INTRODUCERE

Subiectul leadership-ului a fost de interes pentru sute de ani, de la filozofii greci cu ar fi

!laton si Socrates, pana la arii guru ai anageentului si leadershipului din "reea noastra#
Totusi, niciodata ne"oia de leadership eficient nu a fost ai proo"ata ca in secolul $%#
!rincipalul arguent este acela ca in "reurile acestea schibatoare, leadershipul este cheia
succesului indi"izilor si organizatiilor cat si a regiunilor si tarilor in care trai#
In ciuda recunoasterii iportantei leadershipului, e&ista un anuit ister in ceea ce
pri"este definirea clara a acestuia# Intr-un re"ie' al cercetarii pe leadership, Stogdiil (%)*+, pag#
$,)-, concluziona ca .sunt tot atatea definitii ale leadershipului cate persoane incearca sa il
defineasca.#
In i/locul probleei definirii leadershipului stau doua dificultati fundaentale# In
priul rand, spre deosebire de notiuni precu .dragostea0, .libertatea0 sau .fericirea0,
leadershipul este un concept cople& deschis interpretarilor subiecti"e# 1iecare intelege in od
intuiti" ce reprezinta notiunea de conducere, bazat pe o ultitudine de e&periente de in"atare,
ceea ce face dificila prinderea acestora intr-o singura definitie succinta# In al doilea rand, odul
in care leadershipul este definit si inteles este puternic influentat de pregatirea teoretica a
persoanei respecti"e# E&ista grupuri de oaeni care "ad leadershipul ca o consecinta a
caracteristicilor unui lider, in tip ce alte grupuri "ad conceptul ca fiind un proces social ce se
dez"olta in cadrul relatiilor dintr-un grup# 2stfel de opinii di"ergente "or a"ea ca rezultat o
opinie diferinta cu pri"ire la natura leadershipului#
.Leadershipul pare sa fie exact ca puterea , un concept esential contestat0 (3allie,
%)), printat in 3rint, $44+, pag#%-
.Liderii sunt ca noi toti: de incredere sau inselatori, fricosi sau viteji, generosi sau
lacomi. A presupune ca toti liderii sunt oameni buni am fi orbi fata de realitatile conditiei
umane si ne va afecta sever scopul nostru de a deveni lideri eficienti0 (5elleran, $44+, pag#
+,-
2
.6 leadershipul este ca si Omul de Zapada Abominabil, ai carui pasi sunt peste tot
dar nu este nicaieri de vazut0 (7ennis si Nanus, %)8,-#
1. otiuni teoretice
1.1 Leadership
3
Etiologic, leader (engl# leader- si leadership "in de la "erbul englezesc to lead, care are
ai ulte sensuri9 a conduce; a indrepta: a deterina: a indrua: a diri/a: a arata druul: a
insoti
Ce intelege prin ;E2DERS<I!=
2rta conducerii se defineste prin procesul cople& de leadership, care se refera la
participarea obtinuta prin i/loace necoerciti"e (o participare liber consitita-, a"and ca
finalitate indeplinirea obiecti"elor#
In esenta, leadership-ul este procesul prin care se e&ercita influenta in sensul de
capacitate de a-i con"inge pe alti oaeni de a te ura ( leadership > leader ? follo'ers-#
2stfel ca ;E2DERU; este persoana care e&ercita leadership-ul, este protagonistul
acestuia#
!are este portretul ideal al unui leader"
2u fost identificate conte&te diferite in care apar tipuri diferite de leader (de e&eplu9
ilitar, educational, business, in religie, sport, politica, al inoritatilor, in ass @ edia, in
situatii de unca etc#-#
!aracteristicile acestora sunt diferite, dar se rearca anuite atribute care se aplica la
toate categoriile9
IntegritateA etica @ este fundaental sa spui ade"arul si sa faci intotdeauna ce este corect
BiziuneA Strategie - ;iderii trebuie sa arate calea si sa dez"olte planuri con"ingatoare
Orientare spre rezultat @ ;iderul trebuie sa fie acti" si focusat pana la indeplinirea
scopului propus
Ratiune
!asiuneA Optiis
2bilitatea de a crea "aloare
4
Responsabilitate - un lider creaza o cultura a responsabilitatii
;eaderul este responsabil fata de9
sine
participanti
profesie
organizatie
In esenta, liderul9
#nspira si stimuleaza membrii grupului, convingandu$i sa$i urmeze viziunea,
actiunile, ideile %follo&ership'.
(ste urmat pentru ca:
dobandeste incredere si credibilitate, do"edind o capacitate e&traordinara de a dez"olta
relatii
do"edeste copetenta si integritate
ii pasa de oaeni @ are o atitudine de "alorizare, apreciere a oaenilor si a relatiilor cu
acestia, este atent la ei si la probleele lor#
Leadershipul reprezinta un atribut dorit si cerut de organizatii anagerilor lor# ;eaderii
au incredere in fortele lor proprii si genereaza incredere celorlalti# In prea/a ade"aratilor
leaderi, anga/atii se sit ai copetenti si gasesc unca ai interesanta# ;eadershipul se afla in
relatie directa cu capacitatea de a influenta coportaentul oaenilor#
Unii specialisti din doeniu considera ca anager si leader sunt tereni sinonii si ii
folosesc in od alternati", insa leadershipul si anageentul reprezinta de fapt diensiuni
distincte ale persoanelor din conducere9 leadershipul reprezinta capacitatea de a deterina
oaeni sa actioneze# Canagerul, in schib, este indi"idul care asigura atingerea obiecti"elor
5
organizationale prin planificare, organizare si orientarea uncii catre finalitate# !rin urare, o
persoana poate fi un anager eficient fara a a"ea capacitatile unui leader#
Ca/oritatea copaniilor de astazi sunt ai ult gestionate (managed) si ai putin
conduse(lead)# Ele au ne"oie sa-si dez"olte capacitatea de a-si e&ercita leadership-ul# Copaniile
de succes nu asteapta ca leaderii sa "ina spre ele# Ele cauta in od acti" persoane cu potential de
a de"eni leaderi si,in tipul carierei lor ii pun in situatii proiectate pentru ale dez"olta
potentialul#
2cti"itatea echi"alenta a leadership-ului este de a ghida (align- oaenii# aceasta
inseana sa counice noua directie pentru cei care pot crea grupuri ce inteleg "iziunea si sunt
dedicati transpunerii acesteia in realitate# Canageentul asigura indeplinirea planurilor prin
control si rezol"area probleelor- onitorizarea rezultatelor prin rapoarte, intalniri si alte
instruente : identificarea abaterilor : apoi planificarea si organizarea pentru rezol"area
probleelor#
Canagerii sunt niste persoane care sunt in"estiti in niste pozitii ce cer derularea unor
acti"itati de organizare, planificare, coordonare, conducere si control# 2u diferite si "ariate
personalitati# !ot fi si iaginati"i, pot fi si non-conforisti# Canagerii pot fi leaderi in sensul de
a anifesta leadership, in sensul de a-i face pe altii sa-i ureze de buna "oie, in sensul de a crea
si transite o "iziune, de a-i insufleti pe oaeni etc# ;eaderii pot fi oaeni in"estiti cu functii
anageriale sau nu# 2ctul anagerial iplica asigurarea functiilor anageentului, actele de
leadership nu neaparat sau se pot anifesta in cadrul actelor anageriale#
1.) *recerea de la liderul ierarhic la liderul secolului )1
6
In ultia /uatate a secolului $4, conducerea unei afaceri a reprezentat o profesie de
elita, doinata de anageri care si-au condus afacerile confor unei planificari de stilul de sus
in jos (top- do&n). Influentate de doua Razboaie Condiale si de Carea Criza Econoica (%)$)-
%)DD-, ierarhiile organizationale au fost structurate pe linii de tip ilitar, cu structuri ulti-strat
pentru a institui controlul prin reguli si procese# Oaenii urcau treptele ierarhice in cautarea de
putere, statut, bani si pri"ilegii#
In ultiul sfert al secolului al EE-lea, piata de capital a de"enit destul de instabila,
facandu-i astfel pe liderii de corporatii sa se concentreze pe castiguri triestriale, de ulte ori
prin e&cluderea unei cresteri pe teren lung# In ultiul deceniu, totul a e&plodat, de la scandaluri
etice e&puse de Enron si ForldCo, pana la criza de pe Fall Street#
Se reeodeleaza econoia ondiala9 regiuni in curs de dez"oltare, cu ar fi 2frica,
7razilia, China, India, si-au depasit econoiile in Occident ca otoare ale cresterii ondiale,
ritul de ino"are creste e&ponential, noile tehnologii au creat noi industrii, perturband
tehnologiile "echi, si a dat nastere retelelor de counicatii de "iteza uiitoare, astfel situatiile de
urgenta la ni"el ondial par sa erupa la inter"ale tot ai scurte#
Ca raspuns la aceste schibari, o noua generaie de lideri rein"enteaza strategia de
conducere la ni"el global#
In secolul $% liderii de succes se "or concentra pe sustinerea unei perforante superioare,
orientarea catre client si colaborarea in cadrul organizatiei, prin alinierea oaeniilor in /urul
isiunii si "alorilor copaniei si responsabilizarea de lideri la toate ni"elurile#
Alinierea9 cea ai dificila sarcina a liderului este de a ghida oaenii in /urul isiunii
organizatiei si a "alorilor coune, ult ai dificila decat a face nuere pe teren scurt#
Obtinerea unei alinieri este deosebit de dificila in organizatiile globale, indepartate, in care
anga/atii locali pot fi loiali culturilor nati"e, in detrientul anga/atorilor, in special in ceea ce
pri"este practicile de afaceri#
7
2nga/atii integrati isi asua isiunea si "alorile organizatiei, si doresc sa fie parte din
ce"a ai are decat ei insisi # Gohnson H Gohnson este un caz clasic de organizatie aliniata care
utilizeaza renuitul .Credo0 pentru a isi ghida anga/atii in actiunile lor, la ni"el ondial#
+esponsabilizarea9 ;iderii ierarhici delega cantitati liitate de energie, in scopul de a
pastra controlul# In schib, liderii secolului $% nuesc lideri la toate ni"elurile, creand sistee
cople&e de responsabilitate pentru a se asigura ca anga/aente sunt respectate #
,ervire9 Obligatia liderului nu este de a ultui actionarul, ci ai degraba clientul#
E&ecuti"ii care petrec prea ult tip ascultand 7ursa de Balori risca sa ignore cel ai iportant
actionar - clientul lor# Orice organizatie care nu ofera clientilor sai o "aloare superioara in raport
cu concurenta se "or gasi falientari# 2nga/atii sunt ult ai oti"ati in a oferi ser"icii
clientilor decat spre lansarea unor ariri de preturi, si asta e ceea ce duce la ino"atie si ser"icii
superioare# Clientii ultuiti si anga/atii oti"ati sunt eleente cheie in sustinerea cresterii
"eniturilor si, in cele din ura, a "alorii actiunilor#
!olaborarea9 Situatiile cu care se confrunta copaniile in aceste zile sunt ult prea
cople&e pentru a fi rezol"ate indi"idual sau chiar de o singura organizatie# Cooperarea - In
cadrul organizatiei si cu clientii, furnizorii, si chiar copetitori - este necesara pentru realizarea
unor solutii de durata# ;iderii trebuie sa incura/eze acest spirit de colaborare , eliinand politica
interna si concentrandu-se pe cooperarea interna# Dupa ce a de"enit CEO al I7C, Sa
!alisano a transforat birocratia I7C intr-o Jretea globala integrataJ, trecand la .a conduce
prin "alore0 si spargand zidurile ce blocau colaborarea dintre oaeni #
E&ista insa o pro"ocare de a face fata unui control constant si de a actiona ca un conector
intr-un ecosiste cople&# Ca fata a organizatiei, liderii trebuie sa fie pregatiti pentru a raspunde
iediat preocuparilor practice de locul de unca in tip ce, de aseenea, trebuie sa entina si
contureze o "iziune pe teren lung cat si scopul si rolul in societate, toate acestea in cote&tul
unei analize financiare zilnice, a blog-urilor oniprezente, a noutatilor#
2sta inseana a in"ata noi odalitati de counicare pe retelele de astazi si de a
transite esa/e clare, siple, care rezoneaza in diferitele culturi#
8
Intr-o perioada de "olatilitate e&trea, e&perienta din trecut este un ghid de incredere
pentru "iitoarele rezultate# ;iderii trebuie sa creeze culturi de scepticis constructi" si sa-si
atraga oaeni in /urul lor care aduc perspecti"e ultiple si nu au nici o teaa de a-si contesta
seful#
-rincipalele trasaturi ale liderilor autentici, indiferent de doeniul lor,
sunt9 "iziunea, integritatea,copetenta, responsabilitatea, credibilitatea, responsabilizarea, epat
ia si entuziasul# !rincipalele coponente ale leadershipului sunt asadar9 "iziunea si
integritatea# Biziunea orienteaza liderul spre "iitor, iar integritatea si realisul sunt cele care il
fac sa traiasca in prezent#
9
). ,tudiul de caz
,ase lideri la nivel mondial isi expun provocarile personale si profesionale ale
unei noi ere de incertitudine
Se spune adesea ca principiile unui are o de conducere sunt ateporale, sau
bazate pe ade"aruri iuabile# Dar cand ne "o intalni cu barbati si feei care conduc cele
ai ari organizatii din lue, ceea ce auzi tot ai frec"ent este odul diferit de abordare
fata de acu doar un deceniu# ;iderii ne spun ca opereaza intr-un ediu nou, naucitor,
ritul este ult ai rapid, iar dinaica cu ult ai cople&a# Ei se te ca este iposibil
pentru directorii e&ecuti"i de se entine la un ni"el la care pot detine toate cunostiintele de
care au ne"oie pentru a-si desfasura acti"itatea# Unii recunosc ca se sit coplesiti#
.aceti cunostinta cu liderii
/osef Ac0ermann este fostul CEO si presedinte al consiliului de adinistratie de la
Deutsche 7anK# El s-a retras recent, dupa un deceniu ca CEO si sase ani ca presedinte#
10
!arlos 1hosn este CEO si presedinte al 2liantei Renault-Nissan# El a fost CEO al
Nissan din $44% si CEO al Renault din $44,# Ipreuna, cele doua copanii produc ai ult de
una din zece asini "andute la ni"el ondial#
2o3a 1reene a fost nuita CEO al Regatului Unit RoLal Cail 3roup in $4%4# Intre
$44, si $4%4, ea a fost CEO al Copaniei Nationale de !osta din Canada#
(llen 4ullman a ser"it ca presedinte e&ecuti" si consiliul Du!ont din $44)# Ea a intrat in
copanie de la 3eneral Electric In %)88 si a fost clasata pe locul al patrulea pe lista 1orbes %44
cele ai puternice feei In $4%%#
11
,himon -eres este actualul, si al noualea, presedinte al Israelului# Intr-o cariera politica
care acopera ai ult de M, de ani, el a fost de doua ori pri-inistru al Israelului si de %$ ori
ebru de cabinet#
5aniel 6asella presedinte al copaniei faraceutice el"etiene No"artis 23 din anul
%)))# El a detinut functia de CEO al copaniei din %))M pana in $4%4#
Lider intr$o epoca de transformari
/osef Ac0ermann9 2 cunoscut o schibare e&traordinara in balanta globala de putere,
anifestata in acti"itatea noastra# In %)84, peste 84 la suta din "eniturile Deutsche 7anK au fost
generate in 3erania# In i/locul anilor %))4, au reprezentat circa *4 la suta# 2stazi, 3erania,
in ciuda cresterii sale econoice continue, reprezinta D8 la suta din "eniturile globale# De-a
lungul anilor, oaenii din sediul nostru, din 1ranKfurt au inceput sa-i spuna, NNu te prea
"ede pe aici0# Ei bine, e&ista un oti"9 cresterea s-a utat in alta parte, in 2sia, 2erica
12
;atina, Orientul Ci/lociu, si aceasta, desigur, a a"ut consecinte asupra tipului petrecut In
fiecare regiune#
Canageentul Riscului, de aseenea, a de"enit ult ai cople& pentru banci# Nu e
doar riscul de piata, e&ista ai ulte riscuri chiar si acela al politicii sociale# Din ce in ce ai
ult, pietele financiare de"in piete politice# 2cest aspect necesita diferite copetente - abilitati
pe care nu toti dintre noi le-au dobandit in cadrul Uni"ersitatii, cu sa se ocupe In od
corespunzator cu societatea#
!arlos 1hosn9 Cred ca aparitia unui lider este e"identiata doar de o crizO# E&ista doua
tipuri# O criza interna, care apare in cadrul unei copanii datorita unei gestionari defectuase#
2poi, e&istO criza e&terne, cu ar fi prabusirea ;ehan 7rothers sau cutreurul din Gaponia,
inundatiile din Thailanda# In acest caz, pe langa gestionarea copaniei, dintr-o data toate aceste
e"eniete te influenteaza direct#
Scolile de afaceri pot pregati oaenii pentru a face fata crizelor interne# Dar cred ca
trebuie sa fi ai pregatiti pentru crizele e&terne, care nu tin de strategia copaniei, ci ai ult
de capacitatea liderilor de a si putea adapta strategia#
Nuarul acestor crize e&terne "a creste deoarece trai intr-o lue "olatila - o epoca in
care este prezent efectul de le"ier si tehnologia a"anseaza foarte repede# !uteti fi zguduit de ce"a
care pro"ine coplet din afara zonei#
Cred ca unul din oti"ele pentru Nissan a fost In Osura sa faca fata crizelor e&terne,
ai bine decat unii dintre concurenii nostri este cO a"e o cultur ultinationala ai
di"ersificata# Noi nu sta si astepta ca solutia sa "ina de la sediul central# Sunte obisnuiti sa
cauta ereu in /urul nostru, incercand sa descoperi cele ai bune idei# Oaenii nostri din
SU2 "orbesc cu oaenii nostri din Gaponia, la un ni"el egal # 2"e ult ai ulte puncte de
referinta#
(llen 4ullman9 In zilele noastre sunt lucruri care "in ca No lo"itura peste pro"a0-
"olatilitatea econoiei si ipactul unor e"eniente naturale, cu ar fi cutreurul /aponez si
tsunai @ ul ce se petrec cu o frec"enta arita# Trebuie sa fi in asura sa reactionezi foarte
13
rapid# Si luea este ult ai interconectata astfel ca buclele de feedbacK sunt ai intense# 2i
cresterea populatiei, populatia a trecut sapte iliarde de oaeni anul trecut, subliniind stresul
pro"ocat, fie ca este "orba de hrana, necesarul de energie, sau protectia ediului# Ne-a fi&at
obiecti"ul nostru de cercetare si dez"oltare, precu si capitalul de cheltuieli ipotri"a
egatendintelor aparute in ultiii cinci ani# 2cesta este "iitorul, asa ca trebuie sa intelege
odul in care stiinta il influenteaza#
,himon -eres9 In ultiele doua decenii a asistat la cea ai are re"olutie# State ce si-
au pierdut iportanta si puterea# Bechile teorii @ de la 2da Sith 5arl Car& si-au pierdut
"aloarea, deoarece ele se bazeazau pe lucruri cu ar fi paant, unca, si bogatie# Toate acestea
au fost inlocuite de stiinta# Ideile sunt acu ai iportante decat aterialul# Si ideile sunt
ipre"izibile# Stiinta nu cunoaste teritorii, nu are granite# Ea nu este conditionata de distante si
nu poate fi oprita#
Stiinta creeaza o lue in care persoanele pot /uca rolul de colecti"# Doi baieti au creat
3oogle# Un baiat a creat 1acebooK# Un alt indi"id a creat 2pple# 2cesti oaeni au schibat
luea fara a/utorul unor partide politice sau arate sau a"eri# Nieni nu a anticipat acest lucru,
nici acar creatorii# Deci, sunte cu totii surprinsi# Este o lue noua# !uteti a"ea cea ai
puternica arata, dar cu ea nu se poate cuceri idei, cunostinte#
Stapanirea, actuala pro"ocarea personala, rigorile conducerii au deterinat ulti lideri sa
se gandeasca la ei insisi ca fiind in forare, ca un atlet profesionist9 depunerea de eforturi
continue pentru a-si gestiona energia si a-si fortifica caracterul# E&istO o recunoasstere tot ai
are a legaturii dintre sanatatea fizica, sanatatea eotionala, si cea a /udecatii, si de cat de
iportanta poate fi o rutina e&acta pentru dieta, son, e&ercitii fizice, de concentrare#
2o3a 1reene 9 !riul criteriu este 9 iti place = Este un loc de unca de sapte zile pe
saptaana# Eu cred ca este "alabil pentru oricine in acesta pozitie# Daca nu-ti place copania si
oaenii @ cu ade"arat - nu poti ocupa aceasta pozitie# Sunt destul de energica# Eu ii incep ziua
la cinci diineata# Totul se petrece de la sine, alara se stinge si -a trezit# Ca duc la o
alergare de D4 de inute# 1ac sala trei diineti pe saptaana# Incerc sa ananc bine, dar nu prea
14
ult# Sunt un are fan al plibarilor, este lucrul eu preferat# Incerc pe cat se poate sa a
plib in fiecare 'eeK-end# !refer e&cursiile pe /os#
2, de obicei, trei sau patru cari pe dru# 2 renuntat la roane# Nu le pot citi integral,
indiferent cat de bune sunt, intotdeauna e&ista un factor care a "a Intrerupe# 2sa ca acu
citesc poezie9 lucrarile de colectie Ted <ughes, EilL DicKinson# Ca pregatesc pentru opera lui
!hilip ;arKin# !uteti citi un poe a lui ;arKin in tipul unei calatorii de %, inute cu autobuzul#
Cei buni stau cu tine si se "or intoarce la tine# 2sta e ceea ce -i place despre poezie9 poti obtine
necesarul de Nproteina entala0 intr-un tip scurt#
/osef Ac0ermann9 Doar pentru a "a oferi o iagine a agendei ele pentru urOtoarele
zece zile9 7erlin aine, apoi Seul, apoi Cunchen, apoi la 1ranKfurt, apoi Singapore, apoi
Orientul Ci/lociu# Sunt aproape constant in a"ion# Cu toate aceaste calatorii, rezistenta fizica a
de"enit foarte iportanta pentru ine# Ii aintesc ca in trecut, dupa un zbor catre <ong 5ong
iti putea lua o zi pentru a te recupera# 2stazi, iediat dupa aterizare "a grabiti la pria intalnire#
Si poate ai de/a o conferinta telefonica in asina in druul catre oras# Esti norocos daca ai tip
sO faci un dus#
Si, desigur, cu noua tehnologie a inforatiei, esti disponibil in od constant, flu&ul
foarte are de inforatii priite trebuie gestionate bine, lucru care adauga o presiune# Esti ult
ai e&pus la schibari nepre"azute si surprize neplacute si trebuie sa iei decizii rapide sau sa
poti anticipa iscarile pietei la ni"el global# Deci, trebuie sa ai un psihic stabil# Bad tot ai ulti
oaeni in aceste zile care clacheaza#
Eu nu sunt un ipatiit al tehnologiei# Eu folosesc i!hone-ul eu pentru a triite
esa/e# Eu inca ai folosesc hartia si creionul pentru a-i schita ideile# Cred ca oaenii care
folosesc in od constant 7lacK7errL sau i!hone-ul pierd din "edere iaginea de ansablu#
Ca a/uta, de aseenea, enor faptul ca pot dori oriunde, indiferent daca sunt intr- o asina
sau in a"ion# Daca nu te poti rela&a rapid, cred ca nu poti fi un CEO pentru o perioada
considerabila de tip# Unii oaeni fac editatie sau Loga# Eu nu fac asa ce"a# Sunt de parere ca
trebuie sa ai in 2DN acest lucru pentru a reusi#
15
5an 6asella9 "orbesc cu echipa ea despre seductiile care "in cu acest rol de conducere#
E&istO fore diferite9 seducie se&ualO, bani, lauda# 2i ne"oie sa fi constient de odul in care
poti sedus, pentru a putea rezista i a-ti pastra integritatea orala# 1iecare CEO are ne"oie de
cine"a care sa il asculte - un ebru al consiliului, un consilier, cine"a caruia ii poate "orbi
a"and incredere totala, caruia ii poate spune, J Ci-a a/uns, sunt pe cale sa deisioneze J sau J
Ii "ine sa il bat pe tipul Osta J, ai ne"oie de cine"a care intelege si te poate a/uta sa-ti gasesti
echilibrul# ;iderii de ulte ori uita de iportanta relatiilor - ai ales cele eotionale stabile in
afara copaniei# Ele te a/uta foarte ult in a gestiona stresul# !artenerul tau te "a a/uta ult in a-
ti pastra echilibrul# Trebuie sa fi capabil de a porni si a te opri# Esti prezent in totalitate atunci
cand esti prezent= !oti fi in intregie departe atunci cand esti departe= 2steptarea este ca unca
ta sa fie $+A*# Dar nieni nu poate fi sef $+A*# 2i ne"oie de un oent cand poti spune, J Sunt
acasa acu, fara unca0 #
!arlos 1hosn9 !entru a fi lider ai ne"oie de rezistenta# 2 de"enit CEO la +,# Dar a
lucrat ca o fiara# Te gandesti, J2 de lucru %,, %M ore pe zi= Cui ii pasaJ: dar nu poti face asta,
atunci cPnd ai M4 sau M, de ani# 2cu copaniile sunt ult ai globalizate# Deci, trebuie sa faci
fata decala/ului de fus orar, esti obosit, ancarea este diferita# Trebuie sO fie foarte disciplinat cu
prograul tau si sa il organizezi foarte bine# Disciplina fizica este cruciala, alientatia,
e&ercitiile, sonul# 2 trait ca un cOlugOr - bine, poate nu chiar ca un cOlugOr, ci ca un Ca"aler
Teplier# Ca trezesc la o anuita ora, ador la o anuita ora# E&ista anuite lucruri pe care nu
la fac daca este trecut de anuita ora#
(llen 4ullman9 Eu petrec ult ai ult tip counicand, ai ult tip in locatiile de
productie, in birourile de "anzari, cu clientii, in laboratoarele noastre de cercetare# 2 stabilit o
intalnire pentru consiliul de adinistratie in India in cate"a saptaani pentru a-i a/uta sa "ada cu
ade"arat probleele cu care ne confrunta# De aici ii reincarc bateriile# Este contagios# !lec de
la aceste intalniri cu idei, energie, i un sentient de concentrare asupra druului pe care
copania trebuie sa earga# 2sta face parte din ceea ce a oti"eaza#
,himon -eres9 intea unui lider trebuie sO fie libera, o inte care poate "isa si iagina#
Toate lucrurile noi s-au nascut in "ise# Un lider trebuie sa aiba cura/ul de a fi un nonconforist,
16
la fel ca un o de stiinta# El trebuie sa "iseze, chiar daca el "iseaza singur sau in cazul in care
oaenii rad de el# El nu trebuie sa-si lase inia sa se clatine#
2stazi, separarea dintre generatii este ai puternica decat intre natiuni# Copii nostri spun,
JBa ruga sa nu ne ipuneti propria aroganta @ luea creata de "oi, ranita de razboaie, corupta
de bani, separata de ura# Si nu incercati sa construiti ziduri artificiale intre noi si alti tineriJ#
!entru ca ei s-au nascut intr-o noua era# !entru ei, echipaentele oderne de counicare sunt
ceea ce hartia si stiloul au fost pentru noi# Ei pot counica ult ai usor si nu sit aceasta
discriinare ascunsa cu care ne-a nascut noi si de care ne este atat de dificil sa scapa#
.ata publica a liderului %)7 8 9'
/osef Ac0ermann9 Directorii e&ecuti"i au de"enit figuri publice# Si controlul ass-
edia a de"enit personal# Ca un caz particular, in 3erania, intotdeauna J2cKerann a spusJ
sau J2cKerann a facutJ, chiar daca personal nu a"e niic de-a face# Esti institutia care
conduce#
Dupa ce a de"enit CEO, fostul sef al 7undesbanK intr-o zi -a luat deoparte si i-a dat
un sfat pretios9 JDe acu inainte, trebuie sa-ti aintesti ca esti douO persoane# Tu esti persoana
pe care tu si prietenii tai o stiu, dar si un sibol# Nu face confunzie intre cele doua# Nu considera
critica sibolului ca fiind o critica personalaJ# 2cest sfat -a a/utat foarte ult#
5an 6asella9 Oaenii considera ca au o cerere legitia pentru accesul catre CEO# Dar
trebuie sa te odelezi, astfel incat sa se e"iti o e&punerea e&cesi"a# Esti un produs# Iar presa te
"a picta fie ca un erou, fie ca un persona/ negati", indiferent de ce "ei "inde# In cazul in care azi
esti "azut ca un erou, ar trebui sa fi pregatit ca aine sa fi un persona/ negati"# Nu tot ceea ce
faci "a erge de fiecare data, i "a trebui sa accepti faptul ca oaenii pot fi nedrepti#
2o3a 1reene9 Un deceniu in ura, as fi spus ca este ai greu sa fi un functionar public
decat un director e&ecuti" din sectorul pri"at# Dar roata s-a intors# E greu in aceste zile sa fi
CEO-ul oricarei afacere, chiar una de succes, cu o "iziune echilibrata a pozitiei copaniei in
societate#
17
E&perienta ea din sectorul public -a a/utat sa inteleg cat de usor anuite politici
solide pot fi deraiate de lucruri ici, sibolice# !oate nu conteaza ca schibarea politicii pe care
pledeaza este un produs al unei analize fantastice sau de ani de anageent genial al partilor
interesate, cea ai ica scanteie poate de"eni un foc iens, ce"a care prinde si transfora
perceptiile in oduri ce nu par rationale# Daca ai lucra in sectorul public, ai afla "aloarea
dez"oltarii unor antene pentru perceptia populara si entinerea lor la un regla/ fin#
Ci-a petrecut apro&iati" %,Q din tipul eu in incercarea de a a/uta oaenii nostri sa
inteleaga cat de buni sunte in ceea ce face, ceea ce nu este Intotdeauna usor, deoarece e&ista
atat de ult negati"is in presa# Bad buna counicare interna ca o odalitate de a transite in
e&terior esa/ul nostru, sa spune poporului nostru, care sunt cei ai puternici abasadori ai
brand-ul nostru, J Ridica-te si fi andruJ#
!arlos 1hosn9 In afaceri, nu ai sunt eroi# Cass-edia a de"enit ult ai apriga la
adresa liderilor de corporatii in ultiii zece ani# Cici greseli pot de"eni peste noapte ari
tragedi#
Nu a pot iagina azi facand ceea ce a facut in Gaponia in %))), cand -a ridicat si
a spus9 J2 de gand sa scap de sisteul in"echit# Bo inchide fabricile# Bo reduce nuarul
de anga/atiJ# 2 a"ut o ultie de critici# Dar au e&istat si oaeni care au spus, JSa-i da
prezutia de castigJ# 2stazi, daca as face ce"a de genul acesta, as fi asacrat# 2s a"ea ne"oie de
o are stabilitate eotionala si de certitudine# ;iderii de aine "or trebui sa fie incredibil de
siguri de sine#
-eres ,himon9 Cu"intele sunt cone&iunea dintre lideri si public# Ele trebuie sO fie
credibile si clare reflectand o "iziune, nu doar o pozitie# Cei ai ari lideri ai secolului $4 au
fost Finston Churchill, Charles de 3aulle, si Da"id 7en-3urion# 1iecare a a"ut o inte
stralucita si un pi& genial# Capacitatea lor a deonstrat ulte lucruri9 curiozitate, eorie, cura/#
Ei au inteles ca pot conduce nu doar cu baionetele, dar si cu cu"intele# Cu"intele unui lider
trebuie sa fie precise si cu un anga/aent total#
5ecizii luate in conditii de incertitudine
18
!arlos 1hosn9 Este un parado&9 pe de o parte, trebuie sa fi sigur pe tine si increzator, dar
pe de alta parte, trebuie sa fi deschis si epatic# 2i ne"oie sa asculti, dar atunci cand iei o
decizie, asta e, trebuie sa fii fer pe pozitie# De obicei, acestea sunt atribute pe care nu le gasiti
la aceeasi persoana#
Dupa ce ai facut analiza si ai luat decizia, atunci "a trebui sa in"eti sa o siplifici pentru
a o counica celorlalti# Trebuie sa spui, J Niic nu conteaza dincolo de aceastaJ# Trebuie sO
reduceti totul la zero sau unu, negru sau alb, erge sau nu erge# Nu poti a"ea prea ulta
nuanta#
Intr-o criza, trebuie sa fi capabil sa faci toate aceste lucruri, sa asculti, sa decizi, iar apoi
sa siplifici - foarte repede# 2ceasta este partea interesanta de a conduce intr-o criza# i pentru
ca trebui sa te isti atat de repede, "a trebui sa oferi oaenilor puterea de decide singuri# 2sta e
cel ai bun od de a restabili calul#
2o3a 1reene9 Cand a a/uns aici, e&ista o criza de bani# C-a confruntat cu decizii
care urau a deterina daca afacerea poate erge sau nu ai departe# Dar nu poti pozitiona
copania in sisteul social si econoic al natiunii, daca tot ce faci este sa pri"esti factorii
financiari si de perforanta# Trebuie sa asculti in ceea ce cred clientii, ceea ce cred anga/atii, si
ce puteti face pentru clientii dunea"oastra#
5aniel 6asella9 Ca un lider, cui ii poti e&pria indoielile tale, dar ai ales, este peris =
Cand poti face asta si cand nu= Cred ca ar trebui sa iti poti e&pria indoiala catre echipa ta# Daca
nu o faci - si te prefaci, atunci /oci un rol, care in cele din ura "a duce la o situatie nesanatoasa#
2sta nu inseana ca totul se bazeaza strict pe confesiune# ;a un oent dat R In procesul
decizionalS, "a trebui sa decizi, in ciuda oricaror incertitudini#
Dar intrebarea este9 esti condus de conte&t sau tu conduci= Esti condus de cei ce te
ureaza si sunt ei cei care aleg pentru tine= Sau tu alegi si tu conduci= Cred ca "a trebui sa fi
constient de conte&t, si de ceea ce oaenii spera si asteapta# Ca lider, tu nu esti acolo pentru a
hrani oaenii cu toate lucrurile pe care le asteapta# Treaba ta este de a con"inge oaenii sa faca
lucruri care crezi ca "or asigura directia corecta pe teren lung# Oaenii "or sa conduca# Si daca
19
conduci, "ei siti durerea# Ba "a satisface uneori# Bei sarbatori si "ei in"ino"ati# 1ac toate parte
din unca ta#
:. (xprimarea propriei pareri
Cunoaste-te pe tine insuti inseamna sa separi ceea ce esti si cine vrei sa fii de ceea ce
crede lumee ca esti si vrea sa fii. (On Becoming a Leader, Bennis, 199).
Secolul $% este arcat de globalizare si de abandonul "echilor odele de "iata# Oaenii
incep sa puna, din ce in ce ai e"ident, accentul pe cu sa-ti construiesti "iata, nu cariera#
Breurile loialitatii desa"arsite si ale supunerii oarbe fata de organizatii au apus# Una dintre cele
ai ari dilee ale leadership-ului de secol $% este raspunsul la intrebarea9 Ncu pot entine si
loializa cei ai buni anga/ati ai ei intr-un ediu concurential si aflat intr-o continua
schibare=0# Trecuti parca ai ieri prin epocile agriculturii si ai apoi ale industrializarii, ne
afla astazi in plina epoca de intensificare neai"azuta a flu&urilor de inforatie#
Biteza cu care se schiba lucrurile este uluitoare# Cu"antul @ eblea al acestui secol
este schibarea# Nici un proces de ipleentare a "reunui plan nu a/unge la bun sfarsit si de/a
bate la usa o noua schibare# Cobilitatea "irtuala si reala, indi"idualizarea culturala,
fle&ibilizarea intii, a regulilor si a contractelor de unca, continua generare de noi problee
reprezinta cadrul in care realitatea e"olueaza in tip real# Cel ai are dintre pericolele cu care
ne confrunta este perspecti"a ca realitatea din /urul nostru sa e"olueze ai repede decat
intelegerea noastra asupra realitatii#
20
Este o situatie de fapt pentru care nu sunte inca pregatiti ental si eotional#
si totusi, in aceste conditii, liderii secolului $% reusesc sa dez"olte "iziuni pe care ai apoi sa le
traduca in strategii "iabile, sa genereze si sa e&ploateze idei noi, sa-si asue riscul de a ino"a
peranent, sa /udece realitati obiecti"e si sa ia decizii, sa initieze si sa ghideze actiunea, sa
faciliteze cooperarea si sa stiuleze ebrii echipei#
Schibarile creeaza situatii noi si necunoscute# Noile problee aparute nu pot fi
rezol"ate prin "echile solutii# Este necesara foarte ulta creati"itate in fiecare coltisor al
organizatiei pentru a putea gestiona dinaica produsa de schibarile peranente# ;eadership-ul
secolului $% se anifesta prin esente9 liderul alege si ia decizii raspunzand intrebarilor de tip
CE= El creeaza coerenta si cooperare raspunzand intrebarilor de tip CUC= ;iderul este autentic
si congruent in "iziune si actiune# !este toate acestea, insa, liderul genereaza credibilitate si
inspira oaeniiT
7. !oncluzii
In ultiii $4 de ani, accentul pus pe leadership-ul eficient a crescut ca niciodata pana
acu, datoria unei cople&itati ereu in crestere, incertitudinii si intercone&iunii e&istente in
ediul nostru# Cele ai ulte persoane si cele ai ulte organizatii, ari sau ici, sunt, de
buna"oie sau nu, afectate de schiburile de bunuri, ser"icii si inforatii desfasurate la ni"el
global#
Recenta criza financiara ne face pe toti sa plati un pret, chiar daca sunte N"ino"ati0
sau nu de a a"ea "reo legatura cu doeniul financiar# Ipre"izibilitatea si incertitudinea
reprezinta ade"arate pro"ocari pentru liderii care poarta raspundere si pentru altii#
Sa conduci aine dupa odelul de azi nu ai este de a/utor pentru "iitor# Rolul liderilor
in oente de instabilitate nu trebuie subestiat#
Cereu au e&istat turbulente in lue, dar niciodata nu au calatorit atat de repede si
departe, asa cu se raspandesc astazi din cauza tehnologiei, globalizarii, si "astelor iscari ale
21
fortei de unca de-a lungul planetei# Deci, iportanta leadership-ului - in "iata pri"ata sau in
cea a organizatiilor @ in "reuri de turbulente, schibari, incertitudini si cople&itate, este
acuta# Ne"oia pentru o noua abordare neliniara si bazata pe sistee se contureaza incet, dar din
ce in ce ai clar# Este ne"oie de o schibare a accentului in "iziunea noastra, pentru a "edea
atat copacii cat si padureaT Si chiar dincolo de toate astea, spre un siste ai larg#
22