Colegiul Agricol D.

Petrescu Caracal
Tema

Petrolul
Profesor indrumator : Elev :



2010
CUPR!"
Argument.
Capitolul I: Petrolul.

Capitolul II: Clasificarea petrolurilor.
Capitolul III: Rafinarea produselor petroliere.
Capitolul IV: Concluzii si recomandari.
Capitolul V : Bibliografie.
Argument
Eu mi-am ales aceasta tema deoarece este o tema foarte interesanta si
frumoasa se vorbeste numai despre petrol.
Originea petrolului
Petrolul a fost descoperit in urma cu cateva mii de ani. Avand densitatea
mai redusa decat a apei sarate, s-a gasit in caverne si zone cu straturi
sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafata, (in
Germania, de exemplu, in jurul Hanovrei si Braunsc!eig". #n cazul in care
straturile impermea$ile de argila sunt deasupra, nepermitand iesirea la
suprafata a petrolului, acesta se va gasi in straturile profunde de unde va fi
extras prin sonde petroliere.
Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai
multe teorii. %nele dinte acesteconsidera titeiul ca fiind de origine
anorganica ,altele ii atri$uie origine organica.
&eoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de '.Bertelot si
a fost
completata si sustinuta de (.#. 'endeleev.
Aceasta teorie afirma faptul ca titeiul s-a format in straturile adanci ale
scoartei prin actiunea apei asupra car$urilor metalice) *a*+ ,Al,*- etc.,care
in contact cu apa se descompun rezultand acetilena ,metan si alte
idrocar$uri si su$ actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul
pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali(oxizi si saruri
metalice",idrocar$urile nesaturate s-au polimerizat formand titeiul de astazi.
&eoria organica se fundamenteaza pe mai multe ipoteze , si anume )
- titeiul este de origine vegetala (.iguier",formandu-se din plante prin
putrezirea acestora si
transformarea lor in metan,dioxid de car$on si acizi grasi etc.
- titeiul este de origine animalica (/ngler",rezultand din transformarea
grasimilor animalelor
marine ,in special a pestilor ,la temperaturi si presiuni mari in scoarta
pamantului 0
- titeiul este de origine mixta ,vegetala 1animala (Potonie" si prin
transformarea unor plante si
animale marine microscopice (microplanton", acoperite de namol ,si su$
actiunea unor $acterii anaero$ea rezultat o materie organica ,numita
1sapropel1 care a im$i$at namolul.(atorita transformarilor geologice ale
scoartei pamantului ,namolul cu 1sapropropel1 a fost acoperit cu alte straturi
de pamant. 2u$ influenta temperaturii si a presiunii inalte 1sapropelul1 din
namol a suferit apoi transformari cimice rezultand titeiul.
Ca#itolul
Petrolul
"ursa im#ortanta de energie si materii #rime
organice.
Petrolul brut numit si titei! este un produs de natura organica "
care se gaseste in pamant " formand zacaminte . El este un lic#id vascos "
a carui culoare variaza de la galben-verde pana la negru " avand refle$e
colorate diferit . %irosul petrolului este caracteristic. &ensitatea lui este
cuprinsa intre '"()' si '"*(' . Petrolul nu este solubil in apa .
Formarea petrolului . &intre diferitele teorii asupra formarii
petrolului " teoria originii organice este cea mai acceptata . Conform
acestei teorii " petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante
si animale inferioare din apele marilor plancton! " care " prin depunere la
mare adancime in fundul apelor " in decurs de milioane de ani " a suferit
procese de descompunere si transformare . Aceste procese s-au produs in
absenta de aer si sub influenta caldurii terestre " a presiunii ridicate si "
probabil " a unor bacterii anaerobe . Rol important se pare ca revine si
malului mineral drept catalizator al unor procese c#imice de transformare
a grasimilor .
%alul negru unsuros de pe fundul apelor statatoare " format din
materii organice in putrefactie si din mal mineral " se numeste sapropel .
El constituie primul stadiu de transformare a substantelor organice "
care are loc in timpul sedimentarii si sta la baza formarii bitumului in
etapa urmatoare mai lunga cand se produc transformari bioc#imice si
geoc#imice .
+ormarea zacamintelor de petrol are loc ulterior " in urma
unor procese de migratie si acumulare prin care au luat nastere
concentratii mari de petrol in sectoare relativ mici din scoarta
pamantului .
Petrolul se gaseste in zacaminte primare sau in zacaminte
secundare " in care el a patruns prin migrare din zacaminte primare sub
actiunea presiunii gazelor . Rocile de inmagazinare " cum sunt calcarul "
gresia " dolomitul " marnele si nisipul au totdeauna pori si fisuri! .
&upa patrunderea in roca rezervor " petrolul poate sa se separe de
apa si de gazele care il insotesc " formand trei straturi distincte " el
asezandu-se in acelasi rezervor " sub gaze si deasupra apei.In zacamant "
petrolul se gaseste sub presiune din cauza #idrocarburilor gazoase
dizolvate .
,ara noastra este bogata in petrol.Principalele noastre zacaminte
de petrol se gasesc in -ltenia la ,g..iu! " %untenia campul petrolifer
&ambovita-Pra#ova si cel din Pitesti! " %oldovazona petrolifera Bacau! .
In prezent se continua cercetarile in vederea descoperirii altor zacaminte
de petrol " prin a caror e$ploatare rationala industria noastra petroliera sa
ia o dezvoltare crescanda .
Exploatarea petrolului . Petrolul se e$trage din zacaminte prin
sonde . /aparea sondelor se face prin metode mai vec#i de izbire " sau
prin metode mai noi de fora0 rotativ . Ca metode de e$tractie se cunosc :
eruptia naturala " eruptia fortata si e$tractia mecanica pompare! .
Eruptia naturala se produce cand presiunea titeiului in
zacamant este suficient de mare ca sa-l ridice prin sonda " pana la
suprafata . Cand presiunea in zacamant nu este suficient de mare " atunci
ridicarea petrolului la suprafata este a0utata prin introducere de aer sau
gaze comprimate pana in zacamant . Cu toate acestea " la un moment dat "
zacamantul de petrol trebuie sa fie e$ploatat prin pompare . %ulte
zacaminte " c#iar de la inceput " nu au presiune suficienta pentru o eruptie
naturala sau a0utata si deci trebuie e$ploatate prin pompare .
Compozitia petrolului . Petrolul este un amestec de
#idrocarburi #idrocarburi gazoase si solide dizolvate in #idrocarburi
lic#ide! " care mai contine si alti diferiti compusi " in proportii mici " ca de
e$mplu : compusi cu o$igen " compusi cu sulf " compusi cu azot si
diferite substante minerale .
1efiind o substanta unitara " petrolul brut nu are punct de
fierbere constant .
Variatia " in limite destul de largi a proprietatilor petrolului :
culoarea " densitatea " vascozitatea " este o urmare a varietatii compozitiei
c#imice a componentelor " cum si a proportiilor in care se gasesc .
Hidrocarburile e$istente in petrol fac parte din urmatoarele
clase : alcani " cicloalcani si #idrocarburi aromatice . Petrolul nu contine
#idrocarburi aciclice nesaturate acestea apar insa in unele produse de
cracare! .
a! Alcanii intra in proportia cea mai mare in petrol . Ei se
gasesc mai ales in fractiunile usoare . Astfel " gazele de sonda sunt
alcatuite aproape numai din alcani inferiori " care se gasesc amestecati in
zacamant adeseori ei erup din pamant formand gaze naturale! . In
fractiunile cu puncte de fierbere mai inalte fractiuni medii! " proportia
de alcani scade . In sc#imb " parafina care este formata din alcani cu un
numar mare de atomi de carbon " peste 23 se gaseste in proportii ridicate
in fractiunile de ulei .
b! Cicloalcanii naftenele! se gasesc de asemenea in proportie
mare . In petroluri e$ista numai naftene cu cicluri de C
)
si C
3
. In
fractiunile inferioare se gasesc derivati ai ciclopentanului si
ciclo#e$anului cu una sau mai multe catene alc#ilice de lungimi diferite .
In frctiunile superioare sunt prezente naftene policiclice cu 4-3 cicluri " in
ale caror molecule se gasesc si catene alc#ilice .
c!Hidrocarburile aromatice se gasesc in proportie mai redusa
decat celelalte #idrocarburi . ,otusi " proportia lor in petrol variaza in
limite foare largi . Astfel in fractiunile usoare se gasesc in proportie de 5-
4'6 #idrocarburi aromatice monociclice 7 in fractiunile care fierb peste
4''
'
C " creste continutul in compusi cu mai multe nuclee aromatice . Cu
cat continutul in #idrocarburi aromatice din fractiunile grele este mai
mare " cu atat petrolul respectiv contine mai mult asfalt .
&intre celelalte clase de substante organice care se gasesc in
petrol " se mentioneaza compusii cu oxigen : acizi grasi " acizi naftenici si
fenoli " care imprima petrolului caracter acid : compusii cu sulf : #idrogen
sulfurat " mercaptani etc. " care imprima petrolului miros neplacut si
proprietati corosive 7 compusii cu azot " care au caracter bazic 7 diferite
substante organice cu stuctura comple$a continand - " / si " uneori " 1 "
denumite rasini si asfaltene .
Ca#itolul
Clasificarea petrolurilor .
Pe baza compozitiei c#imice " respectiv a predominarii unor
categorii de #idrocarburi " petrolurile au fost clasificate in mai multe tipuri :
2. Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat in
alcani pana la (86! " asa cum sunt in general petrolurile americane .
4. Petrol asfaltos " caracterizat prin procentul mare de
#idrocarburi aromatice in fractiunile usoare! cat si de substante asfaltoase "
asa cum sunt petrolurile din Caucaz .
9. Petrol de tip intermediar " caracterizat prin procentul mare
fie de cicloalcani fie de alcani si #idrocarburi aromatice .
In tara noastra " cele mai numeroase sunt petrolurile parafino-
nafteno-aromatice )46! " carora le urmeaza " in ordinea frcventei "
petrolurile parafino-naftenice 9(6! " nafteno-aromatice 86! si parafinice
96! .
Caracteristica petrolurilor romanesti este abundenta
compusilor aromatici " in deosebi in fractiunile inferioare 7 de aceea "
benzinele romanesti contin 2'-4'6 #idrocarburi aromatice . &e asemenea "
caracteristic este continutul foarte redus de asfaltene si de compusi cu sulf.
Prelucrarea petrolului
Petrolul brut e$tras din pamant este impurificat cu apa si
substante minerale in suspensie " a caror separare se face de obicei inainte
de prelucrare . -peratiile la care este supus petrolul se grupeaza in :
- procedee fizice de separare " dintre care cel mai important
este distilarea fractionata 7
- procedee de transformare chimica " bazate pe fenomenul de
descompunere sau de condesare a moleculelor componentelor din fractiuni


Prelucrarea primara a petrolului
Dezbenzinarea gazelor de sonda . Petrolul brut e$tras din sonde
este insotit de #idrocarburi gazoase " care formeaza asa-numitele gaze de
sonda . &e aceea " prima operatie la care este supus petrolul " dupa
e$tragerea lui din zacamant " este indepartarea gazelor de sonda .
- data cu gazele propriu-zise sunt " insa " antrenate din petrolul
brut si o parte din #idrocarburile condensabile la presiunea atmosferica :
izopentanul " n-pentanul si omologii lui superiori pana la octan si nonan .
Aceste #idrocarburi " impreuna cu o parte din butan si proportii reduse de
propan " sunt separate prin diferite metode din gazele de sonda operatie
denumita dezbenzinare! si formeaza gazolina .
&in gazolina se poate obtine un amestec de propan si butan " care
comprimat in butelii " este distribuit pentru consum :aragaz;! " precum si
un concentrat de izopentan " folosit la fabricarea benzinelor de avion .
Amestecul de #idrocarburi gazoase ramas din gazele de sonda este
folosit de obicei drept combustibil la locul de productie sau transportat prin
conducte pentru alte intrebuintari .
Distilarea fractionala a petrolului ./e deosebesc urmatoarele
etape :
2 . Fractionarea petrolului prin distilare la presiune normala
distilare primara! se face in instalatii speciale prevazute cu coloane de
distilare de diferite sisteme . Prin distilarea petrolului se obtin fractiuni cu
puncte de fierbere pana la 9)'
'
C .
Benzinele forneaza prima fractiune obtinuta la distilarea
petrolului . Ele sunt lic#ide incolore cu miros eterat " alcatuite din
#idrocarburi C
)
-C
2'
care distila intre 9' si 4''
'
C . In ce priveste separarea
dupa punctele de fierbere se deosebesc : benzina usoara " fractiunea care
distila intre 9' si 2''
'
C 7 benzina medie I " intre 2'' si 24)
'
C " si benzina
medie II " intre 24) si 2)'
'
C 7 benzina grea I " imtre 2)' si 2()
'
C si benzina
grea II " intre 2() si 4''
'
C .
Componentele principale ale benzinelor sunt alcani 5'-()6! si
cicloalcani 4'-3'6! cu C
)
-C
2'
. Continutul de #idrocarburi aromatice al
benzinelor este " in medie " 2'-246 . /unt insa si unele petroluri care dau
benzine ce contin c#iar pana la 5'6 #idrocarburi aromatice .
Benzinele se folosesc in special drept carburanti pentru motoare
cu e$plozie " apoi ca dizolvanti " agenti de e$tractie etc .
Petrolul lampant este un lic#id incolor " cu usoara fluorescenta .
El este alcatuit din componente care distila intre 4'' si 4)'
'
C . Petrolul I
este fractiunea 4''-49'
'
C " iar petrolul II " fractiunea 49'-4)'
'
C .
Componentele sunt in mare parte #idrocarburi cu C
2'
-C
2)
" alaturi de care se
mai gasesc compusi cu o$igen acizi" fenoli ! si compusi cu sulf .
&intre #idrocarburi s-au putut indetifica in petrolul lampant atat
#idrocarburile saturate aciclice cu molecule mai mari decat C
2'
" cat si
#idrocarburile aromatice in proportii de 4'-)'6! . &e asemenea " si
procentul de #idrocarburi naftenice este destul de ridicat .
In afara de intrebuintarea lui uzuala pentru iluminat si incalzit "
petrolul lampant este folosit tot mai mult drept carburant pentru
turboreactoare de aviatie si pentru rac#ete cosmice .
Motorina este alcatuita din componente care distila intre 4)' si
4*'
'
C " formand motorina I " si intre 4*' si 9)''C " formand motorina II .
Este un lic#id galben-brun. <idrocarburile care o compun sunt cu C
24
- C
4'
"
atat cele cu caracter

saturataciclice si ciclice! cat si cele aromatice"
proportia lor variind foarte mult. Principalii compusi cu o$igen prezenti in
motorine sunt acizii naftenici si acizii grasi cazul motorinelor din
petrolurile din tara noastra!.
%otorina esta intrebuintata mai ales drept combustibil pentru
motoarele &iesel si pentru instalatii termice cu in0ectoare. Ea se mai
foloseste ca lubrifiant pentru masini frigorifice" drept component lic#id
pentru fabricarea unsorilor consistente etc.
Pacura este reziduul care ramane de la distilarea petrolului
brut. Este un lic#id vascos" de culoare neagra" alcatuit din #idrocarburi cu
puncte de fierbere mai mari de 9)'
'
C. Cantitativ" reprezinta apro$imativ
0umatate din petrolul supus distilarii primare. Prin prelucrarea mai departe a
pacurii se obtin: uleiurile" parafina si asfaltul.
Pacurile provenite din petroluri cu caracter diferit au
proprietati diferite" de aceea" si utilizarea lor este variata. Astfel" unele
pacuri se folosesc drept combustibil in motoare &iesel in amestec cu
motorina! sau la instalatii termice cu in0ectoare" altele sunt supuse unor
tratamente" fie pentru e$tragerea uleiurilor prin distilare!" fie pentru
obtinerea benzinelor prin cracare!.
4. Fractionarea pacurii prin distilare la presiune redusa
distilare secundara! se face pentru a cobora temperatura de fierbere a
componentelor care la presiune normala nu pot fi distilate deoarece se
descompun. Prin aceasta fractionare a pacurii se obtin motorine" mai ales
grele" si uleiuri" lic#ide vascoase" incolore sau colorate de la galben pana la
brun.
Uleiurile sunt alcatuite din #idrocarburi cu C
4'
=C
)'
" vu
structura comple$a" continand parafine" cicluri aromatice si naftenice.
/pre deosebire de alte fractiuni petroliere" uleiurile nu sunt
diferentiate dupa domeniul temperaturilor de fierbere" ci dupa vascozitate"
care este cea mai importanta caracteristica a unui lubrifiant. >leiurile se
intrebuinteaza pentru ungerea masinilor si a motoarelor cu e$plozie" pentru
izolarea electrica" la transformatoare etc.
+olosirea lubrifiantilor pentru scopuri fundamental diferite
motoare &iesel" automobile" mecanisme de ceasornice etc.! necesita si
calitati deosebite. &eoarece calitatile cerute nu pot fi obtinute insa numai
prin alegerea fractiunii petroliere" se folosesc adaosuri fie de uleiuri de
provenienta animala sau vagatala uleiuri compoundate!" fie de asa-numiti
aditivi" substante care in doze mici influenteaza esential calitatile unui ulei
vascozitate" comportare la temperaturi 0oase sau inalte" stabilitate la
o$idare etc.!.
Parafina se obtine din produsele distilarii secundare a unei
pacuri parafinoase. /epararea parafinei de uleiuri se face prin racire la
temperatura 0oasa in vederea cristalizarii ei" dupa care urmeaza separarea
cristalelor de parafina prin filtrare" tot la temperatura 0oasa" sau" uneori"
prin centrifugare.
&in punctul de vedere al compozitiei c#imice" parafina este
formata dintr-un amestec comple$ de alcani cu numar mare de atomi de
carbon C
42
= C
9'
!.
Parafina este o masa semiopaca" insolubila in apa ai alcooli"
solubila in benzen" sulfura de carbon etc. Calitatile parafinei parafina
pentru c#ibrituri" parafina moale" parafina semitare si parafina tare! sunt
determinate de punctul de congelare" continutul in uleiuri" dar si de culoare
si miros. In functie de aceste calitati" parafina se intrebuinteaza in cantitati
mari la fabricarea lumanarilor" pentru impermeabilizarea tesaturilor si a
#artiei" ca adaos la pulberi si e$plozivi" drept component la fabricarea
cerurilor" ca izolant electric etc.
Vaselina bruta sau petrolatum este un produs alifios"
microcristalin" care se obtine din reziduurile de la distilare" bogate in
produse parafinoase. Prin rafinare se obtine apoi vaselina farmaceutica" de
culoare galbena sau alba punct de picurare 9)- 3'
'
C!. Vaselina este folosita
in medicina si cosmetica" iar in te#nica ca lubrifiant si agent anticorosiv.
Vaselina artificiala se prepara prin dizolvarea parafinei" cu
adaos de cerezina" in uleiuri minerale rafinate. Ea este inferioara calitativ
vaselinei naturale.
Asfaltul sau bitumul se obtine ca reziduu la distilarea pacurii
sau la o$idarea acesteia. El este o masa neagra" moale" plastica si lipicioasa"
care pe masura ce distilarea este inaintata devine din ce in ce mai dura.
Asfaltul" din punct de vedere c#imic" contine mai ales aromatice cu multe
cicluri" acizi si rasini cu molecule mari si alte diferite substante care contin
o$igen. El este intrebuintat pentru impregnarea cartonului carton asfaltat!"
pentru etansarea mufelor si conductelor din industria c#imica" ca liant
pentru bric#ete" ca mi0loc rudimentar de protectie a fierului contra ruginii"
ca material izolant" la pavarea drumurilor etc.
Ca#itolul
Rafinarea produselor petroliere.
Procedeele de distilare permit obtinerea din petrolul brut a
unor fractiuni cu anumite domenii de fierbere" adecvate scopului folosirii.
Ele nu influenteaza insa compozitia c#imica a produselor" respectiv
continutul in alcani" naftene si aromate" ceea ce este de deosebita
importanta pentru calitatea produsului.
1. Rafinarea prin extractie. Indepartarea anumitor grupe de
substante nedorite" respectiv o separare a fractiunii in asa-numite :rafinate;
si :e$tracte;" cu caracter c#imic diferit" se realizeaza prin extractie.
Procedeul se bazeaza pe tratarea amestecului lic#id care trebuie separat" cu
un dizolvant selectiv" adica cu un lic#id paretial miscibil cu materialul
tratatsi care poseda o capacitate de dizolvare cat mai diferita pentru grupele
cetrebuie indepartate. Prin folosirea unui dizolvant selectiv se realizeaza o
imbogatire a componentelor mai solubile.
In practica" separarile se realizeaza prin e$tractie in contra
curent in coloane umplute cu materiale cu suprafata mare de e$emplu inele
Rasc#ig!.
Primul procedeu cu dizolvanti selectivi este procedeul
deleanu" introdus in practica in 2*22" cu scopul imbunatatirii
proprietatilor de ardere in lampi a unor lampante" prin indepartarea
#idrocarburilor aromatice. E$tractia #idrocarburilor aromatice se realizeaza
cu bio$id de sulf lic#id. Procedeul este aplicat astazi nu numai pentru
scopul initial" cisi pentru obtinerea unor e$tracte aromatice" antidetonante"
din benzine" pentru imbunatatirea proprietatii de aprindere a unor motorine
pentru motoare &iesel! etc.
Pentru obtinerea unor #idrocarburi aromatice pure din
amestecuri de #idrocarburi se mai foloseste ca dizolvant selectiv un
amestec de glicol si apa procedeul Udex!.
Aplicatia cea mai importanta a procedeelor de e$tractie o
reprezinta imbunatatirea calitatii lubrifiantilor. Pentru obtinerea unor
lubrifianti de calitate sunt necesare urmatoarele:
- indepartarea componentelor asfaltoase" care se face folosind
propanul lic#id in care componentele asfaltoase sunt insolubile!7
- deparafinarea" care poate fi realizata prin cristalizare"
utilizindu-se mai ales tot propan lic#id" prin a carui vaporizare partiala"
solutia se raceste la = 5'
'
C" cand are loc separarea parafinei7 de asemenea"
se poate folosi ca dizolvant selectiv un amestec de metiletilcetona %EC! si
benzen7
- imbunatatirea indicelui de vascozitate " care poate fi
realizata prin diferite procedee " ca de e$emplu procedeul Edeleanu "
procedeul cu furfurol " procedeul cu fenol .
2. Rafinarea chimica . /e aplica in vederea imbunatatirii
calitatii stabilitate " nocivitate " culoare " miros! produselor rezultate prin
procedeele de prelucrare a petrolurilor brute . Pentru realizarea acestui scop
se urmareste indepartarea in special a compusilor cu o$igenacizi grasi "
acizi naftenici " fenoli! "a unor compusi cu sulf #idrogen sulfurat "
mercaptani etc . ! " a unor compusi cu azot baze piridice ! " a unor
#idrocarburi nesaturate cu tendinta de rezinificare etc .
%etodele de rafinare uzuale folosesc acid sulfuric " #idro$id
de sodiu " solutie de plumbit " pamant decolorant etc. Recent sunt aplicate
metode de transformare catalitica .
!afinarea cu acid sulfuric este economica si poate fi aplicata
practic la toate produsele petroliere . ,aria acidului pentru rafinare depinde
in mare masura de tipul produsului si scopul rafinarii . - temperatura mai
ridicata favorizeaza indepartarea #idrocarburilor aromatice " alc#enelor si
substantelor asfaltoase .
"ratarea cu hidroxid de sodiu se foloseste pentru indepartarea
componentelor acide din distilate acizi naftenici fenoli " #idrogen sulfurat
etc.! sau a celor provenite in urma prelucrarii sau rafinarii acide acid
sulfuric " sulfati acizi de alc#ili" sau sulfati de dialc#ili! .
#esulfurarea se aplica produselor petroliere " cum sunt
benzinele si lampantul " care contin compusi cu sulf " ca de e$emplu
mercaptani . Acestia " pe langa mirosul neplacut " imprima produsului
actiune corodanta si diminueaza calitatile de carburant . !
Indepartarea produsilor cu sulf " respectiv transformarea lor
in compusi mai putin daunatori " se poate face prin : procedee oxidative "
prin care mercaptanii sunt transformati in disulfuri " mai putin daunatoare 7
procedee extractive " prin care mercaptanii sunt solubilizati prin tratare cu
lesii alcaline 7 procedee de desulfurare catalitica " prin care combinatiile cu
sulf sunt transformate in <
4
/ " care apoi este indepartat prin spalare
Prelucrarea secundara a produselor petroliere

%etodele de distilare " fractionare " e$tractie si cristalizare sunt
metode fizice adecvate separarii petrolului in grupe de #idrocarburi .Insa "
pentru satisfacerea cerintelor variabile si mereu crescande ale consumului
si pentru o valorificare cat mai rationala a petrolului este necesara si o
transformare pe cale c#imica a componentelor sale .
Cracarea si reformarea . Prin cracare se intelege scindarea unor
#idrocarburi din petrol " cu masa moleculara mare si punct de fierbere
ridicat motorine si reziduuri de la distilarea primara ! " sub influenta unor
temperaturi ridicate 5)'-))'
'
C ! " si " eventual a unor catalizatori " in
fractiuni mai mici " cu puncte de fierbere mai 0oase .
Cracarea consta din o serie de reactii primare si secundare " de
obicei greu de separat si urmarit . In principiu " materialul initial format din
compusi cu masa moleculara mare este scindat in cateva fractiuni produse
intermediare ! " din care rezulta apoi benzina si gaze . &aca " insa " aceste
produse de reactie raman in continuare e$puse in conditiile de cracare "
intervin reactii secundare care duc " in sens invers la compusi cu masa
moleculara mare " anume gudroane sau c#iar cocs . <idrogenul e$istent in
materia prima nefiind suficient pentru saturarea tuturor #idrocarburilor
rezultate la cracare " in produsul de cracare apar alc#ene si alcadiene " care "
fiind foarte reactive " pot suferi cu usurinta transformari ulterioare .
Produsul final este deci o suprpunere a acestor reactii determinat
de durata si temperatura de cracare . In practica " conditiile de cracare
trebuie astfel alese incat sa rezulte o proportie ma$ima de benzina si o
proportie minima de gaze " gudroane si in special de cocs .
1 . Cracarea termica a fost primul procedeu de cracare aplicat
in productie aplicat in productie . El este folosit pentru cracarea motorinelor
si a reziduurilor de distilare " cum si pentru reformarea benzinelor grele .
Procedeele de cracare termica in faza de vapori se aplica
petrolurilor sau motorinelor . /e lucreaza la temperaturi pana la 3''
'
C si
presiune 0oasa . Benzina obtinuta are calitati antidetonante " dar este
puternic nesaturata si deci instabila .&e aceea " pentru obtinerea benzinelor
auto se prefera procedeul catalitic 7 totusi " produsul obtinut prin cracare in
faza de vapori poate folosi ca materie prima cu caracter nesaturat necesar
industriei petroc#imice .
Reformarea termica este un procedeu dupa care o benzina
grea " cu cifra octanica mai redusa " este transformata intr-o benzina cu cifra
octanica ridicata . Procesul consta intr-o cracare termica " la temperaturi de
)''-3''
'
C si presiuni de 5'-8' atm .
2. Cracarea catalitica prezinta fata de procedeele termice
avanta0ul unei accelerari esentiale a procesului de cracare " obtinerii unor
randamente mai ridicate in benzine si " in special realizarii unei calitati
superioare a produselor rezultate .
Procedeele de cracare catalitica sunt aplicatii ale catalizei
eterogene catalizatorul in stare solida este pus in contact cu materialul de
cracat " care se gaseste in stare de vapori sau in stare lic#ida ! . &e aceea "
prezinta importanta suprafata activa si compozitia c#imica a
catalizatorului . /unt folositi " drept catalizatori " #idrosilicatii de aluminiu
cu compozitia ('-8'6 /i-
4
"2'-4'6 Al
4
--
9
si cel mult 2'6 alti o$izi
1i- " %g- " +e
4
-
9
! .
Prin cracare catalitica se obtin benzine cu cifra octanica foarte
ridicata . Pot fi supuse procesului de cracare catalitica numai fractiuni
petroliere nete de obicei motorine! " dar nu reziduri .
Reformarea catalitica " adica transformarea catalitica a
benzinelor grele " reprezinta un procedeu important si inca in dezvoltare .
Prin reformare catalitica se pot obtine nu numai benzine auto
antidetonante " ci si produse cu caracter aromatic " care pot fi folosite drept
adaosuri pentru benzine de aviatie " cum si compusi aromatici puri .
In comparatie cu procedeele de reformare termica " procedeele
de refomare catalitica dau randamente mai bune in benzine cu calitati
antidetonante superioare .
Petrolul ca materie prima pentru industria
chimica

- ramura relativ recenta a industriei c#imice " dar care se
gaseste in dezvoltare rapida " este industria petrochimica " adica acea parte
din te#nologia c#imica organica care foloseste produse obtinute din petrol
ca materii prime pentru sinteze .
&ezvoltarea recenta a petroc#imiei " mai ales in comparatie cu
carbochimia = adica a acelei ramuri a te#nologiei c#imice organice care
foloseste produse obtinute din gudroane de carbuni ca materii prime pentru
sinteze = se datoreste comple$itatii si varietatii compozitiei petrolurilor "
care ingreuneaza e$trem de mult izolarea componentelor individuale " c#iar
daca acestea fac parte predominant din clasa #idrocarburilor . - data insa
initiata " petroc#imia a luat o dezvoltare accelerata " mai ales stimulata de
cerintele ivite dupa cel de-al doilea razboi mondial " intrecand cu mult
ritmul de dezvoltare a industriei carboc#imice . In prezent e$ista o mare
varietate de produse petroc#imice peste 9'''! " cu numeroase utilizari atat
in ce priveste consumul productiv cat si ca bunuri de consum . /e apreciaza
ca produsele industriei petroc#imice reprezinta " pe plan mondial " circa o
treime din valoarea totala a productiei c#imice .
/pre deosebire de carboc#imie " care prelucreaza in cea mai
mare parte combinatii aromatice " petroc#imia prelucreaza mai ales
combinatii alifatice . Ca materii prime se folosesc unele #idrocarburi si
compusi derivati " ca de e$emplu alcani inferiori din gazele de
sonda sau naturale " alcani superiori din fractiunile grele lampant "
motorina ! sau c#iar parafina " #idrocarburi aromatice " acizi naftenici etc . "
care pot fi izolati cu destula puritate din fractiuni petroliere " astfel incat isi
gasesc utilizirea fie ca atare " fie in sinteze = c#imice . /ursele cele mai
importante pentru obtinerea de produse nesaturate si aromatice care sa fie
folosite ca materie prima pentru sinteze = c#imice sunt insa procedeele de
cracare si reformare termice si mai ales catalitice! .
&aca se tine seama de comple$itatea compozitiei petrolului "
cum si de varietatea proceselor la care pot fi supuse subtantele organice " si
anume : o$idare " reducere " sulfonare " nitrare " #alogenare " polimerizare "
alc#ilare etc . " ne putem da seama cat de mare este baza de materii prime
pe care o prezinta petrolul pentru industria c#imica .
Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o problema
deosebit de importanta si greu de prevenit si remediat . Afecteaza atat apele
de suprafata " cat si pe cele subterane . In prezent " acest gen de poluare a
devenit ubicvitar " iar consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale
apei " faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile .
Reziduurile de petrol a0ung in bazinele naturale de apa prin
deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii " uzini de cracare si
instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea
temperaturii si turbiditatii " la formarea unei pelicule de petrol la suprafata
apei sau a unor emulsii apa- petrol sau petrol-apa ! si la sc#imbarea
compozitiei apei " prin dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere
solubile " to$ice in anumite concentratii " pentru organismele acvatice " om
si animale .
Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele
e$tractibile" ca indicatori c#imic global" ce evidentiaza totalitatea
reziduurilor si germenii petrol o$idanti " ca indicator bacteriologic care"
folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere " se inmultesc cu atat
mai puternic" cu cat acest substrat este in cantitate mai mare. ?ermenii
petrol-o$idanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de
reziduuri petroliere .
Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de '"2 mg
@dm
9
.

Ca#itolul $
Conclu%ii si recomandarii
(e fapt, pro$lema raportului dintre om si mediul am$iant nu
este noua./a a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti,
caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a
multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate
la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.
'ultiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului
natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in
vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri
de plante de cultura si a domesticit animale sal$atice.Pana aici,
ecili$rul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte
restranse, care nu puteau afecta ansam$lul.
*otitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu
seama, cu noua revolutie tenico-stiintifica, gratie careia avioane si
racete $razdeaza, astazi, vazduul si strapung norii, nave tot mai
mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor,
cascade de idrocentrale transorma puterea apelor in sal$e de
lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere
vertiginoasa. #ntr-un cuvant, stiinta si tenica moderna, sporind
nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.(ar reversul civilizatiei industriale este contemporane,
al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.
2u$ impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult
sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale
de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este
confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare,
fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele./fectele ei
sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale
Antarcticii.
2-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au
provocat mediului natural pagu$e mai mari decat intr-un mileniu
A. 3ezumatul neconformarii cuantificate
Analizele complexe ale esantionelor de sol de pe cei -44 m+
poluati cu produse petroliere au relevat faptul ca intrega arie este
impreganta cu produse petroliere.
Analiza gravimetrica arata o concentratie glo$ala a contaminari cu
petrol de pana la -54 444 mg67g, superioara limitei de interventie
prevazuta in norme (8+444 mg67g".
'etodele instrumentale au evidentiat prezenta compusilor tipici din
motorina si *9%. (in pacate, acesti compusi, in contact cu solul,
cu acizi umici din sol, cu resturi vegetale etc., timp indelungat si
su$ influenta luminii si fluctuatiilor de temperatura, au suferit
numeroase procese cimice, fotocimice sau de oxido-reducere,
astfel ca au aparut o multime de compusi intermediari si secundari,
care complica matricea naturala prin suprapunere spectrala, fapt
ce ingreuneaza interpretarea cromatogramelor. Asa se explica si
faptul ca in unele cromatograme apar peste -44 de picuri,
corespunzatoare la mai mult -44 de compusi individuali.
*auzele acestei situatii o constituie)
- utilajele veci cu care se realizeaza transferul produselor
petroliere din vagoane *.3 in rezervoare si din rezervoare spre
instalatiile .a$ricii de .ermentare &utun0
- neimpermea$ilizarea platformei punctului # *9%0
- neglijenta in exploatarea produselor petroliere.
B. 3ezumatul o$ligatiilor necuantificate si al o$ligatiilor
conditionate de un viitor incert
#n urmatoarele luni, .a$rica de .ermentare &utun :laduleni,
urmeaza a intra in proces de privatizare. Acest proces presupune
asumarea de catre noii propietari si a o$ligatiilor de mediu ale
2ocietatii. #n conformitate cu legislatia de mediu, noua conducere
tre$uie sa ia in discutie implementarea unui 2istem de
'anagement de 'ediu, conform grupei de 2tandarde #2O ;,444.
Aplicarea unui astfel de plan ar putea aduce eliminarea neglijentei
in serviciu, una din cauzele majore ale producerii poluarii mediului.
*.3ecomandari pentru elementele programului de conformare
*auzele poluarii cu produse petroliere a perimetrului analizat sunt
extrem de simplu de inlaturat.
Avand in vedere experienta anterioara in asemenea evenimente
putem propune urmatoarele)
(ecoperatarea deponiilor impregnate cu petrol si transportarea
materialelor rezultate la o rampa de depozitare a deseurilor, dupa
o preala$ila ardere a lor (ardere ce tre$uie realizata treptat si su$
directa supravegere a inspectorilor de mediu din AP' 2latina"0
<ivelarea depozitului prin ram$leere cu pietrisuri si nisipuri,
urmarindu-se realizarea unei pante de --,4 spre nord0
Betonarea intregii suprafete ram$leeate si nivelate, dupa
impermea$ilizarea ei cu material rezistent (geotextil"0
*onstruirea unor parapetii de protectie inalti de -4-54 cm pe toate
laturile depozitului, astfel inctt pluvialul si eventualel produse
petroliere sa fie canalizate intr-o singura directie
Ca#itolul $
&i'liografie
1 . 2avel .rim )
Chimie generala
+
.
Sanda Fatu, Cornelia Grecescu, Lia
Cojocaru, Veronica David )

*imie *; 'anual*lasa A
=##-A
-
.
Dumitru Oancea, Ana Maria
Oancea, Corneliu odin )
*imie. Principii si
aplicatii
,
.
2orin 'ager, 9iviu Olenic si altii )
*imie pentru grupele
de performanta