SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice emora!iei arteriale:

a. culoarea san!elui este incisa
". san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. #orta cu care se $ierde san!ele este concordanta cu tensiunea accidentatului.
%. Elementele de mai jos sunt caracteristice emora!iei arteriale:
a. e&ista sansa ciar la arterele mari ca san!erarea sa se o$reasca s$ontan
". culoarea san!elui este incisa
c. san!ele tasneste sincron cu sistola cardiaca.
'. In care dintre emora!iile de mai jos se $ierde mai re$ede san!e:
a. emora!ie (enoasa
". emora!ie (enoasa si ca$ilara
c. emora!ie arteriala.
). In #unctie de #elul (asului care san!erea*a emora!iile $ot #i:
a. e&teriori*ate
". arteriale+ (enoase+ ca$ilare+ mi&te
c. interne+ e&terne+ interstitiale.
,. -emora!ia este:
a. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e $ro(enind din caile aeriene in#erioare
". san!ele este incoa!ula"il ca *atul de ca#ea
c. eliminarea $e !ura a unei cantitati de san!e aerat+ s$umos du$a un acces de tuse.
.. In emora!iile (enoase:
a. san!erarea este di#u*a
". san!ele tasneste sincron cu "ataile cardiace
c. san!ele este de culoare incisa.
/. -emora!ia e&teriori*ata este emora!ia care se $roduce atunci cand:
a. san!erarea se #ace in a#ara or!anismului
". emora!ia se $roduce intr0o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$
c. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa.
1. -emora!ia e&terna este emora!ia care se $roduce atunci cand:
a. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa
". san!erarea se #ace in a#ara or!anismului
c. emora!ia se $roduce intr0o ca(itatea iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$.
2. -emora!ia interna este emora!ia care se $roduce atunci cand:
a. san!ele se (arsa intr0o ca(itate seroasa
". san!erarea se #ace in a#ara or!anismului
c. san!ele se #ace intr0o ca(itate iar eliminarea are loc du$a cat(a tim$.
13. In emora!iile ca$ilare:
a. san!ele iese in jet continuu
". san!erarea este di#u*a
c. san!ele tasneste sincron cu diastola cardiaca.
11. Ce cantitate de san!e are un adult de 13 4!. :
a. / litri
". )0, litri
c. . litri
1%. Care din emora!iile de mai jos se incadrea*a in emora!ia interna:
a. ematom la ni(elul me*enterului
". re(arsarea san!elui in ca(itatea $leurala
c. re(arsarea san!elui in (e*ica urinara.
1'. Care din cau*ele de mai jos contri"uie in ru$tura s$linei in doi tim$i:
a. cedarea re*istentei si ru$erea ca$sulei cu re(arsarea san!elui in $eritoneu
". #ra!ilitate (asculara
c. traumatismul s$linei cu emora!ie intras$lenica mentinuta de re*istenta ca$sulei.
1). Ce #el de emora!ie are un accidentat care are in mod normal , litri de san!e si a $ierdut
1., litri:
a. emora!ie mica
". emora!ie mare
c. emora!ie mijlocie.
1,. Care din emora!iile de mai jos sunt considerate 5emora!ii medicale5:
a. emora!ia $rin ru$tura de ane(rism
". emora!ii datorate unor de#iciente ale #actorilor de coa!ulare
c. emora!ii in ca*ul ulcerului !astro0duodenal.
1.. Cau*a a!itatiei in #a*a de ince$ut a socului emora!ic este data de:
a. (asoconstrictie
". an&ietate
c. li$sa de o&i!enare a creierului.
1/. Care din semnele de mai jos sunt rele(ante intr0o emo$ti*ie:
a. san!ele din emo$ti*ie este incoa!ula"il
". "olna(ul de emo$ti*ie are o sen*atie de caldura retrosternala
c. san!ele se e(acuea*a $rin (arsatura.
11. Care este cau*a tai$neii in ca*ul unei emora!ii:
a. scaderea C6% din san!e si tesuturi
". cresterea cantitatii de C6% in san!e si e&citarea centrului res$irator din "ul"
c. cresterea tensiunii arteriale in #a*a de ince$ut a emora!iei.
12. In ca*ul unei emora!ii mari+ cand tensiunea arteriala scade su" .3013 mm -!+ cum
reactionea*a riniciul:
a. #unctionea*a normal+ urina este i$erconcentrata
". acumularea de meta"oliti creste (olumul san!erarii
c. a$are insu#icienta renala acuta
%3. Cum este $ulsul in cursul unei emora!ii mari:
a. $ulsul este sla" "atut+ #ili#orm
". $ulsul este aritmic
c. $ulsul este "radicardic+ "ine "atut
%1. Care din $rocedeele de mai jos $ot duce la emosta*a de#initi(a:
a. administrarea de emostatice+ (itamina 7+ (enostat
". le!atura si sutura (aselor
c. ase*area "olna(ului in $o*itie de Trendelem"ur!
%%. Care este cau*a scaderii ematocritului du$a o$rirea emora!iei:
a. cresterea diure*ei
". (asodilatatie+ du$a o$rirea emora!iei
c. in(a*ia a$ei din tesuturi in circulatie
%'. Care din #actorii de mai jos contri"uie la emosta*a s$ontana:
a. trans#ormarea $rotrom"inei su" actiunea trom"o$lastinei in trom"ina
". $ansamentul com$resi(
c. a$licare atenta a unui !arou
%). Cum se #ace emosta*a $ro(i*orie cand a(em o san!erare la ni(elul !atului:
a. #i&area !atului intr0o anumita $o*itie
". a$licarea unui !arou
c. com$resiune di!itala $e $lan osos
%,. -emosta*a $ro(i*orie cu ajutorul !aroului se #ace $rin a$licare acestuia:
a. desu$ra $la!ii cand emora!ia $ro(ine dintr0o (ena
". $este $ansamentul de la ni(elul $la!ii
c. desu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr0o artera.
%.. Melena este un scaun:
a. rosu0a$rins
". ne!ru ca $acura
c. as$ect de *at de ca#ea
%/. Tul"urarile care sur(in in ca*ul emora!iilor mijlocii si mari sunt:
a. iscemia miocardica
". mentinerea masei circulante in limite normale
c. riniciul #unctionea*a normal+ urina este i$erconcentrata.
%1. Durerea in colica "iliara are urmatoarele caracteristici:
a. este locali*ata in i$ocondrul dre$t si iradia*a in re!iunea dorso0lom"ara
". este locali*ata in i$ocondrul dre$t+ iradia*a in mem"rul in#erior si cedea*a la
administrare de antis$astice
c. locali*are ti$ica in e$i!astru si cedea*a la administrare de mor#ina
%2. Ta"loul clinic in colica "iliara se caracteri*ea*a $rin:
a. an&ietate+ "radicardie+ dis$nee
". #e"ra+ (arsaturi+ #rison
c. trans$iratii reci+ i$ertensiune arteriala

'3. Durerea in colica "iliara nu se $oate com"ate cu:
a. antis$astice
". nitro!licerina
c. mor#ina
'1. Nu sunt contraindicate in colica "iliara:
a. tu"ajul duodenal
". administrarea de anti"iotice
c. administrarea de o$iacee.
'%. In colica "iliara sunt $re*ente urmatoarele semne:
a. tul"urari de tran*it
". semnul Mur$8 $re*ent
c. $o*itie antial!ica in decu"it (en 1%1d'12i tral
''. -emosta*a $ro(i*orie este:
a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii
". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat o emora!ie
c. o$rirea de#initi(a a emora!iei.
'). -emosta*a s$ontana este:
a. o$rirea #ara inter(entie a unei emora!ii
". emosta*a acti(a $rin care se $oate o$ri un tim$ limitat emora!ia
c. o$rirea de#initi(a a emora!iei.
',. In $rimele '0) luni de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin:
a. eta$a de re#acere a #ierului
". eta$a ematolo!ica
c. eta$a (olemica.
'.. In $rimele ,0. *ile de la emora!ie re#acerea or!anismului are loc $rin:
a. eta$a (olemica
". eta$a de re#acere a #ierului
c. eta$a ematolo!ica
'/. La un $acient cu emora!ie+ insu#icienta renala acuta se $oate instala atunci cand
tensiunea arteriala scade su":
a. 133 mm -!
". 1)3 mm -!
c. .3 mm -!
'1. -emora!ia la ni(elul a$aratului di!esti( e&teriori*ata $rin (arsaturi se numeste:
a. emateme*a
". ematurie
c. emo$ti*ie.
'2. Este contraindicata administrarea in colica "iliara:
a. $a$a(erina
". nitro!licerina
c. mor#ina
)3. Este contraindicata administrarea in colica "iliara:
a. #ortral
". cole"il
c. mial!in
)1. -emo$ti*ia $oate #i di#erentiata de emateme*a $rin #a$tul ca emo$ti*ia:
a. contine resturi alimentare
". san!ele este aerat
c. a$are in tim$ul unui e#ort de (arsatura.
)%. 9rmatoarele e&$lorari $araclinice con#irma $re*enta ulcerului !astric:
a. :S- crescut
". endosco$ia !astrica
c. emora!ii oculte.
)'. E&amenul radiolo!ic cu sul#at de "ariu este indicat in:
a. ulcerul steno*ant
". colica "iliara
c. ulcerul $er#orat.
)). -emora!ia:
a. e&teriori*ata din caile na*ale se numeste emateme*a
". e&teriori*ata $rin materii #ecale se numeste melena
c. datorata ru$erii (aricelor eso#a!iene se numeste emo$ti*ie.
),. Durerea cu sediul in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi:
a. colicii renale
". colicii "iliare
c. in#arct de miocard.
).. Caracteristicile durerii in ulcerul !astro0duodenal sunt:
a. durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi
". durere in e$i!astru+ (iolenta+ 5ca o lo(itura de $umnal5+ cu iradiere in umeri
c. durere in etajul a"dominal su$erior intensa+ continua+ cu iradiere in s$ate.
)/. Mani#estarea clinica caracteristica litia*ei "iliare este:
a. i$ertensiunea arteriala $oli$nee
". colica "iliara
c. tensiune arteriala normala+ "radicardie.
)1. Sim$tomele litia*ei "iliare sunt:
a. durere (iolenta in e$i!astru
". durere in etajul a"dominal su$erior
c. durere 5lo(itura de $umnal5.
)2. Pentru ca san!ele sa #ie a$t $entru trans#u*ie continutul #laconului tre"uie sa #ie in $artea
su$erioara:
a. rosu incis re$re*entat de ematii sedimentate
". !al"en citron re$re*entat de $lasma
c. al"icios #ormat din leucocite.
,3. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara:
a. ulcerul aton
". cancerul !astric
c. traumatismul cailor "iliara.
,1. Sunt cau*e de emora!ie di!esti(a su$erioara:
a. rectocolitele ulceroemora!ice
". (arice eso#a!iene
c. emoroi*ii.
,%. Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin:
a. i$ertensiune arteriala
". "radicardie
c. tendinta la li$otemie in ortostatism.
,'. -emosta*a $ro(i*orie cu ajutorul unui !arou se #ace $rin a$licarea acestuia:
a. deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr0o artera
". deasu$ra ranii cand emora!ia $ro(ine dintr0o (ena
c. in $la!a cand emora!ia $ro(ine dintr0o (ena
,). -emateme*a este:
a. (arsatura san!inolenta
". e&$lectoratie san!inolenta
c. scaun san!inolent
,,. Durerea in ulcerul !astric a$are:
a. la '0) ore du$a masa
". la '3 de minute du$a masa
c. nu are le!atura cu alimentatia.
,.. In ulcerul !astro duodenal se $ot administra:
a. alma!el
". cinidina
c. midocalm.
,/. Semnul caracteristic in ulcerul !astric $er#orat este:
a. meteorismul
". a!itatia e&trema
c. 5a"domen de lemn5.
,1. :arsaturile ce contin alimente in!erate cu una0doua *ile inainte sunt caracteristice $entru:
a. ulcerul !astro0duodenal necom$licat
". (arice eso#a!iene
c. steno*a $ilorica.
,2. 6 emora!ie di!esti(a in care $acientul a $ierdut 133301,33 ml san!e este:
a. asim$tomatica numai in clinostatism de !ra(itate medie
". are semne clinice caracteri*ate $rin taicardie+ ameteli+ (edere ca $rin ceata+ li$otemie
c. are semnele caracteristice socului emora!ic.
.3. 6 emora!ie di!esti(a este medie cand $ierderea de san!e este intre:
a. %,301333 ml iar emo!lo"ina este mai mare de 13 !r ;
". %,30,33 ml iar emo!lo"ina este mai mica de 13 !r ;
c. 133301,33 ml iar emo!lo"ina este de 13 !r ;
.1. Semnul lui Mur$8 $re*ent in colica "iliara inseamna ca $acientul $re*inta:
a. durere la decom$resiune "rusca a $eretelui a"dominal
". durere la $al$area i$ocondrului dre$t
c. durere la $al$area i$ocondrului stan! la ins$ir $ro#und.
.%. 9nde a$licam !aroul in ca*ul unui $la!i in treimea medie a coa$sei dre$te din care
tasneste san!ele rosu a$rins in jet continuu:
a. deasu$ra $la!ii
". dedesu"tul $la!ii
c. $este $ansamentul a$licat la ni(elul $la!ii.
.'. Care sunt $recautiunile $entru $re(enirea socului de !arou:
a. mentinerea !aroului $e o durata cat mai mica
". ridicarea ra$ida a !aroului cand accidentatul a ajuns in ser(iciul de cirur!ie
c. ridicarea !aroului cat mai incet.
.). Com$licatia cea mai #rec(enta a ulcerului !astro0duodenal este:
a. cancerul !astric
". emora!ia di!esti(a
c. !astrita cronica.
.,. Sim$tomatolo!ia in emora!ia di!esti(a este:
a. sen*atia de !reata+ (arsaturi+ caldura retrosternala
". $aloare+ trans$iratii reci a"undente+ i$otensiune arteriala
c. sen*atia de !adilire a larin!elui+ !returi+ (arsaturi+ i$ertensiune arteriala.
... San!ele din emo$ti*ie este:
a. de culoare rosu incis si cu resturi alimentare
". de culoarea *atului de ca#ea di!erat
c. de culoare rosu a$rins+ aerat.
./. E&amenul radiolo!ic in ca*ul ulcerului !astro0duodenal $oate o#eri:
a. semne directe si indirecte
". i$eraciditate a sucului !astric
c. i$oaciditate a sucului !astric.
.1. Dia!nosticul de certitudine $entru ulcerul !astric se $une $e "a*a:
a. datelor clinice
". e&amenului radiolo!ic
c. e&amenul sucului !astric.
.2. E&amenul util $entru $reci*area unor dia!nostice nesi!ure cand este (or"a de mali!nitatea
sau "eni!nitatea unui ulcer este:
a. e&amenul radio!ra#ic
". !astrosco$ia
c. cercetarea emora!iilor oculte.
/3. Caracteristicile durerii in ulcerul !astric sunt:
a. durere in e$i!astru+ (iolenta+ 5ca o lo(itura de $umnal5 cu iradiere dorsala
". durere in i$ocondrul dre$t insotita de !returi si (arsaturi
c. durere locali*ata in e$i!astru insotita de sen*atia de arsura ...
/1. -emo$ti*ia consta in eliminarea de san!e:
a. din ca(itatea na*ala
". din stomac
c. din caile res$iratorii in#erioare.
/%. In ca*ul ulcerului sunt $re*ente urmatoarele sim$tome:
a. durere in e$i!astru insotita de !returi si (arsaturi
". sen*atia de arsura retrosternala care cedea*a la re$aus+ trans$iratii $ro#unde
c. !returi+ (arsaturi+ caldura retrosternala.
/'. In emora!ia di!esti(a tratamentul de ur!enta este:
a. re$aus la $at+ $un!a de !eata $e re!iunea e$i!astrica+ emostatice+ sedati(e
". re$aus la $at+ $un!a cu !eta $e re!iunea e$i!astrica+ $ro(ocarea (omei $entru
eliminarea san!elui
c. re$aus la $at+ alimentatie licida+ emostatice+ o$iacee+ sedati(e.
/). Culoarea san!elui in emora!iile eso#a!iene este:
a. rosu aerat+ s$umos
". rosu neaerat
c. rosu incis+ "run.
/,. Colicistita acuta este:
a. o in#ectie a colicistului cu E. Coli
". o in#lamatie acuta a colecistului
c. o tul"urare a motricitatii colecistului.
/.. -emosta*a $ro(i*orie este corecta daca:
a. !aroul este mentinut o ora
". !aroul este mentinut o ora+ $au*a %0' minute
c. !aroul este a$licat la e&tremitatea mem"relor.
//. Sunt mani#estari de incom$ati"ilitate de !ru$:
a. "radi$nee res$iratorie
". durerile lom"are
c. ina$etenta.
/1. Pro"a de com$ati"ilitate directa se #ace intre:
a. san!ele $rimitorului si san!ele donatorului
". $lasma $rimitorului si san!ele donatorului
c. $lasma $rimitorului si $lasma donatorului.
/2. Semnele unei emora!ii mari sunt:
a. $aliditate+ taicardie si i$ertensiune
". $aliditate+ tai$nee+ i$otensiune
c. i$otensiune+ taicardie+ ciano*a.
13. In metoda <et0:incent:
a. cunoastem a!lutinele si (rem sa determinam a!lutino!enul
". cunoastem a!lutino!enul si (rem sa determinam a!lutina
c. (rem sa determinam a!lutina cat si a!lutino!enul.
11. Prin metoda <et0:incent a(em san!ele a!lutinat in toate cele trei $icaturi. Atunci carei
!ru$e cores$unde san!ele e&aminat:
a. !ru$a 3=I>
". !ru$a <=III>
c. !ru$a A<=I:>.
1%. Prin metoda <et0:incent a(em a!lutinare in $rima si a treia $icatura. Atunci carei !ru$e
cores$unde san!ele e&aminat:
a. !ru$a A=II>
". !ru$a <=III>
c. !ru$a 3=I>
1'. Prin metoda Simonin san!ele nu se a!lutinea*a in nici o $icatura. Atunci carei !ru$e
a$artine san!ele a!lutinat:
a. !ru$a A=II>
". !ru$a A<=I:>
c. !ru$a 3=I>
1). In metoda Simonin cunoastem:
a. a!lutino!enul si tre"uie sa determinam a!lutinele
". a!lutina cat si a!lutino!enul
c. a!lutinele si tre"uie sa determinam a!lutino!enul.
1,. A!lutinele anti0R-:
a. nu e&ista la cei nu R- ne!ati(
". nu e&ista la cei cu R- $o*iti(
c. e&ista in am"ele situatii.
1.. 9n $acient cu !ru$a 3=I> R- $o*iti( ce #el de san!e $oate $rimi:
a. !ru$a 3=I> R- $o*iti(
". !ru$a A=II> R- ne!ati(
c. !ru$a <=III> R- $o*iti(.
1/. Ce rol are solutia sta"ili*atoare care este introdusa in #laconul de san!e du$a recoltare:
a. anticoa!ulant
". de conser(are
c. $entru delimitarea celor ' *one.
11. Donatorul uni(ersal $oate de(eni 5donator uni(ersal $ericulos5:
a. cand trans#u*am cantitati mici de san!e 3=I> unui $rimitor cu alta !ru$a
". cand trans#u*am cantitati mari de san!e 3=I> unui $rimitor cu alta !ru$a
c. cand trans#u*am cantitati de san!e su" .33 ml.
12. Care este tem$eratura o$tima $entru determinarea !ru$elor san!uine:
a. tem$eraturi su" 1. !rade Celsius
". tem$eraturi intre 1.011 !rade Celsius
c. tem$eraturi in %30%, !rade Celsius.
23. Du$a cat tim$ se #ace citirea #actorului R-:
a. du$a '3 de minute
". du$a %3 de minute
c. du$a .3 de minute.
21. La ce tem$eratura se lucrea*a $ro"a de com$ati"ilitate directa ?ean"rau:
a. %30%, !rade Celsius
". 1.011 !rade Celsius
c. '/ !rade Celsius.
2%. Poate a(ea loc un accident $osttrans#u*ional $rin a!lutinare si emoli*a:
a. cand trans#u*am san!e de aceeasi !ru$a cu san!ele $rimitorului
". cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului $este .3301333 ml
c. cand trans#u*am san!e de !ru$a di#erita de a $rimitorului su" .33 ml.
2'. Pentru a #i trans#u*ata $lasma uscata tre"uie sa ai"a urmatorul as$ect:
a. culoare !al"uie alternand cu *one de culoare incisa
". o culoare !al"uie alternand cu *one de $lasma licida
c. s$on!ios+ ase*ata $e $eretii #laconului+ de culoare !al"uie.
2). Trans#u*ia cu san!e inte!ral este recomandata in urmatoarele situatii:
a. socul $rin arsuri
". anemia emo#ilicilor in cri*a emora!ica
c. anemii i$ocrome $roduse $rin emora!ii cronice.
2,. 9rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii la ni(elul #icatului a litia*ei "iliare:
a. an!iocolita acuta
". #istula "iliara
c. ciro*a e$atica.
2.. 9rmatoarele a#ectiuni sunt com$licatii ale litia*ei "iliare la ni(elul tu"ului di!esti(:
a. ileus "iliar
". discine*iile "iliare
c. emocolecistul.
2/. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astric se $oate #ace cu:
a. steno*a $ilorica
". cancerul !astric
c. litia*a "iliara.
21. @actorii in#ectiosi determina #ormarea calculilor "iliari ast#el:
a. $rin microsta*a creata de modi#icari distro#ice
". modi#ica com$o*itia cimica si P-0ul "ilei
c. modi#ica concentratia colesterolului in#ectat in "ila.
22. Care din urmatorii calculi sunt trans$arenti la ra*ele A:
a. calcul de car"onat de calciu
". calculi micsti
c. calcul de colesterol.
133. Accidentele $osttrans#u*ionale $rin su$raincarcare $ot sa a$ara la urmatorii "olna(i:
a. "olna(i astenici
". "olna(i anemici
c. "olna(i i$ertensi(i.
131. Cantitatea ma&ima de san!e ce se $oate administra in %) la "olna(ii i$ertensi(i+ renali
cronici este:
a. .33 0 1333 ml
". '33 0 .33 ml
c. %33 0 )33 ml.
13%. Cantitatea de san!e care se $oate administra in %) la "olna(ii cu o inima sanatoasa
este:
a. 1333 0 1,33 ml
". %333 0 '333 ml
c. /,3 0 1333 ml.
13'. -ematuria:
a. a$are in ca*ul incom$ati"ilitatii de !ru$
". a$are in socul emolitic
c. a$are la administrarea de san!e ce contine aler!eni.
13). Pre*enta cor$ilor straini la ni(elul nasului in ca*uri recente determina urmatoarele
sim$tome:
a. sen*atia de in#undare a nasului+ idroree+ stranutB
". rinoree muco$urulenta+ ec*emaB
c. mucoasa con!estionata aco$erita cu secretii $urulenteB
13,. Cand cor$ul strain se a#la su" $leoa$a a$ar urmatoarele sim$tome :
a. lacrimare+ #oto#o"ie+ durereB
". scaderea acuitatii (i*ualeB
c. edem corneean.
13.. Cor$ii straini conjuncti(ali care nu sunt incla(ati $ot #i e&trasi:
a. cu un tam$on de (ata curata $lasat $e o "a!eta de sticlaB
". $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu a$a sau o solutie de*in#ectantaB
c. e&tra!erea cu ajutorul acelor de cor$i straini.
13/. In#lamatia din "ronsita acuta interesea*a:
a. tot ar"orele "ronsic B
". "roniile mari si mijlociiB
c. nu interesea*a #rec(ent traeeaB

131. <ronsita acuta + nu se intilneste in urmatoarele a#ectiuni:
a. $neumonieB
". !ri$aB
c. dilatatia "roniilorB
132. <ronsita acuta este:
a. o in#lamatie acuta a mucoasei "roniilor mari si mijlociiB
". o i$ersecretie a "roniilor mari si mijlociiB
c. o in#lamatie su"acuta a mucoasei "ronsice+ interesind #rec(ent traeeaB
113. @a*ele de e(olutie clinica din "ronsita acuta sint:
a. catar rino#arin!ian+ #a*a $roducti(e+ con(alescentaB
". #a*a de cori*a+ #a*a de cruditate+ #a*a de coctiuneB
c. #a*a de cruditate+ #a*a de coctiune+ #a*a de (indecareB

111. @a*a de cruditate din "ronsita acuta durea*a:
a. %0' *ileB
". 10, *ileB
c. '0. *ileB
11%. <ronsita acuta:
a. durea*a 10% sa$taminiB
". este o in#lamatie su"acuta a mucoasei "ronsiceB
c. are % #a*e de e(olutieB
11'. Sim$tomatic+ in #a*a de coctiune din "ronsita acuta se administrea*a:
a. e&$ectoranteB
". calmante ale tuseiB
c. codenalB
11). <ronsita cronica este un sindrom clinic caracteri*at $rin:
a. tuse+ insotita de cresterea secretiilor "ronsice+ $ermanenta sau intermitentaB
". tuse+ insotita de cresterea secretiilor "ronsice+ cau*ata de o "oala sau le*iune
"rono$ulmonara s$eci#icaB
c. tuse insotita de secretii "ronsice tim$ de % luni $e an+ ' ani consecuti(B
11,. <ronsita cronica:
a. a$are la $o$ulatia de $este )3de ani= in s$ecial "ar"ati>
". este o "oala usoara si #rec(entaB
c. nu #ace $arte din ta"loul de "rono$neumatie cronica o"tructi(a nes$eci#ica B
11.. <rono$neumo$atia cronica o"structi(a ne$eci#ica cu$rinde+ urmatoarele a#ectiuni:
a. astm "ronsic+ em#i*em $ulmonar si "ronsita acutaB
". astm "ronsic+ em#i*em $ulmonar si "ronsita cronicaB
c. "ronsita acuta+ astm "ronsic si #i"ro*a $ulmonaraB
11/. Dintre #actorii cau*ali ai "ronsitei cronice+ un loc $rimordial il ocu$a:
a. in#ectiaB
". aler!iaB
c. #actorii iritantiB
111. Aler!ia din "ronsita cronica:
a. actionea*a $rin sensi"ili*are la $neumoaler!eniB
". nu actionea*a $rin sensi"ili*are la aler!eni micro"ieniB
c. nu este un #actor cau*alB
112. In "ronsita cronica:
a. "olna(ul este de o"icei a#e"rilB
". dis$neea nu creste $ro!resi( c. ciano*a a$are $recoceB
1%3. E&$lorarea #unctionala in "ronsita cronica e(identia*a:
a. cresterea :EMSB
". semne de dis#unctie (entilatorie o"structi(eB
c. cresterea de"itului (entilator ma&im $e minutB
1%1. Intr0un stadiu a(ansat din "ronsita cronica+ se e(identia*a ta"loul clinic de <P6C+ care
arata ca:
a. $rocesul este di#u*+ e&tins si la "roniolele distaleB
". $rocesul este e&tins si la "roniile mari si mijlociiB
c. $rocesul nu este e&tins si la "roniolele distaleB
1%%. In "ronsita cronica #iecare $useu in#ectios accentuea*a #enomenele o"structi(e $rin:
a. scaderea secretiei de mucus+ rela&are "ronsicaB
". i$ersecretie de mucus+ s$asm "ronsic si decom$ensare cardiores$iratorieB
c. s$asm "ronsic si scaderea secretiei de mucusB
1%'. Astmul "ronsic este un sindrom clinic caracteri*at $rin:
a. reducerea !enerali*ata+ (aria"ila si re(ersi"ila a cali"rului "roniilor+ cu cri*e $aro&istice
de dis$nee e&$iratorie si raluri si"ilanteB
". reducerea !enerali*ata+ ire(ersi"ila a cali"rului "roniilor+ cu cri*e $aro&istice de dis$nee
ins$iratorie si raluri si"ilanteB
c. reducerea !enerali*ata si ire(ersi"ila a cali"rului "roniilor + cu cri*e $aro&istice de
dis$nee e&$iratorie si raluri ron#lanteB
1%). Dis$neea $aro&istica din astmul "ronsic este consecinta urmatorilor #ctori+ care induc
"ronosteno*a:
a. in#lamatia mucoasei "ronsice+ i$osecretia si s$asmulB
". edemul mucoasei "ronsice+ i$ersecretia si s$asmulB
c. eritemul mucoasei "ronsice+ i$osecretia si rela&area musculaturii "ronsiceB
1%,. <ronsita astmati#orma+ com$licatie a astmului "ronsic are una din + urmatoarele
caracteristici:
a. se mani#esta $rin cri*e de dis$nee $aro&istica de ti$ ins$iratorB
". este $recedata intotdeauna de cri*e astmaticeB
c. nu este urmarea in#ectarii astmului "ronsicB
1%.. S#irsitul cri*ei de astm "ronsic este anuntat de :
a. a$aritia s$utei (iscoase+ al"icioase= $erlata>B
". $oli$nee si trans$iratii $ro#useB
c. a$aritia ciano*eiB
1%/. Durata cri*ei de astm "ronsic $oate #i :
a. de cite(a minute sau oreB
". $este %) de oreB
c. de cite(a secunde + $ina la cit(a minuteB
1%1. In tratamentul astmului "ronsic+ corticotera$ia:
a. nu se administrea*a in #ormele !ra(eB
". este tratamentul cel mai e#icaceB
c. administrata $e cale orala+ nu $re*inta riscuriB
1%2. Scaderea saturatiei in o&i!en a emo!lo"inei din sin!ele arterial+ din cadrul insu#icientei
res$iratorii cornice+ are urmatoarele caracteristici :
a. este constantaB
". este inconstantaB
c. nu este o"li!atorie in insu#icienta res$iratorie cronicaB
1'3. Cresterea $resiunii $artiale a "io&idului de car"on+ in sin!ele arterial din cadrul
insu#icientei res$iratorii cronice+ are urmatoarele caracteristici:
a. nu caracteri*ea*a insu#icienta res$iratorie cronicaB
". este inconstantaB
c. este constantaB
1'1. Modi#icarile $atolo!ice caracteristice+ insu#icientei res$iratorii cronice+ $ot a$area:
a. tre$tatB
". "ruscB
c. (aria"ilB
1'%. Tratamentul $ro#ilactic din insu#icienta res$iratorie cronica+ urmareste:
a. tratamentul "olilor care $ot com$ensa insu#icienta res$iratorieB
". tratamentul corect al "olilor care duc la insu#icienta res$iratorieB
c. resta"ilirea $ermea"ilitatii "ronsice+ $rin de*o"struare "ronsica+ cu su"stante "rono
dilatatoareB
1''. Administrarea o&i!enului in tratamentul insu#icientei res$iratorii cronice+ este
contraindicat+ in urmatoarele situatii:
a. cind domina cresterea o&i!enului in sin!eB
". cind domina scaderea "io&idului de car"on in sin!eB
c. cind domina cresterea "io&idului de car"on in sin!eB
1'). Insu#icienta res$iratorie acuta se deose"este de insu#icienta res$iratorie cronica $rin:
a. modi#icarile $atolo!ice din insu#icienta res$iratorie acuta $ot a$area tre$tatB
". circumstantele in care a$are si e(olutia ra$ida catre as#i&ieB
c. inter(entia de reanimare+ in insu#icienta res$iratorie acuta+ nu este o ur!enta medicala
majoraB
1',. Sim$tomatolo!ia in insu#icienta acuta+ nu de$inde de :
a. li$sa de o&i!enB
". e&cesul de o&i!enB
c. retentia de o&i!enB
1'.. Ca #enomen com$ensator+ in insu#icienta res$iratorie acuta a$are:
a. "radicardiaB
". taicardiaB
c. i$ertensiunea arterialaB
1'/. Ence#alo$atia res$iratorie din cadrul+ insu#icientei res$iratorii acute+ a$are:
a. cind i$erca$nia este $ronuntataB
". cind i$o&emia este redusaB
c. cind a$are $oli$neeaB
1'1. Tratamentul insu#icientei res$iratorii acute+ nu com$orta:
a. masuri tera$eutice !eneraleB
". masuri tera$eutice s$ecialeB
c. (accinare anti!ri$alaB
1'2. Masurile tera$eutice !enerale+ a$licate in insu#icienta re$iratorie acuta+ $resu$un:
a. masuri tera$eutice adresate cau*eiB
". masuri tera$eutice adresate oricarei +insu#iciente res$iratorii acuteB
c. !imnastica res$iratorieB
1)3. Masurile tera$eutice s$eciale+ din cadrul insu#icientei res$iratorii acute+ au urmatoarele
caracteristici:
a. se adresea*a cau*eiB
". nu se adresea*a oricarei #orme de insu#icienta res$iratorie acutaB
c. nu sint o"li!atorii+ in tratamentul insu#icientei res$iratorii acuteB
1)1. Cau*a cea mai #rec(enta de as#i&ie+ in insu#icienta res$iratorie acuta+ o re$re*inta:
a. o"struarea cailor aerieneB
". in#ectiile res$iratoriiB
c. $neumotora&ulB
1)%. Cea mai e#icace masura in de*o"struarea ca(itatii "uco#arin!iene+ din insu#icienta
res$iratorie acuta+ consta in:
a. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului+ la mijlocul mandi"ulei si tra!erea in susB
". ase*area "olna(ului in decu"it dorsalB
c. introducerea $olicelui in !ura "olna(ului si tra!erea in josB
1)'. Res$iratia 5 !ura la nas5 + din cadrul tratamentului insu#icientei res$iratorii acute+ se
$ractica:
a. cind nu se $oate descide !ura (ictimeiB
". $rin intermediul canuleiB
c. numai cind (ictima nu este constientaB
1)). Pneumonia $neumococica este caracteri*ata $rin urmatoarele sim$tome:
a. de"utul nu este "rutal si nu $oate #i "ine $reci*at de "olna(B
". #rison +#e"ra= $ina la )3 de !rade> jun!i toracicB
c. in *ilele $remer!atoare+ e&ista intotdeauna o discreta in#ectie rino#arin!ianaB
1),. Perioada de stare din $neumonia $neumococica se instalea*a:
a. la 10% *ile de la de"utB
". la '0) *ile de la de"utB
c. la cite(a ore de la de"ut:
1).. E&amenul #i*ic in $neumonia $neumococica+ $une in e(identa+ ince$ind din *iua a doua:
a. raluri si"ilante si ron#lanteB
". in sindrom de condensare $ulmonaraB
c. (i"ratii (ocale diminuateB
1)/. In $neumonia $neumococica:
a. tem$eratura se mentine 5 in $latou5B
". a$etitul este crescutB
c. "olna(ul $re*inta $oliurieB
1)1. E&amenul sin!elui in $neumonia $neumococica e(identia*a:
a. leucocito*a cu $olinucleo*aB
". i$o#i"rinemieB
c. (ite*a de sedimentare mult incetinitaB
1)2. Anti"ioticul de electie+ in tratamentul $neumoniei $neumococice este:
a. tetraciclinaB
". $enicilina GB
c. am$icilinaB
1,3. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto0 conta!ioasa cu urmatoarele caracteristici:
a. este $ro(ocata de "acilul 7ocB
". are de o"icei o e(olutie acutaB
c. a#ectea*a or!anismul in intre!ime+ interesind cu $recadere $laminulB
1,1. Tu"erculo*a $ulmonara este o "oala in#ecto0 conta!ioasa cu urmatoarele caracteristici:
a. este $ro(ocata de $neumococB
". $e $arcursul ei se deose"esc doua eta$e: tu"erculo*a $rimara si secundaraB
c. are de o"icei o e(olutie cronicaB
1,%. Tu"erculo*a $ulmonara are urmatoarele caracteristici:
a. nu a#ectea*a or!anismul in intre!imeB
". este o "oala in#ecto0 conta!ioasaB
c. are de o"icei o e(olutie acutaB
1,'. In ca*ul tu"erculo*ei $ulmonare+ contaminarea se reali*ea*a:
a. niciodata $e cale cutanata sau trans$lacentarB
". #rec(ent $e cale di!esti(aB
c. $e cale aeriana+ a$roa$e intotdeauna $rin "acilul 7oc de ti$ umanB
1,). Patrunderea in or!anism a "acilului 7oc determina:
a. semne clinice constanteB
". reactii la tu"erculina ne!ati(eB
c. le*iuni anatomiceB
1,,. Le*iunea initiala= $rimoin#ectia> din tu"erculo*a $ulmonara este situata a$roa$e
intotdeauna :
a. la ni(elul corduluiB
". la ni(elul $leureiB
c. la ni(elul $laminuluiB
1,.. In tu"erculo*a $ulmonara+ "acilul 7oc se se $une in e(identa in:
a. urinaB
". e&$ectoratie si licid de (arsatura !astricaB
c. licid ce#alo0raidianB
1,/. In ca*ul tu"erculo*ei menin!iene+ "acilul 7oc se $une in e(identa in:
a. licid ce#aloraidianB
". e&$ectoratieB
c. sin!eB
1,1. Le*iunea caracteristica a tu"erculo*ei secundare este:
a. noduli $ulmonariB
". in#iltrate $ulmonareB
c. ca(ernaB
1,2. Diseminarea "acilului 7oc in tu"erculo*a secundara este de o"icei:
a. "rono!enaB
". lim#aticaB
c. emato!enaB
1.3. De"utul tu"erculo*ei secundare $oate #i :
a. asim$tomatic+ "oala #iind desco$erita cu ajutorul unui control radiolo!icB
". intotdeauna acut+ "ruscB
c. $reci*at datorita #risonului unic+ intens+ !enerali*atB
1.1. Sim$tomul #uindamental al tu"erculo*ei secundare este:
a. e&$ectoratiaB
". tuseaB
c. durerile toraciceB
1.%. In tu"erculo*a secundara+ un caracter $articular al $erioadei de stare il $re*inta:
a. durerile toraciceB
". dis$neeaB
c. #e"raB
1.'.Dis$neea $oli$neica din insu#icienta res$iratorie acuta $oate a$are in :
a. $rocese $ulmonare si $leuraleB
". $rocese larin!otraeo"ronsiceB
c. accidente o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioareB
1.). Cau*a $rinci$ala a an!inei $ectorale este:
a. coronaritaB
". aterosclero*a coronarianaB
c. em"olii sau anomalii con!enitale ale arterelor coronareB
1.,. Cri*ele din an!ina $ectorala nu dis$ar la :
a. incetarea cau*elorB
". administrarea de nitro!licerinaB
c. administrarea de mio#ilinB
1... Durata cri*elor din an!ina $ectorala este de :
a. cite(a minuteB
". cite(a oreB
c. 10% *ileB
1./. Sim$tomul $rinci$al al an!inei $ectorale este:
a. tusea seacaB
". dis$neeaB
c. durereaB
1.1. Caracterul durerii din an!ina $ectorala este:
a. constricti(+ ca o5 !eara+ arsura sau su#ocare5B
". restricti(B
c. continuuB
1.2. Durerea din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici:
a. nu este insotita de an&ietateB
". iradierile nu sint o"li!atoriiB
c. durea*a $este 1, minuteB
1/3. Administrarea nitro!licerinei in cri*a an!inoasa se reali*ea*a:
a. intra(enosB
". su"lin!ualB
c. $erosB
1/1. Sin!ura medicatie cu actiune $rom$ta in cri*a din an!ina $ectorala este:
a. nitro!licerinaB
". $ro$anololB
c. nitro$ectorB
1/%. In#arctul miocardic este un sindrom clinic $ro(ocat de:
a. necro*a iscemica a unei $ortiuni din miocardB
". in#lamatia miocarduluiB
c. scaderea o&i!enarii unei $ortiuni din miocardB
1/'. Necro*a iscemica din in#arctul miocardic este determinat de :
a. in#lamarea in !rade (ariate a unei artere coronareB
". o"struarea "rusca a unei artere coronareB
c.o"struarea "rusca aunei artere carotideB
1/). Ce este de*in#ectiaC
a. metoda de $re(enire a in#ectiilor $la!ilor o$eratoriiB
". metoda curati(a de distru!ere a micro"ilor dintr0o $la!aB
c. metoda de inde$artare si distru!ere a micro"ilor de $e $iele + $la!i + o"iecte + $losti
urinareB
1/,. In#arctul miocardic este:
a. o #orma clinica a cardio$atiei iscemice+ caracteri*ata $rin cri*e dureroase
$aro&isticeB
". un sindrom clinic $ro(ocat de necro*a iscemica a unei $ortiuni din miocardB
c. o tul"urare $rodusa de modi#icarile or!anice ale arterelor coronare

1/.. Cau*a $rinci$ala a in#arctului miocardic este:
a. aortita luetica B
". coronarita reumatica B
c. aterosclero*a 23 0 2, ; .
1//. In e(olutia in#arctului miocardic se deose"esc :
a. o $erioada $rodromala+ una de de"ut+ de stare si de con(alescenta B
". o $erioada de de"ut+ de stare si de con(alescenta
c. o $erioada $rodromala+ de de"ut si de con(alescenta
1/1. @e"ra in in#arctul miocardic
a. durea*a 1013 *ile B
". a$are la . 0 1% du$a de"ut B
c. este de o"icei moderata.
1/2. Leucocito*a in in#arctul miocardic:
a. scade du$a o lunaB
". a$are din $rimele oreB
c. ramane constanta tim$ de 1 sa$tamana.
113. Cel mai im$ortant semn de la"orator in in#arctul miocardic este :
a. leucocito*a B
". cresterea #i"rino!enului B
c. cresterea en*imelor =transamina*elor> din $rimele are de la de"ut.
111. L-D 0 ul in in#arctul miocardic
a. ince$e sa creasca du$a )0. ore de la $erioada $rodramala B
". se normali*ea*a in )0/ *ile =normal %3u.i>B
c. se normali*ea*a in '0, *ile.
11%. An!orul $ectoral este un sindrom clinic care tradea*a o su#erinta miocardica determinata
de :
a. tul"urarile de ritm ale inimii B
". un de*ecili"ru intre necesitatea de o&i!en a musciului inimii si a$ortul caronarian B
c. un de*ecili"ru intre a$ortul de o&i!en al musciului inimi si a$ortul coronarian.

11'. Cri*a dureroasa din an!orul $ectoral :
a. nu dis$are la administrare de nitro!licerina B
". a$are du$a e#ort+ emotii+ mese co$iaose B
c. durea*a %0' minute+ $ana la ma&im %3 minute.
11). Cau*ele #a(ori*ante ale an!orului $ectoral sunt:
a. dia"etul *aarat+ ta"a!ismul+ tul"urarile de ritmB
". cardio$atiile (al(ulareB
c. i$ertensiunea arteriala .
11,. Locali*area durerii in an!orul $ectoral:
a. in umarul stan!B
". in re!iunea toracica anterioaraB
c. 13023 ; retrosternal de unde se ras$andeste catre re!iunea $recordiala
11.. Mani#estarile clinice ale EPA sunt :
a. tuse uscata in $rima #a*a+ a$oi cu s$uta s$umoasa ro*ata+ aerata B
". tur!escenta ju!ularelor+ te!umente uscate+ $alideB
c. "radi$nee.
11/. In ca*ul EPA cu TA sca*ute sunt contraindicate :
a. emisiunea de san!e+ mor#ina B
". $o*itia trendelen"ur! B
c. (entilatia mecanica.

111. La $acientii cu EPA ce au ca a#ectiuni de "a*a astm "ronsic+ A:C+ <P6C+ se
administrea*a :
a. mor#ina i.m+ i.(. B
". mial!in i.m+ i.(. B
c. am"ele.
112. Conduita de ur!enta in IMA este:
a. $re(enirea mortii su"ite si $reintam$inarea com$licatiilor B
". $relun!irea tim$ului $ana la internarea in s$ital B
c. mo"ili*are $recoce.
123. Atitudinea de ur!enta in an!ina $ectorala consta in :
a. e#ectuarea e&aminarilor =transamina*e+ !licemie+ leucocite+ :S-+ radiosco$ie toracica+
ECG>
". o$rirea imediata a e#ortului #i*ic si administrarea de Nitro!licerina B
c. instituirea re!imului i!ieno0dietetic.
121. Insu#icienta cardiaca este :
a. o stare an!inoasa !ra(a la care li$sesc semnele necro*ei miocardice B
". o tul"urare de ritm cu o #rec(enta (entriculara nere!ulata B
c. un sindrom clinic care re*ulta din im$osi"ilitatea de a e&$ul*a intrea!a cantitate de
san!e $rimita.
12%. Cau*ele determinante ale insu#icientei cardiace sunt :
a. (al(ulo$atii do"andite si con!enitale+ -TP B
". TA B
c. !ri$a.
12'. Mane(rele $rin care se $oate o"tine eli"erarea cailor res$iratorii se $ot e&ecuta $rin:
a. curatirea oro#arin!elui+ as$iratia+ introducerea unei $i$e GuedelB
". $o*itiile di#erite in care este ase*at reanimatorulB
c. i$ere&tensia ca$ului si lu&atia $osterioara a mandi"ulei.
12). Semnele clinice in sto$ul cardio0res$irator sunt :
a. $astrarea cunostinteiB
". mo"ilitatea !lo"ilor oculariB
c. a"senta $ulsului la artera carotida+ o$rirea miscarilor res$iratorii+ toracice si a"dominale.
12,. Mio$atia este o "oala caracteri*ata $rin:
a. di#icultatea de a decontracta muscii
". de#icit muscular cu #ati!a"ilitate musculara care a$are sau se accentuea*a la e#ort.
c. sla"iciune $ro!resi(a + atro#ii musculare "ilaterale si simetrice+ interesDnd En $rinci$al
muscii de la radacina mem"relor
12.. Polimio*ita este o:
a. in#lamatie di#u*a a muscilor care $ot cu$rinde te!umente siFsau ner(i En(ecinati
". a#ectiune de o"icei con!enitala
c. a#ectiune caracteri*ata $rin de#icit muscular
12/. Miotonia este o a#ectiune de o"icei con!enitala caracteri*ata $rin:
a. de#icit muscular care a$are sau se accentuea*a la e#ort
". sla"iciune $ro!resi(a + atro#ii musculare "ilaterale si simetrice
c. di#icultatea de a decontracta muscii
121. Sindromul de neuron motor $eri#eric re$re*inta:
a. ansam"lul de sim$tome si semne $ro(ocate de le*iunea neuronului motor $eri#eric $e
traiectul sau medular+ radicular sau trunciular.
". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ii s$inarii.
c. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior
122. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia -eine Medine este:
a. o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior
". o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ei s$inarii
c. o "oala de!enerati(a care a$are la (Drsta adulta
%33. Sclero*a laterala amiotro#ica de"utea*a Entre:
a. %30)3 ani
". 130%3 ani
c. )30.3 ani
%31.Poliomielita anterioara cronica este:
a. o "oala (irala care atin!e celulele motorii din coarnele anterioare ale madu(ei s$inarii
". o a#ectiune de!enerati(a simetrica a cornului medular anterior
c. o "oala cronica si $ro!resi(a
%3%. 5Sindromul co*ii de cal5 se caracteri*ea*a $rin:
a. $arali*ia #lasca a mem"relor in#erioare cu re#le&e a"olite+ atro#ii si tul"urari de sensi"ilitate+
tul"urari s#incteriene si !enitale.
". sindrom sen*iti(o0motor+ "ilateral si simetric + cu as$ect $oline(ritic.
c. #ormarea unor ca(itati En $ortiunea centrala a madu(ii sau a "ul"ului.
%3'. Ple&itele se caracteri*ea*a $rin:
a. sindrom sen*iti(o0motor "ilateral si simetric
". sindrom de neuron motor $eri#eric+ la care se asocia*a adesea tul"urari de sensi"ilitate
c. $arali*ia #lasca a mem"relor in#erioare
%3). Ne(ritele se datoresc:
a. unor (iro*e+ com$resiuni =#racturi+ tumori> sau unor traumatisme ale ner(ilor
". unui tratament insu#icient
c. unui $roces in#lamator local
%3,. Parali*ia #aciala este caracteri*ata $rin:
a. de#icit motor la ni(elul de!etelor+ En s$ecial a $olicelui
". tul"urari motorii+ sen*iti(e si tro#ice
c. ster!erea cutelor #runtii de $artea "olna(a+ im$osi"ilitatea Enciderii com$lete a ociului+
de(iatia !urii s$re $artea sanatoasa+ im$osi"ilitatea de a #luiera.
%3.. Tratamentul $arali*iei ner(ilor este:
a. En $rimul rDnd etiolo!ic+ e(entual cirur!ical sau orto$edic
". consta En Roent!entera$ie
c. nes$eci#ic =(asodilatatoare+ masuri de i!iena>.
%3/. Sindromul de neuron motor central sau sindromul $iramidal a$are:
a. En accidente (asculare cere"rale+ tumori cere"rale si medulare+ mielite+ #racturi de rais+
sclero*a laterala amiotro#ica.
". En le*iunea cor$ului celular sau a #i"relor acestuia
c. a$are mai ales (ara si toamna.

%31. -emi$le!ia #lasca se caracteri*ea*a $rin:
a. #orta musculara de o"icei diminuata mult
". semne de $arali*ie #aciala+ i$otonie si re#le&e osteotendinoase a"olite+ semnul
<a"ins4i $re*ent.
c. a"senta semnului <a"ins4i si a tul"urarilor s#incteriene
%32. Aterosclero*a cere"rala de"utea*a:
a. lent+ $rin tul"urari ne(rotice: ce#alee+ astenie+ insomnie+ (DjDituri En ureci+ ameteli+
tul"urari de memorie.
". En jurul (Drstei de a$ro&imati( ), de ani
c. mai #rec(ent la #emei En $erioada de meno$au*a.
%13. E(olutia aterosclero*ei durea*a Entre:
a. %01, ani
". 10% ani
c. 130%3 ani
%11. Psio*a maniaco0de$resi(a se mani#estata clinic $rin:
a. stare de$resi(a+ an&ietate cu idei delirante+ alucinatii auditi(e+ ilu*ii (er"ale.
". accese $eriodice de manie sau melancolie+ sau $rin alterarea acestor doua #orme de
"oala.
c.tul"urari de memorie+ de atentie+ de*orientare.
%1%. Tratamentul aterosclero*ei cere"rale consta En:
a. odina+ administrare de ormoni =#oliculina>+ Gero(ital+ Meco$ar+ :it. <.+
trancili*ante+neurole$tice.
". re!im alimentar "o!at En (itamine+ sarac En su"stante a*otoase.
c. tratament cu anti"iotice+ tonice cardiace+ (itamine
%1'. Ta"loul clinic al melancoliei este caracteri*at $rin:
a. indis$o*itie + tul"urari di!esti(e+ tul"urari res$iratorii sau tul"urari $siiceB
". dis$o*itie trista+ idiotie Encetinita+ a$aritia unei sen*atii ne$lacute cu li$sa $o#tei de
mDncare+ li$sa de im"old En acti(itate+ a"atut+ (or"este En soa$ta.
c. tul"urari En s#era acti(itatii si (ointei
%1). La un "olna( cu arsuri de !radul I $e %3; din su$ra#ata cor$ului e(oloutia se com$lica :
a. cu soc i$o(olemic
". nu se com$lica
c. cu soc to&ico0se$tic
%1,. Gasim #lictene cu continut sero0citrin in C
a. arsura de !radul I
". arsura de !radul II
c. arsura de !radul III0I:
%1. In arsurile de !radul II si de !radul III durerile sunt :
a. de aceeasi intensitate
". En arsurile de !rd III sunt mai mici decDt En arsurile de !rd II
c. in arsurile !rd III sunt mai mari decDt durerile din arsurile !rd II
%1/. Arsurile de !radul I: sunt mai $utin $ro(ocatoare de soc imediat deoarece :
a. $lasmora!ia nu se $roduce din cau*a ca sunt mai $ro#unde
". terminatiile din derm sunt distruse
c. or!anismul se ada$tea*a mai usor la arsurile de !rd I:
%11. Ne#rita acuta+ "rono$neumonie+ em"olia $ulmonara+ emora!ia di!esti(a+ a$arute dre$t
com$licatii En arsura se datorea*a:
a. into&icatiei masi(e a or!anismului cu su"stante to&ice resor"ite din re!iunea arsa
". socului i$o(olemic
c. $ro#un*imii arsurilor
%12. Gn ca*ul unui accident colecti(+ $rimii e(acuati s$re unitatile sanitare de s$ecialitate (or
#i:
a. accidentatii a!itati
". arsii a$atici care reactionea*a lent si numai la stimuli $uternici
c. arsii cu le*iuni com"inate
%%3. Pro#ila&ia antitetanica En arsuri Entinse se #ace cu:
a. A.T.P.A 3., ml
". ser antitetanic '333 9
c. A.T.P. A si ser antitetanic '333 9
%%1. In ca*ul in care un accidentat adus la s$ital este in stare de soc inter(entia $rioritara
consta in:
a. Ende$artarea #lictenelor si a cor$ilor straini
". e#ectuarea tratamentului antisoc+ concomitent cu Ende$artarea ainelor+ de*in#ectia
te!umentelor si Ende$artarea #lictenelor
c. e#ectuarea tratamentului antisoc Enaintea oricarei mane(re cirur!icale
%%%. Gn ca*ul En care e(olutia arsurilor este #a(ora"ila+ se considera $erioada o$tima $entru
!re#are:
a. $rimele *ile de la $roducerea arsurii
". a treia sa$tamDna =1)01. *ile>
c. oricDnd+ arsul sa nu #ie En soc si sa nu $re*inte in#ectie
%%'. La "olna(ii cu le*iuni $ro#unde ale ca$ului+ #etei si care $re*inta arsuri ale cailor
res$iratorii se (a e#ectua:
a. de*o"structia cailor res$iratorii
". aneste*ie a cailor res$iratorii su$erioare+ o&i!enotera$ie
c. traeostomie
%%). La arsii cu le*iuni circulare $e mem"re+ $entru $re(enirea #enomenelor de iscemie
$eri#erica+ se (a $ractica:
a. e&ci*ia com$leta a escarelor
". e&ci*ia $artiala a escarelor
c. inci*ii de decom$resiune+ care tra(ersea*a re!iunea de escara de la un ca$ la altul+
de$asind0o En tesut sanatos En $ro#un*ime
%%,. Cum se calculea*a cantitatea de licide ce tre"uie administrata En $rimele '0) *ile unui
arsC
a. necesarul de licide este de 1 ml $entru #iecare $rocent de su$ra#ata arsa+ Enmultit cu
su$ra#ata arsa si !reutatea cor$orala
". se administrea*a cDte ,3 ml $entru #iecare $rocent de su$ra#ata arsa
c. se calculea*a Enmultind su$ra#ata arsa cu $ro#un*imea arsurii
%%.. Care din caracteristicele de mai jos cores$und arsurile $roduse de "a*e cimiceC
a. escarele de culoare !al"en "runa ce a$ar imediat
". escarele se #ormea*a lent+ actionDnd si du$a accident+ trans#ormDndu0se dintr0un !rad
in#erior En !rad su$erior
c. nu au caracteristici s$eciale+ toate su"stantele cimice $roduc acelasi ti$ de arsuri
%%/. Pentru neutrali*area aci*ilor En ca* de arsuri+ se (or #olosi:
a. cloramina+ a$a o&i!enata
". amoniac 1;+ "icar"onat de sodiu
c. ser #i*iolo!ic+ a$a sterila
%%1. Gn ca*ul electrocutarii+ local+ se $roduc arsuri de !radul
a. II
". III
c. I:
%%2.Daca din moti(e o"iecti(e sondajul (e*ical nu se $oate e#ectua+ se $ractica:
administrarea de su"stante medicamentoase diuretice
$unctie (e*icala deasu$ra sim#i*ei $u"iene $e linie mediana
reinter(entie cirur!icala
%'3. Pro#ila&ia escarei $osto$eratorii este adesea di#icila+ dar este mai usoara decat
tratamentul ulceratiei costituite. Ea urmareste:
a. su$rimarea $resiunii+ asi!urarea unei "une stari a te!umenetelor e&$use+ mentinerea
unei "une nutritii
". toaleta te!umentelor si mentinerea *onelor de s$ijin ma&im $entru a nu le*a si alte *one
c. starea lenjeriei si mentinerea unei "une nutritii nu $re*inta im$ortanta
%'1. In $ro#ila&ia escarelor $osto$eratorii+ su$rimarea $resiunii de $e ariile cutanate
amenintate se $oate reali*a $rin:
a. mo"ili*area $recoce+ scim"area $o*itiei in $at+ asi!urarea unei lenjerii cores$un*atoare
". imo"ili*area "olna(ului la $at #ara a0i scim"a $o*itia decat odata cu scim"area
$ansamentului
c. asi!urarea unei alimentatii desidratante si scim"area $o*itiei in $at
%'%.In emora!iile $osto$eratorii care se mani#esta ca emora!ii intra$eritoneale se im$une:
a. reinter(entia cirur!icala de ur!enta su" $rotectia trans#u*iei de san!e
". numai tratament medical cu emostatice
c. numai $un!a cu !eata local
%''.Meteorismul a"dominal $osto$erator $oate #i:
a. un sim$lu ileus dinamic $asa!er
". com$licatie di!esti(a $osto$eratorie !ra(a
c. un incident intrao$erator
%'). Ajutam la dis$aritia meteorismului a"dominal $osto$erator $rin:
a. as$iratie !astrica
". $lasarea unui tu" de !a*e in anus
c. clisma e(acuatorie imediat du$a inter(entia cirur!icala
%',. In ca*ul a$aritiei in $osto$erator al ileusului $aralitic:
a. se #ace as$iratie !astrica+ se corectea*a tul"urarile idroelectrolitice+ se #ace clisma
e(acuatorie
". se administrea*a $ur!ati(e si alimentatie semilicida
c. se alimentea*a "olna(ul normal
%'.. Se reinter(ine cirur!ical daca ileusul $aralitic $osto$erator:
a. este adinamic
". este consecinta unei $eritonite
c. nu cedea*a la tratament cu miostin
%'/. 6clu*ia mecanica $osto$eratorie este mai #rec(enta du$a inter(entiile cirur!icale
$entru:
a. a"domen acut traumatic
". a"domen acut netraumatic
c. re*ol(area unor aderente sau "ride
%'1.:arsaturile care a$ar imediat du$a inter(entia cirur!icala au dre$t cau*a:
a. narco*a si iritatia $eritoneala
". a$aritia unui ulcer de stres
c. nu s0a administrat clisma e(acuatorie in $re*iua o$eratiei
%'2.Com$licatia cea mai !ra(a a trom"o*elor din sistemul ca( in#erior este:
a. edemul $ulmonar acut
". em"olia $ulmonara
c. trom"o#le"ita $osto$eratorie
%)3.Pro#ila&ia em"oliei $ulmonare $osto$eratorii urmareste $re(enirea trom"o*elor (enoase
si a declansarii trom"oem"oliei in:
a. $reo$erator
". $osto$erator
c. $re 0+ intra 0 si $osto$erator
%)1. Tratamentul curati( in em"olia $ulmonara are urmatoarele o"iecti(e:
a. tera$ia socului+ as#i&iei+ durerii si i$ercoa!ula"ilitatii
". tera$ia as#i&iei+ durerii si administrarea de emostatice
c. administrarea de solutii $er#u*a"ile in cantitate cat mai mare
%)%. In#arctul miocardic a$are #rec(ent in $osto$erator:
a. la $ersoane o"e*e+ dia"etice+care $re*inta un risc mare cardio(ascular
". la toti cardiacii+ indi#erent de am$loarea inter(entiei cirur!icale
c. la i$ertensi(i
%)'. Tratamentul $ro#ilactic in sindromul Mendelson consta in:
a. !olirea $reo$eratorie a stomacului+ sonda de as$iratie !astrica+ com"aterea an&ietatii
". !olirea $reo$eratorie a tu"ului di!esti( $rin su$rimarea alimentatiei si clisma
e(acuatorie
c. administarea de ini"itori de secretie !astrica
%)).In atelecta*ia $ulmonara $osto$eratorie tratamentul curati( (a urmari:
a. de*o"structia "roniilor si anti"iotera$ie
". calmarea tusei si anti"iotera$ie
c. administrarea de (itamine si antiin#lamatorii
%),. Com$licatiile res$iratorii a$ar adeseori la "olna(ii care au stat mult du$a inter(entia
cirur!icala in $o*itia:
a. decu"it lateral stan!
". decu"it dorsal
c. decu"it (entral
%)..Atunci cand se $ractica inter(entie cirur!icala $e a"domenul su$erior si eso#a!+ cea mai
o"isnuita com$licatie res$iratorie in $osto$erator este:
a. insu#icienta res$iratorie acuta
". atelecta*ia $ulmonara
c. "ronco$neumonia
%)/.In larin!otraeita determinata de intu"atia orotraeala tratamentul consta in:
a. com$rese reci in jurul !atului+ re$aus (ocal+ aerosoli+ antitusi(e+ anti"iotice !enerale
". com$rese calde in jurul !atului+ re$aus (ocal+ aerosoli+ antitusi(e+ anti"iotice !enerale
c. nu necesita tratament medical
%)1.In a"cesul #esier+ a$arut in $osto$erator+ tratamentul este cirur!ical:
a. in #a*a de con!estie
". in #a*a de colectie
c. cand *ona este indurate
%)2. Cea mai !ra(a com$licatie in#ectioasa $osto$eratorie este:
a. se$ticemia $osto$eratorie
". a"cesul #esier
c. in#ectarea $la!ii cirur!icale
%,3.Tratamentul $ro#ilactic in in#ectia urinara+ ca si com$licatie in#ectioasa $osto$eratorie+
consta in:
a. a$licarea de rutina a sondajului (e*ical
". a$licarea sondajului (e*ical in orice conditii
c. a$licarea sondajului (e*ical+ numai daca este indicatie $recisa si numai in conditii de
ase$sie $er#ecta
%,1.9lcerul !astro0duodenal $er#orat este cea mai #rec(enta si !ra(a com$licatie a ulcerului
!astro0 duodenal si a#ectea*a in cel mai mare $rocent:
#emeile $este ,3 ani
"ar"atii intre '3 si ,3 ani
#emeile intre '3 si ,3 ani
%,%.Dia!nosticul di#erential dintre o a$endicita acuta si o sarcina e&trauterina ru$ta $oate #i
#acut $rin:
re*ultatul emoleuco!ramei
sediul durerii
starea !enerala+ culoarea te!umentelor+ re*ultatul leuco!ramei
%,'.Colan!io!ra#ia e&$lorea*a:
(e*ica "iliara si caile "iliare e&trae$atice
(e*ica "iliara
colonel
%,).E&amenul de urina se #ace o"li!atoriu in $reo$erator:
numai la "olna(ii care (or #i su$usi la inter(entii cirur!icale renale
la toti "olna(ii cirur!icali
la "olna(ii care au ureea san!uina crescuta
%,,.Determinarea !ru$ului san!uin si R0 ului este o"li!atorie:
numai la "olna(ii care necesita trans#u*ie
la "olna(ii internati in ser(iciu de cirur!ie
numai la "olna(ii cu emora!ii
%,..Se !aseste un numar crescut de trom"ocite in urmatoarele situatii:
traumatisme osoase usoare
du$a emora!ii+ s$lenesctomii+ traumatisme a"dominale
du$a iradieri se(ere+ a$la*ie medulara+ leucemie acuta
%,/.-emocultura re$re*inta o anali*a a san!elui care se recomanda in cursul:
unei in#ectii urinare $entru identi#icarea a!entului $ato!en
unei se$ticemia $entru identi#icarea a!entului $ato!en
unei emora!ii $entru identi#icarea unei cau*e in#ectioase
%,1.Du$a $roducerea unui traumatism a"dominal incis+ decesul $oate sur(eni in cate(a
minute de la accident $rin:
a. soc sau emora!ie masi(a
". emora!ie interna lenta
c. le*iuni $arietale
%,2.Daca du$a .01 ore starea !enerala a unui $acient cu traumatism a"dominal+ tinut su"
o"ser(atie si tratament+ nici nu se ameliorea*a+ nici nu se inrautateste:
se e#ectuea*a inter(entie cirur!icala e&$loratorie
se e&ternea*a $acientul
se administrea*a antial!ice si se reia alimentatia
%.3.9nui $acient cu traumatism a"dominal incis i se $oate $une dia!nosticul de ru$tura de
stomac+ daca radio!ra#ia a"dominala = $e !ol> arata:
$re*enta aerului in ca(itatea $eritoneala
$re*enta licidului in ca(itatea $eritoneala
nu arata nici o modi#icare
%.1.Su" denumirea de $la!i ale a"domenului sunt cu$rinse toate le*iunile determinate de un
traumatism care:
interesea*a si descide $eretele a"dominal
nu interesea*a $eretele a"dominal
$roduce le*iuni (iscerale+ dar nu lasa nici o urma $e $eretele a"dominal
%.%.Cele mai #rec(ente emora!ii 5in doi tim$i5 sunt cele:
ale #icatului
ale $ancreasului
ale s$linei
%.'.La emora!ia interna 5in doi tim$i5+ tim$ul intai consta in:
emora!ia intra0 sau su"ca$sulara
ru$erea ca$sulei si e(acuarea san!elui in ca(itatea a"dominala
san!ele cur!e li"er in a"domen
%.).Pancreatita acuta este un sindrom a"dominal acut caracteri*at $rin:
dureri a"dominale (iolente in etajul su$erior si alterare marcata a starii !enerale
durere in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar+ stare !enerala usor alterata
dureri in #osa iliaca drea$ta cu !returi si (arsaturi
%.,.Persoanele $redis$use la im"olna(irea de $ancreatita acuta sunt:
"olna(ii su"$onderali
"olna(ii cu ulcer $er#orat
adultii o"e*i
%...Pancreatita acuta se $roduce $rin autodi!estia !landei de catre:
tri$sina
amila*a
tri$sino!en
%./.Tul"urarile in e(acuarea secretiei $ancreatice in duoden+ $rin dere!lari #unctionale ale
s#incterului 6ddi duc la:
in#lamarea $ancreasului
necro*area $ancreasului
autodi!estia $ancreasului
%.1.Contu*ia a"dominala $oate determina moartea in cate(a *ile de la $roducerea
accidentului $rin:
emora!ie 5in doi tim$i5
emora!ie interna lenta
le*iuni $arietale
%.2.Dia!nosticul de certitudine al ulcerului !astro0duodenal $er#orat se s$rijina $e:
antecedente ulceroase
caracterul durerii si #enomenele di!esti(e
dis$aritia matitatii e$atice+ $unctia a"dominala $o*iti(a si $re*enta $neumotora&ului
%/3.Colecistita acuta este:
o in#lamatie acuta a $eretului colecistic
o in#lamatie acuta a caii "iliare e&trae$atice
o tul"urare a motricitatii (e*iculei "iliare
%/1.Dis4ine*iile "iliare re$re*inta:
tul"urari date de $ara*ito*ele intra(e*iculare
tul"urari ale cailor "iliare
tul"urarii ale motricitatii (e*iculei "iliare
%/%.Dia!nosticul $re*umti( clinic de $er#oratie ulceroasa se s$rijina $e:
caracterul durerii+ semnele de $eritonita si antecedentele ulceroase
caracterul durerii si #enomenele di!esti(e
starea !enerala a "olna(ului si $re*enta #enomenelor di!esti(e
%/'.A$endicita acuta are un sin!ur tratament:
medical
medico0 cirur!ical
cirur!ical de ur!enta
%/).La un $acient cu a"domen acut+ la care dia!nosticul nu s0a $reci*at inca+ este
contraindicat sa se administre*e:
"ar"iturice
antial!ice
antial!ice majore =mor#ina+ mial!in>
%/,.Cea mai #rec(enta #orma a $er#oratiei ulcerului !astro0duodenal este:
in or!anele din (ecinatate
$er#oratia aco$erita
in $eritoneul li"er
%/..In e(olutia sindromului oclu*i(+ tul"urarile electrolitice care in#luentea*a ne!ati( s ctarea
"olna(ului+ ducand la soc+ sunt:
scaderea ClH san!uin+ cresterea 7H si a ureei
emoconcentratia
scaderea CaH
%//.Per#oratia aco$erita a ulcerului !astro0duodenal $oate #i !asita in urmatoarele situatii:
cand ori#iciul de $er#oratie este mic si su$lu
cand ori#iciul de $er#oratie se #ace $e un ulcer netratat
cand ori#iciul de $er#oratie se descide in stomacul $lin
%/1An!iocolitele sunt a#ectiuni in#lamatorii:
ale colecistului
ale cailor "iliare e&tra si intra e$atice
ale colecistului si ale cailor "iliare
%/2.Colica "iliara se instalea*a #rec(ent:
din cau*a nealimentarii la tim$
du$a o masa "o!ata in le!ume si #ructe
du$a o masa "o!ata in !rasimi sau alimente cu e#ect colecistocinetic recunoscut
%13.Pre*enta contracturii a"dominale $e toata aria a"domenului+ #ormand asa *isul 5 a"domen
de lemn5 + se intalneste in:
oclu*ia intestinala
a$endicita acuta
ulcerul duodenal $er#orat
%11.Daca un "olna( se $re*inta in ur!enta+ a(and o durere (iolenta in e$i!astru+ ca o lo(itura
de $umnal+ cu iradiere in i$ocondrul dre$t+ $aloare+ li$otimie+ accelerarea $ulsului+
imo"ilitatea res$iratiei in etajul a"dominal su$erior+ ne !andim la:
$ancreatita acuta
a$endicita acuta $er#orata
ulcer !astro0 duodenal $er#orat
%1%.In e(olutia unei a$endicite acute+ $eritonita acuta $oate a$area:
inaintea declansarii sim$omatolo!iei a$endiculare
odata cu $eritonita $lastica locali*ata
in $rimele %)0)1 ore de la de"utul cri*ei a$endiculare
%1'.As$ectul anatomo0 $atolo!ic al unei a$endicite acute #le!monoase este:
a$endice marit de (olum+ cu as$ect de 5lim"a de clo$ot5
a$endice de culoare nea!ra0 (er*uie si as$ect de 5#run*a (esteda5
a$endice con!estionat
%1).Intr0o litia*a "iliara coloratia icterica $ersistenta a sclerelor+ mucoaselor si te!umentelor
$oate #i data de:
in#lamatia $eretului colecistic
$re*enta unui o"stacol in coledoc
un $roces in#lamator al cailor "iliare
%1,.:ol(ulus0 ul intestinal se traduce $rin:
rasucirea anselor intestinale
un $roces in#lamator a$arut du$a o inter(entie cirur!icala
un inel de e(entratie in care intra o ansa intestinala
%1..9n $lastron colecistic se $oate trata ast#el:
inter(entie cirur!icala de ur!enta
antis$astice+ anti"iotera$ie+ re!im alimentar
re!im alimentar+ tratament medical+ com$letat cu tratament cirur!ical+ $este .01 sa$tamani+
du$a 5racire5
%1/.Pentru $re(enirea com$licatiilor $ulmonare ce $ot a$area du$a inter(entiile cirur!icale
$e tu"ul di!esti(+ se iau urmatoarele masuri cu $acientul o$erat:
$o*itionarea cores$un*atoare+ mo"ili*area $recoce+ !imnastica res$iratorie
administrarea anti"ioticelor si mo"ili*area
com"aterea tusei si !imnastica res$irator
%11.In $er#oratia urmatorului or!an din ca(itatea a"dominala nu a$are radiolo!ic
$neumo$eritoneul:
stomacului
colonului
(e*iculei "iliare
%12.In ca*ul unui a"domen acut cirur!ical+ cu semne de $eritonita instalate+ inter(entia
cirur!icala este o"li!atoriu sa se $ractice in:
1301% ore de la instalarea semnelor de $eritonita
,0. ore de la instalarea semnelor de $eritonita
1013 ore de la instalarea semnelor de $eritonita
%23.<olna(ii su#erin*i de colecistita acuta tre"uie nea$arat:
s$itali*ati si o$erati
s$itali*ati si tratati medical
tratati la domiciliu su" su$ra(e!erea medicului de #amilie
%21.As$ectul anatomo0 $atolo!ic al unei a$endicite acute !an!renoase:
a$endice marit de (olum cu as$ect de 5lim"a de clo$ot5
a$endice de culoare nea!ra0 (er*uie si as$ect de 5#run*a (esteda5
a$endice con!estionat
%2%.Tratamentul in $lastronul a$endicular consta in:
se tratea*a medical si+ du$a racirea $rocesului+ se inter(ine cirur!ical
se inter(ine cirur!ical de ur!enta
se tratea*a medical
%2'.Pla!ile a"dominale $enetrante sunt $la!ile in care a!entul traumatic a $enetrat:
in $eritoneu+ dar a le*at si $er#orat mai multe or!ane
in $eritoneu+ dar a le*at un or!an
in $eritoneu+ dar nu a le*at nici un or!an
%2).Plastronul a$endicular este:
o $eritonita $lastica
o tumora mali!na a$endiculara
o in#lamatie a a$endicului
%2,.In oclu*iile intestinale (eci+ (arsaturile sunt:
#ecaloide
"ilioase
alimentare
%2..:arsaturile #ecaloide a$ar $recoce in oclu*iile:
intestinale inalte
intestinale joase
intestinale #unctionale
%2/.<olna(ul care a su#erit un traumatism a"dominal (a #i ase*at corect in $o*itia:
de decu"it dorsal cu mem"rele $el(iene usor #lectate =su" !enunci se asea*a o $atura rulata
sau o $erna
de decu"it lateral dre$t sau stan!+ de $artea traumatismului
semise*anda+ cu !enuncii #lectati+ $entru a asi!ura com$resiunea a"domenului
%21.Conduita de ur!enta in oclu*ia intestinala mecanica instalata de #oarte scurt tim$ consta
in:
linistirea $acientului+ sonda de as$iratie !astrica+ clisma $entru !olirea se!mentului de su"
oclu*ie
idratare+ clisma e(acuatorie
sedarea $acientului si reluarea tre$tata a alimentatiei
%22.Pla!ile a"dominale care $re*inta o mai mare !ra(itate sunt:
cele $er#orante
cele $enetrante
cele care interesea*a numai $eretele a"dominal
'33.Prin ulcerul !astro0duodenal intele!em:
desciderea ulcerului in ca(itatea li"era $eritoneala
desciderea ulcerului intr0un or!an $lin =#icat+ $ancreas>
$er#oratia $eritoneului
'31.Daca $rin $la!a a"dominala se scur!e "ila sau continut !astric+ $la!a:
este $enetranta
interesea*a calea "iliara sau stomacul
interesea*a numai $eretele a"dominal
'3%.9n a"domen acut cirur!ical cu sediul durerii ju&ta$u"ian arata o $er#oratie a:
stomacului si duodenului
uterului
intestinului me*enterial si colonului
'3'.In a$endicita acuta $er#orata durerea este:
(iolenta+ cu $re*enta 5 a"domenului de lemn5
(iolenta+ !enerali*ata de la ince$ut in intre! a"domenul
initiala in #osa iliaca drea$ta+ "rusca+ (iolenta
'3).Tratamentul cirur!ical al unei colecistite acute consta in:
colecistectomie
colecistostomie
colecistectomie cu coledocotomie
'3,.Colecistita acuta re$re*inta:
in#lamatia acuta a $eretului (e*icular+ coe&istand in majoritatea ca*urilor cu un o"stacol
in#undi"ulo0cistic
in#lamatia cailor "iliare e&trae$atice
in#lamatia acuta a $eretilor cailor "iliare coe&istand cu $re*enta unui calcul in coledoc
'3..Coloratia su"icterica a sclerelor+ mucoaselor si te!umentelor $oate #i data de:
s$asmul re#le& al s#incterului 6ddi
$re*enta unui o"stacol in coledoc
discine*ia "iliara
'3/.Intr0o $ancreatita acuta+ cu e(olutie #ara com$licatii+ tratamentul de "a*a este medical si
in conducerea tratamentului se (a tine seama de:
e(olutia starii !enerale+ a #e"rei+ a leucocito*ei+ a amila*emiei
e(olutia durerii si $osi"ilitatea de reluare ra$ida a alimentatiei
sedarea "olna(ului si reluarea cat mai ra$id a (ietii normale
'31.Colecistectomia cu coledocotomie se $ractica ca tratament cirur!ical in:
colecistita acuta
colecistita acuta cu calcul $re*ent si in coledoc
discine*ia "iliara
'32.In ca*ul unei oclu*ii intestinale mecanice instalate de mai multa (reme+ atitudinea de
ur!enta consta in:
montarea unei sonde de as$iratie !astrica+ a"ord (enos $entru recoltarea san!elui in (ederea
e#ectuarii $ro"elor de la"orator si montarea unei $er#u*ii $entru reecili"rarea
idroelectrolitica
recoltarea san!elui in (ederea determinarii unor $ro"e de la"orator si calmarea durerii
se #ace direct inter(entia cirur!icala
'13.Peritonita acuta di#u*a re*ulta din:
locali*area unui $roces in#ectios la ni(elul unui or!an din ca(itatea a"dominala
reactia locala a $eritoneului si (iscerelor a"dominale si reactia !enerala determinata de
actiunea a!resi(a a !ermenilor ajunsi in $eritoneu
$atrunderea !ermenilor in ca(itatea a"dominala si in#lamarea locului de $atrundere
'11.Peritonita acuta di#u*a $oate #i secundara $atrunderii !ermenilor $rin:
$er#orarea unui or!an ca(itar datorata unui $roces $atolo!ic sau traumatic
$er#orarea $eritoneului si locali*area $rocesului in#ectios la $erete
$rin locali*area $rocesului in#ectios la ni(elul unui or!an ca(itar
'1%.In!rijirea $osto$eratorie+ du$a re*ol(area cirur!icala a unei oclu*ii intestinale mecanice+
consta in:
calmarea durerii si reluarea alimentatiei
se continua tratamentul de reecili"rare emodinamica+ de re#acere a starii !enerale $ana la
reluarea tran*itului
in!rijirea $la!ii o$eratorii si reluarea alimentatiei
'1'.In $eritonita acuta+ secundara ulcerului !astric $er#orat+ datorita caracterului #oarte iritant
al sucului !astric ajuns in $eritoneu+ sim$tomul caracteristic este:
durerea e&trem de (ie in e$i!astru+ care nu se !enerali*ea*a in tot a"domenul+ dar este insotita
de !returi si (arsaturi
durerea e&trem de (ie in e$i!astru+ #ara un sim$tom $remer!ator+ care se !enerali*ea*a in tot
a"domenul+ dar cu o intesitate mai crescuta la locul a$aritiei
durere surda in e$i!astru+ cu iradiere in umarul dre$t+ insotita de !returi si (arsaturi
'1).In ulcerul !astric si duodenal $er#orat+ este caracteristica :
durerea e$i!astrica de intensitate deose"ita 5ca o lo(itura de $umnal5+ urmata de ri!iditatea
a"domenului 5de lemn5
durerea e$i!astrica de intensitate medie+ insotita de ri!iditatea a"domenului 5de lemn5
durerea insidioasa locali*ata in i$ocondrul dre$t+ cu iradiere in e$i!astru
'1,.Caractersisticile durerii din $eritonita acuta $rin $er#orarea colecistului sunt:
a$are in i$ocondrul dre$t+ co"oara $e #lancul dre$t in #osa iliaca drea$ta+ !enerali*andu0se
a$oi in tot a"domenul
a$are "rusc o durere (ie in tot a"domenul+ cu o intensitate usor crescuta in i$ocondrul dre$t
a$are o durere (ie in e$i!astru+ care se !enerali*ea*a in tot a"domenul
'1..Dintre urmatoarele licide ajunse in $eritoneu+ $atolo!ic sau traumatic+ #oarte iritant este:
licidul e(acuat din intestinul su"tire
sucul !astric
"ila
'1/.Peritonita acuta locali*ata este acea #orma a $eritonitei in care:
$rocesul in#ectios este locali*at in re!iunea in care a a$arut
$rocesul in#ectios a$are la ni(elul $eretelui a"dominal
$rocesul in#ectios cu$rinde tot a"domenul
'11.Pentru com"aterea unor com$licatii #rec(ente du$a inter(entiile cirur!icale $e tu"ul
di!esti(+ in ca* de (arsaturi+ se iau urmatoarele masuri:
se administrea*a medicatie antiemetica
se instalea*a sonda de as$iratie $entru e(acuarea sta*ei !astrice si se administrea*a+ du$a ca*+
si medicatie antiemetica
se reia tre$tat alimentatia
'12.Peritonita acuta locali*ata in re!iunea $el(iana se numeste:
$eritonita a$endiculara
$eritonita !enitala
$el(i$eritonita
'%3.De o"icei+ $eritonitele acute locali*ate au tendinta de (indecare daca se a$lica un
tratament constand in:
re$aos la $at+ re!im alimentar+ anti"iotera$ie+ iar du$a 5racire5 inter(entie cirur!icala
$re!atirea $acientului $entru inter(entia cirur!icala de ur!enta
calmarea durerii si com"aterea #e"rei
'%1.In colecistita acuta+ durerea $oate #i com"atuta si $rin mijloace ne#armacolo!ice+ a$licate
local:
sac cu nisi$
$un!a cu !eata
com$resie calda
'%%.Intr0o $la!a a"dominala $enetranta cu e(isceratie $osttraumatica+ se iau la locul
accidentului urmatoarele masuri locale:
se e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale in interior si se $une un cam$ deasu$ra+
#i&at de o #asa com$resi(a
se a$lica $ansament #oarte com$resi(
nu se (or e&ecuta mane(re de reducere a anselor intestinale+ se $un deasu$ra cam$uri umede
caldute #i&ate de o #asa necom$resi(a
'%'.9rmatoarele a#ectiuni $ot #i considerate $eritonite acute locali*ate:
$lastronul colecistic
colecistita acuta
a$endicita acuta
'%).La un $acient care $re*inta oclu*ie intestinala starea !enerala se alterea*a $ro!resi( si
sindromul oclu*i( este mai $utin alarmant in:
tumora intestinala
(ol(ulus intestinal
carcinomato*a $eritoneala
'%,.La alterarea starii !enerale din oclu*ia intestinala un rol determinant il au tul"urarile de
emodinamica deoarece:
intestinul a"soar"e doar 130%3; din continutul intestinal
intestinul a"soar"e 23; din continutul care circula $rin el
intestinul a"soar"e /3; din continutul care circula $rin el
'%..Durerea intensa+ colicati(a in i$ocondrul dre$t cu iradiere in umar si s$ate+ insotita de
#e"ra si care nu cedea*a sau este #oarte $utin in#luentata de antial!ice si antis$astice este
$rodusa de:
colecistita acuta
a$endicita acuta su"e$atica
$ancreatita acuta
'%/.Conduita de ur!enta intr0o colica "iliara internata in s$ital consta in:
re$aos la $at+ re!im alimentar idric+ anal!etice+ antis$astice+ antiemetice
recoltarea $ro"elor de san!e+ $er#u*ie+ calmarea durerii+ com"aterea in#ectiei+ calmarea
(arsaturilor+ $un!a cu !eata si inter(entie cirur!icala
tu"aj duodenal+ mor#ina+ $re!atire $entru inter(entia cirur!icala
'%1.@orma edematoasa a $ancreatitei acute se caracteri*ea*a $rin:
edemul s#incterului 6ddi
cresterea in (olum a $ancreasului
$roces su$urati( al $ancreasului
'%2.Pancreatita acuta emora!ica se caracteri*ea*a $rintr0o:
san!erare su"ca$sulara masi(a si ru$erea ca$sulei su" $resiunea ematomului
san!erare $eritoneala
san!erare $ro(ocata su" $resiunea ematomului s$lenic
''3.Pla!ile a"dominale $er#orante sunt $la!ile in care a!entul traumatic:
a $enetrat in $eritoneu+ dar nu a le*at nici un or!an
a le*at si $er#orat unul sau mai multe or!ane
nu a $enetrat $eritoneul+ dar a le*at unul sau mai multe or!ane
''1.In (ederea inter(entiei cirur!icale la un "olna( cu oclu*ie intestinala este #oarte "ine sa
se cunoasca:
ora ultimei mese
cau*a care a determinat oclu*ia
de cand s0a instalat oclu*ia
''%.6clu*iile intestinale mecanice $ot #i $ro(ocate de o"stacole intrinseci :
(ol(ulus intestinal
tumora intestinala mali!na
tumora a"dominala
'''.Anceta e$idemiolo!ica de#initi(a $resu$une :
a. e#ectuarea de catre medicul de #amilie B
". inceierea o data cu limitarea #ocarului B
c. com$letarea ancetei $reliminare cu in(esti!atii si masuri e#iciente si inceierea o data
cu limitarea #ocarului .

'').Controlul medical $eriodic anual al $ersonalului din sectorul alimentar se #ace $rin :
a. e&amene clinice B
". co$roculturi+ r&.$ulmonar+ R<IB
c. eco!ra#ie a"dominala .

'',.De*in#ectia urmareste :
a. inde$artarea a!entilor $ato!eni de $e te!umente si de $e di#erite o"iecte din mediul
e&ternB
". distru!erea a!entilor $ato!eni din $ro#un*ime+ $rin mijloace #i*ice si cimiceB
c. inde$artarea si distru!erea a!entilor $ato!eni de $e te!umente si di#erite o"iecte din
mediul e&tern+ $rin mijloace #i*ice+ cimice si mecanice.
''..Sterili*area urmareste :
a. neutrali*area a!entilor $ato!eni de $e toate su$ra#etele ce (in in contact cu "olna(ulB
". distru!erea tuturor microor!anismelor $ato!ene si ne$ato!ene inclusi( a s$orilor de $e
o"iecte cu utili*are medicalaB
c. inacti(area a!entilor $ato!eni e&istenti $e su$ra#ata instrumentelor ciur!icale
''/.De*insectia de com"atere utili*ea*a in mod curent :
a. metode #i*ice+ cimice si "iolo!ice B
". metode !enetice B
c. am"ele ras$unsuri sunt corecte .
''1.An!ina ulceronecrotica+ ca #orma a an!inei stre$tococice+ se intalneste :
a. cu mult mai rarB
". #rec(entB
c. niciodata.
''2.Din $unct de (edere clinic+ an!inele se clasi#ica ast#el:
a. an!ine : rosii+ al"e+ ulceroaseB
". an!ine: rosii + necroticeB
c. an!ine : rosii + al"e .
')3.Tratamentul an!inei stre$tococice consta in administrarea de :
a. $enicilina B
". tetraciclina si cloram#enicolB
c. do&iciclina.
')1.Scarlatina este o "oala in#ectioasa $rodusa de :
a. stre$tococul "eta0emolitic din !ru$a AB
". sta#ilococul auriuB
c. stre$tococul al#a emolitic din !ru$a <.
')%.Scarlatina se mani#esta clinic in $erioada de de"ut $rin :
a. an!ina+ #e"ra moderata+ eru$tie #u!ace B
". #e"ra mare+ an!ina+ ce#alee+ (arsaturiB
c. #e"ra+ an!ina+ taicardie+ (arsaturi.
')'.Eru$tia in scarlatina este:
a. micro$a$uloasa+ as$ra la $i$aitB
". micro$a$uloasa+ cati#elata la $i$aitB
c. (e*iculara .
')).Pentru scarlatina distincti( este semnul :
a. Gro*o(ici 0 Pastia+ cu elemente $ur$urice dis$use linear la ni(elul $licei cotului si
in!inalB
". 7o$li4 0 roseata di#u*a a mucoasei "ucale+ o dun!a al"a $e !in!ii =dun!a A$$ert>B
c. Masca @ilato(+ semnul Pastia si ciclul lin!ual.
'),.E&antemul scarlatinos a$are mai intai :
a. $e !at si toraceB
". mem"re su$erioareB
c. #ata anterioara a toracelui si a"domen.
')..An!ina rosie H #e"ra H eru$tie micro$a$uloasa $e trunci+ res$ectand #ata+ (a su!erea*a :
a. (aricelaB
". rujeolaB
c. scarlatina .
')/.Co$ilul cu scarlatina este tratat:
a. o"li!atoriu in s$ital de catre medical s$ecialist B
". la domiciliu B
c. de catre medical scolar.
')1.Mani#estarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :
a. stre$tococilor al#a0 emoliticiB
". stre$tococci "eta 0emoliticiB
c. to&ina scarlatinoasa =Dic4> eli"erata de stre$tococul "eta0 emolitic !ru$a A.
')2.An!ina din scarlatina are urmatoarele caractere:
a. rosie+ cu #alse mem"rane aderente care se re#ac ra$id+ e&tensi(e la $ilieri+ lueta+
san!erandeB
". rosie sau eritemato0$ultacee+ rar ulcero0necrotica B
c. eritematoasa di#u*a.

',3.In dianosticul scarlatinei de im$ortanta majora este ciclul lin!ual cu urmatoarele
caracteristici:
a. lim"a sa"urala+ smeurie+ rosie incis+ lucioasaB
". lim"a smeurie+ relie#are a $a$ilelor #un!i#ormeB
c. lim"a sa"urala ce se descuamea*a in sens antero0$osterior .
',1.Tratamentul sim$tomatic in scarlatina se adresea*a :
a. #e"rei+ ce#aleeei si durerilor la de!lutitieB
". #e"rei si catarului res$irator B
c. #e"rei+ $oliadeno$atiei occi$itale
',%.In scarlatina+ testarea rece$ti(itatii se #ace $rin testul intradermic Dic4+ test de:
a. imunitateB
". aler!ie B
c. nici una dintre a#irmatii nu este corecta .
','.Com$licatiile scarlatinei $ot #i:
a. to&ice+ se$tice+ $ostin#ectioaseB
". su$rain#ectii "acteriene+ cru$+ ence#alitaB
c. $oliartrite+ e#ect terato!en.
',). In rujeola+ $erioada de incu"atie durea*a :
a. '0. *ileB
". 1011 *ileB
c. 1)0%1 *ile
',,.Eru$tia maculo$a$uloasa in rujeola ince$e la :
a. #ata 0 du$a ureci+ $e #runte si o"raji B
". !at 0 toraceB
c. mem"re
',..E(olutia eru$tiei in rujeola :
a. da descuamatie #ur#uracee $recoce+ in lam"ouri tardi(eB
". nu lasa urmeB
c. da $i!mentare ca#enie si descuamatie #oarte #ina .
',/.Cresterea #e"rei in $erioada de stare si de $alire a eru$tiei :
a. este normalaB
". este semn de com$licatie $rin su$rain#ectie "acterianaB
c. este li$sita de im$ortanta .
',1.Semnul 7o$lic4+ $ato!nomonic in rujeola+ dis$are:
a. in $rima *i de eru$tie B
". in a treia *i du$a ce eru$tia $alesteB
c. in $erioada de con(alescenta .
',2.Im$ortanta ru"eolei este data de :
a. e#ectul terato!en asu$ra sarcinii in $rimele '0) luni cu a$aritia unor mal#ormatii
con!enitale B
". com$licatiile to&ice+ se$tice $ostin#ectioase B
c. e(olutia asim$tomatica .
'.3.Eru$tia in ru"eola are urmatoarele caracteristici :
a. macule mici de culoare ro*+ #ara tendinte la con#luenteB
". micro$a$uloasa+ cu #ond con!esti( B
c. maculo$a$uloasa+ cu tendinte la con#luente .
'.1.Incu"atia in ru"eola durea*a :
a. %0' sa$tamaniB
". 10% sa$tamaniB
c. 1 sa$tamana .
'.%.@e"ra H catar res$irator H adeno$atie sunt sim$tome care su!erea*a :
a. rujeolaB
". ru"eolaB
c. scarlatina
'.'..Le!islatia actuala $re(ede ca ra$ortarea ca*urilor de ru"eola sa se e#ectue*e:
a. trimestrial+ numericB
". lunar+ nominal B
c. in %) ore de la de$istare+ nominal .
'.). In $erioada de stare+ eru$tia cu as$ect $olimor#: macule+ $a$ule+ (e*icule clare ori tul"uri
si cruste ematice a$are in :
a. scarlatinaB
". rujeolaB
c. (aricela.
'.,. Distri"utia centri$etal a eru$tiei =sunt mai multe elemente $e trunci si radacina
mem"relor> a$are in :
a. (aricelaB
". ru"eolaB
c. an!ina.
'... Eru$tia este $ruri!inoasa in :
a. scarlatinaB
". ru"eolaB
c. (aricela.
'./. Parotidita e$idemica este cunoscuta si su" numele de :
a. oreionB
". (arsatB
c. $ojar.
'.1.Ta"loul clinic cu de"ut relati( "rusc+ #e"ra+ ce#alee si jena in lojile $arotidiene a$are in:
a. s$ondilo*a cer(icalaB
". $arotidita e$idemicaB
c. ru"eola.
'.2.In tusea con(ulsi(a+ sursa de in#ectie este :
a. omul "olna( cu #orme ti$ice si ati$iceB
". animaleleB
c. $urtatorii #arin!ieni de stre$tococ .
'/3. Semnele catarale res$iratorii : rinita+ ra!useala+ tuse+ injectie conjuncti(ala+ as$ect
5#acies $lans5+ su"#e"rilitate+ a$ar in :
a. rujeolaB
". tuse con(ulsi(aB
c. ru"eola.
'/1. Primo(accinarea in $oliomielita consta in doua administrari orale+ la % luni inter(al+ in
lunile de :
a. iarna0$rima(araB
". (ara0 toamnaB
c. toamna 0 iarna .

'/%. A treia (accinare $entru $oliomielita se #ace :
a. in $rimul an de scoalaB
". liceuB
c. maturitate.
'/'.Menin!ita $neumococica detine $rioritatea ca #rec(enta in etiolo!ia menin!itelor
$urulente la :
a. co$iiB
". adulti $este )3 aniB
c. nou0nascut si su!ar .
'/). Sindromul ence#alitic 0 o inmanuncere de semne si sim$tome0 care e&$rima a#ectarea
creierului de cau*a in#ectioasa si $ostin#ectioasa+ a$are in :
a. e$atita acuta (iralaB
". ence#alitaB
c. to&iin#ectie alimentara.
'/,. Ta"lou clinic cu (arsaturi+ colici a"dominale+ scaune diareice+ de#ineste :
a. e$atita acuta (iralaB
". to&iin#ectia alimentaraB
c. scarlatina.
'/.. Ta"loul clinic ce cu$rinde scaune #rec(ente+ moi+ licide+ a"undente+ cu as$ect omo!en+
de culoare !al"en (er*ui+ a$are in:
a. oleraB
". sallmonelo*aB
c. di*enterie.
'//. Im$iedicarea $roli#erarii a!entului $ato!en e&istent in unele alimente se #ace $rin
$astrarea la tem$eratura de :
a. 0,!rade CB
". ,!rade CB
c. 013 !rade C.
'/1.<acilul ti#ic are $ato!enitate e&clusi(a $entru :
a. animalB
". omB
c. om si animal+ in e!ala masura.
'/2. @e"ra ti#oida se transmite $e cale :
a. di!esti(aB
". aero!enaB
c. $arenterala.
'13. Scaunele diareice (er*i ca in 5 *eama de ma*are5+ omo!ene+ a$ar in :
a. sallmonelaB
". #e"ra ti#oidaB
c. $eritonita.
'11. Scaune numeroase+ muco$iosan!uinolente+ tenesme si uneori #e"ra+ stare to&ica+
su"linia*a sindromul clinic din :
a. tetanosB
". di*enterieB
c. e$atita (irala.
'1%. Calea de transmitere a di*enteriei este:
a. aero!enaB
". #ecal0oralaB
c. $arenterala.
'1'. Rol $rimar in transmiterea di*enteriei il au:
a. contaminarea ainelorB
". mainile murdareB
c. mustele.
'1). Pentru "olna(ii care lucrea*a in sector alimentar+ colecti(itati de co$ii+ este o"li!atoriu
controlul+ du$a tratament+ $rin recoltarea de :
a. 1 co$roculturaB
". ' co$roculturiB
c. , co$roculturi.
'1,.. Solul+ $ra#ul+ o"iectele contaminate+ mijlocesc $atrunderea s$orilor $rin:
a. le*iuni ale te!umentelorB
". di!esti(eB
c. aero!en.

'1.. Mor"iditatea $rin tetanos a sca*ut #oarte mult $rin !enerali*area (accinarii cu:
a. anato&ina tetanicaB
". (erora"B
c. anato&ia di#terica.
'1/. De"utul+ de o"icei lent+ cu 5trismus5 $recedat uneori de tresariri musculare la ni(elul
$la!ii este semn $ato!nomonic $entru :
a. scarlatinaB
". tetanosB
c. di*enterie.
'11. 5Rasul sardonic5 a$are in :
a. scarlatinaB
". rujeolaB
c. tetanos.
'12.Stadiul com$ensat se caracteri*e*a $rin:
i$ers$lenismB
e$atome!alieB
sim$tomele nu sunt e(identeB

'23. Le!aturile (asculare de (arice eso#a!iene se #ac:
in sco$ $ro#ilacticB
de necessitateB
cand starea "olna(ului nu $ermite inter(entii de am$loareB
'21. Sonda cu "alon a$licata in sco$ emostatic in ca*ul san!erarii (aricelor eso#a!iene este:
@ole8B
<lac4moreB
Sonda endotraealaB
'2%.E&amenul radiolo!ic Entr0o entorsa este:
o"li!atoriu
nu este a"solut necesar
o"li!atoriu atunci cDnd "anuim o le*iune mai im$ortanta
'2'.Le*iunile ca$sulei articulare En ca*ul lu&atiilor sunt:
mai im$ortante decDt cele din entorse
mai $utin im$ortante decDt cele din entorse
nu se $roduc le*iuni articulare
'2)..Pentru a calma durerea e&trem de (ie En ca*ul unei lu&atii:
se administrea*a anal!etice majore
se readuce cDt mai ur!ent ca$etele articulatiei En $o*itie normala
se administrea*a sedati(e
'2,.A$licarea atelelor se (a #ace ast#el EncDt sa de$aseasca Entotdeauna:
articulatia de deasu$ra *onei #racturate
articulatia de dedesu$tul *onei #racturate
articulatia de deasu$ra si de dedesu$tul *onei #racturate
'2...Din urmatoarele le*iuni traumatice osteo0articulare este mai !ra(a:
#ractura En 5lemn (erde5
lu&atia descisa a cotului
#ractura dia#i*ei $eroneului
'2/ In cursul unei lu&atii urmatoarele sim$tome+ dar si com$licatiile$ot a(ea urmari !ra(e:
a. emartro*e+ idrartro*e
". com$resiunile (asculare si ner(oase
c. de#ormarea re!iunii si im$otenta #unctionala
'21.Cele mai #rec(ente recidi(e ale lu&atiilor a$ar la:
articulatia sca$ulo0umerala
articulatia co&o0#emurala
articulatia cotului
'22.Recunostem din #racturile de mai jos cele clasi#icate du$a mecanismul de $roducere:
#racturi $rin Endoire si rasucire
#racturi Encise si descise
#racturi com$lete si incom$lete
)33.Prin #ractura descisa se Entele!e:
#ractura aco$erita de $iele+dar cu le*iuni masi(e a muscilor+ tendoanelor si (aselor
#ractura care $roduce le*iuni ale or!anelor (iscerale
#ractura En care $ielea a #ost le*ata si osul ajun!e En contact cu e&teriorul
)31.Com$licatiile de mai jos care sunt mai #rec(ente En #racturile descise com$arati( cu cele
Encise sunt:
em"olii $ulmonare si cere"rale
socul traumatic si emora!ic
$rocesele se$tice de osteita sau osteomielita
)3%.Din #racturile de mai jos sunt #racturi com$lete doar:
#ractura En 5(Dr# de clarinet5
#ractura En 5lemn (erde5
#ractura $rin En#undare
)3'.@ractura cominuti(a re$re*inta
#ractura mai multor oase ale aceluiasi mem"ru
#racturi multi$le ale oaselor
#ractura cu mai multe #ra!mente ale aceluiasi os
)3). Sunt semen si!ure ale unei #racturi de os
ecimo*ele si ematomul
durerea En $unct #i&+ care se accentuea*a cDnd miscam #ra!mentele osoase
de#ormarea re!iunii
)3,.In #racturile $rimelor $atru coaste$ot a$area ca le*iuni concomitente:
le*iuni $ulmonare cu $neumotora&
ru$turi ale #icatului+ riniciului+ s$linei
le*iuni $ulmonare cu emotora&
)3..Ccare din #racturile de mai jos este mai !ra(a:
#ractura de col #emural
#ractura descisa En 1F' medie a ante"ratului
#ractura oaselor !am"ei
)3/.Gn ca*ul unei #racturi #ara de$lasare+ la s$ital se I0au urmatoarele masuri:
se $une dia!nostic clinic si radiolo!ic
se #ace aneste*ie !enerala
se asi!ura reducerea #racturii
)31..A$aratul !i$sat tre"uie sa cu$rinda:
numai #ocarul de #ractura
#ocarul de #ractura si articulatia de dedesu$t
articulatia de deasu$ra si dedesu$tul #ocarului de #ractura
)32..Din #racturile de mai jos nu se $ot reduce corect $e cale orto$edica si este ne(oie de
reducere cirur!icala la:
#ractura de rotula
#ractura de umerus
#ractura de olecran
)13.9rmatoarele $la!i se datorea*a a!entilor mecaniciC
$la!a $rin caldura+ a!enti ioni*anti
$la!a $rin Ente$are+ taiere+ $rin muscatura
$la!a $rodusa de #ri!+ aci*i+ ra*e !ama
)11.Prin $la!i $er#orante intele!em:
$la!i ale te!umentelor
$la!i care $atrund En ca(itatile naturale
$la!i care $atrund En ca(itatile naturale si le*ea*a unele or!ane din ca(itatea res$ecti(a
)1%. Prin $la!i recente intele!em:
$la!i $roduse En *iua res$ecti(a
$la!i $roduse su" .01 ore
$la!i $roduse En ultimele )1 ore
)1'. In ca*ul muscaturilor de sar$e si Ente$aturilor de insecte (eninoase se $ractica
urmatoarele mane(re:
inci*ia si e&ci*ia tesutului cutanat En *ona le*ata
a$licarea !aroului deasu$ra le*iunii
administrare de anti(enin
)1).Ra"ia se $oate transmite $rin:
Ente$aturi ale unor inserte
$la!i muscate de animale
inocularea (eninului de sar$e
)1,.Alaturi de tratarea corecta a $la!ii se (a a$lica o imo"ili*are En a$arat !i$sat in
urmatoarele situatii:
$la!i cu emora!ie mare
$la!i En care sunt EntDlnite mase mari (asculare si tendoane
$la!i cu le*iuni osteo0articulare
)1..A$licarea unui $ansament umed este indicata in:
$la!ile recente
$la!ile care secreta a"undent
trom"o#le"ite
)1/.Pentru #i&area unui $ansament la ni(elul ca$ului se $oate #olosi:
#i&are cu leuco$last
#i&are cu $lasa autoade*i(a
#i&are cu "asma =ca$elina>
)11.Atro#ierea muscilor si scaderea tonusului En !eneral $oate a$area la "olna(ii imo"ili*ati
datorita:
$o*itiei incorecte
din cau*a imo"ili*arii Endelun!ate
din cau*a a$licarii unui tratament necores$un*ator
)12..:entilatia di#icila a $lamDnilor la "olna(ul imo"ili*at tim$ Endelun!at $oate $roduce:
$neumonii i$ostatice
"rono$neumonii
$leure*ii
)%3..<olna(ii imo"ili*ati la $at (or #i scosi la aer li"er =terasa+ "alcon> cu ajutorul:
$atului+ #ara ca el sa #ie mo"ili*at
En carucioare rulante
este contraindicata iesirea din salon
)%1..Pentru $re(enirea escarelor la "olna(ii imo"ili*ati carora nu le este $ermisa mici o
miscare se (or #olosi:
saltele $neumatice
saltele $neumatice+ com$artimentate+ antidecu"it
saltele din material $lastic
)%%.Coma dia"etica $oate #i declansata de:
a. e#ort #i*ic $relun!it
". o$rirea sau diminuarea nejusti#icata a tratamentului cu insulina
c. consum de alcool
)%'.Semnele majore din coma dia"etica sunt:
a. res$iratie 7ussmaul+ desidratare !lo"ala+ tul"urari de cunostinta =coma calma>
". a!itatie $siomotorie
c. ce#alee+ di$lo$ie+ an&ietate
)%).Pacientul cu coma dia"etica $re*inta urmatoarele sim$tome:
a. astenie+ somnolenta 0 coma
". con(ulsii tonico0clonice
c. $ierderea monoculara sau "inoculara a (ederii
)%,.Primul !est tera$eutic+ atunci cDnd di#erentierea dintre coma i$o!licemica si coma
dia"etica este !reu de #acut+ consta En:
a. administrarea de %3 0 '3 ml !luco*a i$ertonica
". recoltarea $ro"elor de la"orator
c. administrarea i.(. a %3 9I insulina ra$ida
)%..Tul"urarile electrolitice care se $roduc En coma dia"etica sunt:
a. cresterea $0ului san!uin
". scaderea clorului san!uin
c. scaderea $otasiului+ clorului si sodiului san!uine
)%/.Reidratarea $acientului En coma dia"etica (a Ence$e cu administrarea de:
a. Manitol %3; En $er#u*ie lenta ='3 0 .3 min>
". ser #i*iolo!ic 0 1333 ml En $rimele %3 de minute
c. ser !luco*at ,;
)%1.In coma dia"etica se $ot administra solutii i$ertonice de !luco*a %3; tam$onata cu
insulina atunci cDnd:
a. a$ar $rimele semne de constiinta
". se Enre!istrea*a cresterea re*er(ei alcaline
c. !licemia a sca*ut su" '33 m!;
)%2.Insulina tre"uie $astrata:
a. la tem$eratura camerei
". En #ri!ider la tem$eratura de H% 0 H/3
c. am"ele (ariante sunt corecte
)'3.Mani#estarile res$iratorii care a$ar En socul ana#ilactic sunt:
a. $oli$nee cu e&$iratie $relun!ita si tiraj
". res$iratie Ce8ne0Stoc4es
c. cri*e de dis$nee cu res$iratie suieratoare+ $ro(ocata de "ronoconstrictie
)'1.Com"aterea durerii En soc se #ace cu:
a. medicamente indicate de medic
". &ilina 3+, 0 1;
c. mial!in
)'%.In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:
a. soc com$ensat+ soc decom$ensat+ coma
". soc com$ensat+ soc ire(ersi"il
c. soc decom$ensat+ coma
)''.Dia"etul *aarat se caracteri*ea*a $rin:
a. $ertur"area meta"olismului !lucidic
". cresterea ni(elului !licemiei $ost$randiale
c. $ertur"area meta"olismului mineral
)').Pro"a i$er!licemiei $ro(ocate se #ace $rin:
a. administrarea orala a ),3 ! !luco*aF1 m% su$ra#ata cor$orala di*ol(ata En '33 ml a$a
". administrarea orala de 133 ! !luco*a $ul"ere di*ol(ata En '33 ml a$a
c. administrarea i.(. de !luco*a '';
)',.Cau*a asa0numitei 5sDn!erari En $ro$riile tesuturi5 En cadrul socului traumatic este:
a. (asodilatatia la locul de actiune a a!entului traumatic
". (asodilatatia masi(a la locul actiunii a!entului traumatic dar si la distanta
c. emora!ia intratisulara
)'..Socul emora!ic a$are du$a emora!ii acute cDnd $ierderile de$asesc:
a. %3; din masa circulanta
". '3; din masa circulanta
c. orice emora!ie e susce$ti"ila de a $roduce soc emora!ic
)'/.Injectia cu adrenalina sau sim$aticomimetice in stadiul de soc com$ensat $oate a(ea
urmatoarele e#ecte:
a. ridica tonusul "olna(ului
". a!ra(ea*a ano&ia tisulara si !ra"esc decom$ensarea
c. #a(ori*ea*a iesirea "olna(ului din starea de soc
)'1.Dia"etul *aarat este o "oala de meta"olism cu e(olutie cronica si se datorea*a:
a. distru!erii $ancreasului
". insu#icientei relati(e de insulina
c. insu#icientei a"solute sau relati(e de insulina En or!anism
)'2.Criteriile $entru dia!nosticul de $neumonie+ ca in#ectie no*ocomiala+ includ:
a. e&amen de s$utaB
". e&amen radiolo!icB
c. com"inatii di#erite ale unor do(e*i clinice+ radiolo!ice si de la"orator .
))3. Sco$ul a$licarii Precautiunilor 9ni(ersale este de a :
a. $re(eni transmiterea in#ectiilor $e cale san!uina $ersonalului + la locul de muncaB
". $re(eni transmiterea in#ectiilor no*ocomiale B
c. $re(eni transmiteriea in#ectiilor+ $e cale aero!ena+ in unitatile sanitare cu $aturi .
))1. .Mani#starea clinica caracteristica litia*ei renale este:
a. in#ectia urinaraB
". insu#icienta renalaB
c. colica renala.
))%. Sediul durerii in colica renala se a#la in:
a. re!iunea lom"araB
". re!iunea toracalaB
c. re!iunea su$ra$u"iana.
))'. Durerea lom"ara cu iradiere in or!anele !enitale e&terne este caracteristica:
a. insu#icientei renale acute B
". insu#icientei renale croniceB
c. colicii renale.
))). 9remia este stadiul terminal al :
a. insu#icientei renale cronice B
". $ielone#ritei cronice B
c. $ielone#ritei acute.
)),. .In #a*a de i*ostenurie+ densitatea urinei oscilea*a intre :
a. 131/013%3 B
". 131,0131/ B
c. 131301311.
)).. Cel mai im$ortant semn in insu#icienta renala cronica este :
a. nicturia B
". disuria B
c. $oliuria.
))/. In insu#icienta renala acuta+ diureticele se (or administra:
a. du$a corectarea (olemieiB
". inainte de corectarea (olemieiB
c. du$a administrarea de (asodilatatoare.
))1. Com$resiunea din masajul cardiac e&tern se #ace:
a. $e 1F' in#erioara a sternuluiB
". s$re a$endicele &i#oidB
c. $e coaste+ in stan!a sternului
))2.Asistentul medical:
a. nu $oate e&ercita nici o alta acti(itate
". $oate e&ercita o alta acti(itate cu conditia ca aceasta sa #ie com$ati"ila cu demnitatea
$ro#esionala
c. $oate $artici$a la actiuni de reclama si $u"licitate

),3.In#ormatiile o"tinute re#eritoare la $acienti $ot #i Em$artasite:
a. eci$ei medicale
". #amiliei
c. $u"licatiilor stiinti#ice
),1.Asistentul medical are o"li!atia:
a. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical doar daca este $re*ent si medicul
". sa trans$orte $acientul la unitatea s$italiceasca
c. de a lua masuri de acordare a $rimului ajutor medical+ indi#erent de $ersoana+ locul sau
situatia En care se !aseste
),%.Asistentul medical tre"uie sa trate*e cu res$onsa"ilitate si $ro#esionalism:
a. $acientii mai tineri
". toti $acientii+ indi#erent de (Drsta+ conditie sociala sau economica
c. $acientii imo"ili*ati la $at
),'.Asistentul medical:
a. nu este $restator de ser(icii
". este $restator de ser(icii
c. $oate $ro$une En situatii s$eciale $acientilor #olosirea unor remedii+ $roceduri
insu#icient (alidate $a $lan stiinti#ic sau medical
),).Protectia asistentului medical $entru riscurile ce decur! din $ractica $ro#esionala se
reali*e*a de catre:
a. #iecare asistent medical $rin societatile de asi!urari
". an!ajator+ $rin societatile de asi!urari
c. nu este necesara $rotectiaasistentului medical
),,.An!ajarea si $romo(area $ro#esionala a asistentului medical En sistemul sanitar $u"lic se
reali*ea*a:
a. du$a a"sol(irea scolii $ostliceale sanitare
". du$a o"tinerea Autori*atiei de li"era $ractica
c. $rin concurs+ $otri(ir le!ii
),..Ale!erile $entru or!anele de conducere ale 6rdinului Asistentilor Medicali din RomDnia+
la ni(el natioanal+ judetean+ al munici$iului <ucuresti se or!ani*ea*a:
a. o data la % ani
". o data la ' ani
c. o data la ) ani
),/.Adunarea !enerala a 6rdinului Asistentilor Medicali din RomDnia se Entruneste:
a. anual
". de doua ori $e an
c. ori de cDte ori este ne(oie
),1.<iroul E&ecuti( al 6rdinului Asistentilor Medicali din RomDnia este alcatuit din:
a. $resedinte+ ' (ice$resedinti+ un secretar
". $resedinte+ % (ice$resedinti+ un secretar
c. $resedinte+ ) (ice$resedinti+ un secretar
),2. . Care din a!entii $ato!eni ="acterii+ (irusuri+ $roto*oare+ #un!i> $ot $roduce in#ectii
nosocomialeC
a. nici unulB
". totiB
c. numai "acteriile.
).3..Daunele $ro(ocate $acientului $rin neres$ectarea $re(ederilor 6r.MS@.21)F122) im$lica
du$a sine res$onsa"ilitatea:
institutieiB
indi(idualaB
c.indi(iduala sau du$a ca* a institutieiB
).1. Tratamentul "olna(ilor cu colica "iliara consta in administrarea de:
a. metaclo$ramid+ emisuccinat de idrocorti*on
". anti"iotice+ sedati(e
c. corectarea tul"ularilor idroelectrolitice
).%. San!erarea intermenstruala de ori!ine uterina se numeste:
a. menora!ie
". melena
c. metrora!ie.
).'. In colecistita acuta a$are urmatorul ta"lou clinic:
a. durere in i$ocondrul dre$t
". #e"ra
c. scaderea in !reutate.
).). In ca*ul unui $acient cu colica "iliara cu (arsaturi incoerci"ile+ acestea $ot #i com"atute
$rin administrare de:
a. $le!oma*in #iole
". torecan ta"lete
c. emetiral su$o*itoare.
).,. 9n $acient cu emora!ie $re*inta:
a. taicardie
". tai$nee
c. cresterea cantitatii de C6% in san!e.
)... A"cesul su#renic $oate e(olua s$re:
a. resor"tie cu $rocese aderentiale
". oclu*ie intestinala
c. se $oate ru$e si $ro(oaca o $eritonita !enerali*ata.
)./. Nu se $ot administra in ulcerul $er#orat:
a. $ur!ati(e
". mor#ina
c. antial!ice.
).1. Este contraindicata e#ectuarea e&amenului radiolo!ic cu sul#at de "ariu in:
a. !astrita cronica
". ulcerul !astric $er#orat
c. emora!ie di!esti(a.
).2. 9rmatoarele mani#estari $ot re$re*enta semne de $er#oratie aco$erita:
a. de"ut (iolent
". contractura a"dominala
c. meteorism intestinal.
)/3. In colica "iliara conduita de ur!enta consta in:
a. re$aus la $at+ antis$astice+ corectarea ecli"rului idro0electrolitic
". re!im alimentar+ calmarea durerii+ com"aterea (arsaturilor
c. re$aus di!esti(+ administrare de anti"iotice+ calmarea durerii cu mor#ina
)/1. Pentru un accidentat cu emora!iese (or lua urmatoarele masuri de ur!enta:
a. re#acerea masei circulante
". monitori*area #unctiilor (itale
c. e&aminarea mor#o0#unctionala a riniciului.
)/%. 9rmatoarele sim$tome sunt caracteristice ulcerului !astric $er#orat:
a. trans$iratii reci+ #acies an&ios+ $uls ra$id
". sen*atia de sete accentuata+ i$ertensiune
c. dureri $uternice in e$i!astru+ contractura a"dominala.
)/'. -emora!iile di!esti(e su$erioare sunt emora!iile ce $ro(in din:
a. treimea distala a colonului
". treimea distala a eso#a!ului
c. stomac.
)/). Ta"loul clinic in emora!ia di!esti(a su$erioara se caracteri*ea*a $rin:
a. emateme*a
". rectora!ie
c. melena
)/,. In se!mentul de de su" !arou se $roduce:
a. na(alirea san!elui central in *ona de desu"tul !aroului la scoaterea acestuia+ cu scaderea
"rusca a tensiunii arteriale
". le*area (aselor com$resate
c. dilatarea $aralitica.
)/.. San!ele din emora!ia di!esti(a are culoarea:
a. rosu incis cu resturi alimentare
". *atului de ca#ea di!erat
c. rosu a$rins+ aerat.
)//. 9n !arou a$licat in ca*ul unei emora!ii arteriale $oate $roduce:
a. soc de !arou
". !an!rena mem"rului
c. le*area (aselor com$resate.
)/1. -emora!ia di!esti(a se mani#esta $rin:
a. emateme*a
". melena
c. emo$ti*ie
)/2. In ca*ul ulcerului !astro0duodenal $ot a$area urmatoarele com$licatii:
a. $er#oratia
". steno*a
c. sindromul Jollin!er0Ellison.
)13. Dia!nosticul di#erential in ca*ul ulcerului !astroduodenal se #ace cu urmatoarele
a#ectiuni:
a. cancerul !astric+ colecistita cronica
". !astrita cronica+ sindromul Jollin!er0Ellison
c. emora!ii di!esti(e su$erioare.
)11. 9lcerul !astroduodenal $oate #i:
a. cronic
". acut
c. nu are im$ortanta
)1%. Durerea in ulcerul !astro0duodenal are urmatoarele caracteristici:
a. este locali*ata in e$i!astru cu iradiere s$re re"ordul costal
". are $eriodicitate+ a$are inainte de masa+ in #a*a de ince$ut a ulcerului
c. a$are la %0) ore du$a masa.
)1'. In colicistita acuta se $ot administra:
a. antis$astice si mor#ina
". antial!ice si anti"iotice
c. antis$astice+ anti"iotice si mial!in.
)1). A!lutinele anti0R-:
a. e&ista in mod normal la $ersoanele cu R- $o*iti(
". nu e&ista la cei cu R- ne!ati(
c. e&ista si la cei cu R- ne!ati( si R- $o*iti(.
)1,. 9n accidentat care are !ru$a A<=I:> R- $o*iti( $oate $rimi san!ei:
a. A<=I:> R- $o*iti(
". <=III> R- ne!ati(
c. 3=I> R- $o*iti(.
)1.. Tul"urarile care a$ar in ca*ul unei emora!ii mari $ot #i:
a. cresterea tensiunii arteriale+ scaderea $ulsului
". diminuarea intr0un tim$ scurt a cantitatii de san!e
c. socul emora!ic.
)1/. @actorii care $ot altera san!ele conser(at sunt:
a. tem$eratura de $lus ) !rade 0 $lus 1 !rade Celsius
". tem$eratura $este 1 !rade Celsius
c. trans$ortul necores$un*ator al san!elui.
)11. Pro"a ?ean"rau arata ca san!ele donatorului nu este com$ati"il cu san!ele $rimitorului:
a. daca se constata o a!lutinare oricat de mica
". daca se constata o omo!enitate $er#ecta
c. daca se constata a$aritia de mici !runji.
)12. Cand am $rimit de la Centrul de Trans#u*ii san!ele i*o!ru$ si R- cu cel al $rimitorului
tre"uie sa :
a. controlam inter!ritatea #laconului si sa #acem trans#u*ia
". e#ectuam $ro"a de com$ati"ilitate ?ean"rau
c. (eri#icam !ru$a de san!e si R-0ul #laconului de san!e.
)23. La o $un!a de san!e "un de trans#u*at+ *onele $re*ente sunt :
a. o *ona !al"en0citrin clara
". o *ona mijlocie de culoare al"icioasa
c. o *ona de as$ect la$tos.
)21. Eta$ele e#ectuarii unei trans#u*ii sunt:
a. determinarea !ru$ei san!uine si a R-0ului $rimitorului
". (eri#icarea #laconului si a (ala"ilitatii san!elui
c. nu sunt necesare aceste eta$e.
)2%.As$ectul san!elui din #lacon in ca*ul in care este in#ectat arata :
a. $lasma are culoare rosiatica
". a$aritia de cea!uri si !runji
c. $lasma are as$ect la$tos+ #locoane mari de #i"rina.
)2'. A(antajele trans#u*iei indirecte sunt:
a. $oate #i reali*ata in autosanitara $e tim$ul trans$ortului
". donatorii $ot #i controlati
c. $rin conser(are san!ele isi $ierde $ro$rietatile initiale.
)2). 9rmatoarele moti(e $ot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu se des#asoare normal:
a. li$irea $eretelui (enei $e "i*oul acului
". s$asmul (enos care $oate sa a$ara in tim$ul socului
c. san!ele conser(at tinut la tem$eraturi intre ) 0 1 !rade Celsius.
)2,. Pot constitui cau*e $entru ca trans#u*ia sa nu se des#asoare normal:
a. un o"stacol $e (ena in se!mentul su$erior #ata de locul $unctiei
". cand trans#u*am cantitati mici de san!e 3=I> unui $rimitor din alta !ru$a
c. $resiunea (enoasa marita.
)2.. La trans#u*area $lasmei licide nu sunt necesare urmatoarele eta$e:
a. determinarea !ru$ei
". $ro"a de com$ati"ilitate $e lama
c. $ro"a de com$ati"ilitate 6elec4er.
)2/. Tratamentul cirur!ical este indicat in urmatoarele situatii:
a. calcul coledocian
". idro$s (e*icular
c. com$licatii cu in#ectie =colicistita acuta+ $iocolicistita>.
)21. Com$licatiile cele mai #rec(ente intalnite in litia*a "iliara sunt:
a. an!iocolita acuta
". $ancreatita acuta
c. in#arctul de me*enter.
)22. Pro#ila&ia litia*ei "iliare $resu$une:
a. tratarea corecta a "olilor de nutritie
". tratarea corecta a in#ectiilor "iliare si intestinale
c. tratarea corecta a a#ectiunilor de la ni(elul $ilorului si a in#lamatiilor $iloro0duonale.
,33. Melena este un scaun cu san!e:
a. rosu0a$rins
". ne!ru ca $acura
c. urat mirositor.
,31.. Semnele indirecte in ca*ul ulcerului !astro0duodenal sunt:
a. con(er!enta $liurilor $ana in a$ro$ierea nisei
". nisa nere!ulata cu "a*a nodulara
c. retractia cur"urii mici.
,3%. Tratamentul cirur!ical este recomandat in urmatoarele situatii:
a. ulcerul $er#orat
". steno*a #unctionala
c. emora!ii re$etate.
,3'. @actorii ce $ot inter(eni in a$aritia litia*ei "iliare sunt:
a. endocrini
". de teren
c. de mediu.
,3). Dere!larea meta"olismului e$atic $oate determina:
a. scaderea ra$ortului saruri "iliareF colesterol
". modi#icarea com$o*itiei cimice si P-0ului "ilei in#ectate
c. modi#icarea concentratiei de saruri "iliare si #os#o0li$ide.
,3,. Dia!nosticul di#erential in litia*a "iliara $oate #i #acut cu:
a. ulcerul !atro0duodenal
". an!iocolita acuta
c. discine*iile "iliare.
,3.. Dia!nosticul di#erential in calculo*a coledociana $re*entand icter (a #i #acut cu:
a. cancerul cailor "iliare
". oditele steno*ante
c. $ancreatita acuta emora!ica.
,3/. Dia!nosticul di#erential in colica "iliara (a #i #acut cu:
a. ulcerul !astro0duodenal $er#orat
". in#arctul me*enteric
c. oditele steno*ante.
,31. Trans#u*ia cu masa eritrocitara este indicata in ca*ul urmatoarelor a#ectiuni:
a. anemiile uremicilor+ arsilor
". anemii $ost in#ectioase
c. anemiile din a$la*ii medulare
,32. Trans#u*ia cu $lasma este indicata in urmatoarele a#ectiuni:
a. oclu*ii intestinale+ $eritonita+ $leuri*ii
". soc $ost o$erator+ soc traumatic
c. anemiile din a$la*iile medulare.
,13. Al"umina umana este indicata in:
a. soc $rin arsuri
". "olna(i cirotici
c. "olna(i neo$la*ici+
,11. Masa trom"ocitara (a #i #olosita in:
a. trom"ocito$enii cu #enomene emora!ice
". a$la*ii medulare+ "oli in#ectioase
c. soc $ost o$erator+ soc traumatic.
,1%. Trans#u*ia de san!e este contraindicata in urmatoarele a#ectiuni:
a. em#i*em $ulmonar+ insu#icienta e$ato0renala
". leucemii acute si cronice
c. trom"o*e (enoase+ i$ertensi(i.
,1'. Pot #i considerate accidente !ra(e ale unei trans#u*ii:
a. socul emolitic+ transmiterea unei "oli in#ectioase
". ematuria masi(a+ icterul $ostrans#u*ional
c. #e"ra+ ce#aleea+ urticaria.
,1). @risonul din tim$ul trans#u*iei sau $osttrans#u*ional $oate #i dat de:
a. trans#u*ia cu san!e incom$ati"il din sistemul 3A< si R-
". trans#u*ia cu san!e in#ectat
c. administrarea de san!e care contine aler!eni.
,1,. Accidentele datorate unor !reseli tenice de administrare a san!elui sunt :
a. em"olia !a*oasa si dilatatia acuta a inimii
". edemul $ulmonar acut $rin administrarea unei cantitati mari de san!e
c. socul emolitic $osttrans#u*ional.
,1.. Ta"loul clinic in em"olia !a*oasa $re*inta :
a. dureri toracice $uternice cu res$iratie in!reunata
". ciano*a+ a!itatie+ $uls ra$id+ i$otensiune
c. $aloare+ i$ertensiune arteriala.
,1/. Cor$ii straini e&o!eni ai conductului auditi( e&tern $ot #i:
a. cor$i straini neanimati =inerti>B
". cor$i straini endo!eniB
c. cor$i straini animati =(ii>.
,11. In ca* de le*iune a conductului auditi( sunt $re*ente urmatoarele sim$otme:
a. e&coriatii sau $la!i ale conductului B
". tume#iere+ te!ument in#iltrat+ otal!ie B
c. sen*atii de in#undare a urecii.
,12. Cor$ul strain (iu $re*ent in coductul auditi( $oate #i trans#ormat intr0unul inert $rin:
a. instilare de ulei de $ara#ina sau !licerina in conductB
". s$alatura cu ajutorul unei serin!i Gu8on #olosind a$a incal*ita la '/K CB
c. a$licare in #ata conductului a unui tam$on im"i"at in eter mentinut tim$ de '013 minute.
,%3. Pre*enta unui cor$ strain la ni(elul nasului in ca*uri mai (eci determina a$aritia
urmatoarelor sim$tome:
a. ec*ema si ra!ade $erinarieneB
". rinoree muco$urulenta+ secretie san!inolentaB
c. idroree+ stranut+ lacrimare.
,%1. Locali*area cor$ilor straini in larin!e determina urmatoarele sim$tome:
a. dis$nee+ tiraj+ cornajB
". ciano*a+ a!itatie+ tuse s$asmodicaB
c. dis#a!ie+ durere la de!lutitie.
,%%. E&tra!erea cor$ilor straini im$lantati in cornee se #ace ast#el:
a. cu ajutorul acelor de cor$i straini B
". cu ajutorul acelor de sirin!a sterila numai de catre medicul o#talmolo!B
c. $rin s$alare a"undenta a sacului conjuncti(al cu o solutie de*in#ectanta.
,%'. Du$a e&tractia cor$ului strain corneean se recomanda:
a. $ansarea ociuluiB
". se instilea*a e$iteli*ante si de*in#ectanteB
c. se administrea*a $e cale !enerala antiin#lamatorii $e "a*a de corti*on.
,%). <olana(ii cu in#arct miocardic de o"icei :
a. sunt sedentari+ o"e*i+ mari #umatori+ su$rasolicitati $siic B
". nu au in antecedentele $ersonale sau #amiliale accidente (asculare cere"rale+ cardio$atii
iscemice sau arterite ale arterelor $el(ine B
c. $re*inta i$ercolesterolemie+ dia"et sau i$ertensiune arteriala.
,%,. In#arctul miocardic :
a. $oate a$area si la $ersoane #ara antecedente coronariene
". in s$ecial a$are la "ar"ati trecuti de )3 de ani.
c. a$are in !eneral la "ar"atii trecuti de )3 de ani+ cu istorie de an!ina $ectorala in ultimele
luni sau ani.
,%.. In in#arcul miocardic $erioada $rodromala:
a. $receda uneori+cu cate(a ore instalarea in#arctuluiB
". se caracteri*ea*a $rin accentuarea intensitatii duratei si #rec(entei acceselor dureroase la
un (eci an!inos.
c. de cele mai multe ori li$seste+ de"utul #iind "rusc+ "rutal+ adeseori in re$aus sau somn.
,%/. Perioada $rodramala din in#arctul miocardic+ a$are :
a. rareori du$a e#ort+ o emotie $uternica B
". intotdeauna du$a o masa co$ioasa B
c. rareori du$a o emora!ie se(era+ o taicardie $aro&istica.
,%1. Semenele clinice esentiale in $erioada de de"ut a in#arctului miocardic sunt:
a. i$ertensiuneaB
". #e"raB
c. durerea si i$otensiunea
,%2. Perioada de de"ut in in#arcul miocardic:
a. este cea mai criticaB
". a$are du$a e#ort B
c. durea*a '0, *ile.
,'3. Durerea in in#arctul miocardic :
a. are sediul si iradierea similare durerii an!inoaseB
". este de intensitate neo"isnuit de mare B
c. durea*a mai multe sa$tamani ciar luni.
,'1. E&amenul electrocardio!ra#ic este o"li!atoriu in in#arctul miocardic $entru :
a. e(identierea unor *!omote cardiace B
". con#irmarea dia!nosticului B
c. $reci*area #a*ei e(oluti(e si a locali*arii.
,'%. E&amenul de la"orator in in#arctul miocardic arata:
a. accelerarea (ite*ei de sedimentare a ematiilorB
". leucocito*aB
c. scaderea #i"rino!enului.
,''. Durerea in in#arctul miocardic :
a. se calmea*a $rin re$aus B
". se calmea*a $rin administrare de nitrati B
c. cedea*a la o$iacee.
,'). Perioada de stare in in#arctul miocardic se caracteri*ea*a $rin :
a. dis$aritia #e"rei+ asteniei+ normali*area TA B
". a$aritia durerii moderate $recordialeB
c. o durata de ) 0 , sa$tamani .
,',. Con(alescenta in in#arctul miocardic se caracteri*ea*a:
a. anatomic $rin #ormarea unei cicatrice mem"ranoaseB
". clinic $rin resta"ili*area lenta a ca$acitatii de muncaB
c. anatomic $rin #ormarea unei cicatrice #i"roaseB
,'.. Durerea din in#arctul miocardic:
a. durea*a mai multe ore si uneori ciar *ile B
". durea*a 13 0 %3 minute.
c. se insoteste de o stare de mare an&ietate+ a!itatie+ *"ucium si sen*atie de moarte
iminenta.
,'/. An!orul $ectoral se caraceteri*ea*a $rin :
a. cri*e dureroase cu iradiere $ana la ultimele doua de!ete B
". cri*e dureroase $ara&istice cu iradiere in ca*urile ti$ice in umarul stan!.+ "ratul si
ante"ratul stan!B
c. cri*e dureroase $aro&istice+ locali*ate de cele mai multe ori ina$oia sternului.
,'1. Cau*ele determinante ale an!orului $ectoral sunt :
a. arterosclero*a coronariana
". coronarita reumatismala+ trom"an!eita o"literantaB
c. steno*a aortica+ steno*a mitrala.
,'2. In an!orul $ectoral "olna(ul indica sediul durerii toracice :
a. cu intrea!a $alma sau cu am"ele $alme B
". cu un sin!ur de!et B
c. in $lin stern =semnul L $umnului srans M>.
,)3. Durerea in an!orul $ectoral :
a. a$are in tim$ul e#ortului B
". da sen*atia de constrictie B
c. $oate lua as$ectul de arsura+ de $resiune.
,)1. Iradierile ati$ice in an!orul $ectoral sunt:
a. in ma&ilarul in#erior+ s$re umarul dre$t+ re!iunea intersca$ulara+ i$ocondrul dre$tB
". in umarul stan! si de0a lun!ul mem"rului su$erior stan! $e mar!ienea cu"itala B
c. la "a*a !atului .
,)%. Durata durerii in an!orul $ectoral este :
a. %0' minute
". mai rar $ana la 13 01, minute B
c. mai mult de '3 de minute.
,)'. Testul $ato!nomonic in an!ina $ectorala :
a. se caracteri*ea*a $rin ine#icienta tera$eutica a Nitro!licerinei B
". constituie un test clinic de di#erentiere #ata de in#arct si sindromul intermediar B
c. consta in dis$aritia durerii la Nitro!licerina in %0' minute.
,)). Cri*a dureroasa de an!or $ectoral se instalea*a :
a. la adiministarea unor medicamente B
". concomitent cu un e#ort #i*ic+ emotional+ di!esti( B
c. cand "olna(ul iese din camera incal*ita in atmos#era rece sau !eroasa.
,),. Moartea clinica :
a. durea*a '0) minuteB
". este un $roces ire(ersi"il B
c. ince$e odata cu sto$ul cardiac.
,).. Sto$ul res$irator consta in o$rirea res$iratiei:
a. cu o$rirea inimiiB
". cu $re*enta $ulsului "un la artera carotida B
c. $ermite $e un inter(al (aria"il = '013 minute sau ciar 1% minute> ca reanimarea
res$iratorie sa ai"a succes.
,)/. Inainte de a ince$e reanimarea cardio 0 res$iratorie sal(atorul se (a asi!ura #oarte ra$id
ca este intr0 ade(ar (or"a de o$rire cardiaca $rin :
a. controlul res$iratiei : semnul o!lin*ii = se $une in #ata "u*elor o!linda care nu se (a
a"uri cand e&ista res$iratie>
". controlul $ulsatiilor cardiace =$uls carotidian+ #emural> B
c. controlul re#le&ului $u$ilar =midria*a>.
,)1. Res$iratia arti#iciala tre"uie continuata :
a. $ana la reluarea miscarilor res$iratorii s$ontane e#iciente B
". $ana la instituirea (entilatiei mecanice controlateB
c. $ana se ajun!e la o unitate s$italiceasca.

,)2. Sto$ul cardiac:
a. este urmat de sto$ul res$irator in 130%3 sec.B
". este urmat in mod in(aria"il si de sto$ul res$irator in %30'3 sec.
c. determina si o$rirea circulatiei cere"rale.
,,3. De#icitul motor a$are En:
a. sindromul emi$le!ic
". sindromul $ara$le!ic si tetra$le!ic
c. ne(ral!ia sciatica
,,1. Cele mai #rec(ente sindroame musculare sunt:
a. mio$atia
". miotonia
c. radiculitele
,,%. Sindromul de neuron motor $eri#eric + cu tul"urari de sensi"ilitate im$ortanta + a$are si
En:
a. $oliradiculone(rita
". 5sindromul de coada de cal5
c. sindromul menin!ian
,,'. Arsurile de !radul I se $roduc datorita unor a!enti termici care actionea*a:
a. tim$ scurt
". care au o $utere calorica moderata
c. tim$ Endelun!at

,,).Arsura de !radul I se caracteri*ea*a $rin:
a. distru!erea tuturor straturilor e$idermului
". eritem+ edem+ caldura locala+ usturime
c. distru!erea straturilor su$er#iciale ale e$idermului
,,,. Arsura de !radul III se caracteri*ea*a $rin:
a. interesarea e$idermului si $artial a dermului
". a$aritia #lictenelor sero0san!uinolente
c. cicatri*are ra$ida cu restitutia ad inte!rum
,,.. Ta"loul de la"orator din socul arsurilor se caracteri*ea*a $rin:
a. emoconcentratie
". scaderea numarului de ematii si leucocite
c. cresterea numarului de ematii si a ematocritului
,,/. Gn ca* ca socul a durat mult sau nu a #ost tratat corect$ot a$are ca si com$licatii :
a. insu#icienta cardiaca
". alterari renale cu al"uminurie+ !lico*urie si ematurie
c. in#ectia arsurilor
,,1. Ce com$licatii $ot a$area Entr0o arsura EntinsaC
a. soc i$o(olemic
". in#ectie+ ne#rita+ "rono$neumonie+ emora!ie di!esti(a
c. escare+ into&icatia centrilor ner(osi cere"rali+ urmata de con#u*ii+ $ierderi de cunostinta+
$arali*ii
,,2. Acordarea $rimelor En!rijiri la "olna(ii cu arsuri Entinse se (a #ace:
a. la locul accidentului
". la dis$ensarul medical
c. En sala de o$eratii+ En conditii de ase$sie si antise$sie
,.3. Gnde$artarea (ictimei de curentul electric se (a #ace:
a. cu mDinile+ nee&istDnd nici un $ericol
". Em$in!erea (ictimei de lDn!a sursa de curent cu o "ucata de lemn
c. Em$in!erea $rin intermediul unei aine !roase+ Em$aturite
,.1. Tratamentul En arsurile $rin iradiere tre"ui sa (i*e*e de*acti(area radioacti(a $rin
s$alaturi a"undente cu:
a. a$a si sa$un
". solutii antise$tice
c. solutii acide sla"e

,.%.E$idemiolo!ia este o stiinta medicala care studia*a :
a. "olile cu ras$andire in $o$ulatie B
". "olile cu ras$andire mare in $o$ulatie+ ce creea*a $ro"leme de sanatate $u"lica+
$ertur"and de*(oltarea normala a societatiiB
c. "oli cardio(asculare+ neo$la*iile+ accidentele rutiere+ "oli $siice+ sinuciderile etc.

,.'. Pro#ila&ia !enerala $resu$une :
a. masurile $ermanente cu caracter !eneral si educatie sanitara B
". su$ra(e!erea si controlul $re(enti( al #actorilor e$idemio!eni B
c. masuri tran*itorii care incetea*a o data cu stin!erea #ocarului de in#ectie.


,.).Pro#ila&ia s$eciala se re#era la :
a. masurile ce tre"uie luate in #ocar $entru com"aterea unei "oli in#ectioaseB
". $re(enirea unor noi ca*uri secundareB
c. masurile indre$tate im$otri(a s$ectrului de mor"iditate .
,.,. Triajul e$idemiolo!ic $resu$une :
a. termometri*area+ e&. te!umentelor+ ca(itatii "ucale si conjuncti(elor B
". masurarea T.A. $uls+ diure*aB
c. in#ormarea $ri(ind e(entualele contacte la domiciliu .
,...Triajul e$idemiolo!ic se e#ectuea*a :
a. *ilnic+ in crese si !radinite+ inainte de intrarea in colecti(itateB
". in crese si !radinite+ du$a intrarea co$iilor in colecti(itateB
c. la $re*entarea co$iilor in ta"ere si la reince$erea cursurilor du$a (acanta .
,./.Termometri*area *ilnica+ in cadrul triajului e$idemiolo!ic+ se e#ectuea*a :
a. de catre asistenta medicala B
". sa$tamanal+ la co$iii din crese si !radiniteB
c. *ilnic+ la co$iii sus$ecti sau "olna(i din crese si !radinite .
,.1.Mijloacele mecanice de de*in#ectie sunt:
a. s$alarea+ aerisirea+ (entilatiaB
". ster!erea umeda a su$ra#etelor+ #olosind a!enti cimiciB
c. radiatii ultra(iolete .
,.2.Metodele #i*ice de de*in#ectie :
a. sunt re$re*entate in $rinci$al de caldura uscata+ umeda si radiatii u.(.B
". se "a*ea*a $e reactia de o&idare+ idroli*a si $reci$itare B
c. se reali*ea*a $rin denaturarea $roteinelor .
,/3.De*in#ectia $rin metode cimice se reali*ea*a $rin :
a. s$alarea si F sau ster!erea cu su"stante de*in#ectante B
". scu#undarea in su"stante de*in#ectanteB
c. iradierea cu ultra(iolete $entru de*in#ectia aerului .
,/1.:accino$ro#ila&ia utili*ea*a :
a. (accinuri cor$usculare din culturi de !ermeni (ii+ atenuatiB
". (accinuri $re$arate din to&ine deto&i#iate+ trans#ormate in anato&ineB
c. (accinuri din culturi de !ermeni (ii neatenuati+ $entru e#icienta s$orita.
,/%.An!inele sunt :
a. cele mai #rec(ente in#ectii stre$tocociceB
". in#lamatii ale istmului #arin!ianB
c. a#ectiuni intalnite numai la co$ii .
,/'. .Mani#estarile locale cele mai #rec(ente in an!ina stre$tococica sunt :
a. odino#a!iaB
". con!estia intensa a #undului de !at B
c. #alse mem"rane .
,/).Perioada de incu"atie in scarlatina durea*a:
a. 10% *ile B
". 1013 *ileB
c. '0. *ile .
,/,.Com$licatiile imunoaler!ice ale scarlatinei se instalea*a la 1, 0 %, *ile de la de"utul "olii
si $ot #i :
a. !lomerulone#rita di#u*a acutaB
". reumatismul articular acut B
c. colica "iliara .
,/..Pro#ila&ia scarlatinei include :
a. masuri de i*olare+ de su$ra(e!ere a contactilor tim$ de 13 *ile + tratament cu $enicilina
al $urtatorilor B
". masuri de de*in#ectie in #ocar de ti$ continuu si terminal+ atat in colecti(itati+ cat si in
locuinte B
c. su$ra(e!ere #acultati(a a "olna(ului .
,//. In!rijirea unui "olna( cu scarlatina include :
a. a$licarea de com$rese reci $e #runteB
". com"aterea $ruritului cu lotiuni de alcool mentolatB
c. re!im i$er$rotidic.
,/1. Pro"lemele $acientului cu scarlatina $ot #i :
a. alterarea con#ortului le!at de durerea de ca$ si #e"raB
". (arsaturi si ce#alee din cau*a edemului cere"ral in#ectiosB
c. i$erdinamie+ a!itatie le!ata de starea to&ica .
,/2.Inter(entiile asistentei medicale $entru $re(enirea com$licatiilor la un $acient cu
scarlatina constau in :
a. com"atarea $ruritului B
". in!rijirea ca(itatii "ucale+ de % ori $e oraB
c. re$aus la $at+ cel $utin / *ile .
,13.Tratamentul etiolo!ic in scarlatina cu$rinde :
a. administrarea de $enicilina+ eritromicina+ la indicatia mediculuiB
". continuarea tratamentului la e&ternare cu moldamin B
c. administrarea de idrocorti*on acetat .
,11. Rujeola se mani#esta clinic in $erioada de de"ut $rin :
a. #e"ra moderata+ catar =na*al+ "ronsic+ ocular>+ enemtemB
". catar na*al+ #e"ra inalta+ diareeB
c. #e"ra Hcatar H semnul 7o$lic4.
,1%. Perioada eru$ti(a din rujeola se caracteri*ea*a $rin :
a. cresterea mare a #e"reiB
". eru$tia maculo$a$uloasa ince$e la #ata si se !enerali*ea*a descendent in ' *ileB
c. eru$tia micro$a$uloasa cu #ond con!esti(+ as$ra la $i$ait.
,1'. Pata!nomonic $entru rujeola este :
a. semnul <arsieriB
". semnul 7o$lic4B
c. catar ocular+ na*o0"ronsic.
,1).In rujeola eru$tia :
a. este insotita de $rurit B
". nu este insotita de $ruritB
c. nu $roduce $rurit.
,1,.La a$aritia unui ca* de rujeola se $rocedea*a la :
a. i*olarea "olna(ului in s$ital sau la domiciliu $e $erioada conta!io*itatiiB
". urmarirea contactilor ne(accinati sau care nu au trecut $rin "oala B
c. administrarea de imuno!lo"uline du$a , *ile de la contact.
,1..Mani#estarile de de$endenta la un $acient cu rujeola in $erioada de incu"atie sunt:
a. #e"ra+ #risoane+ tai$neeB
". !returi+ (arsaturi+ dureri a"dominaleB
c. a$atie+ imo"ilitate.
,1/.In $erioada eru$ti(a din rujeola a$are:
a. e&antemul 0 macule de culoare rosie =$e #ata+ du$a ureci+ !at>B
". ina$etenta+ stare de neliniste+ ner(o*itateB
c. te!umente $alide+ reci.
,11..Inter(entiile asistentei medicale la un $acient cu rujeola (i*ea*a :
a. $astrarea $ermea"ilitatii cailor res$iratoriiB
". reecili"rarea idro0electroliticaB
c. imo"ili*area $acientului in $erioada eru$ti(e.
,12.Pro"lemele $acientului cu rujeola $ot #i:
a. dis$nee cu $oli$nee cau*ata de #e"raB
". $otential de de#icit de licide le!at de (arsaturi+ trans$iratiiB
c. i$otermie .
,23.Inter(entiile asistentei medicale $entru diminuarea o"structiei cailor res$iratorii+ tusei+
$oli$neei constau in:
a. a$licarea com$reselor i$otermi*ante B
". umidi#icarea aerului din inca$ereB
c. administrarea medicatiei $rescrise de medic .
,21.Ru"eola este o "oala :
a. in#ectioasa+ (irala+ ce e(oluea*a #a(ora"il + cu adeno$atii+ eru$tie micro$a$uloasa
#u!ace si #e"ra inconstanta B
". cu i*olare la domiciliu B
c. cu conta!io*itate majora ce im$une internarea o"li!atorie in s$ital.
,2%.In ru"eola+ modul de transmitere este :
a. aero!enB
". $rin contact cu o"iecte recent contaminate de secretiiB
c. di!esti(.
,2'..Alaturi de eru$tie+ un alt sim$tom cardinal in ru"eola este :
a. $oliadeno$atiaB
". #e"ra inalta la adultiB
c. ciclul lin!ual .
,2).Dintre rarele com$licatii ale ru"eolei se $ot mentiona :
a. $oliartritaB
". $ur$ura trom"ocito$enica si menin!oence#alitaB
c. reumatismul articular acut .
,2,.Tratamentul ru"eolei este :
a. sim$tomaticB
". etiolo!icB
c. i!ienic .
,2.. 6rita urliana+ com$licatie a $arotiditei e$idemice+ a$are la:
a. #eteB
". "aietiB
c. du$a $u"ertate .
,2/. Calea de transmitere in tusea con(ulsi(a este :
a. aero!ena+ $rin $icaturi din secretiile res$iratorii e&$ul*ate $rin tuseB
". di!esti(a+ $rin maini murdare B
c. $rin o"iecte recent contaminate .
,21. Tusea con(ulsi(a+ e(oluea*a endemo0e$idemic cu 5 in!rosari5 e$idemice la s#arsitul
a. ierniiB
". $rima(eriiB
c. (erii.
,22.I*(orul e$idemilo!ic in $oliomielita este omul in#ectat+ calea de transmitere #iind :
a. #ecal0oralaB
". aero!ena+ $rin contact intim la ince$utul "olii B
c. $arenterala.
.33.Poliomielita #ace $arte din cate!oria "olilor transmisi"ile :
a. cu declarare nominala o"li!atorieB
". internare si tratament o"li!atoriu in s$ital B
c. tratament la domiciliu si i*olare o"li!atorie .
.31.Sindromul menin!ian 0 un !ru$ de sim$tome si semne+ a$are in :
a. menin!ita tu"erculoasaB
". menin!ita seroasa B
c. tetanos .
.3%.Menin!ita menin!ococica detine $rimul loc ca #rec(enta in etiolo!ia menin!itelor
$urulente la :
a. co$iiB
". adulti $este )3 aniB
c. tineri .
.3'. Calea de transmitere a menin!itei $oate #i :
a. emato!ena B
". $rin conti!uitate B
c. aero!ena .
.3). Sim$tomatolo!ia a#ectarii menin!iene cu$rinde :
a. #e"ra+ ce#alee $uternica+ #oto#o"ieB
". (arsaturi si somnolenta $ana la comaB
c. su"#e"rilitate+ a!itatie+ !reata.
.3,.Ence#alitele acute $ostin#ectioase sur(in in con(alescenta unor "oli in#ectioase $recum:
a. rujeolaB
". (aricelaB
c. e$atita (irala A.
.3.. Ta"loul clinic in ence#alita cu$rinde :
a. #e"ra+ ce#alee+ tul"urari de sen*oriuB
". con(ulsii+ di(erse $arali*ii B
c. !returi+ (arsaturi+ oli!urie.
.3/.Tratamentul ence#alitei consta in :
a. cimiotera$ie anti(iralaB
". medicatie antiin#lamatorie si antiedematoasaB
c. imunotera$ie cu imono!lo"uline s$eci#ice .
.31. Pro#ila&ia ence#alitelor (irale :
a. cu$rinde $rotectia celor e&$usi $rin masuri !enerale sau $rin (accinuri #ormolateB
". urmareste com"aterea (ectorilorB
c. consta in $rotectie !enerala $rin (accinare s$eci#ica .
.32. <oala acuta ce a$are s$oradic sau e$idemic in urma consumului de alimente contaminate
cu di(erse "acterii se numeste:
a. rujeolaB
". to&iin#ectie alimentaraB
c. $arotidita e$idemica.
.13. To&iin#ectiile alimentare sur(in in urma unor situatii $ato!enice :
a. $rin in!estia to&inei eli"erata in alimentB
". $rin in!estia unor alimente in care !ermenul s0a de*(oltat in #oarte mare cantitateB
c. in $ara*ito*a intestinala .
.11.@e"ra ti#oida este o "oala:
a. transmisi"ila cu declarare o"li!atorieB
". s$eci#ica omului B
c. $rodusa de Ric4ettsia ProNa*e4ii.
.1%. In #e"ra ti#oida este o"li!atorie:
a. s$itali*areaB
". declararea nominalaB
c. imo"ili*area $acientului.
.1'. Rece$ti(itatea la di*enterie este !enerala+ mai mare la :
a. co$ii su" , aniB
". (arstniciB
c. "ar"ati.
.1). Tetanosul im$une :
a. i*olarea o"li!atorie in s$ital B
". declararea nominala o"li!atorieB
c. re!imul alimentar strict .
.1,.Injectiile (or #i administrete numai daca:
#iolele sunt eticetate si+ atat denumirea cat si do*ajul sa cores$unda celor $rescriseB
as$ectul solutiei de injectii sa #ie clar + trans$arent+ #ara $reci$itate
sa ai"a data de (ala"ilitate + dar $oate sa #ie $reci$itatB

.1.. La administrarea injectiei este necesar sa (eri#iceB
inte!ritatea #ioleiB
inte!ritatea serin!ii si data (ala"ilitatiiB
nu are im$ortanta nici o (arianta din cele enumerateB
.1/. Cau*ele to&ice care $ot $ro(oaca ciro*a e$atica sunt:
alcoolulB
to&ice industrialeB
medicamente e$atotro#iceB
.11. Care sunt ti$urile de ciro*a alcoolica B
ciro*a atro#icaB
ciro*a i$ertro#icaB
ciro*a s$leno!enaB
.12.In ciro*a e$atica icterul $oate #i:
e$isodicB
cu carecter $ermanentB
nu a$are icterB

.%3. Stadiile descrise in ciro*a e$atica sunt:
stadiu com$ensatB
stadiul decom$ensatB
stadiul (ascularB

.%1. In stadiul decom$ensat al ciro*ei e$atice a$are :
ascitaB
edemul mem"ranelor in#erioareB
icterB
.%%.Tul"urarile emora!ice ce a$ar in e(olutia "olna(ilor cu ciro*a e$atica sunt :
(arice eso#a!iene care se ru$B
scaderea #actorilor de coa!ulare in san!eB
in!estia de medicamenteB
.%'. Etiolo!ia ciro*ei atro#ice $oate #i:
etiolo!ie alcoolicaB
etiolo!ie (iralaB
etiolo!ie necunoscutaB

.%).Cele mai #rec(ente com$licatii in ciro*ele e$atice sunt:
emora!ia di!esti(e su$erioara
ence#alo$atia $ortalaB
-TAB

.%, In ca*ul emora!iei di!esti(e $ro!nosticul este:
re*er(atB
este o stare trecatoareB
re*er(at atat imediat cat si de (iitorB
.%. Coma e$atica din ciro*e $oate a$area in ca*ulB
insu#icientei e$aticeB
in ence#alo$atia e$ato$ortalaB
in insu#icienta renalaB

.%/. Cele mai im$ortante masuri de $ro#ila&ia in ciro*a e$atica sunt:
tratamentul corect al e$atiteiB
dis$ensari*area indelun!ataB
inter(entia cirur!icalaB

.%1. In ca*ul ascitei dieta (a #i:
desodataB
i$ersodataB
"o!ata in $otasiuB

.%2 S$lenectomia este indicata:
in $ro#ilacticB
in ciro*a de ti$ <antianB
in i$ers$lenismul se(erB

.'3. Paracente*a se recomanda:
in toate ca*urile de ascitaB
numai de necessitateB
daca a#ectea*a #unctiile res$iratoriiB

.'1.Masurile de in!rijire in ca*ul ciro*ei e$atice constau in:
i*olarea "olna(uluiB
aerisirea camereiB
scim"area #rec(enta a $o*itiei "olna(uluiB

.'%. In ciro*a e$atica a$ortul de licide (a #i:
ecili"rat B
i$eridratareB
$arenteral si $erosB

.''. Cau*ele ce determina decom$ensarea ciro*ei e$atice sunt:
"oli in#ectioaseB
un $ran* co$ios com$letat de e#ort #i*icB
emora!ii di!esti(e si inter(entii cirur!icale B
.').Entorsa este o a#ectiune traumatica a articulatiei caracteri*ata $rin:
Entindere a li!amentelor si ca$sulei articulare
ru$turi a li!amentelor
a#ectiune cronica a articulatiei

.',.Entorsele sunt a#ectiuni:
sim$le
En care a$ar le*iuni de (ase si de*insertii li!amentare
li$site de im$ortanta
.'.. Sim$tomele entorsei sunt:
durerea
im$otenta #unctionala
#e"ra
.'/. -emartro*a se de#ineste $rin:
$re*enta sDn!elui En ca(itatea articulatiei
$re*enta a$ei En ca(itatea articulatiei
a$are numai En articulatia !enunciului sau En orice articulatie
.'1.Ecimo*a a$are in:
numai cDnd s0au $rodus smul!eri de li!amente si ru$turi de (ase
smul!eri de #ra!mente osoase
Eorice entorsa
.'2.Masurile de ur!enta Entr0o entorsa constau En:
calmarea durerii
imo"ili*area articulatiei Entr0o #asa sim$la sau !i$sata
a$licarea unei atele
.)3.Inter(entia cirur!icala este o"li!atorie:
En ca*ul unor smul!eri de li!amente $e su$ra#ete mari
En ca*ul ru$turilor de menisc
du$a imo"ili*area articulatiei si calmarea durerii
.)1. Entorsa tratata incorect $oate $roduce:
artro*a En articulatia res$ecti(a
limitarea mo"ilitatii articulatiei
durere
.)%.Lu&atia $oate a$are datorita unui traumatism:
(iolent
mai $utin (iolent
nu are im$ortanta intensitatea traumatismului
.)'.Din urmatoarele a#ectiuni traumatice sunt lu&atii:
disjunctia
diasta*is
de#ormarea re!iunii
.)).Lu&atia se caracteri*ea*a $rin:
durere (ie si im$otenta #unctionala
ecimo*a+ ematom+ de#ormarea re!iunii articulare
#e"ra
.),.E&amenul radiolo!ic este o"li!atoriu En lu&atii:
arata $o*itia En care se a#la se!mentele lu&ate
arata daca nu e&ista o #ractura concomitenta
nu este o"li!atoriu
.). Tratamentul lu&atiei se (a #ace:
cDt mai ur!ent $osi"il
se #ace su" aneste*ie !enerala
se #ace du$a ce se administrea*a calmante
.)/.Reducerea lu&atiei se #ace su" aneste*ie !enerala $e cale:
orto$edica =nesDn!erDnda>
cirur!icala =sDn!erDnda>
daca reducerea lu&atiei nu reuseste $e cale orto$edica =nesDn!erDnda> se (a #ace $e cale
cirur!icala =sDn!erDnda>
.)1. Du$a o $erioada de imo"ili*are En ca*ul unei lu&atii tratamentul de recu$erare "alneo0
#i*io04inetotera$ie este:
indicat
contraindicat
indicat si asociat cu tratamente s$eci#ice
.)2.Ecimo*a Entr0o #ractura a$are:
la scurt tim$ du$a $roducerea #racturii En ca*ul #racturii (aselor su$er#iciale
mai tDr*iu cDnd este interesat un se!ment de os aco$erit de mase musculare mari
ecimo*a nu a$are En #racturi
.,3.Gn ca*ul unei #racturi+ de#ormarea re!iunii este un semn:
e&trem de im$ortant
este (i*i"il la (asele care se !asesc En contact direct cu $ielea
En #racturi nu a$are de#ormarea re!iunii
.,1.In ca*ul unei #racturi a$ar urmatoarele semne locale:
Entreru$erea continuitatii osului
im$otenta #unctionala datorita li$sei de continuitate a $Dr!iei osoase
i$otermii
.,%. Asi!uram ca masurile de $rim ajutor la locul accidentului En ca*ul unor #racturi ale
mem"rului:
o #ractura tre"uie imediat imo"ili*ata $ro(i*oriu
se (a administra un calmant $entru com"aterea durerii
o&i!enotera$ie
.,'.Imo"ili*area $ro(i*orie se #ace cu atele care se a$lica:
de o $arte si de alta a se!mentului *onei #racturate a mem"rului res$ecti(
se (or strDn!e moderat Entre ele cu un "andaj
se (a #ace un $ansament com$resi(
.,). In ca*ul #racturilor descise se $ractica urmatoarele mane(re de $rim ajutor:
curatirea $la!ii de cor$uri straine+ emosta*a $ro(i*orie+ aco$erirea $la!ii cu un $ansament
steril
reducerea #ocarului de #ractura
imo"ili*area $ro(i*orie si trimiterea de ur!enta Entr0un ser(iciu de s$ecialitate
.,,.Gn care dintre articulatii+ En ca*ul unor lu&atii+ se $oare (or"i de diasta*is sau disjunctieC
articulatia soldului
articulatia acroniocla(iculara
articulatia celor doua oase $u"iene
.,..Durata de imo"ili*are En a$arat !i$sat+ du$a reducerea cirur!icala este:
aceeasi cu reducerea $e cale orto$edica
este mai mare cu %30'3 *ile #ata de reducerea orto$edica
#ac e&ce$tia unele #racturi la care s0au $utut introduce tije metalice centromedulare
.,/.Iimo"ili*area $relun!ita are dre$t consecinta:
i$ertro#ie musculara
i$otro#ia musculara
redoarea articulara
.,1.Pla!ile $roduse $rin muscaturi de animal contaminat cu tur"are sunt:
contu*e
in#ectate
cu mar!inile re!ulate
.,2. Pla!ile netratate la tim$ se $ot com$lica cu:
li$otimie
trom"o#le"ite+ se$ticemie
su$uratii locale
..3.Du$a Ente$aturile unor insecte =(ies$i+ al"ine> a$ar urmatoarele #enomene:
insu#icienta res$iratorie acuta+ edem de !lota
oli!oanurie cu insu#icienta renala acuta
#enomene ana#ilactice cu edem al #etei si !Dtului+ ce#alee
..1.Gn ca*ul muscaturii de sar$e se (a #ace:
a$licarea !aroului $entru Em$iedicarea di#u*iunii
$er#u*ii cu ser #i*iolo!ic sau !luco*at
suctiunea (eninului sau e&ci*ie lar!a a $la!ii muscate
..%.Conditiile care + stau la "a*a e#ectuarii unui "un $ansament sunt:
sa aco$ere com$let $la!a
sa ai"a o "una $utere a"sor"anta
sa #ie strDns+ ca sa nu alunece
..' A(antajele #i&arii $ansamentului cu materiale ade*i(e si nu cu #asa sunt:
e&ecutie mult mai ra$ida si nedureroasa $entru "olna(
se e&ecuta #ara a ridica "olna(ul sau se!mentul res$ecti(
sa Ende$artea*a mult mai sim$la si mai usor
..).Conditiile unui "un "andaj sunt:
En#asarea se e&ecuta cu miscari "ine coordonate e(itDnd $ro(ocarea de dureri
En#asarea se (a #ace de la stDn!a la drea$ta =celui care e&ecuta>
En#asarea se (a #ace com$resi( $entru a mentine $ansamentul
..,CDnd se e&ecuta En#asarea su" #orma de s$ic =s$ica>C
$entru reali*area unei com$resiuni asu$ra unei articulatii
$entru a mentine un $ansament En care se #ac miscari am$le
$entru mentinerea $ansamentului la ni(elul nasului si "ar"iei
....Pre(enirea escarelor la "olna(ul imo"ili*at tim$ Endelun!at se #ace $rin :
scim"area $o*itiei En $at
masaj *ilnic+ #rictiuni cu alcool urmate de $udrare cu talc
scim"area $o*itiei En $at nu este im$ortanta daca se #ace masaj *ilnic
../.La "olna(ii imo"ili*ati la $at tim$ Endelun!at $ot a$area ca si com$licatii:
$neumonii i$ostatice
trom"o*e ale mem"relor in#erioare
i$ertensiune+ taicardie
..1.Imo"ili*area Endelun!ata a unor "olna(i la $at este:
o masura tera$eutica
consecinta anumitor a#ectiuni !ra(e
o masura de su$ra(e!ere a "olna(ului
..2.Imo"ili*area "olna(ului la $at este o masura tera$eutica En ca* de:
#racturi+ traumatisme
in#arct miocardic
insu#icienta cardiaca
./3 Din com$licatiile enumerate mai jos tre"uie $re(enite la "olna(ii imo"ili*ati la $at:
#ormarea trom"o*elor+ $neumoniilor i$ostatice
atro#ierea musculara+ escarele de decu"it
i$otensiune arteriala
./1 .Inacti(itatea Endelun!ata a "olna(ilor imo"ili*ati la $at $oate a(ea re$ercursiuni asu$ra
sistemului osos $roducDnd:
rare#ierea structurii osoase
a$aritia osteo$oro*ei de inacti(itate
artro*e
./%.Ti$ul de saltea recomandat $entru "olna(ii imo"ili*ati tim$ Endelun!atC
saltea cu structura de "urete
saltea din material $lastic cu structura de "urete
saltea antidecu"it
./'Con#ortul "olna(ului imo"ili*at la $at tre"uie asi!urat $rin:
$rin scim"ari $asi(e de $o*itie
scim"area $o*itiei se (a #ace cu ajutorul unor utilaje au&iliare
scim"area $o*itii este contraindicata la "olna(ii imo"ili*ati
./).Rolul asistentei medicale En asi!urarea con#ortului "olna(ilor imo"ili*ati consta in:
asistenta tre"uie sa aranje*e totul la EndemDna "olna(ului
asistenta tre"uie sa e&$lice modul de utili*are a declansatorului de semnali*are =sonerie>
sa e&$lice "olna(ului $ro!ramul sectiei
./,.E&aminarile com$lementare de la"orator la "olna(ii imo"ili*ati se (or #ace:
ast#el ca "olna(ul sa nu #ie ridicat din $at
"olna(ul (a #i trans$ortat cu $atul
"olna(ul (a #i trans$ortat cu caruciorul cu rotile
./..A$aritia trom"o*elor (enoase $oate #i $re(enita $rin:
masaj usor al mem"relor
mo"ili*area acti(a sau $asi(a a de!etelor $icioarelor si mDinilor+ e(entual a !am"elor si
ante"ratelor
tratament medicamentos
.//.Masajul a$licat En masura $rescrisa de medic $re(ine:
a$aritia atro#iilor musculare
Entr0o oarecare masura a$aritia osteo$oro*ei
a$aritia com$licatiilor cardio0(asculare
5
./1.Pre(enirea $neumoniilor i$ostatice se #ace $rin urmatoarele metode:
!imnastica res$iratorie
ridicarea "olna(ului En $o*itie semise*Dnd
aerisirea salonului de mai multe ori $e *i
./2.Stimularea #unctiilor $ielii si a circulatiei cutanate+ toni#icarea (aselor su$er#iciale se (a
#ace *ilnic $rin:
toaleta *ilnica
#rectionare cu alcool diluat $e toata su$ra#ata cor$ului
a$licare de com$rese umede
.13.Prin asi!urarea unei $o*itii corecte En $at $ot #i $re(enite a$aritia:
de#ormarilor articulare
$o*itiei (icioase ale mem"relor si coloanei (erte"rale
com$licatiilor res$iratorii
.11.Com$ortamentul $ersonalului medical care En!rijeste "olna(ii imo"ili*ati tim$ Endelun!at
tre"uie sa #ie caracteri*at $rin:
atitudine calma+ $lina de "lDndete
!esturi li$site de re$e*eala+ $romtitudine
$ro#essionalism
.1%.Du$a terminarea $erioadei de imo"ili*are Endelun!ata la $at reluarea acti(itatii se (a #ace
$rin:
mo"ili*area $ro!resi(a cu mare $recautie
mo"ili*area se (a #ace numai la indicatia medicului
mo"ili*area se (a #ace En #unctie de (ointa "olna(ului
.1'.La mo"ili*area "olna(ului se (a su$ra(e!ea cu atentie:
$ulsul+ TA+ res$iratia
coloratia te!umentelor si mucoaselor
starea de ecili"ru
.1).Imo"ili*area Endelun!ata a "olna(ilor la $at este consecinta unor a#ectiuni !ra(e En ca*
de:
accidente (asculare cere"rale
$arali*ii+ le*iuni a mem"relor in#erioare
"oli reumatismale
.1,.Imo"ili*area "olna(ului la $at este o masura tera$eutica En ca* de:
#racturi+ traumatisme
in#arct miocardic
a#ectiuni res$iratorii
.1. Socul este o !ra(a tul"urare #unctionala a Entre!ului or!anism e&teriori*ata clinic $rin:
a. $ra"usirea circulatiei
". tul"urarea ecili"relor meta"olice
c. insu#icienta res$iratorie acuta
.1/ In a$aritia socului joaca un rol im$ortant:
a. intensitatea a!entului declansator
". $osi"ilitatile de a$arare ale SNC
c. i$o$er#u*ia tisulara
.11.Alterarea !ra(a a #unctiilor or!anismului En soc se datorea*a:
a. scaderii a$ortului de o&i!en
". dere!larii mecanismelor de ecili"ru corticosu"cortical
c. cresterii $rodusilor to&ici re*ultati din meta"olism si care se acumulea*a En sDn!e
.12.Socul traumatic se $oate com"ina cu o (arietate de socuri+ dar mai ales cu:
a. socul i$o(olemic
". socul emora!ic
c. socul se$tic
.23.Pre(enirea socului ana#ilactic se $oate #ace $rin:
a. testarea sensi"ilitatii la su"stantele iodate+ anti"iotice
". anamne*a corecta a "olna(ilor
c. administrarea de antiistaminice de sinte*a =Romer!an+ @eniramin>
.21 .Modi#icarile emodinamice care se $roduc En socul decom$ensat sunt:
a. cresterea (olumului circulant
". cresterea $atului (ascular $rin (asodilatatie
c. $ierderea de electroliti
.2%.Coma i$o!licemica are urmatoarele caracteristici:
a. este de o"icei $ro#unda
". $ielea este uscata
c. res$iratia este de ti$ Ce8ne0Stoc4es
.2'.Coma dia"etica este totdeauna $recedata de o #a*a $rodromala caracteri*ata clinic $rin:
a. $oli$nee cu alena acetonica
". anore&ie totala Ensotita de !returi+ (arsaturi
c. desidratare totala
.2).Pe lDn!a cele trei semne majore+ $acientul cu coma dia"etica mai $oate $re*enta:
a. dureri a"dominale
". sen*atie de #oame
c. alena acetonica
.2,.Cau*ele comei i$o!licemice sunt:
a. do*a insu#icienta de insulina
". alimentatie insu#icienta
c. e#orturi #i*ice mari
.2..Ta"loul clinic al comei i$o!licemice se caracteri*ea*a $rin:
a. trans$iratii $ro#u*e
". $iele uscata
c. a!itatie $siic
.2/. Coma i$o!licemica la un $acient dia"etic se di#erentia*a de coma dia"etica $rin:
a. a"senta res$iratiei de ti$ 7ussmaul si a alenei acetonice
". a"senta #enomenelor de desidratare
c. cresterea tensiunii arteriale
.21.Coma i$o!licemica $oate #i $recedata de:
a. #oame im$erioasa
". sen*atie de !reata
c. a!itatie $sio0motorie
.22.Masurile de ordin !eneral care tre"uiesc Entre$rinse in ca*ul socului traumatic sunt:
a. Enlaturarea #actorului soco!en
". administrarea de licide $er os
c. a$recierea ra$ida a starii #unctiilor (itale
/33. Pacientul a#lat En soc decom$ensat =#a*a socului ire(ersi"il> $re*inta urmatoarele semne:
a. este linistit+ somnolent
". e&tremitati cianotice
c. este inconstient
/31. Socul $oate #i determinat de:
a. $ierderi masi(e de sDn!e
". trans#u*ii de sDn!e
c. de*ecili"re meta"olice
/3%. Socul se deose"este de cola$s $rin urmatoarele elemente:
a. este o mani#estare emodinamica si meta"olica
". este o $ertur"are !ra(a si dura"ila
c. este o mani#estare e&clusi( emodinamica 0 scaderea tensiunii arteriale+ de o"icei
tran*itorie
/3'. In tratamentul socului i$o(olemic este im$ortanta:
a. administrarea de o&i!en
". re#acerea (olemiei
c. administrarea de (aso$resoare
/3). Com"aterea i$o(olemiei se #ace $rin administrare de:
a. De&tran /3 En solutie de NaCl+ 133301,33 ml
". Ser #i*iolo!ic
c. Solutie Rin!er lactat
/3, Dia"etul *aarat ti$ % se caracteri*ea*a $rin urmatoarele:
a. a$are la $ersoane tinere
". de"utul este insidios
c. e(olutia este $ro!resi(a
/3..Semnele neurolo!ice EntDlnite En coma i$o!licemica sunt:
a. con(ulsii+ uneori cri*e e$ile$ti#orme+ contracturi $uternice cu Enclestarea !urii
". semnul <a"ins4i $re*ent "ilateral
c. semnul <a"ins4i a"sent+ re#le&e a"olite
/3/ Dia!nosticul di#erential al dia"etului *aarat se #ace cu:
a. dia"etul insi$id
". dia"etul #emeii Ensarcinate
c. dia"etul renal
/31 Com$licatiile dia"etului *aarat $ot #i:
a. acute
". cronice
c. (asculare
/32 Com$ensarea acido*ei En soc se #ace $rin administrarea de:
a. solutie Rin!er 0 lactat
". "icar"onat de sodiu i*o sau i$ertonic
c. T-AM 13301,3 ml
/13.Tratamentul En socul emora!ic (a urmari:
a. com$ensarea $ierderilor $rin trans#u*ie de sDn!e i*o!ru$ si R
". administrarea de (aso$resoare
c. administrarea de su"stituenti (olemici
/11.Tera$ia antisoc (a tine $Dna cDnd:
a. TA creste+ $ulsul se re!ulari*ea*a+ culoarea te!umentelor si mucoaselor se
normali*ea*a
". diure*a creste la $este )3 mlF+ "olna(ul e constient+ coo$erant
c. dis$are midria*a+ te!umentele de(in calde
/1%.In stadiu de coma dia"etica se remarca:
a. scaderea re*er(ei alcaline
". cresterea $-0ului
c. cresterea acido*ei meta"olice
/1'. -i$o!licemia usoara este caracteri*ata $rin trans$iratii $ro#u*e+ ameteli+ astenie+ #oame
e&a!erata. Aceste #enomene credea*a du$a:
a. in!estia de !lucide
". administrare de ser #i*iolo!ic
c. administrare de !luco*a
/1).In socul ana#ilactic intu"atia orotraeala se $ractica En ca* de:
a. as#i&ie
". s$asm larin!ian
c. "ronos$asm $relun!it
/1,.Tratamentul comei dia"etice En s$ital tre"uie sa #ie:
a. eta$i*at $e ore
". En #unctie de (alorile iono!ramei
c. strict indi(iduali*at
/1..Insulina cu actiune ra$ida se $oate administra:
a. numai su"cutanat
". su"cutanat
c. intra(enos+ la indicatia medicului
/1/.Inainte de administrare #laconul cu insulina tre"uie:
a. sa #ie tinut la loc luminos
". sa #ie Encal*it la tem$eratura camerei
c. sa se a!ite $Dna se omo!eni*ea*a
/11.Accidentele care $ot a$area du$a administrarea de insulina sunt:
a. aler!ia la insulina+ i$o!licemia
". in#ectii locale+ li$odistro#ia
c. cetonuria
/12.Administrarea !luco*ei En coma dia"etica se #ace $entru:
a. $re(enirea i$o!licemiei
". ecili"rarea idroelectrolitica
c. dis$aritia ceto*ei
/%3.-idratarea "olna(ului En coma se #ace su" controlul:
a. !licemiei+ $-0ului san!uin
". iono!ramei
c. ecili"rului acido0"a*ic
/%1.In ra$ort cu !ra(itatea socului a$ar urmatoarele semne:
a. tensiunea arteriala scade
". $ulsul se accelerea*a
c. $u$ilele sunt micsorate
/%%.In majoritatea ca*urilor de"utul dia"etului *aarat este:
a. insidios
". ati$ic
c. "rutal
/%'..In#ectia no*ocomiala este :
a. in#ectia contactata in s$ital sau alte unitati sanitare cu $aturi B
". in#ectia care se re#era la orice "oala datorata microor!anismelor B
c. in#ectia do"andita in s$ital si uneori dia!nosticata du$a iesirea din s$ital.

/%) .Atri"utiile asistentei medicale in $re(enirea in#ectiilor no*ocomiale cu$rind:
a. res$ectarea re!ulilor de tenica ase$tica in e#ectuarea tratamentelor $rescriseB
". su$ra(e!erea mentinerii conditiilor de i!iena si a toaletei "olna(ilor imo"ili*atiB
c. su$ra(e!erea a$licarii tratamentului cu anti"iotice in #unctie de anti"io!rama si
e(olutia clinica a "olna(ului .
/%,.In cadrul Precautiunilor 9ni(ersale este considerat #actorul de risc contactul
te!umentelor si mucoaselor cu urmatoarele $roduse :
a. licid amniotic+ licid $eritoneal+ LCR+ licid sino(ialB
". s$erma si secretii (a!inaleB
c. s$uta+ secretii na*o#arin!iene .
/%..Re!ulile de "a*a in a$licarea Precautiunilor 9ni(ersale considera:
a. toti $acienti $otential in#ectatiB
". toti $acientii sunt $otential sanatosi B
c. ca acele si alte o"iecte #olosite in $ractica medicala sunt contaminate du$a utili*are .
/%/. A$licarea Precautiunilor 9ni(ersale se re#era la :
a. $re(enirea accidentelor si a altor ti$uri de e&$unere $ro#esionala B
". $ersonalul in#ectat cu -"sB
c. utili*area eci$amentului de $rotectie adec(at+ com$let+ corect.
/%1. Eci$amentul de $rotectie este :
a. "ariera intre lucrator si sursa de in#ectieB
". utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie B
c. alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .
/%2. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor + cel mai im$ortant mod de $re(enire a
contaminarii cu a!enti micro"ieni+ se e#ectuea*a :
a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor B
". du$a scoaterea manusilor de $rotectie B
c. numai la intrarea in ser(iciu .
/'3. Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere+ inte$are cu o"iecte
ascutite+ constau in :
a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are si taiere+ am$lasate
la indemana si marcate cores$un*ator B
". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesarB
c. reca$isonarea acelor #olosite.
/'1.Asistenta medicala tre"uie sa #aca identi#icarea medicamentelor administrate:
a. la $reluarea acestoraB
". inainte de administrareB
c. la e&ternarea $acientului.

/'%. Eci$ametul de $rotectie este :
a. "ariera intre lucrator si sursa de in#ectieB
". utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie B
c. alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .
/''. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor + cel mai im$ortant mod de $re(enire a
contaminarii cu a!enti micro"ieni+ se e#ectuea*a :
a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor B
". du$a scoaterea manusilor de $rotectie B
c. numai la intrarea in ser(iciu .
/'). Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere+ inte$are cu o"iecte
ascutite+ constau in :
a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are si taiere+ am$lasate
la indemana si marcate cores$un*ator B
". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesarB
c. reca$isonarea acelor #olosite.
/',.In cadrul Precautiunilor 9ni(ersale este considerat #actorul de risc contactul
te!umentelor si mucoaselor cu urmatoarele $roduse :
a. licid amniotic+ licid $eritoneal+ LCR+ licid sino(ialB
". s$erma si secretii (a!inaleB
c. s$uta+ secretii na*o#arin!iene .
/'..Re!ulile de "a*a in a$licarea Precautiunilor 9ni(ersale considera:
a. toti $acienti $otential in#ectatiB
". toti $acientii sunt $otential sanatosi B
c. ca acele si alte o"iecte #olosite in $ractica medicala sunt contaminate du$a utili*are .
/'/.. A$licarea Precautiunilor 9ni(ersale se re#era la :
a. $re(enirea accidentelor si a altor ti$uri de e&$unere $ro#esionala B
". $ersonalul in#ectat cu -"sB
c. utili*area eci$amentului de $rotectie adec(at+ com$let+ corect.
/'1.. Eci$ametul de $rotectie este :
a."ariera intre lucrator si sursa de in#ectieB
".utili*at in tim$ul acti(itatilor care $resu$un risc de in#ectie B
c.alcatuit din alat si incaltaminte de s$ital .
/'2.. S$alarea mainilor si a altor $arti ale te!umentelor + cel mai im$ortant mod de $re(enire a
contaminarii cu a!enti micro"ieni+ se e#ectuea*a :
a. inainte si du$a a$licarea unui tratament $acientilor B
". du$a scoaterea manusilor de $rotectie B
c. numai la intrarea in ser(iciu .
/)3.. Metodele de $re(enire a accidentelor $ro#esionale $rin taiere+ inte$are cu o"iecte
ascutite+ constau in :
a. colectarea imediat du$a utili*are in containere re*istente la inte$are si taiere+ am$lasate la
indemana si marcate cores$un*ator B
". reducerea de mane(re $arenterale la minimum necesarB
c. reca$isonarea acelor #olosite.
/)1 .Neres$ectarea cailor de administrare a medicamentelor:
a. nu in#luentea*a intensitatea e#ectului medicamentelorB
". are e#ecte nedoriteB
c. duce la com$licatii locale la locul de administrare a injectiilor.
/)%.Asistenta medicala:
a. este ne(oita sa tre*easca "olna(ul $entru administrarea medicamentelor sim$tomaticeB
". tre*este "olna(ul $entru administrarea medicamentelor etiolo!iceB
c. sta"ileste orarul de administrare res$ectind somnul $acientului.

/)'.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi serin!a:
a. menajea*a "olna(ul de inte$aturiB
". duce la trans#ormarea+ $reci$itarea+ de!radarea acestoraB
c. $ri(este in mod direct medicul.
/)).Cind administrea*a tratamentul+ asistenta medicala:
a. lasa la $acient intrea!a do*a *ilnicaB
". administrea*a $ersonal su$o*itoarele+ $icaturile $entru oci si nasB
c. administrea*a intai ta"letele+ solutiile si $icaturile+ a$oi injectiile.
/),.Asistenta medicala are !rija:
a. sa in#orme*e $acientul des$re tim$ul in care se (a instala e#ectul medicamentelorB
". sa atra!a atentia asu$ra e#ectelor secundare ale medicamentelorB
c. sa corecte*e do*ele $rescrise.
/).. Re!ulile !enerale de $re!atire si administrare a injectiilor $re(ad:
a. injectarea imediata a continutului serin!iiB
". (eri#icarea solutiei injecta"ileB
c. $re!atirea cu '3 min. inainte de administrare.
/)/ . Accidentele sur(enite la administrarea injectiilor intramusculare sunt:
a. atin!erea ner(ului sciatic si a ramurilor saleB
". atin!erea ner(ului tri!emen si a ramurilor saleB
c. $atrunderea cu acul intr0un (as san!uin.
/)1..Accidentele sur(enite in urma injectiei intra(enoase sunt:
a. #le"al!iaB
". su$uratia ase$ticaB
c. tume#ierea "rusca a tesutului $eri(enos+ ematom.
/)2..La sta"ilirea anti"ioticului ce urmea*a a #i administrat tre"uie sa se tina seama de
anumite re!uli:
a. ale!erea unui sin!ur anti"iotic+ cel mai acti( si mai $utin to&ic+ $e "a*a anti"io!rameiB
". anti"ioticul #olosit sa e&$una cel mai $utin la a$aritia re*istentei micro"ieneB
c. asocierea a doua anti"iotice $e "a*a anti"io!ramei in sco$ul aco$eririi unui s$ectru cat
mai lar! de !ermeni.
/,3..Sta"ilirea dia!nosticului de aler!ie la un anti"iotic se "a*ea*a $e:
a. terenul aler!icB
". calea de administrare B
c. mani#estarile a$arute la testele de $ro(ocare =cutanate si serolo!ice>.
/,1 ..Cu oca*ia administrarii anti"ioticului+ asistenta medicala tre"uie sa cunoasca :
a. do*a totala $e *i de anti"iotic ce tre"uie administrata unui $acientB
". durata tratamentului B
c. cantitatea e&acta a unei do*e.
/,% .Personalul care mane(rea*a anti"iotice $oate sa se sensi"ili*e*e #ata de aceste su"stante+
#iind e&$us la:
a. dermite $ro#esionaleB
". soc ana#ilacticB
c. urticarii.
/,'.Gentamicina+ 7anamicina au actiune:
a. ototo&icaB
". ne#roto&icaB
c. diuretica.
/,).Cantitatile de anti"iotice si cimiotera$ice se e&$rima intotdeauna in:
a. unitati+ !rame sau su"multi$li ai acestoraB
". numar de ta"lete sau ca$suleB
c. mililitri de solutie.
/,,.-ormonul corticotro$ sau adrenocorticotro$ i$o#i*ar =ACT-> stimulea*a secretia :
a. corti*onuluiB
". corti*onului si a altor ormoni ai !landelor su$rarenale.
c. ormonilor !landelor su$rarenale cu e&ce$tia corti*onului.
/,...In ca* de insu#icienta e$atica+ tratamentul cu corti*on se #ace cu:
a. idrocorti*onB
". $rednisolon B
c. corti*on acetat.
/,/..Calcularea dilutiilor atat $entru ACT-+ cat si $entru $re$aratele de corti*on se #ace:
a. in #unctie de durata tratamentuluiB
". la #el ca in ca*ul anti"ioticelorB
c. tinand cont de cantitatea de ACT- e&$rimata in unitati cu$rinsa in #iecare ml. de solutie
.
/,1 .ACT-0ul si corti*onul:
a. retin sodiul in or!anism B
". s$olia*a or!anismul de $otasiu+ marind eliminarea luiB
c. retin $otasiul si s$olia*a or!anismul de sodiu.
/,2 ..Sim$tomele #unctionale in insu#icienta cardiaca cronica stan!a sunt:
a. durerea si trans$iratia B
". dis$neeaB
c. tusea.
/.3 .Semne #i*ice in insu#icienta cardiaca drea$ta acuta:
a. tur!escenta ju!ularelor si ritm de !alo$ B
". e$atome!alieB
c. edeme decli(e.
/.1 . In insu#icienta cardiaca tratamentul urmareste :
a. reducerea muncii inimii $rin acti(itate normalaB
". reducerea muncii inimii $rin re$ausB
c.controlul retentiei idrosaline $rin restrictia a$ortului de sare.
/.%. Tratamentul in insu#icienta cardiaca consta in:
a. administrare de corti*on B
". administrare de diuretice B
c. cresterea e#icientei inimii cu $re$arate di!italice.
/.' .In #unctie de cau*a determinanta+ -TA se clasi#ica in:
a. -TA medieB
". -TA esentialaB
c. -TA secundara.
/.) .In stadiul al III 0lea+ -TA se caracteri*ea*a $rin a$aritia com$licatiilor:
a. com$licatii cardiace+ coronarieneB
". com$licatii cere"rale si renale B
c.com$licatii a"dominale.
/.,. .Modi#icari #undamentale locale ce stau la "a*a i$ertensiunii sunt :
a. (asoconstrictia arteriala B
". cresterea continutului $eretelui arteriolar in a$a si sare B
c.(asodilatatia arteriala.
/... Stadiul $rei$ertensi( $oate #i a#irmat $e "a*a :
a. ascendentei ereditare i$ertensi(e B
". a$aritia unor $useuri tensionale trecatoare B
c.#ara ascendenta ereditara.
/./ ..In -TA "eni!na+ com$licatiile se datorea*a :
a. trom"o*ei cere"ale B
". in#arctului de me*enter B
c. in#arctului miocardic.
/.1 .In -TA mali!na se intilnesc #rec(ent :
a. dia"etul *aarat B
". ence#alo$atia i$ertensi(a si emora!ia cere"rala B
c. insu#icienta cardiaca si insu#icienta renala.
/.2 . Semne cere"rale in -TA mali!na sunt:
a. tul"urari de com$ortament B
". ce#alee occi$itala+ tul"urari de memorie B
c. o"oseala+ astenie+ insomnie.
//3 ..Moartea "iolo!ica se caracteri*ea*a $rin :
a. o$rirea re(ersi"ila a res$iratiei si a circulatieiB
". le*iuni ire(ersi"ile in creier si in alte or!ane B
c. midria*a #i&a+ cornee o$aca si a$aritia $etelor cada(erice.
//1 ..In ca*ul unui sto$ cardio0res$irator $utem intalni urmatoarele semne clinice:
a. o$rirea miscarilor res$iratorii+ toracice si a"dominaleB
". incetarea "atailor inimii+ a"senta $ulsului la artera carotidaB
c. mio*a cu !lo"i oculari mo"ili.
//% ..Semnele o"struarii cailor aeriene sunt:
a. a"senta miscarilor res$iratorii normale+ dis$nee *!omotoasaB
". li$sa curentului de aer la nas sau !ura B
c. torace si a"domen imo"ile.
//' .La ince$utul reanimarii oricarui sto$ cardio0res$irator:
a. se a$lica o sin!ura lo(itura usoara cu $umnul+ de la o inaltime de %30'% cm+ in mijlocul
re!iunii $resternaleB
". se e#ectuea*a masajul cardiac e&tern com"inat cu res$iratie arti#icialaB
c. intu"atie oro0traeala.
//) . E#icienta res$iratiei arti#iciale si a masajului cardiac e&tern se a$recia*a $rin:
a. a$aritia $ulsului la (asele mariB
". dis$aritia midria*ei si recolorarea te!umentuluiB
c. dis$aritia mio*ei .
//,. .Contraindicatiile masajului cardiac e&tern sunt:
a. le*iuni !ra(e ale $eretelui toracic cu #racturi costale+ em"olie !a*oasa
masi(aB
". emora!ie masi(a intra$ericardica si tam$onada inimiiB
c. mal#ormatii ale oaselor cutiei toracice.
//. .Edemul $ulmonar acut a$are $rin inundarea "rutala a al(eolelor:
a. de transudat san!uinolent necoa!ula"ilB
". datorata ru$erii ca$ilarelor $ulmonareB
c. $ro(ocata de cresterea $resiunii san!elui al(eoloca$ilar.
///. Edemul $ulmonar acut este:
a. de natura ana#ilacticaB
". de natura cardio!enaB
c. de natura le*ionala.
//1 . Edemul $ulmonar acut este declansat de :
a. insu#icienta (entriculara stan!aB
". i$ertensiune arterialaB
c. $rein#arctul miocardic.
//2 . Edemul $ulmonar acut le*ional este $ro(ocat de :
a. !a*e su#ocante to&iceB
". cau*e neurolo!iceB
c. tul"urari de rimt cardiac $aro&istice.
/13 . Mani#estarile clinice in edemul $ulmonar acut sunt:
a. dis$nee intensa+ se(era+ "ruscaB
". e&$ir !reu+ *!omotosB
c. res$iratie $oli$neica *!omotoasa.
/11 . Conduita de ur!enta in edemul $ulmonar acut cu$rinde:
a. se as$ira secretiile si se curata oro#arin!eleB
". se a$lica !arouri la radacina a trei mem"reB
c. o&i!enotera$ie intermitenta $e sonda endotraeala.
/1% . Tratamentul in edemul $ulmonar acut cu TA crescuta este:
a. di!italiceB
". diureticeB
c. do$amina.
/1'. In tratamentul edemului $ulmonar acut cu TA sca*uta sunt contraindicate:
a. mor#inaB
". i$otensoareB
c. do$amina.
/1). Tratamentul in edemul $ulmonar acut to&ic cu$rinde :
a. scoaterea $acientului din mediu noci(B
". o&i!enotera$ie $e sonda endotraealaB
c. (entilatie arti#iciala.
/1,. Tratamentul in edemul $ulmonar acut "acterian este:
a. mor#ina+ corticotera$ieB
". anti"iotice+ tonicardiaceB
c. o&i!enotera$ie.
/1.. Tratamentul in edemul $ulmonar acut neurolo!ic este:
a. san!erare '330,33 ml B
". diure*a osmoticaB
c. anticoa!ulante.
/1/. Tratamentul in edemul $ulmonar acut la inecati cu a$a de mare este:
a. san!erare '330,33 mlB
". de&tran /3B
c. o&i!enotera$ie.
/11. Tratamentul edemului $ulmonar acut la "olna(ii uremici este:
a. o&i!enotera$ieB
". aerosoli antis$umantiB
c. mor#ina.
/12. Clasi#icarea EPA le*ional este:
a. de cau*e to&iceB
". de cau*e uremiceB
c. cardio!en.
/23 . Edemul $ulmonar acut de cau*a to&ica este $ro(ocat de :
a. into&icatii cu C6B
". into&icatii or!ano0#os#oriceB
c. into&icatii cu $lum".
/21 . Edemul $ulmonar acut in#ectios este $ro(ocat de :
a. !ri$aB
". in#ectii $ulmonareB
c. SIDA.
/2% . Edemul $ulmonar acut de de!lutitie a$are la :
a. comatosiB
". $ara$le!iciB
c. co$ii mici.
/2' . Edemul $ulmonar acut iatro!en este $ro(ocat de :
a. $er#u*iiB
". trans#u*iiB
c. alimentatie neadec(ata.
/2) . In ce #orma de EPA este contraindicata mor#ina:
a. EPA cardio!enB
". EPA uremicB
c. EPA in#ectios.
/2, . 6&i!enotera$ia in EPA este:
a. contraindicata+ deoarece creste $resiunea in al(eoleB
". se $ractica $e res$iratie asistataB
c. se administrea*a numai du$a umidi#icare .
/2.. La $acientul cu insu#icienta renala acuta este contraindicata:
a. #ortarea diure*ei $rin administrarea de licide a"undenteB
". corectarea de*ecili"rului electrolitic #ara re*ultate de la"oratorB
c. com"aterea (arsaturilor .
/2/ . In insu#icienta renala acuta diure*a este :
a. su" )33ml urinaF*iB
". su" ,3ml urinaF*iB
c. $este 1333ml urinaF*i.
/21. In insu#icienta renala acuta calea de administrare si com$o*itia licidelor in (ederea
mentinerii ecili"rului idroelectrolitic (or #i sta"ilite:
a. in #unctie de iono!ramaB
". de catre medic B
c. in #unctie de e&amenul sumar de urina.
/22.Inter(entiile asistentei medicale la un $acient cu insu#icienta renala acuta constau in:
a. e#ectuarea "ilantului idricB
". diminuarea cata"olismului $roteic $rin e$urare e&trarenala emodiali*ata si diali*a
$eritonealaB
c. a$licatii calde in re!iunea lom"ara .
133 Care dintre urmatoarele a#ectiuni re$re*inta cau*e $ostrenale in $roducerea insu#icientei
renale acuteC
a. calculo*a ureterala "ilateralaB
". tumorile de (ecinatate a#ectand am"ele uretereB
c. !lomerulone#rita.
131 .In ca*urile in care in insu#icienta renala acuta diure*a este $astrata+ de#icitul calitati(
consta in:
a. ematurieB
". i*ostenurieB
c. i$ostenurie.
13%. Su$rimarea #unctiei renale in insu#icienta renala acuta sur(ine ca urmare a:
a. reducerii #iltratului !lomerularB
". scaderii rea"sor"tiei tu"ulare B
c. reducerii $ermea"ilitatii !lomerulare.
13' .Care dintre urmatoarele tul"urari cardio0(asculare a$are in insu#icienta renala acutaC
a. taicardieB
". aritmiiB
c. "radicardieB
13) ..In insu#icienta renala acuta cresc $ro$ortional cu a!ra(area #unctiei renale:
a. calcemiaB
". acidul uricB
c. uree san!(ina.
13, ..Care dintre urmatoarele mani#estari sunt semni#icati(e $entru o insu#icienta renala
acutaC
a. oli!o0anuriaB
". alterarea ecili"rului idroelectrolitic si acido0"a*icB
c. ematuria.
13. ..Insu#icienta renala cronica se caracteri*ea*a $rin:
a. deteriorarea ra$ida a #unctiei renale de e&cretie B
". scaderea $ro!resi(a a ca$acitatii #unctionale renaleB
c. retinerea in or!anism a su"stantelor to&ice re*ultate din meta"olism.
13/ Care dintre urmatoarele tul"urari meta"olice se intalnesc in insu#icienta renala cronica C
a. i$oli$idemie B
". i$erli$idemie B
c. i$erli$o$roteinemie.
131..Insu#icienta renala cronica este o "oala $ro(ocata de :
a. insu#icienta cardiaca acuta B
". !lomerulone#rita cronica B
c. o"structia cailor urinare.
132..Dintre cele mai $ericuloase com$licatii ale insu#icientei renale cronice #ac $arte :
a. edemul $ulmonar B
". dia"etul B
c. edemul cere"ral.
113..Care dintre urmatoarele mani#estari sunt semni#icati(e $entru insu#icienta renala
cronica C
a. ce#alee $recoce+ contractii musculare+ stari con#u*ionale B
". stare !enerala $ro#und alterata+ miros amoniacal al aerului e&$irat+ intoleranta di!esti(a B
c. stare !enerala alterata+ toleranta di!esti(a+ dis$nee+ somnolenta.
111..Inter(entiile asistentei medicale in insu#icienta renala cronica este un element im$ortant
al acti(itatii medicale. Educarea $acientilor se re#era la :
a. e&ercitii #i*ice intense+ sustinute B
". necesitatea restrictiilor alimentare B
c. i!iena ri!uroasa a te!umentelor .
11%..Pro"lemele $acientului cu insu#icienta renala cronica $ot #i :
a. alterarea ecili"rului acido0"a*ic $rin de!radarea #unctiei tu"ulare B
". alterarea inte!ritatii $ielii B
c. insomnia .
11' .Corectarea de*ecili"relor idro0electrolitice si acido0"a*ice in I.R.A. se #ace cu :
a. "icar"onat de sodiu in acido*a meta"olica B
". clorura de sodiu in desidratarea e&tracelulara B
c. diuretice in desidratarea e&tracelulara .
11) ..Etio$ato!enia litia*ei renale este re$re*entata de :
a. $re*enta in urina a unor coloi*i $rotectori care sa im$iedice cristali*areaB
". conditii #i*ico0cimice care #a(ori*ea*a cristali*area =oli!urie+ sta*a urinara>B
c. $re*enta in urina+ in e&ces+ a unor su"stante care $ot cristali*a =acid uric+ acid o&alic+
#os#ati+ calciu>.
11, .E(olutia in litia*a renala de$inde de urmatorii #actori:
a. com$o*itia calculului+ re!imul alimentarB
". numarul si marimea calculilor+ o"structia cailor urinareB
c. a$aritia in#ectiei.
11. .Cele mai #rec(ente com$licatii ale litia*ei renale sunt:
a. anuria+ in#ectia urinaraB
". idrone#ro*aB
c. mal#ormatia cailor urinare.
11/ ..Indicatiile tratamentului cirur!ical in litia*a renala sunt:
a. la a$aritia in#ectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult tim$B
". atunci cand este a#ectata #unctia renala si tratamentul medical nu da re*ultateB
c. la $roducerea unei recidi(e.
111 .Litia*a renala se de#ineste ca #iind:
a. a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si in caile urinareB
". a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si in caile "iliareB
c. a#ectiunea caracteri*ata $rin #ormarea unor calculi in "a*inet si (e*ica urinara.
112 .In tratamentul litia*ei renale se (a tine seama o"li!atoriu de:
a. mani#estarea acutaB
". "oala de "a*aB
c. numarul calculilor renali.
1%3 .Conduita de ur!enta la $acientul in stare de colica renala consta in administrarea de:
a. ceaiuri diuretice si a$e minerale %333 0 '333 mlF%) ore B
". anal!e*ice antis$astice+ la indicatia medicului B
c. antiin#lamatoare.
1%1 .In colica renala+ $rinci$alele semne sunt :
a. durere+ disurie+ ematurie+ meteorism B
". i$ertensiune+ $oliurie+ durere+ an&ietateB
c. durere+ neliniste+ tenesme (e*icale+ (arsaturi+ uneori #e"ra moderata .
1%% ..In colica renala+ tratamentul de ur!enta este:
a. re$aus la $at+ calmarea dureriiB
". sonda uretro0(e*icala+ com"aterea dureriiB
c. re$aus la $at+ in!erarea de licide din a"undenta.
1%' ..Colica renala este :
a. un sindrom dureros acut+ $aro&istic+ de o"icei a$ireticB
". un sindrom $ro(ocat de s$asmul cailor urinare e&cretoare su$erioare+ insotit de a!itatie
si iradieri uretero0(e*ico0!enitaleB
c. im$osi"ilitatea e(acuarii (e*icii urinare .
1%). Inter(entiile asistentei medicale $entru calmarea durerii in colica renala+ sunt :
a$licatii locale de caldura $e *ona de ma&ima durereB
a$licarea alternati(a de com$rese reci si calde in re!iunea lom"araB
administrarea de anal!e*ice0antis$astice la indicatia medicului .
1%, ..In colica renala e&aminarile de ur!enta sunt :
e&amen com$let de urina B
radio!ra#ie renala $e !olB
uro!ra#ie .
1%. ..Socul este de#init ca:
a. !ra(a tul"urare #unctionala a intre!ului or!anismB
". su#erinta !ra(a a creierului cu conser(area $artiala a #unctiilor (italeB
c. reactie or!anica $ost0a!resi(a decom$ensata.
1%/ ..6"iecti(ul $rinci$al al tratamentului in soc este:
a. com"aterea insu#icientei cardio(asculareB
". resta"ilirea $er#u*iei or!anice a tesuturilorB
c. com"aterea i$o&iei cere"rale.
1%1.Clasi#icarea etiolo!ica a socului este urmatoarea:
a. i$o(olemic+ cardio!en+ to&ico0 se$tic+ ana#ilactic+ neuro!enB
". cardio!en+ emora!ic+ se$ticemic+ to&ic+ ana#ilactic+ $sio!enB
c. i$o(olemic+ cardio!en+ neuro!en+ in#ectios+ ana#ilactic.
1%2 .Care dintre urmatoarele semne nu #ac $arte din ta"loul clinic al socului:
a. "radi$nee su$er#icialaB
". i$ertermiaB
c. #acies $alid+ "u*e uscate si cianotice.
1'3 . Socul traumatic com$ensat asim$tomatic si nemani#est clinic este caracteri*at $rin:
a. ecili"ru "iolo!ic care im$iedica a$aritia socului decom$ensatB
". #a*a imediat $osta!resi(aB
c. $erioada in care nu se #ace tratament antisoc.
1'1 .Conduita de ur!enta in socul traumatic cu$rinde :
a. inlaturarea #actorului soco!enB
". com"aterea dureriiB
c. e(aluarea ra$ida a le*iunilor.
1'% . Pretratamentul socului se a$lica:
a. la locul accidentului si $e tim$ul trans$ortului B
". numai in unitati 9.P.9 si T.I. B
c. imediat du$a a!resiune+ cand nu se mani#esta semne de !ra(itateB
1'' . Re#acerea (olemiei in socul traumatic se #ace cu :
a. De&tran /3 cu tim$ de injumatatire 101% oreB
". De&tran )3 cu tim$ de injumatatire .01 ore B
c. $re$arate de !elatina.
1') .Punctionarea unei (ene cu ac de mare cali"ru este un !est de mare ur!enta deoarece :
a. scade tensiunea (enoasa $rin emora!ie masi(a B
". este necesara mentinerea unei cai (enoase li"ere B
c. in eta$a decom$ensata a socului (enele se cola"ea*a si se
$unctionea*a !reu.
1', .. Tera$ia anal!etica in soc :
a. sedea*a "olna(ul B
". inlatura #rica si a!itatia B
c. nu $reintam$ina decom$ensarea socului.
1'. . Socul se$tic este $ro(ocat indeose"i de :
a. $ree&istenta altor le*iuni B
". sta#ilococi+ enterococi B
c. Neisserii+ Clostridium.
1'/. Stadiul I al socului se$tic se caracteri*ea*a $rin :
a. i$ertermie+ i$otensiune arteriala+ taicardie+ tai$nee+ an&ietateB
". i$otermie+ $ra"usirea tensiunii arteriale+ tul"urari meta"olice+ciano*aB
c. soc i$erdinamic+ com$ensat+ te!ument uscat si cald.
1'1 ..Instrumentele cele mai #rec(ent utili*ate En s#era 6.RL. sunt:
a. o!linda #rontala+ s$ecule na*ale+ s$ecule auriculare+ stileteB
". a$asatoare de lim"a+ $ense cudate+ dia$a*on+ serin!a Gu8onB
c. tu" 7er+ trocar+ canula de as$iratie cu a$asator $er#orat.
1'2 Condro0$ericondrita se caracteri*ea*a $rin:
a. insomnie+ ce#alee+ #e"ra+ #risonB
". #ati!a"ilitate+ acu#ene+ $iro*isB
c. Enrosirea si tume#ierea accentuata a $a(ilionului si a conductului auditi(+ durere+ stare
!enerala alterata.
1)3. Tratamentul otitei medii acute su$urate consta En:
a. ciuretarea $ortiunilor de cartilaj necro*atB
". instilatii auriculare cu !licerina "oricata '; sau <oramidB
c. anti"iotera$ie+ (itaminotera$ie.
1)1 ..A!entul micro"ian care declansea*a otomastoidita su$urata acuta este:
a. Escericia colliB
". -aemo$ilus in#luent*aeB
c. Sta#ilococul.


1)% ..Princi$alele com$licatii ale mastoiditei acute sunt:
a. osteomielita tem$oralaFocci$italaB
". $arali*ia ner(ului #acialB
c. an!ina LudNi!.
1)' ..6tomastoidita su$urata acuta se caracteri*ea*a $rin:
a. dis#onie+ dis#a!ie+ dis$nee+ #oto#o"ieB
". leucocito*a ridicata+ #rison+ i$oacu*ieB
c. torticolis+ $arali*ii ale ner(ului #acial+ #e"ra.
1)) .Tratamentul osteo#le!monului consta En :
tratament medicamentosB
tim$anotomieB
antromastoidectomie.
1), .. Sinu*ita incorect tratata $oate da com$licatii ca:
a. e$ista&is+ sindrom Meniere+ la"irintitaB
". osteo$eriostite+ a"cese e&traduraleB
c. menin!ite+ trom"o#le"ite ale sinusurilor ca(ernos+ se$ticemie.
1). . Germenii micro"ieni care determina sinu*itele sunt:
a. $neumococul+ stre$tococulB
". sta#ilococulB
c. Escericia Colli+ Proteus.
1)/ . Sim$tomele sinu*itelor su$urate acute sunt:
a. durerea+ tul"urari ale mirosului+ (ertijeB
". dis#a!ie+ odino#a!ie+ tume#actie la ni(elul sinusurilorB
c. res$iratie di#icila+ #e"ra de ti$ in#lamator0su$urati(.
1)1 .Conjuncti(ita acuta se mani#esta $rin:
a. i$eremia (aselor conjuncti(ale si secretie conjuncti(ala care se aduna in un!iul intern
al ociuluiB
". in#lamatia !landei Mei"omiusB
c. sen*atie de arsura si usturime+ de cor$ strain in oci.
1)2 ..Sim$tome $e care le intalnim in 4eratita er$etica:
a. de"ut "rusc+ usturime locala+ sen*atie de cor$ strain+ lacrimare intensaB
". #risoane+ i$otensiune+ $uls #ili#ormB
c. ulceratie corneana cu as$ect dendritic+ nere!ular.
1,3. .Atitudinea de ur!enta in arsurile oculare:
a. neutrali*area a!entului caustic si administrarea unui calmantB
". administrarea locala si !enerala de anti"iotice+ antiin#lamatoriiB
c. administrarea de miotice.
1,1 .6 in#ectie oculara se $oate recunoaste $rin:
secretia $urulenta la ni(elul conjuncti(ei si a tesuturilor adiacenteB
durerea+ eritemul conjuncti(al sau $eriocularB
scaderea acuitatii (i*uale.
1,% ..Anali*ele ematolo!ice cu$rind determinarea :
a. numarului de ematii B
". (ite*ei de sedimentare a ematiilorB
c. a!entilor $ato!eni $re*enti in san!e.
1,' ..Numarul de ematii $oate #i crescut in urmatoarele a#ectiuni:
a. $oli!lo"ulie esentialaB
". soc se$tic si aler!icB
c. sclero*e $ulmonare.
1,).. Densitatea urinei $oate scadea su" 131, in urmatoarele situatii:
a. soc emora!ic si traumaticB
". a$ort mare de licide: "ere+ a$aB
c. dia"et *aarat+ dia"et insi$id.
1,,..6li!uria si anuria $ot a$area in urmatoarele a#ectiuni:
a. dia"et insi$idB
". insu#icienta renala acuta B
c. soc cu i$o(olemie si i$otensiune.
1,.. Scaderea indicelui Ti##eneau cu ca$acitate (itala normala intalnim in:
a. #i"ro*a $ulmonaraB
". astmB
c. dis#unctie (entilatorie o"structi(e.
1,/..Iri!o!ra#ia $oate e(identia:
a. dinamica colicaB
". cancer de colon+ $oli$o*a colicaB
c. di(erticuli colici+ "oala Cron.
1,1..E#ectuarea colecistocolan!io!ra#iei are urmatoarele contraindicatii :
a. icter cu "iliru"inemie ce de$aseste %+, m!;B
". cist idatic e$aticB
c. intoleranta la iod+ i$ertiroidism.
1,2. Eco!ra#ia a"dominala are ca sco$:
a. urmarirea in tim$ a unor as$ecte $atolo!ice+ inlocuind metode mai $utin a!rea"ile
=colan!io!ra#ia+ arterio!ra#ia>B
". $reci*area dia!nosticului unor a#ectiuni ale tu"ului di!esti(B
c. sta"ilirea naturii cistice sau solide a unor #ormatiuni tumorale a"dominale+ $al$a"ile.
1.3 .9ro!ra#ia intra(enoasa se $oate e&ecuta atunci cand:
a. "olna(ul are T<C renalB
". densitatea urinei este su" 131,B
c. urea de$aseste /3 m!;.
1.1. 9retero$ielo!ra#ia retro!rada si $ielo!ra#ia ascendenta ne dau in#ormatii re#eritor la:
a. e&istenta idrone#ro*ei+ tumorilor renale+ stricturilor ureteraleB
". $re*enta de tumori si calculi (e*icaliB
c. anomalii con!enitale ale ureterelor si rinicilor.
1.% . Nodulii reci tiroidieni $ot #i dati de:
a. cancer tiroidianB
". cist tiroidianB
c. adenom to&ic tiroidian.
1.'. Dintre a#ectiunile de mai jos+ $ot duce la denutritie+ necesitand un tratament $reo$erator
$entru com"aterea acesteia:
a. "olna(ii cancerosi in stadiul IB
". steno*ele eso#a!iene $ostcaustice si tumoraleB
c. steno*a $ilorica+ #istule di!esti(e.
1.). In ca*ul in care este !reu sau im$osi"il de acorectat denutritia+ se $rocedea*a la:
a. re!im alimentar i$ercaloric si a$oi inter(entie cirur!icalaB
". trans#u*ie de san!e total+ inter(entie cirur!icala $entru inlaturarea a#ectiunii cau*aleB
c. aducerea la normal a starii de denutritie $osto$erator.
1.,. Deose"irea dintre anemia acuta si cea cronica este:
a. anemia acuta se $roduce $rin $ierdere im$ortanta de san!e intr0un tim$ scurtB
". am"ele se $roduc $rin $ierdere de san!eB
c. anemia cronica a$are cand $ierderea de san!e este in tim$.
1... In $re!atirea $reo$eratorie a unui "olna( $ulmonar ce urmea*a a su#eri o inter(entie $e
alt or!an+ se (a urmari:
a. o$rirea sau rarirea tuseiB
". uscarea com$leta a secretiilorB
c. reducerea secretiilor su" ,3mlF%) ore.
1./. La un "olna( renal urmea*a a #i corectata $reo$erator urmatoarele de#iciente:
a. i$otensiunea arterialaB
". de*ecili"rul idroelectrolitic si acido0 "a*icB
c. i$o$roteinemia+ edemele si -.T.A secundara.
1.1. Durerea $osto$eratorie tre"uie tratata in #unctie de:
a.intensitateB
".ti$ul de o$eratieB
c. durata.
1.2. Intensitatea ma&ima a durerii $osto$eratorii a$are in:
a. $rimele % oreB
". $rimele %) oreB
c. $rimele ' *ile.
1/3 .Pentru calmarea durerii se recur!e la:
a. mo"ili*are imediata B
". linistirea "olna(uluiB
c. ase*area lui in $o*itii de menajare a $artilor dureroase.
1/1 .Tratamentul !eneral in e(isceratii consta in :
a. anti"iotera$ie+ as$iratie !astricaB
". $un!a cu !eata $e a"domenB
c. reecili"rare idroelectrolitica.
1/% .Tratamentul $ro#ilactic al in#ectiilor urinare in $osto$erator consta in:
a. a$licarea sondei (e*icale la toti "olna(ii indi#erent de ti$ul o$eratieiB
". a$licarea sondei (e*icale in conditii de ase$sie $er#ectaB
c. in $ers$ecti(a sondajelor re$etate se (a $re#era sonda a demeure.
1/'.Tratamentul cirur!ical in stadiul de colectie al a"cesului #esier consta in :
a. inci*ie lar!a in $artea cea mai decli(a a colectieiB
". sutura $artiala a inci*iei $entru e#ectuarea emosta*eiB
c. e(acuarea $uroiului+ des#iintarea #undurilor de sac+ s$alarea cu a$a o&i!enata+ drenaj+
$ansament.
1/) .In $osto$erator atelecta*ia $ulmonara se com"ate $rin:
a. ase*area "olna(ului in $o*itie Trendelen"ur!B
". mo"ili*area $recoce a "olna(ului+ as$iratia secretiilorB
c. tuse comandata+ su$rimarea durerii+ aerosoli.
1/, .Tratamentul $re(enti( al "olii tro"oem"olice este:
a. mo"ili*are $recoce si imediat ce este $osi"il miscarea "olna(ului $e $ro$riile $icioareB
". !imnastica res$iratorieB
c. scim"area $o*itiei si miscari $asi(e in ca*ul imo"ili*arii la $at tim$ mai indelun!at.
1/. .Pentru $re(enirea in#arctului miocardic $osto$erator se iau urmatoarele masuri :
a. e&ecutarea E7G la "olna(ii cirur!icali care de$asesc ),0,3 de aniB
". $re!atirea $reo$eratorie cores$un*atoarea "olna(ilor cu cardio$atie iscemica+
i$ertensi(i+ dia"etici+ o"e*iB
c. e(itarea o$eratiilor de lun!a durata.
1//. Tratarea su!itului se #ace $rin:
a. in#iltrarea ner(ilor #renici cu no(ocainaB
". administrare de mial!in si al!ocalminB
c. administrare $e sonda na*ala a unui amestec de ,;C6% si 2,;6% cite , minute $e ora.
1/1.Com"aterea ileusului $aralitic in $osto$erator se #ace $rin:
a. as$iratie !astricaB
". administrare de sedati(e centraleB
c. corectarea tul"urarilor idroelectrolitice.
1/2 .Printre inter(entiile e#ectuate in $rima #a*a $osto$eratorie a tul"urarilor res$iratorii sunt
si:
a. stimularea e&$ectoratieiB
". a$licarea de $i$a oro#arin!ianaB
c. monitori*are E.C.G.
113 .Posto$erator+ starea con#u*ionala are ca mani#estari:
a. i$ertermieB
". a!itatieB
c. somnolenta.
111 .Recu$erarea starii con#u*ionale $osto$eratorii consta in:
a. inter*icerea consumului de alcoolB
". mo"ili*areB
c. monitori*area #unctiilor (itale.
11% . 6"iecti(ele in!rijirii unei $la!i sunt:
a. su$rimarea dureriiB
". ase$ti*area $la!iiB
c. locali*area $la!ii.
11'. .La e#ectuarea $ansamentului unei $la!i+ asistenta tre"uie sa cunoasca:
a. caracterul dureriiB
". stadiul de in#lamareB
c. starea nutritionala a $acientului.
11) .Pentru a $re(eni caderea tu"urilor de dren in ca(itatea a"dominala sau toracica se (a
$roceda ast#el:
a. se #i&ea*a cu leuco$lastB
". se ancorea*a tu"ul de dren cu un #ir la $ielea "olna(ului la s#irsitul o$eratieiB
c. scurtarea tu"ului+ se (a a$lica $e tu" un ac de si!uranta.
11,.As$iratia continua a secretiilor care se e(acuea*a $rin tu"ul de dren se e#ectuea*a in
urmatoarele o$eratii:
a. re*ectia !astricaB
". o$eratii ce se e&ecuta in ca(itatea toracicaB
c. am$utatia de mamela.
11...Masurile ado$tate $entru tul"urarile de mictiune $osto$eratorii sunt:
a. introducerea tu"ului de !a*eB
". masarea *onelor re#le&o!eneB
c. stimulare medicamentoasa
11/ .Du$a o$eratia $e colon+ $eristaltica (a #i stimulata $rin:
a. administrare de ulei de ricin 1, 0 %3 !rame in % $ri*e *ilnic+ din $rima *i du$a o$eratieB
". clisma *ilnicB
c. dilatatie anala #acuta la s#irsitul inte(entiei cirur!icale
111 Pentru $uctionarea unei (ene+ !aroul se stran!e $ana cand:
a. $ulsul radial ramane $erce$ti"ilB
". $ulsul nu se mai simteB
c. circulatia (enoasa se o$reste com$let.
112 . A$a o&i!enata este un antise$tic e#icace in cadrul $la!ilor:
a. in#ectateB
". intinseB
c. necrotice.
123 . In cadrul a"domenului acut cirur!ical netraumatic+ a#ectiunile care e(oluea*a catre
stare de soc !ra( sunt:
a. in#arctul intestinal si torsiunile de or!aneB
". $ancreatita acuta necroticaB
c. a$endicita cronica.
121 . 9tili*ate ca mijloace tera$eutice ajutatoare in insu#icienta res$iratorie acuta a(em:
a. s$alatura !astrica
". e(acuarea re(arsatelor $leurale
c. e(acuarea re(arsatelor $eritonale
12% . Sediul si natura o"structiei din insu#icienta res$iratorie acuta se determina $rin
a. radio!ra#ie toracica
". larin!osco$ie
c. "ran"osco$ie

12' . <ronsita cronica reali*ea*a ta"loul de <P6C im$reuna cu:
a. steno*a aortica
". astm "ronsic
c. em#i*em $ulmonar
12) ..<acilul tu"erculos este sensi"il la
a. ultra(iolete si lumina solara
". caldura si #ier"ere
c. uscaciune si #ri!
12, .<acilul tu"erculos este re*istent la
a. ultra(iolete
". uscaciune
c. #ri!

12. .Pentru de*in#ectarea $roduselor $atolo!ice 0 ce contin "acil 7oc se #oloseste
a. #ormol ,;
". clor
c. acid #enic ,;
12/.Le*iunile din tu"erculo*a sunt
e&udati(e
$roducti(e
scoamoase
121 .Aler!ia la tu"erculina se mani#esta $rin
a. reactii locale si #ocale
". reactii !enerale
c. reactii unilaterale

122 .Riscul de a contacta tu"erculo*a este mai crescut la
a. maturitate
". intre 3 si ' ani
c. la $u"ertate + adolescenta

233 . :om s$une ca tu"erculo*a este e(oluti(a cand:
a. le*iunile radiolo!ice sunt sta"ili*ate
". "acilul 7oc se !aseste in e&$ectoratie
c. ima!inile radiolo!ice se modi#ica

231 . A(em tu"erculo*a sta"ili*ata cand
le*iunile radiolo!ice sunt sta"ile
s$utele nu contine "acilul 7oc
s$utele contin "acil 7oc

23%.Pro#ila&ia in tu"erculo*a are ca o"iecti(e
a. intarirea re*istentei s$eci#ice
". intradermoreactia
c. lu$ta in #ocar
23' Educatia sanitara se adresea*a
a. $ersonalului medical
". "olna(ilor
c. intre!ii $o$ulatii

23) .Re!imul alimentar in tu"erculo*a tre"uie sa #ie
"o!at in $roteine si (itamine
"o!at in !rasimi
un a$ort de ',330)333 calorii
23,. Care sunt reactiile ad(erse la ri#am$icina:
a. tul"urari di!esti(e + icter
". reactii aler!ice + leuco$enie
c. reactie Ste(en 0?onson
23. .Com$licatiile tu"erculo*ei $ulmonare sunt
a. oclu*ia intestinala
". $leure*ia $urulenta
c. $neumotora&ul s$ontan

23/ .Elementele dia!nosticului de tu"erculo*a sunt
a. (irajul la tu"erculina
". as$ectul #acial
c. as$ectul radiolo!ic si de$istarea a!entului causal

231 . <ronsita astmati#orma+ com$licatie a astmului "ronsic+ are una din urmatoarele
caracteristici:
se mani#esta $rin cri*e de dis$nee $aro&istica de ti$ ins$iratorB
este $recedata intotdeauna de cri*e astmaticeB
este urmarea in#ectarii astmului "ronsicB

232 . Cele mai o"isnuite aler!ene+ care determina cri*a de astm "ronsic sint urmatoarele :
a. $olen+ $ra# de cameraB
". aler!ene alimentare sau medicamentoaseB
c. emisuccinat de idrocorti*onB
213 .Cri*a din astmul "ronsic+ are urmatoarele caractere:
la de"ut cri*ele sint ti$ice cu ince$ut si s#irsit "rusc+ cu inter(ale li"ereB
cri*a a$are + de o"icei in a doua jumatate a no$tiiB
nu este niciodata $recedata de stranut+ lacrimare+ $rurit al $leoa$elor si ce#aleeB
211.Dis$neea din astmul "ronsic are urmatoarele caracteristici
a este $aro&istica+ "radi$neicaB
cu e&$iratie $relun!ita si suieratoareB
este cu tai$nee + de ti$ ins$iratorB
21% .Cri*a de astm "ronsic se $oate termina:
in cite(a minute sau oreB
in $este %) de oreB
s$ontan sau su" in#luenta tratamentuluiB
21'. S$uta din astmul "ronsic are urmatoarele caractere:
este (iscoasa+ al"icioasa = $erlata>B
"o!ata in eo*ino#ile+ cristale Carcot0 Le8den si s$irale CurscmanB
este #luida+ ro*acee si in cantitate mareB
21) .In astmul "ronsic sint #olosite+ in sco$ $ro#ilactic urmatoarele medicamente:
mio#ilin
4etoti#enB
cromo!licat disodicB
21,.In tratamentul astmului "ronsic+ corticotera$ia:
tre"uie re*er(ata #ormelor !ra(eB
este tratamentul cel mai e#icaceB
administrata $e cale orala+ nu $re*inta riscuriB
21.. Modi#icarile $atolo!ice caracteristice+ insu#icientei res$iratorii cronice+ $ot a$area:
tre$tatB
"ruscB
(aria"ilB
21/.Accidentele ner(oase + $osi"ile in insu#icienta res$iratorie cronica+ sint urmatoarele :
cri*e con(ulsi(eB
emi$le!ie+ comaB
nista!mus lateralB
211. Tratamentul insu#icientei res$iratorii cronice (i*ea*a urmatoarele:
com"aterea tuseiB
#luidi#ierea si as$irarea secretiilor "ronsiceB
com"aterea in#ectiei "ronsice cu anti"ioticeB
212..In insu#icienta res$iratorie cronica + a$ar urmatoarele sim$tome:
res$iratie Ce8ne0 Stoc4esB
dis$nee intensaB
i$otensiune arterialaB
2%3. Insu#icienta res$iratorie acuta se caracteri*ea*a $rin urmatoarele:
este o ur!enta medicala majoraB
alcalo*a res$iratorieB
inter(entia de reanimare res$iratorie este uneori sal(atoare numai in $rimele minuteB
2%1. Cele mai im$ortante cau*e+ care determina insu#icienta res$iratorie acuta sint
urmatoarele:
aer (iciat $rin scaderea o&i!enului sau e&ces de "io&id de car"onB
$rocese larin!otraeo"ronsice+ accidente o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioare+
$rocese $ulmonare si $leuraleB
consum e&cesi( de alcool si #umatulB
2%% . Procesele $ulmonare si $leurale ce $ot determina insu#icienta res$iratorie acuta sint
urmatoarele:
$leure*ii masi(e "ilaterale+ $neumotora& su#ocantB
starea de rau astmatic+ em"olii $ulmonare !ra(eB
ne(ral!ia intercostalaB
2%'. Insu#icienta res$iratorie acuta $oate a$area in urmatoarele situatii:
la "olna(ii cu a#ectiuni "rono$ulmonare cronice o"structi(e+ a#lati in insu#icienta
res$iratorie cronica B
cresterea o&i!enului si scaderea "io&idului de car"on in sin!ele arterialB
in ca*ul accidentelor o"structi(e ale cailor res$iratorii su$erioareB
2%) . 6&i!enotera$ia+ ca tratament al insu#icientei res$iratorii acute+ are urmatoarele
caracteristici:
consta in administrarea de o&i!en in concentratii mai mari decit cea atmos#ericaB
o&i!enul nu tre"uie umidi#icat $rin aerosoli cu a$a sau solutie cloruro0 sodica i*otonicaB
se $oate administra $rin sonda na*ala si corturi de o&i!enB
2%,.Tratamentul medicamentos al insu#icientei res$iratorii acute + $resu$une administrarea
urmatoarelor medicamente:
"ronodilatatoare si e&$ectoranteB
o$iacee si "ar"ituriceB
coriticoi*i si anti"ioticeB
2%. In $useul acut din insu#icienta res$iratorie acuta se administrea*a + urmatoarele
medicamente:
a. anti"iotice cu s$ectru lar!B
". "ronodilatatoare+ secretolitice+ corticotera$ieB
c.mor#ina si o$iaceeB
2%/ .Pneumonia $neumococica este caracteri*ata $rin urmatoarele sim$tome:
a. de"utul nu este "rutal si nu $oate #i "ine $reci*at de "olna(B
". #rison +#e"ra= $ina la )3 de !rade> jun!i toracicB
c. in *ilele $remer!atoare+ e&ista adeseori o discreta in#ectie rino#arin!ianaB
2%1 .Perioada de stare din $neumonia $neumococica se caracteri*ea*a $rin :
#ata de(ine (ultuoasa+ con!estionata mai intens $e $artea sanatoasaB
"u*e usor cianotice si (e*icule de er$es in jurul "u*elor
tusea este cinuitoare si uscata la ince$ut+ a$oi cu e&$ectoratie rosie+ ru!inieB
2%2 .In $neumonia $neumococica:
tem$eratura se mentine 5 in $latou5B
e&ista ina$etenta si sete (ieB
"olna(ul $re*inta $oliurieB
2%3 E&amenul sin!elui in $neumonia $neumococica e(identia*a:
leucocito*a cu $olinucleo*aB
i$o#i"rinemieB
i$er#i"rinemieB
2'1 In tu"erculo*a secundara+ #e"ra din $erioada de stare are urmatoarele caracteristici:
a. la ince$ut discreta+ (es$erala+ mai tir*iu ridicata de$asind '2 de !radeB
". la ince$ut ridicata+ (es$erala+ mai tir*iu discretaB
c. este destul de "ine su$ortata de "olna(B
2'%. In tu"erculo*a secundara+ tusea are urmatoarele caracteristici:
a. la ince$ut este uscata si a$are in acceseB
". constitue sim$tomul #undamentalB
c. nu se insoteste niciodata de (arsaturiB
2''. In tu"erculo*a secundara+ emo$ti*ia are urmatoarele caracteristici:
a. $oate #i minimala+ mijlocie sau #ul!eratoareB
". este un sim$tom #rec(entB
c. nu $oate $ro(oca moartea "olna(uluiB
2') .@actorii de risc cei mai im$ortanti ai cardiomio$atiei iscemice sint urmatorii :
stresurile emotionaleB
i$ertiroidismulB
dieta i$erli$idicaB

2',.Cardio$atia iscemica are urmatoarele caracteristici:
incidenta ma&ima este intre ), si ,, de aniB
este cea mai #rec(enta "oala la adultii de $este '3 de aniB
asocierea mai multor #actori de risc+ mareste riscul de a$aritie al "oliiB
2'. .Cri*ele din an!ina $ectorala $ot #i caracteri*ate $rin urmatoarele :
a. cri*ele durea*a cite(a oreB
". cri*e $aro&istice+ cu sediu retrosternal+ care a$ar la e#ort sau emotiiB
c. cri*ele dis$ar la administrarea unor com$usi nitrici sau incetarea cau*elorB
2'/.An!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :
a. este o #orma clinica a cardio$atiei iscemiceB
". se mani#esta $rin cri*e dureroase+ $aro&istice+ cu sediu retrosternalB
c. cau*a $rinci$ala a acesteia nu este aterosclero*a coronarianaB
2'1.Durata cri*elor din an!ina $ectorala nu este de :
a. cite(a minuteB
". cite(a oreB
c. 10% *ileB
2'2.Cri*ele din an!ina $ectorala au urmatoarele caracteristici :
sunt $aro&isticeB
sunt cu sediu e$i!astricB
a$ar la e#ort sau emotiiB
2)3.Caracteristicile durerii din an!ina $ectorala sint urmatoarele :
este insotita uneori de an&ietateB
este (aria"ila+ de la jena sau discon#ort+ la durere atroceB
sediul durerii este e$i!astricB
2)1 .Sediul durerii din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :
este aratat de "olna( cu una sau am"ele $almeB
este aratat de "olna( cu de!etulB
este re$re*entata de re!iunea retrosternala sau $recordiala:
2)% . Iradierile im$ortante ale durerii in an!ina $ectorala sint urmatoarele :
in am"ele mem"re su$erioareB
in re!iunea cer(icala $osterioaraB
in re!iunea cer(icala anterioara si mandi"ulaB
2)' .Cri*a dureroasa din an!ina $ectorala $oate #i uneori insotita de urmatoarele :
$oliurie+ tuse seaca+somnolentaB
$al$itatii+ trans$iratii+ $aloareB
li$otimie+ li$sa de aer+ re!ur!itatiiB
2)). .Durerea din an!ina $ectorala are urmatoarele caracteristici :
are caracter constricti(B
nu $oate #i (aria"ilaB
este insotita uneori de an&ietateB
2), .Durerea din an!ina $ectorala cedea*a $rom$t la urmatoarele medicamente :
a. nitro!licerinaB
". nitrit de amilB
c. o&i!enotera$ieB
2).. Tratamentul cri*ei an!inoase $resu$une urmatoarele :
intreru$erea e#ortului sau a cau*ei declansatoareB
administrarea de nitro!licerina su"lin!ualB
administrarea de mio#ilinB
2)/ .Pre(enirea cri*elor de an!ina $ectorala se reali*ea*a $rin:
e(itarea circumstantelor declansatoareB
medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de #a(ori*are a circulatiei coronarieneB
tratament anticoa!ulantB
2)1. In#arctul miocardic $oate a$are la urmatoarele $ersoane :
$ersoane care $re*inta i$ercolesterolemie si i$otensiune arterialaB
$ersoane #ara antecedente coronarieneB
$ersoane care in antecedentele #amiliale sau $ersonale $re*inta accidente (asculare
cere"rale+ cardio$atii iscemiceB
2)2. .In e(olutia in#arctului miocardic se deose"esc urmatoarele $erioade :
$rodromala+ de de"utB
$erioada de stare si de con(alescentaB
$erioada de cruditate si de coctiuneB
2,3. .Durerea din in#arctul miocardic are urmatoarele caracteristici :
durea*a mai multe ore+ uneori ciar *ileB
se insoteste de o stare de an&ietate+ a!itatie +*"ucium+ sen*atie de moarte iminentaB
se calmea*a+ $rin re$aus si administrare de nitriti B
2,1 .In $erioada de de"ut a in#arctului miocardic+ $ot a$are urmatoarele semne :
semne de insu#icienta res$iratorie acutaB
semne de insu#icienta (entriculara stin!aB
semne de insu#icienta cardiaca !lo"ala+ mai rarB
2,%.E&amenele de la"orator in in#arctul miocardic arata urmatoarele :
cresterea #i"rino!enului+ accelerarea :S- si i$erleucocito*aB
cresterea en*imelor in $rimele ore de la de"utB
scaderea !licemieiB
2,'.Com"aterea durerii in in#arctul miocardic se reali*ea*a cu urmatoarele medicamente:
mial!inB
mor#ina+ in ca*ul unor dureri se(ereB
nitro!licerinaB
2,) .Semnele cere"rale $re*ente in i$ertensiunea arteriala+ sint urmatoarele :
ce#alee occi$itala+ de o"icei dimineata+ la tre*ireB
somnolentaB
tul"urari de memorie si concentrareB
2,, .Ce#aleea din i$ertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :
este locali*ata occi$italB
a$are de o"icei nocturnB
are caracter $ulsatilB
2,..Cau*ele determinante ale insu#icientei cardiace sint urmatoarele :
cau*e mecanice care a#ectea*a la ince$ut dinamica cardiaca si ulterior miocardulB
cau*e mecanice care a#ectea*a la ince$ut miocardul si ulterior dinamica cardiacaB
$rocese in#lamatorii si meta"olice + care a#ectea*a de la ince$ut miocardulB
2,/ .Cau*ele meta"olice ale insu#icientei cardiace stin!i sint urmatoarele :
cardio$atia iscemicaB
i$ertiroidiaB
insu#icienta mitralaB
2,1 Clinic+ "olna(ul cu edem $ulmonar $re*inta urmatoarele semne si sim$tome :
taicardie+ ritm de !alo$B
"radicardieB
la ni(elul $laminilor raluri cre$itante +la "a*e cu e&tindere s$re (ir#uriB
2,2 .Tusea din insu#icienta cardiaca stin!a cronica are urmatoarele caracteristici :
se datorea*a sta*ei $ulmonareB
este de o"icei uscata sau insotita de o mica cantitate de s$utaB
a$are in re$aus sau *iuaB
2.3 . Sim$tomatolo!ia in cordul $ulmonar acut cu$rinde urmatoarele :
dis$nee intensa+ cu res$iratii "ruste+ ra$ide si su$er#icialeB
an&ietate intensa+ ciano*a+ s$ute emo$toice+ li$otimieB
"radicardie accentuata+ uneori tuse umedaB
2.1. Durerile $recordiale din cordul $ulmonar acut are urmatoarele caracteristici :
a$ar la e#orturi #i*ice miciB
sint (iolente+ constricti(eB
au caracter coronarianB
2.%. Moartea clinica din sto$ul cardiores$irator nu ince$e odata cu :
sto$ul cardiacB
sto$ul res$iratorB
incetarea #unctiilor cere"raleB
2.'. .Sto$ul cardiores$irator se caracteri*ea*a $rin urmatoarele semne clinice :
a"senta "atailor inimiiB
midria*a cu !lo"i oculari imo"iliB
$ierderea cunostinteiB
2.)..In cadrul reanimarii cardiores$iratorii se (eri#ica o$rirea cardiaca+ $rin urmatoarele:
contolul $ulsatiilor cardiace si a re#le&ului $u$ilarB
controlul res$iratieiB
controlul tensiunii arterialeB
2., . Reanimarea res$iratorie :
se $ractica atit in sto$ul res$irator cit si in cel cardiacB
se $oate $ractica #ara masaj cardiacB
tre"uie e#ectuata intr0un inter(al de 1%0 1, minute $entru a a(ea succesB
2... La accidentatii #ara cunostinta o"structia cailor aeriene se reali*ea*a #rec(ent $rin
urmatoarele :
caderea lim"ii+ daca acesta este culcat $e s$ateB
$re*enta cor$ilor straini= sin!e+ secretii+ (arsaturi>B
caderea lim"ii + daca acesta este in decu"it (entralB
2./. Po*itia de si!uranta din sto$ul cardiores$irator este contraindicata in urmatoarele
situatii:
o"structia cailor res$iratoriiB
#racturi de coloanaB
unele le*iuni ale $eretelui toracicB
2.1. E#icienta (entilatiei arti#iciale si a masajului cardiac e&tern se a$recia*a $rin
urmatoarele:
decolorarea te!umentelorB
a$aritia $ulsului la (asele mari = carotida + #emurala>B
dis$aritia midria*ei si rea$aritia re#le&ului la luminaB
2.2.Contraindicatiile masajului cardiac e&tern sint urmatoarele :
le*iuni !ra(e ale $eretelui toracic+ cu #racturi costaleB
em"olie !rasoasaB
emora!ie masi(a intra$ericardica si tam$onada inimiiB
2/3 . Edemul $ulmonar acut le*ional $oate #i $ro(ocat de urmatoarele cau*e:
cau*e to&iceB
cau*e in#ectioaseB
tul"urari de ritm $aro&isticeB
2/1. Mor#ina nu este contraindicata in tratamentul edemului $ulmonar acut le*ional in
urmatoarele situatii:
in into&icatiiB
la inecatiB
la uremiciB
2/%.. In tratamentul edemului $ulmonar acut cardio!en+ mor#ina se administrea*a in
urmatoarele situatii :
astm "ronsicB
accident (ascular cere"ralB
i$ertensiune arterialaB
2/'. In tratamentul edemului $ulmonar acut cardio!en+ (enesectia este contraindicata+ in
urmatoarele situatii :
in#arct miocardic acutB
la "olna(ii (irstnici cu aterosclero*a cere"ralaB
insu#icienta (entriculara stin!aB

2/) In edemul $ulmonar acut cardio!en+ cu tensiune sca*uta sint contraindicate urmatoarele :
emisiunea de sin!e= (enesectie>B
mor#inaB
o&i!enotera$iaB
2/,.In edemul $ulmonar acut la inecatii in a$a de mare+ sint contraindicate urmatoarele :
diureticeleB
sin!erareaB
o&i!enotera$ie masi(a+ 130 1% lF minutB
2/..Cau*ele de ori!ine cardiaca ale insu#icientei res$iratorii acute sint urmatoarele :
astm cardiacB
in#arct miocardic acutB
<P6C:
2//. Cau*ele de ori!ine e&tra$ulmonara ale insu#icientei res$iratorii acute sint urmatoarele :
edemul $ulmonar acutB
into&icatiile cu "ar"iturice+ o$iaceeB
menin!ite+ menin!oence#aliteB
2/1 Cau*ele de ori!ine "rono$ulmonara ale insu#icientei $ulmonare acute sint urmatoarele
<P6CB
cri*e de astm "ronsicB
em"olie $ulmonaraB
2/2. Cau*ele de ori!ine cardiaca ale insu#icientei res$iratorii acute sint urmatoarele :
cordul $ulmonar acutB
em"olia $ulmonaraB
<P6CB
213. Dis$neea din insu#icienta res$iratorie acuta + $rodusa de o"stacole in caile aeriene
su$erioare+ are urmatoarele caracteristici :
este de ti$ "radi$nee ins$iratorieB
este insotita de tiraj si cornajB
este de ti$ $oli$nee ins$iratorieB
211. Res$iratia $arado&ala din insu#icienta res$iratorie acuta $oate a$are in urmatoarele
situatii :
em"olie $ulmonaraB
$la!i $leuro0 $ulmonareB
(olet costalB
21%. Durerea din in#arctul miocardic acut $oate a(ea urmatoarele caractere :
o sen*atie de constrictie sau de 5!eara5B
o sen*atie de inte$aturaB
o sen*atie de $resiuneB
21' -e$atita cronica :
nu are o e(olutie s$re ciro*a e$aticaB
/, ; din "olna(ii cu e$atita cronica $re*inta in antecedente e$atita (iralaB
se mani#esta la cel $utin . luni de la de"utul e$atitei (iraleB
21) ..@actorii etiolo!ici ai e$atitei cronice sint urmatorii:
consum e&a!erat de etanolB
to&iin#ectii alimentareB
#ri!ul si umiditateaB
21,. .Cau*ele e$atitei cronice sint urmatoarele:
mecaniceB
medicamentoaseB
(iraleB
21..Cau*ele micro"iene care determina a$aritia e$atitei cronice sint urmatoarele :
a. le$tos$ireB
". $ara*itiB
c. anaero"iB
21/.Etiolo!ia (irala a e$atitei cronice nu este si!ura la :
a. /, ; din ca*uriB
". %,; din ca*uriB
c. ,3 ; din ca*uriB

211.Cau*ele e$atitei cronice $ot #i urmatoarele:
a. ric4ettsio*eB
". cau*e nutritionaleB
c. traumatismeleB
212. Cau*ele micro"iene care determina a$aritia e$atitei cronice sint urmatoarele :
a. salmoneleB
". coli"aciliB
c. 4le"siellaB
223. Cau*ele dismeta"olice care determina a$aritia e$atitei cronice sint urmatoarele :
a. i$ertiroidieB
". o"e*itateB
c. dia"etB
221. -e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :
a. icterul este sim$tomul esentialB
". in /, ; din ca*uri e$atita cronica urmea*a unei e$atite acute (irale e(identa
clinicB
c. e&amenele "iolo!ice si istolo!ice nu transea*a dia!nosticulB
22%. In $erioada de stare a e$atitei cronice sint $re*ente urmatoarele sindroame :
a. sindrom e&creto"iliarB
". sindrom de e$atocitoli*aB
c. sindrom #i"rinoliticB

22'. In $erioada de stare a e$atitei cronice sint $re*ente urmatoarele sindroame :
a. sindromul e$ato$ri(B
". sindromul de acti(are me*encimalaB
c. sindromul de #i"rinoli*aB
22). -e$atome!alia din e$atita cronica are urmatoarele caractere :
a. este uneori dureroasa la e#ortB
". #ermitatea sa nu este conditionata de accentuarea #i"ro*eiB
c. este o"isnuita = 13 ; >B
22,. An!ioamele stelare din e$atita cronica au urmatoarele caracteristici :
a. a$ar adesea $recoceB
". a$ar in $useuri+ care coincid cu e&acer"area icteruluiB
c. a$ar adesea tardi(B
22..Astenia din e$atita cronica are urmatoarele caractere :
a. contrastea*a cu starea !eneralaB
". este de o"icei "ine $astrataB
c. este un sim$tom esentialB
22/. Tul"urarile di!esti(e ce $ot a$are in e$atita cronica sint urmatoarele :
a. tul"urari dis$e$tice "iliareB
". tul"urari $ancreaticeB
c. colon irita"ilB
221.. -e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :
a. in ca*uri e&ce$tionale se instalea*a #ara semne cliniceB
". in /, ; din ca*uri urmea*a unei e$atite (irale acute e(identeB
c. sim$tomul esential este e$atal!ia:
222 ..@e"ra din e$atita cronica are urmatoarele caractere :
a. este inconstantaB
". este moderataB
c. este inaltaB
1333..-e$atita cronica cind a$re la #emei tinere se insoteste de urmatoarele :
a. acnee+ irsutismB
". amenoreeB
c. tiroiditaB
1331. Amenoreea din e$atita cronica are urmatoarel caracteristici :
a. a$are de re!ula la #emeia tinaraB
". nu se asocia*a cu alte "oli autoimune #rec(enteB
c. ameliorarea sa urmea*a e(olutiei le*iunilor e$aticeB
133%. .-e$atita cronica a!resi(a are urmatoarele caracteristici :
a. urmea*a o"isnuit unei e$atite (irale acuteB
". uneori e(olutia este sim$tomatica tim$ indelun!atB
c. ta"loul clinic este #unctie de acti(itatea $rocesului $atolo!icB
133'. Sim$tomatolo!ia din e$atita cronica a!resi(a are urmatoarele carcateristici :
a. icterul nu a$are cu oca*ia $useurilor de a!ra(areB
". ta"loul clinic este in #unctie de acti(itatea $rocesului $artolo!icB
c. an!ioamele stelare re$re*inta un semn de a!ra(areB
133). Sim$tomatolo!ia din e$atita cronica $ersistenta are urmatoarele caracteristici :
a. anore&ie $ersistentaB
". s$lenome!alia+ #e"ra si mani#estarile e&trae$atice sint #rec(enteB
c. ,3 ; din "olna(i au o stare !enerala "unaB
133,. -e$atita cronica $ersistenta are urmatoarele caracteristici :
a. anti!enul Australia este $re*ent in 13 ; din ca*uri B
". "oala nu e(oluea*a catre ciro*a e$aticaB
c. a#ectea*a am"ele se&eB
133..In e$atita cronica a!resi(a sint $re*ente urmatoarele sim$tome :
a. astenie + o"osealaB
". a$etit crescutB
c. scaune nere!ulateB
133/. E&amenele "iolo!ice din e$atita cronica a!resi(a indica urmatoarele :
a. :S- este moderat crescutB
". timolul este sca*utB
c. electro#ore*a arata i$oserinemieB
1331. -e$atita cronica a!resi(a cu anti!en Australia $o*iti( are urmatoarele caracteristici
este mai #rec(enta la "ar"atiB
a$are in $rinci$al la #emeia tinaraB
semnele clinice sint mai discreteB

1332..-e$atita cronica a!resi(a cu anti!en Australia ne!ati( are urmatoarele catacteristici:
are ta"loul #oarte "o!at + iar "iolo!ic #oarte alteratB
nu a$are in $rinci$al la #emeia tinaraB
este mai #rec(enta la "ar"atiB
1313.-e$atita cronica a!resi(a are urmatoarele caracteristici :
urme*a o"isnuit unei e$atite acute (iraleB
cind a$are la #emeile tinere+ se insoteste de tul"urari endocrineB
ta"loul clinic al "olii nu este #unctie de acti(itatea $rocesului $atolo!icB
1311. Icterul din e$atita cronica are urmatoarele caracteristici :
este sim$tomul esentialB
nu e(oluea*a in $useuriB
$oate lua o alura colestaticaB
131%. -e$atita cronica este o le*iune sistemati*ata caracteri*ata $rin:
a.in#iltrare $redominant $ortala+ cu celule mononucleare+ lim#ocite si $redominant
$lasmociteB
". de*(oltarea anormala a tesutului conjuncti(B
c. de*(oltarea anormala a tesutului e$itelialB
131'..-i$o$otasemia ca e#ect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insu#icientei
cardiace cronice nu se $re(ine cu :
clorura de calciu B
clorura de $otasiu B
clorura de natriu B
131) Pentru com"aterea an&ietatii in tratamentul in#arctului miocardic acut nu se
administrea*a:
sedati(eB
antide$resi(eB
sedati(e concomitent cu antide$resi(eB
131,. Pentru a e(ita !reselile #atale+ in conduita de ur!enta+ asistenta medicala tre"uie sa stie
sa di#erentie*e astmul "ronsic de urmatoarele a#ectiuni :
<P6CB
astmul cardiacB
edemul $ulmonar acutB
131..In tratamentul astmului "ronsic+ emisuccinatul de idrocorti*on nu se administrea*a :
in do*a de %,30 )33 m! su"cutanatB
in ca*ul in care cri*a nu cedea*a la mio#ilinB
in do*a de )330,33 m! intra(enosB
131/. In cadrul resuscitarii cardiores$iratorii+ res$iratia arti#iciala nu se reali*ea*a intr0un
ritm de :
110 %3 res$iratii F minutB
1.011 res$iratii F minutB
1)01. res$iratii F minutB
1311 Semnele o"struarii cailor aeriene sint urmatoarele :
a. a"senta miscarilor res$iratorii normaleB
". dis$nee *!omotoasaB
c. $re*enta curentului de aer la nas sau la !uraB
1312..Princi$alele sim$tome #unctionale ale insu#icientei cardiace cronice dre$te sint
urmatoarele :
e$atal!ie resimtita ca o durere surda in i$ocondru dre$t sau e$i!astruB
jun!i toracic su"mamelonar sau $osteriorB
dis$nee (aria"ila ca intensitateB
13%3.Insu#icienta cardiaca drea$ta este un sindrom clinic care nu este $ro(ocat de :
necro*a iscemica a unei $ortiuni de miocardB
dilatarea si insu#icienta "rusca a inimii dre$teB
o"structia "rusca a inimii dre$teB
13%1.Diseminarea de la ni(elul $laminului a "acilului 7oc se $oate #ace $rin urmatoarele
cai:
a. lim#atica si emato!enaB
". aerianaB
c."rono!enaB
13%%.Atri"utiile asistentului medical En $re(enirea si controlul in#ectiilor nosocomiale sunt:
$re!atirea materialelor $entru sterili*are si res$ectarea conditiilor de $astrare si
utili*are lorB
res$ecta si ras$unde de a$licarea re!ulilor de i!iena si re!ulilor de tenica ase$tica.
re#u*a internarea "olna(ilor conta!iosi.
13%'. 6"iecti(ele $ermanente En $re(enirea in#ectiilor nosocomiale sunt:
ale!erea $rocedurilor de in(esti!atie si tratament cu risc minim de in#ectie.
masuri de i!iena s$italiceasca
utili*area anti"ioticelor cu s$ectru lar! de actiune.
13%). Ce im$ortanta are s$alarea mEinilor En $re(enirea in#ectiilor cu cale de transmitere
san!uina:
nu $re*inta im$ortanta En $re(enirea in#ectiilor cu cale de transmitere san!uinaB
uneori este sin!urul mod de $re(enire a contaminarii si diseminarii a!entilor micro"ieniB
cel mai im$ortant mod de $re(enire a contaminarii si diseminarii a!entilor micro"ieni.

13%, In ca*ul e&$unerii $ro#esionale cu $roduse $atolo!ice =inoculare $ercutana+ Ente$atura+
taietura> ce atitudine luatiC
stimularea sEn!erarii localeB
clatirea cu a$aB
a$licarea de antise$tice+ de*in#ectante+ s$alarea cu a$a si sa$un sau deter!ent.
13%... Incidenta in#ectiilor nosocomiale este crescuta En ser(iciile:
nou0nascutiB
tera$ie intensi(aB
endocrinolo!ice.
13%/..Administrarea ormonilor corticosu$rarenali este indicata in:
a. osteo$oro*aB
". a#ectiuni reumaticeB
c. a#ectiuni aler!ice.
13%1.Arsura de !radul III se caracteri*ea*a $rin:
interesarea e$idermului si $artial a dermului
a$aritia #lictenelor sero0san!uinolente
cicatri*are ra$ida cu restitutia ad inte!rum

13%2.Ce com$licatii $ot a$area Entr0o arsura EntinsaC
soc i$o(olemic
in#ectie+ ne#rita+ "rono$neumonie+ emora!ie di!esti(a
escare+ into&icatia centrilor ner(osi cere"rali+ urmata de con#u*ii+ $ierderi de cunostinta+
$arali*ii
13'3.Care sunt conditiile unui "un "andajC
a. En#asarea se e&ecuta cu miscari "ine coordonate e(itDnd $ro(ocarea de dureri
". En#asarea se (a #ace de la stDn!a la drea$ta =celui care e&ecuta>
c. En#asarea se (a #ace com$resi( $entru a mentine $ansamentul
<I<LI6GRA@IE O ASISTENT MEDICAL GENERALIST O
0 C. <orundel 0 Manual de medicina interna $entru cadre medii0Editura All <ucuresti+ anul
122,B
0 Miailescu M 0 Cirur!ie $entru cadre medii 0 Editura medicala+ <ucuresti+ anul 1222
0 Mo*es C.0 Tenica in!rijirii "olna(ului =editia a :I a> Ed. Medicala+ <ucuresti 1222B
0 @. Ciru+ G. Ciru si L. Moraru 0In!rijirea omului "olna( si a omului sanatos 0 Ed. Cison
Anul %331
0 Titirca L. 0 9r!ente medico0ciru!icale 0 Sinte*e 0 Editura Medicala+ <ucuresti %331
0 Titirca L. 0 Manual de in!rijiri s$eciale acordate $acientilor de catre asistentii medicali 0 Ed.
:iata Medicala Romaneasca %33'B
0 C. <ocarnea 0 <oli in#ectioase si e$idemiolo!ie 0 Manual $entru scolile $ostliceale sanitare
Editura In#oteam 122,
0 6rd. Ministrului Sanatatii si @amiliei nr. 21)F122)
0 Codul de etica si deontolo!ie $ro#esionala al asistentului medical 0 %33'
0 Le!ea nr. '3/F%33) 0 $ri(ind e&ercitarea $ro#esiei de asistent medical si a $ro#esiei de
moasa+ $recum si or!ani*area si #unctionarea 6rdinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania+ $u"licata in Monitorul 6#icial al Romaniei+ Partea I+ nr. ,/1F'3.3..%33).
1. a
2. c
3. c
4. b
5. c
6. c
7. b
8. b
9. a
10. b
11. c
12. b
13. a
14. c
15. b
16. a
17. b
18. b
19. c
20. a
21. b
22. c
23. a
24. c
25. c
26. b
27. a
28. a
29. b
30. c
31. b
32. b
33. b
34. a
35. b
36. a
37. c
38. a
39. c
40. b
41. b
42. b
43. a
44. b
45. b
46. b
47. b
48. a
49. b
50. b
51. b
52. c
53. a
54. a
55. b
56. a
57. c
58. c
59. c
60. a
61. b
62. a
63. c
64. b
65. b
66. c
67. a
68. b
69. b
70. c
71. c
72. a
73. a
74. b
75. b
76. b
77. b
78. b
79. b
80. a
81. c
82. a
83. b
84. a
85. a
86. a
87. a
88. b
89. b
90. a
91. c
92. b
93. c
94. b
95. c
96. a
97. b
98. b
99. c
100. c
101. a
102. b
103. a
104. a
105. a
106. a
107. b
108. a
109. a
110. b
111. a
112. a
113. a
114. a
115. a
116. b
117. a
118. a
119. a
120. b
121. a
122. b
123. a
124. b
125. b
126. a
127. a
128. b
129. a
130. b
131. b
132. b
133. c
134. b
135. b
136. b
137. a
138. c
139. b
140. a
141. a
142. a
143. a
144. b
145. c
146. b
147. b
148. a
149. b
150. c
151.
a
152.
b
153.
c
154.
c
155.
c
156.
b
157.
a
158.
c
159.
a
160.
a
161.
b
162.
c
163.
a
164.
b
165.
c
166.
a
167.
c
168.
a
169.
b
170.
b
171.
a
172.
a
173.
b
174.
c
175.
b
176.
c
177.
a
178.
c
179.
b
180.
c
181.
b
182.
b
183.
b
184.
a
185.
c
186.
a
187.
a
188.
b
189.
a
190.
b
191.
c
192.
a
193.
a
194.
c
195.
c
196.
a
197.
c
198.
a
199.
b
200.
a
201.
b
202.
a
203.
b
204.
a
205.
c
206.
a
207.
a
208.
b
209.
a
210.
a
211.
b
212.
a
213.
b
214.
b
215.
b
216.
b
217.
b
218.
a
219.
b
220.
c
221.
c
222.
b
223.
c
224.
c
225.
a
226.
b
227.
b
228.
c
229.
b
230.
a
231.
a
232.
a
233.
a
234.
a
235.
a
236.
b
237.
b
238.
a
239.
b
240.
c
241.
a
242.
a
243.
a
244.
a
245.
b
246.
b
247.
b
248.
b
249.
a
250.
c
251.
b
252.
c
253.
a
254.
b
255.
b
256.
b
257.
b
258.
a
259.
a
260.
a
261.
a
262.
c
263.
a
264.
a
265.
c
266.
a
267.
c
268.
a
269.
c
270.
a
271.
c
272.
a
273.
c
274.
c
275.
c
276.
a
277.
a
278.
b
279.
c
280.
c
281.
c
282.
c
283.
a
284.
b
285.
a
286.
c
287.
a
288.
c
289.
b
290.
a
291.
b
292.
a
293.
c
294.
a
295.
a
296.
a
297.
a
298.
a
299.
a
300.
a
301.
b
302.
c
303.
c
304.
a
305.
a
306.
a
307.
a
308.
b
309.
a
310.
b
311.
a
312.
b
313.
b
314.
a
315.
a
316.
a
317.
a
318.
b
319.
c
320.
a
321.
b
322.
c
323.
a
324.
a
325.
a
326.
a
327.
b
328.
b
329.
a
330.
b
331.
b
332.
a
333.
c
334.
b
335.
c
336.
b
337.
a
338.
a
339.
a
340.
a
341.
a
342.
b
343.
a
344.
c
345.
a
346.
c
347.
a
348.
c
349.
b
350.
a
351.
a
352.
a
353.
a
354.
b
355.
a
356.
c
357.
b
358.
a
359.
a
360.
a
361.
a
362.
b
363.
a
364.
c
365.
a
366.
c
367.
a
368.
b
369.
a
370.
b
371.
a
372.
a
373.
b
374.
b
375.
b
376.
b
377.
b
378.
b
379.
a
380.
b
381.
b
382.
b
383.
b
384.
b
385.
a
386.
a
387.
b
388.
c
389.
c
390.
c
391.
b
392.
c
393.
a
394.
b
395.
c
396.
b
397.
b
398.
a
399.
a
400.
c
401.
c
402.
a
403.
c
404.
b
405.
a
406.
b
407.
a
408.
c
409.
c
410.
b
411.
c
412.
b
413.
b
414.
b
415.
c
416.
c
417.
c
418.
a
419.
a
420.
a
421.
b
422.
b
423.
a
424.
a
425.
a
426.
c
427.
b
428.
c
429.
b
430.
c
431.
a
432.
a
433.
a
434.
a
435.
a
436.
b
437.
b
438.
c
439.
c
440.
a
441.
c
442.
a
443.
c
444.
a
445.
c
446.
c
447.
a
448.
a
449.
b
450.
a
451.
a
452.
c
453.
b
454.
b
455.
c
456.
c
457.
a
458.
a
459.
b
460.
c
461. b, c
462. a, c
463. a, b
464. a, c
465. b, c
466. a, c
467. a, b
468. b, c
469. a, b
470. a, b
471. a, b
472. a, c
473. b, c
474. a, c
475. a, c
476. a, b
477. a, c
478. a, b
479. a, b
480. a, b
481. a, b
482. a, c
483.b, c
484.a, b
485. a, c
486. b, c
487. b, c
488.a, c
489.b, c
490. a, b
491. a, b
492. b, c
493a, b
494a, b
495. a, c
496. a, b
497. a, c
498. a, b
499 a, b
500 b, c
501 a, c
502.a, c
503.a, b
504.a, c
505.a, c
506. a, b
507. a, b
508. a, b
509. a, b
510.a, c
511.a, b
512. a, c
513.a, b
514.a, b
515. a, b
516. a, b
517. a,c
518. a,b
519. a,c
520. a,b
521. a,b
522. a,b
523 a,b
524. a,c
525. a,c
526. b,c
527.a,c
528. b,c
529 a,c
530. a,b
531 a,c
532 b,c
533 a,b
534. a,c
535. b,c
536 a,c
537 b,c
538. a,c
539. a,c
540 b,c
541 a,c
542. a,b
543 b,c
544 b,c
545. a,c
546. b,c
547 b,c
548. a,b
549 b,c
550.a,b
551 a,b
552. a,b
553. a,b
554. b,c
555. a,b
556. a,c
557 a,b
558 b,c
559. b,c
560 b,c
561. a, b
562. a,b
563 a,b
564.a,b
565a,c
566.a,c
567.a,c
568.a,b
569 a,c
570.a,b
571.a,b
572.a,b
573. a,b
574.b,c
575.a,b
576 a,b
577..a.b
578. a.b
579.b.c
580..a.b
581. a.c
582. a.b
583. b.c
584.b,c
585.a,b
586.a,b
587.a,b
588..a,b
589.a,b
590.b,c
591.ab
592a,b
593..a.b
594.a.b
595.a.c
596. b.c
597. a,c
598.a,b
599.a,b
600..a,b
601.a,b
602.a,c
603. a,b
604 a,b
605.a,b
606. a,b
607 a ,b
608. a,b
609. a,b
610. a,b
611 a,b
612.a, b
613. a,b
614. a,b
615.a,b
616 a,b
617 a,b,
618. a,b
619. a,b
620 a,b
621 a, b,
622.a, b ,
623.a, b ,
624.a,b ,
625 a, c,
626 a,b,
627. a,b,
628. a,b ,
629 b, c,
630 b,c,
631. a, c,
632. a, c,
633 a ,c
634 a,b
635.a,b
636 a.b
637a.c
638 a.b
639.a.b
640.a,c
641 a,b
642 a,b
643 a.b
644.a,b
645.a,b
646 a,b
647a,c
648 a,c
649.a,b
650.a,c
651 a,b
652 a,b
653.a,b
654. a,c
655.,a,c
656,b,c
657,b,c
658.a,b
659 b,c
660.a,c
661.a,c
662.a,b
663 a,b
664. a,b
665.a,b
666 a,b
667.a,b
668.,a,b
669ab
670 a, b
671 .a,b
672. b,c
673 ,b
674 a,b
675 a,b
676.a,b
677 a,b
678 a b
679.a,b
680. a,b
681.a,b
682.a,b
683.a,b
684.a,b
685.a,b
686 .a,b
687 a,c
688.a,c
689 b,c
690.a,b
691 b,c
692 .a,c
693. a,b
694. a,c
695. b,c
696.a, c
697. a,b
698.a,c,
699.a,c
700 a,b
701. a,b
702a,b
703. a,b
704a,c
705 b,c
706.a,b
707 a,c
708 a,b
709 b,c
710.a,c
711.a,b
712 a,c
713 a,c
714.b,c
715.a,c
716 b,c
717 b,c
718 a,b
719.a.c
720.b,c
721 a,b
722.a,b
723.. a,c
724 .a,b
725..a,b
726.a,c
727 a,c
728. a,b
729 a,b
730. a,b
731.a,b
732. a,b
733 a,b
734 a,b
735.a,b
736.a,c

737 a,c
738.. a,b
739 a,b
740a,b
741 . b,c
742.b,c
743. a,b
744.b.c
745.a.b
746..a.b
747 . a.c
748...a.c
749 a.b
750..a,c
751 .a,c
752 .a,c
753.a,b
754.a,b
755.a,b
756.a,b
757..b,c
758 .a,b
759b,c
760 a,b
761 b,c
762. b,c
763.b,c
764 .a,b
765. .a,b
766.:a,b
767 a,c
768 ..b,c
769 b,c
770 ..b,c
771 ..a,b
772 ..a,b
773 .a,b
774 . a,b
775. a,b
776 .a,c
777 ..b,c
778 . a,b
779 a,b
780 . a,c
781 . ab
782 . a,b
783 a,b
784. a,c
785. b,c
786. a,b
787..b,c
788. a,b
789. a,b
790 .a,b
791 a,b
792 a,b
793 . a,b
794 . b,c
795. b,c
796. a,b
797 . a,b
798. a,b
799 . a,b
800 .a,b
801. b,c
802. a,c
803 .a,b
804 .b,c
805 a,b
806.b,c
807 .b,c
808 .b,c
809 .a,c
810 .ab
811 .bc
812.ab
813 .ab
814 . bc
815 bc
816 .a,b
817 .a,b
818 a,c
819 a,b
820 .a,b
821 a,c
822 .a,c
823 a,b
824 .a,c
825 a,b
826 .a,c
827 b,c
828.a,c
829 .a,b
830 .a,b
831 .a,c
832 .a,c
833 . ac
834 b,c
835 a,b
836.b,c
837.a,c
838 a,b
839 a,c
840 b,c
841 b,c
842.a,b
843b,c
844 b,c
845 b,c
846 . b,c
847 a,c
848 .b,c
849 .a,c
850 .a,b
851 a,b
852 . a,b
853 .a,c
854. b,c
855 .b,c
856 b,c
857 .b,c
858 a,c
859 a,c
860 .b,c
861. a,c
862 a,b
863 b,c
864 b,c
865 a,c
866 a,c
867. b,c
868 a,b
869 a ,b
870 . b,c
871 a,c
872 bc
873.a, c
874 .b,c
875 .a,c
876 . a,b
877. a,c
878 a,c
879 .ab
880 .b,c
881.a,b
882 a,b
883. .b,c
884 .b,c
885. b,c
886 .b,c
887 .a,c
888 .a,c
889 . a,b
890 a,b
891 . b,c,
892 . b, c
893 . b, c
894 a b
895 . b, c,
896 a, c,
897.a, b,
898 a,b
899 . a, c,
900 . b, c,
901 . a,b,
902. a,c
903 b,c,
904 a,c,
905 a,b,
906 b,c,
907 a, c,
908 b,c
909 . a,b
910 .a, b
911.a,b
912 .a,c
913 a, b
914.b,c
915 a,b
916. a,c
917.a,b
918 b,c
919 a,b
920. a.c
921. a,b
922 a,b
923 a,c
924 a.c
925. a,c
926 a b
927 b,c
928 b,c
929 .a,b
930. a,c
931 a,c
932 a,b
933. a,b
934 .a,c
935.a,c
936 .b,c
937 a,b
938.b,c
939.a,c
940 a,b
941 .a,c
942 . a,c
943 .b,c
944.a,c
945 a,b
946,a,b
947 .a,b
948. b,c
949. a,b
950. a,b,
951 b,c
952.a,b
953 .a,b
954 a,c
955 .a,c
956 .a,c
957 a,b
958 .a,c
959 .a,b
960 ;a,b
961 b,c
962. b,c
963. a,b
964 a,b
965 .a,b
966 a,b
967 b,c
968 b,c
969.a,c
970 . a,b
971. a,b
972 a,c
973 a,b
974 a,b
975,a,b
976 a,b
977. b,c
978 a,b
979. a,b
980 a,b
981. a,b
982. a,c
983 b,c
984 a,b
985. b,c
986.a,b
987.b,c
988.a,b
989. a,b
990 b,c
991 a,b
992. a,b
993. a,b
994. a,c
995. a,b
996.a,b
997 a,b
998. a,b
999.a,b
1000.a,b
1001 a,c
1002 .a,c
1003 b,c
1004 a,c
1005 b,c
1006 a,c
1007 a,c
1008. a,c
1009 .b,c
1010.a, b
1011.a,c
1012. a,b
1013 .a,c
1014. b,c.
1015. b,c
1016 a,c
1017. a,b
1018 a,b
1019 .a,c
1020. a,c
1021.a,c
1022.a,b
1023. a,b
1024 .b,c
1025. a,c
1026.a,b
1027.a,b
1028 a,b
1029. b,c
1030. a,b