 2003