Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.

Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

1
www.formaremedicala.ro

Acneea (I)
Lectia 1: Anatomia si fiziologia glandelor sebacee
Obiectivele lectiei:

Lectia Anatomia si fiziologia glandelor sebacee prezinta notiuni de anatomie si
fiziologie a pielii si anexelor sale, cu accent special asupra structurii si functiei
glandele sebacee.
Aceste informatii sunt esentiale pentru cunoasterea etiopatogeneziei acneei si ca
urmare a abordarii diagnostice si terapeutice.
Formatori:

Prof. Dr. Sorin - George Tiplica - medic primar dermatolog
Sef Lucrari Dr. Dana Nica - medic primar dermatolog
Sef Lucrari Dr. Loredana Piloff - medic primar medicina de familie
Dr. Liana Gospodinov - medic primar medicina de familie

Introducere in acnee
Acneea este o afectiune frecventa a
pielii, des intalnita in activitatea
medicului de familie.
Orice demers de intelegere a
etiopatogeniei acneei si a
posibilitatilor de influentare
favorabila a bolii trebuie sa aiba la
baza cunoasterea anatomiei si
fiziologiei pielii si, in special, a
glandelor sebacee, sediul
modificarilor principale din aceasta
afectiune.





Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
2
www.formaremedicala.ro
SUMAR
1. Notiuni de fiziologie a pielii
2. Structura pielii
3. Anexele pielii
4. Structura glandelor sebacee
5. Localizarea glandelor sebacee
6. Fiziologia glandelor sebacee
7. Concluzii

1. Notiuni de fiziologie a pielii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman
Suprafata pielii este de 1,5-1,8 m
Greutatea sa reprezinta 1/15 din greutatea corpului
Pielea nu este o simpla bariera fizica statica, este un complex dinamic, indeplinind
functii multiple:
bariera fizica semipermeabila
protectie fata de factori infectiosi
protectie fata de factori fizici (mecanici, radiatii ultraviolete)
functie imunologica
functie senzoriala
secretie si excretie/ homeostazie/ termoreglare
reparare a ranilor si regenerare
functie socio-estetica










Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
3
www.formaremedicala.ro
2. Structura pielii
Pielea este un organ complex, format, de la exterior spre interior, din 3 straturi
principale: epiderm, derm, hipoderm (tesut subcutanat).















Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
4
www.formaremedicala.ro
2. Structura pielii - Epidermul
este un epiteliu pavimentos pluristratificat
nu conine vase de sange i se hraneste prin
imbibitie, pe seama vaselor sanguine de la nivelul
dermului subiacent
este format din doua tipuri de celule: keratinocite
si celule dendritice (celule cu prelungiri)

















Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
5
www.formaremedicala.ro
2. Structura pielii - Epidermul
Keratinocitele din structura epidermului sunt organizate in 4 straturi suprapuse: bazal,
spinos, granulos si cornos.






Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
6
www.formaremedicala.ro


2. Structura pielii
Straturile superficiale se formeaza prin proliferarea si alunecarea spre exterior a
celulelor bazale. Pe masura ce se umplu cu keratina, celulele formate in stratul bazal isi
schimba aspectul si compozitia si sunt impinse spre exterior.


2. Structura pielii - Derm
Dermul reprezinta componenta conjunctiva a pielii (formata din celule si matrice
extracelulara) care contine o retea de vase sanguine, limfatice si terminatii nervoase,
foliculi pilosi, glande sudoripare si glande sebacee.
Dermul, prin constituentii sai, confera fermitate, extensibilitate si elasticitate pielii.





Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
7
www.formaremedicala.ro


2. Structura pielii - Hipoderm
Hipodermul (tesut subcutanat)
este alcatuit din adipocite organizate in lobuli adiposi
asigura izolatie termica, atenuarea socurilor, rezerva de energie a organismului












Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
8
www.formaremedicala.ro


2. Structura pielii








Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
9
www.formaremedicala.ro
3. Anexele pielii
Anexele pielii sunt structuri derivate
de la nivelul pielii (epidermului),
specializate in indeplinirea unor
functii specifice.
Anexele pielii sunt:
Parul
Unghiile
Glandele sudoripare
Glandele sebacee







3. Anexele pielii - Parul
Parul creste intr-un organ dermic, in interiorul unui tunel epitelial numit folicul, la care
se ataseaza glanda sebacee.
La indivizii umani exista mai multe tipuri de par:
Lanugo scurt, inchis la culoare; prezent la fat
Vellus scurt, hipopigmentat; prezent pe majoritatea zonelor tegumentare
Intermediar - se dezvolta pe scalpul copiilor la aproximativ 3 luni; este fragil
si la aproximativ 2 ani este inlocuit cu par terminal
Terminal cel mai gros, intens pigmentat, prezent pe scalp de la varsta de 2
ani, pe pleoape si sprancene de la nastere, pe extremitati, trunchi, fata, axile si
pubis de la pubertate







Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
10
www.formaremedicala.ro
3. Anexele pielii - Unghiile
Unghiile sunt placi cornoase situate pe fata dorsala a extremitatilor degetelor
Unghiile sunt asezate pe patul unghial si protejeaza ultimele falange
Unghiile sunt alcatuite din urmatoarele parti componente:


3. Anexele pielii Glandele sudoripare
Glandele sudoripare sunt anexe ale pielii, al caror rol este de a secreta sudoarea
(transpiratia).




Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
11
www.formaremedicala.ro


3. Anexele pielii Glandele sebacee
Glandele sebacee sunt anexe ale pielii, cu rol in producerea sebumului. Sunt glande
acinoase, al caror duct principal se deschide la nivelul infundibulului pilos.
Capitolele urmatoare vor prezenta informatii suplimentare despre glandele sebacee.






Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
12
www.formaremedicala.ro


3. Anexele pielii








Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
13
www.formaremedicala.ro
4. Structura glandelor sebacee
Glandele sebacee au o structura acinara (lobulara), putand fi formate din unul sau mai
multi acini (lobuli).
Fiecare acin este format la exterior dintr-un rand de celule cuboidale mici, asezate pe o
membrana bazala.
Aceste celule au o bogata activitate mitotica si nu contin picaturi de grasime.


4. Structura glandelor sebacee
Pe masura ce avanseaza spre mijlocul acinului, celulele se diferentiaza, producand si
acumuland lipide sub forma de picaturi din ce in ce mai mari.



Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
14
www.formaremedicala.ro


4. Structura glandelor sebacee
Lipidele eliberate prin dezintegrarea celulelor alcatuiesc sebumul.
Fiecare acin are un duct propriu prin care sebumul ajunge in canalul sebaceu principal
iar prin acesta in infundibulul pilos si ulterior la suprafata pielii.

4. Structura glandelor sebacee
Canalul sebaceu principal este tapetat de un epiteliu pluristratificat, keratinizat in
portiunea sa terminala, care se continua cu epidermul de suprafata.






Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
15
www.formaremedicala.ro
4. Structura glandelor sebacee

5. Localizarea glandelor sebacee
Canalul sebaceu principal se deschide la nivelul infundibulului pilos
Prin acest canal fiecare glanda sebacee este atasata de un fir de par








Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
16
www.formaremedicala.ro
5. Localizarea glandelor sebacee
Marimea si densitatea glandelor sebacee variaza considerabil de la o regiune
topografica la alta si de la un individ la altul, sub influenta unor factori genetici.
Variatii mari se pot observa chiar la acelasi individ si in aceeasi regiune
anatomica.
Glandele sebacee mari, cum sunt cele de la nivelul fetei, se asociaza deseori cu fire
de par fine, subtiri.
Pe cea mai mare parte a corpului glandele sebacee sunt asociate cu un fir de par
de tip vellus.
Prezente pe toata suprafata corpului, glandele sebacee nu sunt uniform distribuite:
Mai rare, mai mici si unilobulare catre periferia membrelor
Mai dense, mari si pluriacinoase in asa-numitele zone seboreice





Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
17
www.formaremedicala.ro








Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
18
www.formaremedicala.ro
5. Localizarea glandelor sebacee


6. Fiziologia glandelor sebacee
Glandele sebacee indeplinesc o functie secretorie. Secretia glandelor sebacee este
holocrina (implica distrugerea completa a celulei secretoare, cu ruperea si
dezintegrarea membranei celulare).
Lipidele continute si resturile celulare alcatuiesc sebumul, care este eliberat la
suprafata pielii.
Viata unei celule sebacee, de la formare pana la dezintegrare prin secretie
holocrina este de 21-25 de zile.
Sebocitele dezintegrate sunt inlocuite prin diviziunea celulelor nediferentiate de
la periferia acinului secretor.














Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
19
www.formaremedicala.ro
6. Fiziologia glandelor sebacee

Reglarea functiei glandelor sebacee
Numerosi factori hormonali influenteaza secretia sebacee:

Mecanismele prin care actioneaza acesti factori nu sunt foarte bine necunoscute.










Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
20
www.formaremedicala.ro
6. Fiziologia glandelor sebacee
Reglarea functiilor glandelor sebacee

Aportul alimentar de lipide nu produce variatii semnificative ale secretiei
sebacee.

Concluzii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.
Este alcatuita din 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm.
De la nivelul pielii deriva cateva structuri anexe, specializate in indeplinirea unor
functii specifice.
Anexele pielii sunt: parul, unghiile, glandele sebacee si glandele sudoripare.
Glandele sebacee sunt formate din unul sau mai multi acini care secreta lipide.
Secretia sebacee, numita sebum, este eliminata prin canalul sebaceu principal la
nivelul infundibulului pilos.
Marimea si densitatea glandelor sebacee variaza considerabil de la o regiune
topografica la alta.
Glandele sebacee de la nivelul fetei sunt mari, dense si atasate de un fir de par.



Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
21
www.formaremedicala.ro
Productia de sebum variaza in functie de varsta si sex.
Ea creste mult la pubertate, sub influenta hormonilor androgeni.
Estrogenii si retinoizii scad secretia de sebum.
Hiperproductia de sebum si modificarile produse la nivelul canalului sebaceu
principal, reprezinta modificari importante cu rol in patogenia acneei.

Referinte
1. Trivedi, N. R., Z. Cong, A. M. Nelson, A. J. Albert, L. L. Rosamilia, S. Sivarajah, K. L.
Gilliland, W. Liu, D. T. Mauger, R. A. Gabbay, et al. 2006. Peroxisome proliferator-
activated receptors increase human sebum production. J. Invest. Dermatol. 126: 2002
2009.
2. Hatta, N., C. Dixon, A. Ray, S. Phillips, W. Cunliffe, M. Dale, C. Todd, S. Meggit, M. Birch-
MacHin, and J. Rees. 2001. Expression, candidate gene, and population studies of the
melanocortin 5 receptor. J. Invest. Dermatol. 116: 564570.
3. Thiboutot, D., A. Sivarajah, K. Gilliland, Z. Cong, and G. Clawson. 2000. The
melanocortin 5 receptor is expressed in human sebaceous glands and rat preputial cells.
J. Invest. Dermatol. 115: 614619.
4. Geiger, J. 1995. Retinoids and sebaceous gland activity. Dermatology. 191: 305310.
5. Doran, T. I., R. Baff, P. Jacobs, and E. Pacia. 1991. Characterization of human sebaceous
cells in vitro. J. Invest. Dermatol. 96: 341348.
6. Zouboulis, C. C., L. Xia, H. Akamatsu, H. Seltmann, M. Fritsch, S. Hornemann, R. Ruhl, W.
Chen, H. Nau, and C. E. Orfanos. 1998. The human sebocyte culture model provides new
insights into development and management of seborrhoea and acne. Dermatology. 196:
2131.
7. Smythe, C. D., M. Greenall, and T. Kealey. 1998. The activity of HMG-CoA reductase and
acetyl-CoA carboxylase in human apocrine sweat glands, sebaceous glands, and hair
follicles is regulated by phosphorylation and by exogenous cholesterol. J. Invest.
Dermatol. 111: 139148.
8. Strauss, J., D. T. Downing, F. J. Ebling, and M. E. Stewart. 1991. Sebaceous glands. In
Physiology, Biochemistry and Molecular Biology of the Skin. L. Goldsmith, editor. Oxford
University Press, New York. 712740.
9. Allen, M., M. Grachtchouk, H. Sheng, V. Grachtchouk, A. Wang, L. Wei, P. Chambon, J.
Jorcano, and A. Dlugosz. 2003. Hedgehog signaling regulates sebaceous gland
development. Am. J. Pathol. 163: 21732178.



Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
22
www.formaremedicala.ro
10. Smith, T. M., Z. Cong, K. L. Gilliland, G. A. Clawson, and D. M. Thiboutot. 2006. Insulin-
like growth factor-1 induces lipid production in human SEB-1 sebocytes via sterol
response element-binding protein-1. J. Invest. Dermatol. 126: 12261232.
11.Pappas, A., M. Anthonavage, and J. Gordon. 2002. Metabolic fate and selective
utilization of major fatty acids in human sebaceous gland. J. Invest. Dermatol. 118: 164
171.
12. Thiele, J. J., S. U. Weber, and L. Packer. 1999. Sebaceous gland secretion is a major
physiologic route of vitamin E delivery to skin. J. Invest. Dermatol. 113: 10061010.
13. Choudhry, R., M. Hodgins, T. Van der Kwast, A. Brinkmann, and W. Boersma. 1991.
Localization of androgen receptors in human skin by immunohistochemistry:
implications for the hormonal regulation of hair growth, sebaceous glands and sweat
glands. J. Endocrinol. 133: 467475.
14. Liang, T., S. Hoyer, and R. Yu. 1993. Immunocytochemical localization of androgen
receptors in human skin using monoclonal antibodies against the androgen receptor. J.
Invest. Dermatol. 100: 663666.
15. Lucky, A. W., F. M. Biro, G. A. Huster, A. D. Leach, J. A. Morrison, and J. Ratterman.
1994. Acne vulgaris in premenarchal girls. Arch. Dermatol. 130: 308314.
16. Stewart, M. E., D. T. Downing, J. S. Cook, J. R. Hansen, and J. S. Strauss. 1992.
Sebaceous gland activity and serum dehydroepiandrosterone sulfate levels in boys and
girls. Arch. Dermatol. 128: 13451348.
17. Nelson, A. M., K. L. Gilliland, Z. Cong, and D. M. Thiboutot. 2006. 13-Cis retinoic acid
induces apoptosis and cell cycle arrest in human SEB-1 sebocytes. J. Invest. Dermatol.
126: 21782189.