La fel ca alte srbtori cu caracter internaional sau naional, i ziua de 1 Iunie, dedicat

copiilor de pe ntreg mapamondul, era un bun prilej pentru conducerea comunist a

Romniei, de a elogia realizrile mree ale regimului, dar mai ales de a aduce omagii
iubiilor conductori: icolae i !lena "eauescu#
Nu exista coal, grdini sau alt instituie colar unde oimii i pionierii patriei s nu
participe activ la tot soiul de serbri, unde erau intonate cntece specifice acelor timpuri, n care
lait motivul era acelai: partidul i Ceauescu.
oimii, ca i pionierii, purtau uniformele specifice, clcate i apretate de mmici. a ! "unie erau
srbtorii copiii de grdini i cei din clasele "#"$. %i primeau diverse premii de &iua
"nternaional a Copilului, cnd se desfurau activiti n curtea colii sau n centrul oraului #
de la cri la plastilin, acuarele pentru cei mai mici i diplome pentru elevii mai mari.
'(iecare ntreprindere oferea cadouri copiilor. )e ddea c*iar i o anumit sum de bani.
C*eltuielile erau suportate din fondul special de coti+aii al sindicatelor. ,poi, existau maga+ine
care aveau oferte speciale la *aine sau elemente vestimentare pentru cei mici. -uteai s
cumperi c*iar i la .umtate de pre fa de alt perioad a anului', povestete bimreanca
,na -op.
$ %erbri pentru tot poporul
Nu exista an n care Casa de Cultur din /aia 0are s nu g+duiasc, cu oca+ia +ilei de !
"unie, o serbare sau un spectacol n care copiii ddeau diverse repre+entaii, ndrumai de
educatorii sau nvtorii de la instituiile n care studiau. 1n legtur cu o astfel de manifestare,
cotidianul local maramureean '-entru )ocialism' conseamna: '0ari, n sala Casei de cultur a
sindicatelor din /aia 0are, am asistat la un fermector dans al florilor. 0icii artiti, dovedind
reale caliti, fac parte din cercul de balet organi+at de aceast prestigioas instituie de cultur.
-rogramul consacrat +ilei de ! "unie a ncntat i rspltit strdaniile prinilor. -lini de
candoare, frumoi sau expansivi, ntreprin+tori sau meditativi, copiii exprim, de fapt, ce avem
mai bun n noi nine'. 2'-entru )ocialism', din ! iunie, !3456
$ &aruri de la firmele de stat
&iua copilului era exploatat la maximum de ctre toate categoriile sociale ale epocii de aur. 1n
aceast +i, se fceau vi+ite la casele de copii colari, unde se mpreau cadouri. 'Casa de copii
colari din cartierul $alea /orcutului a fost vi+itat ieri de repre+entante ale Comitetului
municipal al femeilor i ale comisiilor de femei din cartierul )sar, de la 7.C.. -roduse
industriale, 8.0.0.8.0., Cooperativa 8nirea, %0 9er.a, ".:.%. i altele. ,cestea au adus n dar
celor 4; de fetie care triesc i nva aici numeroase cadouri ca: roc*ie, sandale, .ucrii,
dulciuri. <ot cu acest prile., soiile unor lucrtori ai 0.(.,. au druit fetielor = mandoline, n
vederea organi+rii unei orc*estre', consemnea+ cotidianul '-entru )ocialism', din 5 iunie,
!34!. >e asemenea, erau organi+ate tot felul de expo+iii cu articole dedicate copiilor. 1n /aia
0are, de obicei maga+inul ':omarta' desfura o astfel de manifestare, concreti+at printr#o
expo+iiei cu vn+are care cuprindea articole executate de ctre comisiile de femei. -rintre
exponate se puteau gsi roc*ie, fustie, pantaloni, pernie brodate, goblenuri, milieuri, coulee
din nuiele etc.
$ &ecretul ''( ) e*perimentul aberant de cretere a populaiei
8n aspect negativ al vremurilor comuniste, care se leag mai ales de copii, este cel al
inter+icerii cu desvrire a avorturilor. Ceauescu voia cu orice pre ca populaia rii s
creasc foarte repede ntr#un timp foarte scurt, lucru care ar fi dus, n opinia fostului dictator, i
la creterea puterii ca stat. -e ! octombrie !3==, Ceauescu a dat decretul 44;, prin care
inter+icea tuturor femeilor s ntrerup sarcinile, cu cteva excepii: dac sarcina punea n
pericol viaa femeii, dac unul dintre prini suferea de o boal transmisibil ereditar sau dac
mama pre+enta invaliditi grave, dac femeia avea peste ?@ de ani sau nscuse de.a patru
copii ori dac sarcina era urmarea unui viol sau incest. 1n plus, Ceauescu a inter+is i educaia
sexual, iar crile despre reproducerea uman erau clasificate drept secrete de stat i folosite
doar ca manuale medicale.
$ "opiii patriei ) +eritabili ,fei)frumoi,
1n toate discursurile legate de generaiile tinere, Ceauescu vorbea i accentua faptul c
partidul i statul comunist 'ncon.oar cu cea mai cald dragoste i gri. printeasc copiii
patriei'. '>atorit politicii de nalt rspundere pentru vigoarea naiunii, pentru dinuirea
poporului romn, populaia rii a crescut fa de anul !3=@ cu peste ? milioane de oameni',
remarca Nicolae Ceauescu ntr#unul din discursurile sale. )e ridica aa de tare n slvi faptul
c regimul comunist este unul care ofer cea mai mare gri. pentru copii, nct se a.ungea s se
spun c celor mici le este aa de bine sub comunism nct a.ung s se de+volte ca (t#
(rumos din poveste. '-rin gri.a partidului, copiii de a+i sunt mai voinici, mai sntoi, cresc mai
repede dect cei din generaiile trecute', mai artau propaganditii vremii. -e de alt parte,
pentru copiii din acele vremuri o scurt ntlnire cu soii Ceauescu era ec*ivalentul ntlnirii cu
un idol.
mai tineti minte ce studiam noi la limba si literatura romana pe vremea lui CeausescuA literatura
de calitate menita sa a.ute copilul sa creasca drept si frumos intr#o societate dreapta si
frumoasa. ia sa vad ce#mi mai amintesc:
-Puiul. / de Ion 0le*andru 1ratescu)2oinesti
re+umat: un pui de prepelita cu o aripa ranita este lasat sa moara in gerul iernii in timp ce mama
prepelitoaia isi ia +borul spre tarile calde impreuna cu puii sanatosi. o poveste *orror cu sfarsit
tragicB
-Fefeleaga. / de Ion 0garbiceanu
re+umat: o femeie saraca isi vinde calul orb C /ator DsireaculE C ca sa cumpere sicriu fetei
moarte la !@ ani, ultimul copil. ceilalti copii ii murisera toti la aceeasi varsta rapusi de o boala
misterioasa.
-La vulturi. / de 3ala 3alaction
re+umat: ,gripina, mama a trei copii, incearca sa#si salve+e copiii de furia turcilor care le ataca
satul. urca pe munte, a.unge aproape de o stana, lasa sugarul de doua luni 2fiind prea obosita
sa#l mai care6 intr#o capita de fan, ii duce pe ceilalti doi la stana, se intoarce dupa sugar, nu#l
gaseste, sugarul fusese mancat de Dpasarile ceruluiE. din aceasta nuvela s#a inspirat, probabil,
9itc*cocF pentru D-asarileE lui.
-Gandacelul. / de !lena 4arago
re+umat: un copil omoara un gandacel in pumnG .alea gandacelului mort care#si pomeneste
toata familia si evoca durerea membrilor familiei lui la aflarea vestii mortii lui.
-Alexandru Lapusneanu. / de "ostac5e egruzzi
re+umat: ,lexandru apusneanu C voievod al 0oldovei C omoara boieri cu ran.etul pe bu+e.
punctul culminant: leacul de frica pe care i#l ofera sotiei lui ingro+ita de faptele lui de cru+ime.
omoara ?4 de boieri, le taie capetele pe care le asea+a intr#o piramida, o c*eama pe sotie si#i
pre+inta opera cu pieptul umflat de mandrieB nu se recomanda celor slabi de inger.
dupa asemenea lecturi cred ca generatiei mele i se poate ierta absolut totul. e clar ca nu putem
fi c*iar +draveni la capB -e vremea aia nu exista manual, revista, almana* etc care sa nu aiba
pe prima pagina c*ipul DmultiubituluiE.
Cand eram copii nu ne imaginam ca viata noastra de +i cu +i va deveni vreodata exponat de
mu+eu. >upa cum nu ne imaginam ca :omania poate arata altfel decat sub comunism. 8n
'altfel' pe care il intre+aream doar din paginile 2ras6rasfoite ale unui NeFerman sau din cateva
secvente turnate intr#un supermarFet ale vreunui film va+ut la video. Copiii '%pocii de ,ur'
aveau in fata un drum pe care -artidul 2unic6 il gandise in cele mai mici detalii: vor fi soimi ai
patriei, pionieri, poate si utecisti, dupa care vor deveni 'oameni de nade.de', ce vor trudi in
u+inele si pe ogoarele patriei. 8n ori+ont de plumb, dincolo de care nu exista nicio speranta, in
care bucuriile erau marunte si de neinteles pentru cei de a+i. Cine s#ar mai bucura a+i ca a
primit bomboane cubane+e, ca a prins rand in fata la coada la banane, ori ca se poate plimba
pe strada cu o punga de plastic cu un brand strainA
"n mu+eu e reprodusa o sala de clasa tipica din acea perioada, cu banci u+ate si tabloul lui
Nicolae Ceausescu, asupra caruia fiece copil din aceasta tara isi ridica oc*ii in cele sase ore
+ilnice petrecute la scoala. <abloul dictatorului, care inlocuise icoana, era incadrat de o stema a
:): 2:epublica )ocialista :omania6 si de sigla -artidului Comunist 2-C:6, secera si ciocanul,
care simboli+au alianta dintre tarani si clasa muncitoare impotriva exploatatorului burg*e+.
a gradinita primea numele usor ra+boinic de 'soim al patriei' si o camasa portocalie. %ra si
singura uniforma oarecum vesela, pentru ca odata devenit pionier trebuia sa poarte doar
camasa alba si sacoul bleumarin, fireste impreuna cu nelipsita cravata rosie. a liceu, fetele
imbracau infioratorul sarafan albastru, iar baietii o tinuta la fel de anosta.
Cei mai silitori primeau insemne aproape militare: trese si snururi de culori diferite: rosu, pentru
comandantul de grupa, galben, pentru comandantul de detasament si albastru, pentru
comandantul 'pe unitate' 2pe scoala6. )piritul ca+on era propriu unei dictaturi care inc*isese
etans frontierele pentru oamenii de rand, elevul inregimentat inca din adolescenta putea fi
identificat c*iar si pe strada dupa numarul matricol pe care il avea cusut pe maneca. Cum toata
tara era o imensa inc*isoare, trecerea unui numar pe o *aina, nu mai parea ceva neobisnuit.
'Cine nu#si cunoaste istoria este condamnat sa o repete'
"n lipsa de program DadecvatE la <$, ascultam povestile aproape pana le stiam pe de rost.
(amilia C*i C*i a fost una din povestile cu care imi exasperam parintii, desi aveam o colectie
destul de mare de discuri, vreo H;#?; : /asmele lui "spirescu, DpovestileE lui Iules $erne,
(ratii Jrimm, din seria !;;! de nopti, povesti de ,ndersen, si multe alteleB
Pe cand eram eu in clasa a III-a IV-a, aveam urmatoarele:
penar plastic marca Flaro
creion stelist rosu-albastru, marca Dacia-Select
creion mecanic de zero-cinci, care defapt era de 0!, cu mine de 0! facute la IP" Sibiu
abac de buzunar #c$estia aia %albena&
omniprezentul stilou c$inezesc
stilou rom'nesc #de rezerva&
creion () marca *miral
creioane de colorat marca +,tracolor
creta super pastel
radiera parfumata, cu miros comestibil
-,<:", :70,N,
2fragment6
Jeorge Cosbuc
-atria ne e pamantul
Celor ce suntem in viata,
Cei ce ne iubim frateste,
Ne dam mana romanesteG
Numai noi cu#acelasi nume,
Numai noi romani pe lume,
<oti cu#aceeasi soarta data,
)uspinand cu toti odata
)i#avand toi o bucurieG
,sta#i patria romana
)i ea sfanta sa ne fie.
-atria ne#o fi pamantul
8nde ne#or trai nepotii
)i#ntr#o mandra :omanie
>e#o vrea cerul, in vecie,
)#ar lupta sa ne pa+easca
mba, legea romaneasca,
)i vor face tot mai mare,
<ot ce romanismul are.
,sta#i patria cea draga.
)i#i dam patriei romane
"nima si viata#ntreaga.
Cea mai iubit poe+ie a fost Tatl meu, pentru c ncepea astfel:
D<atl meu +idete case
Cocoat pe sc$ele
%l cu fruntea lui a.unge
-n sus la stele.E
Penar de lemn si stilou c$inezesc
Copii incepeau scoala la = sau 4 ani.
Ca elev, cele mai stresante lucruri erau lucrarile de control, tema pentru acasa si scosul la tabla.
-entru restul gri.ilor insa meritai sa risti: soptitul la tabla, vorbitul in timpul orei sau galagia de pe
culoarele scolii, pentru care erai pedepsit cu trasul de urec*i, lovitul cu linia 2uneori cu dunga ei6
la palma si statul in picioare la unul din colturile clasei. ,m trecut si eu prin toate aceste lucruri
ca oricare alt copil, c*iar daca am fost considerat mereu un tocilar. "n afara scolii, lucrurile erau
insa si mai stresante pentru copii. <rebuia sa fii mereu tuns corect, caci daca aveai chica erai
mustrat in fata colectivului si ti se cerea imperios sa te tun+i ca sa fii in rind cu lumea-e vremea
aceea copii invatau si sambata si tin minte cum alergam in drumul spre casa dupa ora !H:;; ca
sa prind Gala desenului animat 2care dura numai !@ minute6 si nu vroiam sa pierd episodul
urmator din Pisicile aristocrate sau Doamna si vagabondul. ,poi, dupa ce treceau sambata si
duminica, aveam acea sen+atie pe care probabil o aveau toti, cind duminica seara trebuia sa ne
pregatim pentru o nou +i de scoala lunea: sa avem pantalonii calcati, blu+a si cravata de pionier
curate, ung*iile taiate, caietele si manualele ase+ate in g*io+dan, stilourile umplute cu cerneala
si asa mai departe.
"n clasa, cel mai rau era la inceputul orei, cind profesorul intra in clasa si desc*idea tacticos
catalogul. >aca erai destul de norocos, uneori se oprea la litera ,, alteori, daca era in toane rele
alegea ultima pagina din catalog, iar alteori desc*idea catalogul la o pagina aleatoare. %u am
stat mereu in prima banca, fiindca asa mi#a placut intotdeauna, dar mai era un motiv psi*ologic:
elevii din ultimele banci erau mereu considerati elevii#problema, care nu invata, nu isi fac temele
si in general care au un comportament necorespun+ator titlului de pionier. "n prima banca, aveai
avanta.ul ca atunci cind profesorul se uita in clasa, tu erai cel mai putin vi+ibil din ra+a lui
vi+uala.
>upa ce se terminau ascultarile si incepea lectia, trebuia sa fii foarte pregatit caci de abia acum
urmau cele mai enervante lucruri care iti dadeau cosmaruri: fie observai ca iti curge stiloul pe
miini sau pe blu+a si ti s#a terminat cerneala, fie in mi.locul lectiei a.ungeai la ultima fila a
caietului si trebuia sa ceri o foaie sau sa scrii pe coperta caietului, fie cineva iti luase guma si nu
mai puteai sa stergi din caiet ca sa nu il ma+galesti si sa il tii curat sau in avantul scrisului nu
observai ca dai cu mina peste penar si iti imprastii toate lucrurile printre banci.
)coala avea ca scop, pe linga cel de ba+a de a te educa, si acela de a te indoctrina. %levii si
elevele trebuiau sa aiba o tinuta de elev 2sau de pionier6 standardi+ata, prima ora de clasa
incepea cu intonarea imnului de stat D<rei culori cunosc pe lumeE stand drepti si cu miinile pe
linga corp si barbia ridicata, ieseai la careuri in care se dadea raportul clasei si unde faceai
citiva pasi militareste in fata celorlalti, salutand corect, pioniereste, cu mina dreapta ridicata in
fata, indoita din cot si cu palma intinsa drept si ferm. %ra o adevarata arta, ce sa mai vorbim.
Clasa erau dotata bineinteles cu nelipsitul tablou al tovarasului Ceausescu care veg*ea ca noi,
tinerii care vor duce socialismul si comunismul pe cele mai inalte culmi ale propasirii neamului,
sa nu calcam stramb. "n banca, atunci cind nu erai scos la tabla, trebuia sa stai cu spatele
drept, lipit de banca din spate, miinile tinute la spate, cu tinuta corect ase+ata, cu bentita corect
po+itionata pe cap 2daca erai fata6 si sa nu vorbesti in timpul orei neintrebat. >aca trebuia sau
vroiai sa raspun+i la lectie sau daca c*iar era nevoie sa iesi din clasa ca sa te duci la toaleta,
trebuia sa ridici mina si sa tii doua degete ridicate ca sa ti se dea cuvantul.
-e linga orele de dirigentie, lectiile de Informare Politica, lucrarile de PTAP 2-regatirea
<ineretului pentru ,pararea -atriei6 trebuia sa participi la manifestatii sau alte activitati
extrascolare, pionieresti, care erau obligatorii sau care dadeau bine in oc*ii profesorilor. ,stfel
ca erai convocat tam#nesam la marsuri patriotice de 5H august sau alte sarbatori importante in
viata -artidului sau ale Conducatorului )uprem sau mergeai la plantat copaci, curatat stra+i de
gunoaie, culesc cartofi sau ceapa, stransul *artiei, fierului si sticlelor goale de lapte si iaurt ca sa
fie duse la Centrele de reciclare. Cel mai bine dadea daca te inscriai la 7limpiadele )colare
si cu putin noroc a.ungeai pe o fa+a importanta, municipala sau .udeteana. ,cest lucru iti
asigura un plus in oc*ii profesorilor care nu te mai ascultau cind trebuia, mai inc*ideau oc*ii la
lucrari si extemporale daca greseai sau erai pus sa supraveg*e+i clasa de la catedra atunci cind
profesorul intir+ia sau nu venea la ora.
Neplacute erau activitatile scolare si extrascolare obligatorii pe atunci. )pre exemplu, din !@
septembrie pana in ! octombrie, an de an, mergeam cu scoala la cules mere in 4erma
6artidului din %omcuta 7are#
>imineata la 4.;;, EinarmatiE cu galeti si merinde, ne imbarcau intr#o EtambaE 2n.r. # remorca
acoperita cu prelata si cu scaune6, cum ii spuneam noi, tractata de un tractor. >rumul la livada
dura cam o ora. Cu o scurta pau+a de pran+, culegeam mere la norma. (iecare trebuia sa
adunam o cantitate de fructe. Culesul porumbului de pe pamantul colectivului era si el la
ordinea +ilei. Nici in vacanta de vara nu stateam mai linistiti. "n luna august, +i de +i trebuia sa
mergem la scoala cu punguta plina cu frunze de dud pentru +iermii de matase -intinsi. in
aproape toate salile de clasa# "mi aduc aminte ca eram in clasa a $#a si Dam uitatE sa merg cu
frun+ele la scoala. "n prima +i de scoala, am fost dat exemplu Dpo+itivE in careul scolii.
8nul dintre modurile distorsionate ale sistemului comunist de a crea un sistem de valori copiilor
si viitorilor adulti era acela de a#i include in diferite organi+atii patriotice. "nca din gradinita, soimii
patriei invatau primele notiuni despre partid. ,poi, urmau pionierii, utecistii si, in final, membri
6"R#
8nul dintre momentele care mi#au ramas cel mai bine impregnate in memorie din vremea
comunismului este acela in care am fost facuta pioniera. u era putin lucru sa fii facut
pionier in .prima serie.# >oar cei mai buni la invatatura aveau acest privilegiu. )i pentru ca
momentul sa capete greutate, evenimentul s#a desfasurat in fata unui monument istoric. ,.unsi
in fata monumentului, imi amintesc cat de importanta m#am simtit cand mi s#a dat un steag in
mana pe care tebuia sa#l tin bine. !ram stegarul clasei# )arcina importanta... %oimii 6atriei a
fost o organi+atie comunista din :omania a copiilor prescolari si scolari, in varsta de ?#4 ani, infiintata in
anul !34=. ,vea menirea de a contribui la 'educarea moral#civica a copiilor, in spiritul umanismului, al
dragostei si respectului fata de patrie si popor, fata de -artidul Comunist :oman'.
8rganizatia 6ionierilor a fost o organi+atie comunista a copiilor romani de varsta scolara 2K#!?ani6. %ra
precedata de apartenenta la organi+atia soimilor -atriei si succedata de apartenenta la 8niunea
<ineretului Comunist. "ntrarea in cadrul organi+atiei se facea intr#un cadru festiv, prin rostirea urmatorului
anga.ament: L%u, ...2numele si prenumele6, intrand in randurile 7rgani+atiei -ionierilor, ma anga.e+ sa#mi
iubesc patria, sa invat bine, sa fiu *arnic si disciplinat, sa cinstesc cravata rosie cu tricolor.E
7os 3erila, asa era cunoscut 0os Craciun in timpul regimului comunist ateist. ,cestuia i s#a sc*imbat
numele dupa modelul rusesc, insa nu si obiceiul. /atranul 0os Jerila, imbracat intr#o *aina rosie, umbla
cu daruri pe la copiii cuminti, care ii cantau: E0os Jerila, bun venitM /radul nostru impodobitM Cu stelute
argintiiM 0ult te#am asteptat sa viiM /radul nostru impodobitM "ti urea+a bun venit.E