Drept Constituional

1. Dreptul Constituional ca ramur de drept i tiin juridic.

Dreptul constitutional ca ramura a sistemului de drept, nu studiaza numai anumite norme juridice constituite intr-o
ramura distincta a dreptului, ci si raporturile juridice ce se nasc in procesul de aplicare al acestor norme. Notiunea de
drept constitutional poate fi utilizata insa si pentru a desemna o anumita disciplina stiintifica, caz in care prin aceasta
sintagma nu trebuie sa intelegem un ansamblu de norme avand un obiect specific, ci disciplina care cerceteaza din punct
de vedere stiintific normele dreptului constitutional. Stiinta dreptului constitutional cauta sa determine categoriile care ii
sunt proprii, cauta sa stabileasca legitatile obiective care stau la baza dezvoltarii fenomenelor juridice ce-i sunt
specifice. Domeniul pe care il studiaza, este constituit din regulile dreptului constitutional si fenomenele juridice
nascute in procesul aplicarii acestor reguli.
1. Stiinta dreptului constitutional presupune cercetare stiintifica a fenomenelor juridice, lucru
care se realizeaza in doua etape:este necesara cercetarea esentei fenomenelor juridice si evolutia si legile
lor de dezvoltare.
2. presupune procedeul invers, adica, odata lamurita esenta, si precizate cauzele care au dat
nastere diferentelor institutiilor juridice, acestea vor fi examinate atat fiecare in parte cat si transformarile
pe care le parcurg. Cercetarea nu se va limita numai la evidentierea criteriilor formale care le
caracterizeaza, ci va putea sa le explice pe baza legilor moderne de dezvoltare.
rientarile actuale ale stiintei dreptului constitutional sint indreptate spre conservarea formelor organizarii de stat
clasice, caracteristice democratiei. Semnificativa pentru orientarea contemporana a stiintei dreptului constitutional, este
aprecierea lui !aurice Dunerger, care recunoaste ca puterea politica si constrangerea economica sunt profund legate
intre ele.
Delimitarea dreptului constitutional de celelalte ramuri de drept
"na dintre problemele controversate din doctrina, se refera la delimitarea dreptului constitutional de celelalte
ramuri de drept. #n acest context, a fost elaborata teoria bivalentei notiunii de drept constitutional. #n acceptiune larga a
sintagmei dreptului constitutional, aceasta ar cuprinde potrivit acestei teorii, si alte ramuri de drept precum dreptul
administrativ, bazele dreptului civil si dreptul international.
#n sens restrans, dreptul constitutional ar avea un obiect mai limitat care ar consitui obiectul propriuzis al acestei
ramuri principale de drept. $eoria bivalentei notiunii de drept constitutional a avut o larga circulatie in doctrina juridica
a dreptului constitutional a secolului %#%, si in primele decenii ale secolului %%. &ceasta teorie isi avea originea in
clasificarea dreptului contemporan, in dreptul public si dreptul privat, clasificare preluata in doctrina contemporana din
dreptul roman. 'ea mai mare parte a autorilor din doctrina noastra juridica se pronunta impotriva celor doua conceptii
de drept constitutional.
(ornind de la principiul general al teoriei dreptului, potrivit caruia in delimitarea diferitelor ramuri, criteriul de
baza il constituie obiectul reglementarii, se poate constata ca fiecare dintre ramurile de drept are un obiect destinat,
precum si o metoda de reglementare peorpie care difera de la o ramura de drept la alta.
$inand cont ca normele dreptului constitutionalreglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii, rezulta si locul deosebit de important pe care-l ocupa normele
constitutionale in ierar)ia normelor juridice. 'onstitutia, actul normativ cu cea mai mare forta juridica,este izvorul
principal al dreptului constitutional. &cest fapt face ca normele dreptului constitutional sa determine continutul
normelor celorlalte ramuri de drept, al caror izvor il constituie diferitele legi ordinare precum codul penal, civil, al
familiei, al muncii, etc. &ceste legi ordinare trebuie sa fie confirm 'onstitutiei, deoarece 'onstitutia contine dispozitiile
cadru de importanta esentiala, referitoare la forma de stat, la organizarea si functionarea (arlamentului, la atributiile
sefului statului, la raporturile acestuia cu celelalte organisme politice, etc.
#n concluzie, dreptul constitutional este o ramura distincta a dreptului, un obiect de reglementare propriu, cu o
metoda de reglementare specifica, cu trasaturi caracteristice care il delimiteaza de celelalte ramuri de drept, si care ii
asigura locul principal in sistemul romanesc de drept.
2. Dreptul i statul n sistemul puterii.
3. Aspecte juridice i politice privind statul.
'uv*ntul +stat, provine din latinescul status, semnific*nd ideea de ceva stabil, permanent. 'onceptul statului este
exprimat din perspective diferite care *ntrunesc elementele caracteristice, cele mai generale, ale tuturor statelor,
indiferent de perioada existen-ei lor. #at. doar c*teva dintre ele:
/Statul este unitatea format. de un ansamblu de indivizi reuni-i printr-o leg.tur. na-ional., locuind pe un teritoriu
determinat, care le este propriu lor, 0i dominat de un 1uvern, adic. de o putere investit. cu dreptul de a formula ordine
0i de a face ca acestea s. fie executate,.
/Statul semnific. dimensiunea specific. 0i esen-ial. a societ.-ii politice, societate care a rezultat din fixarea unui
teritoriu determinat al unei colectivit.-i umane re- lativ omogene 0i care este guvernat. de o putere institu-ionalizat.,
av*nd capacita- tea 0i mijloacele de a exprima 0i a realiza voin-a unei p.r-i din colectivitate, ca voin-. general.,.
/Statul este un sistem organiza-ional, care realizeaz. *n mod suveran conducerea unei societ.-i 2a unui popor
stabilit pe un anume teritoriu3, de-in*nd *n acest scop at*t monopolul cre.rii, precum 0i monopolul aplic.rii dreptului,. o
organiza-ie politic. a de-in.torilor puterii de stat care, *n exclusivitate, poate impune executarea voin-ei generale,
aplic*nd, *n caz de necesitate, for-a de constr*ngere. Statul se caracterizeaz. prin c*teva elemente sau dimensiuni istorice
0i politice, cumulate calitativ 0i care stau la baza orc.rui stat, 0i f.r. ele statul este de neconceput. 4a ele se atribuie:
teritoriul, popula-ia 2naiunea3 0i suveranitatea.
Teritoriul este dimensiunea material. a statului. De0i, la prima vedere, teritoriul pare s. fie o no-iune geografic.,
el reprezint., deasemenea, un concept politic 0i juridic. &cest rol al teritoriului reiese din func-iile pe care le are acesta:
a3 $eritoriul este factorul care permite situarea statului *n spa-iu, localiz*nd *n a0a mod statul 0i delimit*ndu-l de alte
state5 b3 (rin intermediul teritoriului statul stabile0te leg.turile cu cei ce-l locuiesc, definindu le calitate special. de
apartenen-. la statul respectiv, calitate de supu0enie sau cet.-enie5 c3 $eritoriul determin. limitele extinderii puterii
publice 0i contribuie la structurarea autorit.-ilor publice *n dependen-. de organizarea teritoriului5 d3 $eritoriul este
simbolul 0i factorul de protec-ie a ideii na-ionale. $eritoriul statului cuprinde solul, subsolul, apele 0i coloana de aer de
deasupra solului 0i a apelor asupra c.rora statul *0i exercit. puterea sa suveran..
(otrivit conceptului 'onstitu-iei 6epublicii !oldova 0i standardelor interna-ionale, teri-toriul statului *i sunt
specifice urm.toarele caractere juridice: inalienabilitatea i indivi-zibilitatea.
Populaia constituie dimensiunea demografic., psi)ologic. 0i spiritual. a statului. 7xisten-a unui stat f.r.
popula-ie este de neconceput. &cesta e 0i firesc. Statul este o so-cietate uman. organizat., o societate stabilizat. *n
interiorul unor frontiere permanente. 'ei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frotiere 0i sunt supu0i aceleia0i puteri
pot avea fa-. de aceasta ori calitatea de cet.-ean, de membru al statului respecti, ori calitatea de str.in 2 persoana avnd
alt cetenie dect cea a statului n care locuiete3, ori pe cea de apatrid. Dintre acestea trei categorii de persoane
numai cet.-enii se bucur. de deplin.tatea drepturilor 0i posed. deplin.tatrea obliaga-iilor stabilite stat. 'omunitatea
indivizilor care se afl. pe teritoriul strict determinat al statului 0i asupra c.reia se exercit. puterea de stat e o categorie
complex.. 8n unele cazuri comunitatea formeaz. o na-iune, na-iunea fiind indintificat. cu popula-ia. Na-iunea nu trebuie
confundat. nici cu statul 0i nici cu popula-ia, ca element constitutiv al acestuia. 7a /este o asocia-ie de oameni av*nd
aceea0i limb., aceea0i origine, ace-lea0i obiceiuri, acelea0i idei 0i sentimente, dezvoltate printr-o lung. conve-uire,
1
.
Na-iunea constituie nu o simpl. comunitate uman.. 7a e comunitatea uman. format. istorice0te pe un teritoriu
distinct, anume pe acest teritoriu comunitatea uman. dat. *0i formez. limba, cultura, obiceiurile, tradi-iile, spiritualitatea
de neam, factura psi)ic., de acest teritoriu, comunitatea dat. *0i leag. trecutul istoric, prezen-a 0i, indiscutabil, viitorul.
art. 19 al 'ostitu-iei 6epublicii !oldova prevede c. /statul are ca fundament unitatea poporului 6epublicii
!oldova. 6epublica !oldova e:ste patria comun. 0i indivizibil. a tuturor cet.-enilor ei,. !ai mult ca at*t: /Statul
recunoa0te 0i garanteaz. dreptul tuturor cet.-enilor la pas-trarea, la dezvoltarea 0i la exprimarea identit.-ii lor etnice,
culturale, lingvistice 0i religioase,.
Suveranitatea constituie cel mai caracteristic element specific al statului. (uterea este un fenomen legal de
autoritate, care se caracterizeaz. prin posibilitatea de coordona ac-tivitatea oamenilor conform unei voi-e supreme, de a
comanda, de a da ordine 0i necesi-tatea de a se supune acestei comenzi. &utoritatea presupune coordonarea, comand. 0i
supunere. Suveranitatea este cea mai important.. 4a etapa contemporan. tot mai frecvent este definit. ca fiind /dreptul
statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state,.
. !orma de or"ani#are a puterilor.
Separarea puterilor *n stat, numit. adesea doar ;separarea 2sau 0i separa-ia3 puterilor;, este un termen politic
creat 0i folosit pentru prima dat. de g<nditorul politic francez al epocii #luminismului ')arles de Secondat, =aron de
!ontes>uieu
?1@

?2@
, constituind un model de guvernare a tuturor statelor democratice de ast.zi.
'onform acestui model, puterea statului trebuie divizat. *n diferite compartimente cu puteri 0i responsabilit.-i
separate 0i independente. 'ea mai normal. separare a acestor puteri este cea tripartit., care se *nt<lne0te la majoritatea
na-iunilor moderne, unde este vorba de puterile legislativ., judiciar. 0i executiv., cu men-iunea c. aceste func-ii nu au
voie s. se afle *n aceea0i m<n.. &cest principiu a fost enun-at *nc. de c.tre Ao)n 4ocBe 2;$Co treatises on government;,
1DE93 0i mai ales de c.tre '. de !ontes>uieu 2;De lFesprit des lois;, 1G:H3 *n lupta *mpotriva statului absolutist,
principiul acesta devenind baza statului constitu-ional modern. (rin separata transmitere a func-iilor c.tre parlament,
guvern, administra-ie, precum 0i c.tre judec.tori independen-i, puterea statal. este -inut. *n ec)ilibru prin intermediul
unor controale reciproce 2ec)ilibrul puterilor3, ap.r<nd astfel pe cet.-eni de eventualele ac-iuni despotice ale statului.
(ropov.duitorii separ.rii puterilor *n stat cred 0i afirm. c. aceast. limitare a responsabilit.-ilor 0i a puterilor
protejeaz. democra-ia 0i bloc)eaz. apari-ia tiraniei, *n timp ce critici ai separ.rii puterilor, a0a cum ar fi profesorul
')arles !. Iardin,
?J@
subliniz. c. indiferent de realiz.ri, separarea puterilor *ncetine0te procesul de guvernare,
promoveaz. dictatura executivului, respectiv consfin-e0te imposibilitatea tragerii acestuia la r.spundere, tinz<nd
totodat. s. marginalizeze legislativul.
8n realitate, nu exist. nici un sistem democratic care are o absolut. separare a puterilor, sau, la cel.lalt cap.t al
spectrului, nu exist. nici un sistem politic av<nd aceste puteri ;total integrate;. Numai unele dintre sistemele politice
actuale sunt fondate declarat pe acest principiu al separ.rii, *n timp ce altele sunt clar bazate pe interconectarea 0i
*ntrep.trunderea lor. 8n acela0i timp, *n zilele noastre 0i federalismul este deseori o form. de separare a puterilor.
(rin transmiterea func-iilor c.tre parlament, guvern 0i administra-ie, precum 0i c.tre judec.tori independen-i,
puterea statal. este -inut. *n ec)ilibru prin intermediul unor controale reciproce 2ec)ilibrul puterilor3, cet.-enii fiind
astfel ap.ra-i de poten-ialele interven-ii despotice ale statului.
8n ceea ce prive0te dictaturile, aici principiul separa-iei puterilor nu *0i g.se0te aplicare, pentru c. puterea
legislativ. 0i cea executiv. se afl. de cele mai multe ori *n aceea0i m<n., iar independen-a sistemului juridic este
limitat. sau c)iar *nc.lcat. complet. 8n loc de a separa cele trei puteri - legislativ., juridic. 0i executiv. - , statul
dictatorial se comport. dup. principiul 2exemplificativ3 ;eu dau legea, eu te judec, 0i tot eu te supun la pedeaps.;.
$. !ormele de "uvernmnt.
!orma de "uvernm%nt
8n dreptul constitu-ional, prin forma de guvern.m<nt *n-elegem, *n general, modul *n care sunt constituite 0i
func-ioneaz. organele supreme *ntr-un stat. 7a este raportat., *n principiu, la tr.s.turile definitorii ale 0efului de stat 0i la
raporturile sale cu puterea legiuitoare. 6ealiz<nd o sintez. a formelor de guvern.m<nt, vom re-ine c. cele mai utilizate
au fost 0i sunt monar)ia 0i republica.
1. &onar'ia ( 'a form. de guvern.m<nt, se caracterizeaz. prin aceea c. 0eful statului este un monar) 2rege,
domn, *mp.rat, prin-, emir3, absolut sau nu, ereditar sau desemnat dup. proceduri specifice *n func-ie de tradi-iile
regimului constitu-ional. !onar)ia este cunoscut. din cele mai vec)i timpuri 0i a fost cea mai r.sp<ndit. form. de
guvern.m<nt, *n evolu-ia monar)iei se pot identifica: monar)ia absolut., monar)ia limitat., monar)ia parlamentar.
dualist., monar)ia parlamentar. contemporan..
&onar'ia a)solut* ca cea mai vec)e form. de monar)ie, se caracterizeaz. prin puterea discre-ionar. *n stat a
monar)ului. &ceast. form. specific. p<n. la 6evolu-ia francez., a existat p<n. aproape de timpurile noastre, fiind de
men-ionat c. la *nceputul secolului al %%-lea existau *nc. dou. imperii absolute 0i anume #mperiul rus 0i #mperiul
otoman.
&onar'ia limitat +constituional,* a0a cum o arat. c)iar denumirea, se caracterizeaz. prin limitarea puterilor
monar)ului prin legea fundamental. a starului 2constitu-ia3. 'u toate aceste limit.ri, monar)ul are un mare rol,
atribu-iile parlamentului fiind reduse.
&onar'ia parlamentar dualist este o form. a monar)iei constitu-ienale, *n care monar)ul 0i (arlamentul
stau, din punct de vedere legal, pe o pozi-ie egal..
&onar'ia parlamentar contemporan* *nt<lnit. ast.zi *n &nglia, =elgia, landa, -.rile scandinave, ca o
expresie a tradi-iei 0i istoriei acestor -.ri, are mai mult un caracter simbolic. !onar)ul p.streaz. unele prerogative
precum dreptul de a dizolva (arlamentul, dreptul de numiri *n func-ii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi.
2. -epu)lica ( 7ste acea form. de guvern.m<nt *n care, a0a cum se spune, cet.-enii se guverneaz. singuri,
desemn<ndu-0i sau aleg<nd un 0ef dg stat, denumit de regul. pre0edinte. #n republic. guvernarea se *nf.ptuie0te prin
reprezentan-i ale0i dup. proceduri electorale. &ici 0eful de stat-pre0edintele de republic. - este ales fie direct prin vot
universal, fie de c.tre (arlament, desemnare ce determin. clasific.ri ale acestei forme de guvern.m<nt.
-epu)lica parlamentar se caracterizeaz. prin alegerea 0efului de stat de c.tre (arlament, singur sau completat
cu delega-i, *n fa-a c.ruia de altfel 0i r.spunde, nuan-at desigur. Datorit. acestui lucru, pozi-ia legal. a 0efului de stat
este inferioar. (arlamentului 2#talia, &ustria, 1ermania, Kinlanda3.
-epu)lica pre#idenial se caracterizeaz. prin alegerea 0efului de stat de c.tre cet.-eni, fie direct prin vot
universal, egal, secret 0i liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale 2S.".&., de exemplu3.
.. !ormele de stat.
Statul unitar
- Statul unitar prezint. urm.toarele caracteristici principale: a3 este format dintr-un ansamblu unic de organisme
constitu-ionale prin care se exercit. puterea politic. la nivel central 0i local5 b3 activitatea de guvernare se difuzeaz. de
la centru pe cale ierar)ic.5 c3 exist. o singur. ordine juridic. *ntemeiat. pe o consti tu-ie unic.5 d3 popula-ia are o
singur. cet.-enie.
- De0i statul este unitar, teritoriul s.u poate fi *mp.r-it *n unit.-i administrativ-teritoriale. Subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale statului au caracter eminamente administrativ 0i nu constituie state *n interiorul statului.
- Structura unitar. a statului s-a format, *n general, odat. cu apari-ia statului *nsu0i. &cesta a fost cazul unora
dintre cele mai vec)i state europene 2Kran-a, 1recia 0.a.3
- $rebuie men-ionat c. teoretic, exercitarea puterii presupune concentrarea acesteia la un centru unic de decizie
care o va converti *n decizii obligatorii pentru *ntreaga popula-ie 0i pentru *ntregul teritoriu al statului.
- Din punct de vedere practic, conducerea centralizat. prezint. avantajul c. actele parlamentului 0i ale
guvernului ar fi aplicate unitar pe *ntreg teritoriul statului. De asemenea, conducerea centralizat. presupune dreptul de
control al centrului asupra modului *n care *i sunt respectate deciziile 0i posibilitatea de corec-ie a actelor care nu sunt
conforme cu ordinele autorit.-ilor centrale.
- structur. statal. unitar. conceput. pe metode stricte de centralizare nu poate fi pus. *n aplicare *n condi-iile
statului modern. &ceasta deoarece orice structur. unitar. rigid., supercentralizat. presupune prin defini-ie lipsa unor
verigi intermediare, par-ial autonome, *ntre puterea central. 0i destinatarii deciziilor luate de guvernan-i. &stfel, *n
niciun stat modern nu se poate concepe ca membrii guvernului s. se poat. ocupa personal 0i nemijlocit de
solu-ionarea tuturor problemelor guvern.rii ivite pe *ntreaga cuprindere a statului. Numai activitatea legislativ. se
desf.0oar. la centru dar de c.tre agen-i fie reprezentan-i ai na-iunii, fie ai colectivit.-ilor locale.
- ')iar dac. centralizarea absolut., adic. conducerea statal. exercitat. exclusiv de la centru ar fi te)nic posibil.,
din punct de vedere politic nu ar fi dezirabil s. se *ncredin-eze atributele guvern.rii unui singur centru de decizie,
deoarece acesta ar putea nesocoti interesele locale sau s-ar putea c)iar s. nu le cunoasc.. &cesta este motivul pentru
care *n practic., centraliz.rii i se aduc dou. corective, 0i anume desconcentrarea 0i descentralizarea.
Statul compus
- Spre deosebire de statul unitar, statul compus este format din mai multe entiti statale reunite ntr-un stat
suprapus lor i legate ntre ele prin raporturi juridice mai mult sau mai puin strnse.
- &r)etipul statului compus este statul federal. Statul federal este o asocia-ie de state care decid *n mod liber, *n
virtutea suveranit.-ii lor, s.-0i creeze organe comune, c.rora le confer. o parte din competen-ele lor, *ndeosebi, *n
domeniul militar, al diploma-iei sau financiar.
- 8n istoria politic. a unor state au existat, *ns., forme rudimentare de state compuse, state regrupate sub numele
general de uniuni de state 0i confedera-ii de state.
/niunile de state
- 7xist. o veritabil. uniune de state atunci c<nd dou. sau mai multe state se grupeaz. pentru a forma o nou.
entitate politic. distinct. 0i pentru a exercita *n comun anumite activit.-i, *n special *n domeniul ap.r.rii, finan-elor 0i
rela-iilor interna-ionale. 8n cadrul uniunii, fiecare stat membru *0i p.streaz. personalitatea juridic. intern. 0i
interna-ional., dar accept. s. *ncredin-eze unui organ comun responsabilitatea lu.rii deciziilor *n domenii stabilite prin
actul juridic 2tratatul3 de consfin-ire a uniunii.
Con0ederaiile de state
- 'onfedera-ia de state este o asocia-ie teoretic permanent. de state care urm.resc obiective identice, *ndeosebi *n
domeniul rela-iilor interna-ionale 0i al ap.r.rii 0i sunt legate prin angajamente reciproce. $otodat., confedera-ia are unul
sau mai multe organe comune ale statelor membre, care exercit. atribu-ii *n numele acesteia. Kiecare stat confederat
p.streaz. suveranitatea sa intern. asupra cadrului constitu-ional. Dar suveranitatea pe plan interna-ional este exercitat.
*n numele confedera-iei de un organ comun L &dunare, Diet. etc. L care adopt. decizii *n unanimitate.
Statul 0ederal
- Statul federal este format din mai multe formaiuni statale care beneficiaz de un statut de autonomie
n materie constituional, lingvistic i judectoreasc i se subordoneaz acestuia. 8n rela-iile interna-ionale,
numai statul federal are calitatea de subiect de drept. 4eg.tura de asociere *ntre state este stabilit. prin constitu-ie.
Statul federal se prezint., a0adar, ca o asocia-ie de state care se supun, pe de o parte, unei puteri centrale unice
2puterea federal.3 0i care, pe de alt. parte, conserv. o larg. autonomie constitu-ional., administrativ. 0i jurisdic-
-ional..
- $r.s.turi caracteristice ale statului federal:
a3 unitatea pe plan internaional. Statele componente ale federa-iei nu se bucur. de personalitate juridic. *n
rela-iile interna-ionale.
b3 diversitatea constituional i juridic pe plan intern. Kiecare stat federat are *n mod normal propriul s.u sistem
constitu-ional, institu-ii guvernamentale, propria legisla-ie, sistem de organizare judec.toreasc..
c3 supleea raporturilor ntre federaie i statele membre. 7ste tr.s.tura cea mai important. a federa-iei.
1. -e"imul politic.
6egimul politic este un subsistem al sistemului politic. 7l reprezinta conceptul fundamental al tipologiei clasice a
modurilor de organizare si exercitare a puterii politice. Auristii moderni catalog)eaza regimurile politice urmarind
raporturile interne dintre diferitele organe institutionale: regimuri de separare a puterilor, regimuri de suprapunere a
puterilor, regimuri de colaborare a puterilor.
A. Democratiile pluraliste - democratia a ajuns sa fie considerata o etic)eta intrucatva compromisa, esecurile ei
fiind sanctionate de istorie, pe de alta parte ea continua sa ramana un ideal al guvernarii poporului prin si pentru popor,
greu de atins. $eorii clasice despre democratie
a3 democratia /procedurala+ -5 un ansamblu de institutii ce tind sa apere societatea de orice tentatie si tendinta
despotica.
b3 democratia /substantiala+ -5 mostenire a idealurilor 6evolutiei franceze, postuleaza ca institutiile, drepturile
individuale si colective nu reprezinta decat instrumente in slujba unei cauze superioare, catre care trebuie sa tinda
toti indivizii.
Democratia ca valoare si nu ca metoda
7xista insa si o teorie alternativa care insista asupra faptului ca democratia rezida intr-o metoda ce permite
poporului de a-i accepta sau respinge pe cei c)emati sa il guverneze. (rincipiul democratiei a3 principiul reprezentativ -5
in virtutea caruia poporul suveran delega prin sufragiu universal unui numar redus de mandatari grija de a-i exprima
propria vointa. &cest principiu de mediere se sprijina pe o /metoda a rabdarii+. Suporterii candidatilor infranti asteapta
urmatorul verdict al urnelor. b3 principiul majoritatii -5 recunoscand dreptul la exprimarea opiniilor, democratia accepta
opozitia ideilor si nu absolutizeaza realizarea unanimitatii de vederi. &cest principiu consacra dimensiunea competitiva
a democratiei.
M 'ompetitia democratica vizeaza in principal cucerirea de catre un partid sau alianta de partide pozitii de putere in stat.
M &vansul democratiei se insoteste cu un recul al violentei politice. #nformarea politica ramane circumscrisa, in
democratie, cadrului simbolic si neutralizat al discursurilor si argumentelor dezbatute. Niolenta reziduala este
condamnata intotdeauna ca periclitand fundamentale insesi ale democratiei.
M 'ompetitia democratica este una rationalizata, in care regulile jocului politic sunt acceptate si respectate de catre toti
actorii. &ceasta situatie este rezultatul unui proces istoric de socializare politica si internalizare a valorilor pluralismului.
=. 6egimurile autoritare
M #n aceasta categorie sunt incluse in genere regimurile in care primeaza violenta si arbitrariul: despotismul,
bonapartismul, populismul, fascismul. Krontierele autoritarismului sunt vagi, termenul sugerand forme de guvernamant
care astazi sunt percepute ca totalitarisme: dictatura, tirania.
M &utoritarismul -5 este conceput adesea ca un antidot menit sa contracareze imperfectiunile democratiei si este favorizat
de dificultatile instituirii democratiei in societati fara traditie reprezentativa, principii egalitare, desc)idere spre dialog si
toleranta si care nu acorda credit libertatii individului si drepturilor cetateanului.
M 7xista o tendinta in societatile traditionale ca autoritarismul social sa se transforme intr-unul politic dupa cum
unanimitatea pe baze religioase si etnice poate incuraja anumite forme de autoritarism politic.
M 6egimurile autoritare apar cel mai adesea in societati in care convulsiile si crizele politice, exclusivismele ideologice
si tiparele culturale conservatoare sau radicaliste isi pun pecetea asupra ec)ilibrului politic.
'riterii de definire a autoritarismului politic a3 limitarea competitiei electorale5 viata politica devine obiectul unui
control sever din partea puterii ce duce uneori pana la disparitia pluralismului politic. b3 blocarea informatiei5 in
raporturile cu mass-media puterea uzeaza in regimul autoritar de presiuni si cenzura. Dar supraveg)erea nu poate fi
stricta si nici nu are ca rezultat intotdeauna o mobilizare ideologica totala. c3 mentinerea clivajului stat-societate5 spre
deosebire de regimurile totalitare, cele autoritare nu repun in discutie relatia de diferentiere intre stat si societatea civila.
6egimurile autoritare se acomodeaza structurilor sociale existente, permitand c)iar un grad de autonomizare periferica
' 6egimurile totalitare
'riteriile de definire ale totalitarismului a3 'arl A. Kriedric) 2in lucrarea Dictaturile totalitare si autocratia -5 1EOE3
stabileste urmatoarele criterii:
- o doctrina oficiala, acoperind toate aspectele existentei umane si la care se presupune ca adera toti membrii5
- un partid de masa, unic ierar)izat, avand in fruntea sa un conducator c)arismatic si compus din militanti fideli
econditionat5 - un monopol al puterii asupra fortelor armate5 - un monopol al puterii asupra mijloacelor de productie5
- un sistem de putere politieneasca terorista ce se sprijina pe monopolul violentei si al propagandei politice5
rdinea politica totalitara are ca elemente: a3 conducatorul suprem b3 partidul unic si de masa, fundamentat pe o
ideologie exclusivista, c3 politia politica este omniprezenta, disciplinata si secreta. d3 cetateanul este un pion al
mecanismului totalitar5 el devine voluntar sau involuntar complicele puterii totalitare. $otalitarismul acapareaza
societatea civila si modeleaza arbitrar comportamentele umane.
2. Controlul constituionalitii le"ilor.
'onstitutia L actul normativ fundamental, care se bucura de suprematie in raport cu toate cele lalte legi organice,
ordinare si acte normative subordonate legei. 7a stabileste modul de organizare a societatii in stat si bazele jurid. &le
sattului se consacra drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetat. Daca admitem o erar)ie a puterilor in stat,
in fruntea sa ar sta organul reprezentativ si unica autoritate legislativa. (ornind de la o asemenea realitate incontestabila
'6! insereaza principiul statului de drept, ridicind 'onstitutia la rangul de lege suprema a statului. &sigurarea
suprematiei 'onst. Nu trebue sa ramina un simplu principiu const, si e necesara instituirea si crearea conditiilor de
realizare a unui sistem de garantii care ar permite ca const sa se manifeste intradevar drept act normativ cu fota juridca
suprema. 7xistenta sanctiunilor aplicabile in caz de nerespectarea a const are o mare importanta.in literatura de
specialitate sunt evidentiate J garantii juridice care asigura suprematia const: controlul general al aplicarii const, in
datoria fundamentala de a respecta const si contrulul constitutionalitatii legilor.
contrulul constitutionalitatii le"ilor +CC3,4 este o activitate orgamizata de verificare a conformitatii legilor cu
const. Daca privim controlul constitutionalitatii legilor ca o institutie juridica a D', constatam ca el cuprinde regulile
privitoare la organele competente de a face aceasta verificare, procedura verificarii, si masurile ce pot fi luate dupa
realizarea verificarii. #n favoarea existentii acestui control se aduc urmatoarele argemente: legislatorul este si el
predespus greselei, const are lacunele ei etc. (entru a argumenta necesetate ''4, pentru inceput ne referim la notiunea
de constitutionalitatii a legilor. #n literatura juridca constitutionalitatea legilor este considerata ca o parte componenta a
principiului legalitatii. 4egea organica ordinara si actele normative subordonate legii trebue sa corespunda const. (entru
a respecta conditiile legalitatii. #ntro forma mai simpla notiunea de constitutionalitatea poate fi apriciata drept validare a
unei legi sau act juridic. ''4 pot fi supuse actiunile si actele partidiilor si organizatiilor social politice.
alta problema legata de ''4 este cea care tine de efectele pronuntarii neconnstitutionalitatii legii, dupa logica
juridica lgea neconnstitutionala trebue anulata dat fiind faptul ca in vertutea suprematiei const ea nu poate obliga nici un
organ de stat sa o aplice si nici un cet sa sa supuna

5. Curtea Constituionala 4 autoritate de jurisdicie constituional.
4a 2J februarie 1EEO, a fost creata 'urtea 'onstitutionala, prima autoritate de jurisdictie constitutionala in istoria
6epublicii !oldova. 'rearea institutiei in cauza a fost preconizata de 'onstitutia 6epublicii !oldova, adoptata la 2E
iulie 1EE:. &ctivitatea 'urtii 'onstitutionale este reglementata prin titlul N articolele 1J: -1:9 din 'onstitutie si prin
4egea nr. J1G-%### din 1J decembrie 1EE: ;'u privire la 'urtea 'onstitutionala; si 'odul jurisdictiei constitutionale nr.
O92-%### din 1D iunie 1EEO.
'urtea 'onstitutionala a 6epublicii !oldova se afla in afara puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.
'ompetenta sa, stabilita prin 'onstitutie, si activitatea de zi cu zi denota independenta acestei institutii si subordonarea
ei doar 4egii Supreme. Spre deosebire de instantele judecatoresti de drept comun, 'urtea 'onstitutionala este unica
autoritate publica politico-jurisdictionala, care examineaza in exclusivitate probleme de drept si contribuie la
perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de (arlament, (resedintele 6epublicii !oldova si 1uvern.
'urtea activeaza conform propriei jurisdictii, in baza principiilor independentei, colegialitatii, legalitatii si
publicitatii, dispune de autonomie financiara si de buget propriu, inclus distinct in bugetul de stat.
'urtea 'onstitutionala isi exercita atributiile de baza numai in sedinte plenare. $oate )otaririle 'urtii sint
definitive si executorii pe intreg teritoriul tarii. 4egile si alte acte normative sau unele parti ale acestora declarate
neconstitutionale devin nule din momentul adoptarii )otaririi 'urtii 'onstitutionale.
'urtea 'onstitutionala este compusa din sase judecatori, numiti de catre ramurile puterii din stat pentru un mandat
de sase ani, cu dreptul de a pretinde la inca un mandat. Doi judecatori sint numiti de (arlament, doi de 1uvern si doi de
'onsiliul Superior al !agistraturii.
4egea stabileste un sir de garantii pentru ca judecatorii sa-si poata indeplini atributiile, principalele fiind
independenta, inamovibilitatea, imunitatea. Audecatorii au drepturi egale, precum si obligatii egale.
4egea interzice judecatorilor 'urtii 'onstitutionale sa exercite paralel alte activitati remunerate, cu exceptia
activitatii didactice si stiintifice. Audecatorii nu pot face parte din partide sau miscari politice sau sa le sustina intr-un
mod sau altul, nu pot participa la campaniile electorale sau sa desfasoare alta activitate politica. Audecatorii trebuie sa se
abtina de la orice actiune care contrazice statutul de judecator.
(resedintele 'urtii si judecatorul care il inlocuieste se aleg pentru un termen de J ani de judecatorii 'urtii, avind
dreptul de a fi realesi inca pentru J ani.
(e linga 'urte 'onstitutionala se formeaza Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activitatii 'urtii, acorda
asistenta informationala, organizatorica, stiintifica si de alta natura, organizeaza audienta cetatenilor, examineaza in
prealabil sesizarile 'urtii 'onstitutionale a caror solutionare de catre judecatorii 'urtii nu este neaparata, acorda ajutor
judecatorilor la pregatirea dosarelor pentru examinare. Secretariatul 'urtii 'onstitutionale este condus de un sef.
6egulamentul Secretariatului 'urtii 'onstitutionale, organigrama si statul lui de functii se aproba de 'urtea
'onstitutionala.
(e linga 'urtea 'onstitutionala poate functiona un 'onsiliu stiintific consultativ.
16. Cetenia -&.
Cetenia -&
(opula-ia ca atribut al statului *0i g.se0te reflectarea *n 0tiin-a dreptului constitu-ional sub aspectul cet.eniei, astfel
dreptul la cet.enie este *nscris *n declara-ia universal. a drepturilor omului, astfel art. 1O al acestui document, declara-ia
universal. a drepturilor omului consfin-e0te.
1. rice persoan. are dreptul la o cet.enie
2. Nimeni nu poate fi lipsit *n mod arbitrar de cet.enie, 0i nici de dreptul de a0i sc)imba cet.-enia.
&rticolul 1 al legii cu privire la cet.-enia 6!, proclam. urm.toarele: cet.-enia 6! determin. rela-iile politice 0i
juridice permanente dintre o persoan. fizic. 0i statul 6! care *0i g.sesc expresia *n drepturile si obliga-iile lor reciproce,
legea de asemenea stabile0te c.ror persoane li se atribuie apartenen-. la cet.-enia 6!.
1. (ersoanele care p<n. la 2H iunie 1E:9 au locuit pe teritoriul =asarabiei, nordul =ucovinei, -inutul Ier-a 0i
urma0ii lor dac. la data adopt.rii legii 21EE13 domiciliat pe teritoriul 6!.
2. (ersoanele care sau n.scut pe teritoriul 6!, sau m.car unul din p.rin-i, bunei sau n.scut pe acest teritoriu 0i
dac. nu sunt cet.-eni al altui stat.
J. (ersoanele c.s.torite p<n. la 2J iunie 1EE9 2c<nd a fost problema cu suveranitatea3 cu cet.-enii 6! sau cu
urma0ii a acestor persoane 0i persoanele care sau re*ntors in -ar. la apelul pre0edintelui 6!, sau al guvernului 6!.
:. &lte persoane care p<n. la adoptarea declara-iei de suveranitate au avut loc de trai permanent, loc de munc.
sau o alt. surs. legal. de existen-..
O. (ersoanele care au dob<ndit cet.-enia 6! *n conformitate cu legea.
Ptiin-a dreptului constitu-ional cunoa0te dou. sisteme de dob<ndire a cet.-eniei:
1. (rincipiul Aus sanguinis 2dreptul s<ngelui3.
2. (rincipiul Aus loci 2dreptul locului3.
'onform articolului E al legii privind cet.-enia 6! , cet.-enia poate fi dob<ndit. prin urm.toarele.
1. Na0tere.
2. 8nfiere - 2condi-ii obligatorie ca *nfiatul s. nu aib. 1D ani3.
J. 6epatrierea - persoane care au fost expulzate sau care au p.r.sit teritoriul 6! *ncep<nd cu 1EE9 precum 0i
copii 0i nepo-ii acestora.
:. 4a cerere - se refer. la cet.-enii str.ini sau apatrizi care au *mplinit v<rsta de 1D ani 2domiciliat permanent
ultimii 19 ani sau este c.s.torit cu un cet.-ean al 6! de cel pu-in J ani s. cunoasc. obligatoriu limba de stat3.
O. 6eintegrarea *n cet.-enia 6! se autorizeaz. *n mod individual de pre0edintele 6!.
4egea de asemenea prevede 0i temeiurile de pierdere a cet.-eniei 6!:
1. 6enun-area la cet.-enia 6!.
2. 6etragerea cet.-eniei 6!, sanc-iuni:
- a dob<ndit cet.-enia 6! *n mod fraudulos.
- a s.v<rit o infrac-iune grav. *mpotriva statului.
- s-a *nrolat *n for-ele armate ale unui stat str.in.
- s-a angajat *ntr-o func-ie public. a unui alt stat.
- a s.v<rit crim. *mpotriva umanit.-ii sau acte de genocid
6etragerea cet.-eniei 6! nu produce nici un efect, asupra cet.-eniei so-ului sau copiilor acestor persoane. 'ererea
privind cet.-enia 6! se adreseaz. pre0edintelui 6! prin intermediul !.&.# al 6! la domiciliul peti-ionarului se acord.
cet.-enie *n baza unui decret al preedintelui care intr. *n vigoare la data public.rii in monitorul oficial, jur.m<ntul se
depune la data primirii actelor ce confirm. cet.-enia 6!.
11. Particularitile puterii de stat.
7r"ani#area statal a puterii
(uterea de stat este una din manifest.rile fenomenului mai larg de putere 2autoritate3, fenomen caracteristic
oric.rei societ.-i. analiz. complet. a acestui fenomen, fie 0i numai din perspectiva dreptului constitu-ional, nu se
poate limita doar la aspectele de ordin eminamente juridic 2teoria raportului juridic de drept constitu-ional 0i specificul
normei juridice de drept constitu-ional, teoria constitu-iei, teoria drepturilor 0i libert.-ilor fundamentale ale cet.-enilor3,
ci trebuie s. includ., cu necesitate 0i aspectele prin care aceste institu-ii juridice se manifest. *n concret, *n via-a de zi cu
zi. 7xaminarea institu-iilor politice devine astfel un complement util pentru *n-elegerea no-iunilor 0i conceptelor de
drept constitu-ional. &0a cum am ar.tat, *n sens restr<ns, *n drept, prin instituie se *n-elege un grup de norme juridice,
unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care *i asigur. unitatea 0i permanen-a. (rin instituie
politic *n-elegem or"anele nsrcinate s reali#e#e puterea politic i normele privitoare la aceast reali#are.
Trsturile "enerale ale puterii or"ani#ate statal. Deose)irile de alte puteri
8n-elegem prin tr.s.turi generale ale puterii de stat acele caractere esen-iale 0i comune tuturor tipurilor de putere
de stat, care permit gruparea lor *ntr-o no-iune general. 0i care diferen-iaz. *n acela0i timp puterea de stat de orice alt
fenomen. (ot fi identificate urm.toarele tr.s.turi generale ale puterii de stat: 13 caracterul de putere5 23 putere de
constr<ngere5 J3 putere social.5 :3 putere de a exprima 0i realiza voin-a ca voin-. de stat5 O3 caracterul organizat5 D3
suveranitatea.
1. Caracterul de putere
&cest caracter general al puterii de stat, exprim<nd genul proxim *n definirea puterii de stat, const. *n aceea c.
puterea este o putin-. efectiv. de a exprima 0i realiza voin-a ca voin-. obligatorie pentru *ntreaga societate.
2. Puterea de stat este o putere de constr%n"ere
Kiind o putere social., puterea de stat se distinge *n cadrul fenomenului putere prin faptul c. este o putere de
constr<ngere, *n realizarea voin-ei lor, guvernan-ii apeleaz. la un *ntreg arsenal de mijloace, folosind c)iar
constr<ngerea de stat *mpotriva celor care nu se supun.
7lementul constr<ngere este definitoriu pentru putere ca putere de stat, deoarece, *n momentul *n care dispare
constr<ngerea dispare c)iar statul. 'onstr<ngerea de stat este folosit. doar *n ultim. instan-., atunci c<nd voin-a de stat
exprimat. prin lege nu este respectat. de bun.voie.
3. Caracterul social al puterii statale
(uterea de stat are evident un caracter social. &cest caracter explic. apari-ia sa, con-inutul 0i func-iile sale.
(uterea organizat. statal a ap.rut ca putere a unor for-e sociale 2grupuri, clase3 0i a fost folosit. la consacrarea 0i
protejarea intereselor acestora. Drumul parcurs *n organizarea statal. a puterii de la despotism p<n. la statul de drept 0i
democratic se analizeaz. 0i se explic. *n raport tocmai cu caracterul social al puterii.
. Puterea de stat este puterea de a e8prima i reali#a voina "uvernanilor ca voin "eneral(o)li"atorie
&ceast. tr.s.tur. exprim. ra-iunea de a fi a puterii organizate statal. $rebuie subliniat c. voin-a indivizilor,
grupurilor sociale, poporului, na-iunii 2*n func-ie de defini-ia ce o d.m guvernan-ilor3 exprimat. prin lege nu este suma
aritmetic. a voin-elor membrilor, grupurilor sau claselor sociale, *n lege se exprim. interesele Kundamentale ale
categoriei guvernan-ilor. 6aportul lege-voin-. este *n direct. leg.tur. cu caracterul democratic al statului.
$. Caracterul or"ani#at al puterii statale
(uterea de stat este 0i exist. numai ca o putere organizat. sub forma unui aparat, mecanism, autorit.-i, /puteri;.
rganizarea puterii statale pe principiul separa-iei, ec)ilibrului 0i conlucr.rii prezint. incontestabile avantaje *n
exerci-iul democratic al func-iilor *ncredin-ate.
.. Suveranitatea puterii de stat
7ste o alt. tr.s.tur. a puterii organizat. statal, ea fiind suprema-ia 0i independen-a puterii *n exprimarea 0i
realizarea voin-ei guvernan-ilor ca voin-. de stat. &ceast. tr.s.tur. se analizeaz. sub denumirea de suveranitate de stat
pentru a fi deosebit. de suveranitatea poporului 0i suveranitatea na-ional..
12. Drepturile* li)ertile i ndatoririle 0undamentale ale cetenilor.
$itlul ## din '6!
13. Partidele politice.
(artidele politice pot fi definite ca asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme
2program3, definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si desc)is, vocatia si
aptitudinea guvernarii.
9ivele de or"ani#are - (artidul are mai multe nivele de organizare in functie de numarul de membri si de
influenta electorala.#n privinta raportului cu membrii partidul politic apare ca o conventi care stabileste cat de stransa
este relatia dintre partid sii individ.
1. (rimul nivel al participarii la viata politica este constituit de electorat. 7lectorii reprezinta forma cea
mai slaba de atasament fata de partid, ei nu sunt juridic membri dar sprijina partidul
2. &l doilea nivel este constituit de catre simpatizanti, acestia nu sunt membri dar spre deosebire de
electori participa la reuniunile publice 2si varsa ocazional sume de bani3.
J. &l treilea nivel este reprezentat de membri .!embrii sunt persoane care fac juridic parte din partidele
politice, varsa periodic sume de bani numite cotizatii, aceasta fiind cea mai stransa legatura cu partidul."n partid
isi formuleaza lista cu membri in functie de cotizanti.
:. "n al patrulea nivel este reprezentat de militanti, adica acei membri care isi dedica o parte din timp
activitatilor de partid: imprastie presa, scriu scrisorile si declaratiile, participa la campaniile electorale.Dintre
militanti sunt selectionati functionarii care sunt platiti.
O. &l cincilea nivel esta reprezentat de conducere . 4iderii de partid sunt acele persoane care au dreptul
sa reprezinte partidul in raport cu tertii si cu statul si care determina strategia si stabilesc tacticile partidului . 7i
fac parte din elita politica .
!unctiile partidelor :13 'ontribuie la definirea si exprimarea vointei cetatenilor, respectand suveranitatea
nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei5 23 #ndeplinesc functiile unui organ
constitutional si anume: - functia electorala, - functia de control Q de orientare a partidelor politice, - functia de definire
si exprimare a pozitiilor politice5
Dispozitii juridice privind partidele politice
1 !etatenii se pot asocia liber in partidele politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
" #artidele sau organizatiile care prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic,
a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a independentei $omaniei sunt neconstitutionale.
% &u pot face parte din partide politice judecatorii !urtii !onstitutionale, avocatii poporului, magistratii,
membri activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabiliti prin lege organica
' (sociatiile cu caracter secret sunt strict interzise
Dispozitiile constitutionale trebuie detaliate printr-o lege a partidelor politice . 4egea trebuie sa contina obligatia
ca prin statutul care-l prezinta cu prilejul inregistrarii sa se specifice explicit calitatea de partid politic. &ltfel spus sa
existe obligatia legala, ca la inregistrare asociatiile sau organizatiile ce vor sa se organizeze in partide politice sa declare
oficial si expres acest lucru.
&liantele politice se pot realiza numai intre partidele politice pe baza unui protocol, ce se depune la $ribunalul
!unicipiului =ucuresti, solicitandu-se inscrierea in 6egistrul de evidenta a aliantelor politice.
-esursele partidelor politice ( (rima resursa a unui partid este sigla sa 2 da recognoscibilitate unui partid politic
si asigura publicul asupra valorilor, principiilor si actiunilor pe care le promoveaza acel grup3. 'ea de a doua resursa
este data de bani care asigura in conditii concurentiale capacitatea unui grup politic de a raspunde exigentelor electorale.
Numarul de membrii este o a treia resursa a grupurilor politice. rice partid isi afirma in public numarul de membri
pentru a demonstra propria capacitate de mobilizare. 'ompetenta este o alta resursa a partidelor si consta in capacitatea
partidelor de a atrage te)nicieni pentru rezolvarea unor probleme si pentru elaborarea unor anumite politici coerente.
a cincea resursa este informatia care presupune atat accesul la informatiile necesare pentru maximizarea competentei cat
si capacitatea partidului de a oferi partenerilor si mass-mediei informatii specifice.
&lte doua resurse sunt imaginea grupului si sustinerea electorala .
Cate"orii si variante de partide politice
- #n functie de criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformele, pot fi :
13 partide confesionale - au drept criteriu de constituire credintele religioase
23 partide regionale - reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni, state, parti ale unui teritoriu national
neajuns inca la unificare 2interesele unei regiuni unificate, nu sunt suficient reprezentate3
J3 partide nationale - sunt organe de protest impotriva structurii statelor in care iau nastere
:3 partide de clasa - reprezinta interesele unei clase sociale
O3 partide etnice L sunt partidele din care fac parte numai minoritatile etnice din statele in care se nasc.
- #n functie de compozitia partidelor, avem :
13 partide de cadre - unesc notabilitatile, reprezentantii elitelor sociale
23 partide de masa - sunt efectul introducerii votului universal, au un numar mare de membri.
(artidele se mai clasifica in : partide unice, dominante, unificate :
13 partide unice - sunt acele partide care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice
23 partide dominante L poate exista acolo unde partidului i se recunoaste sau i se stabileste pozitia dominanta
J3 partide unificate L sunt o uniune de partide care, regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun ,
adesea putin elaborat 5
(artidele mai pot fi : liberale, democratice, conservatoare, social-democrate, partide de stanga, partide de dreapta.
1. Sistemul electoral.
'alitatea reprezentarii politice depinde de aspecte te)nice precum sistemul electoral, sistemul de partide si de
modul de formare a guvernului. Dar crucial pentru transformarea votului popular in reprezentare la nivelul
parlamentelor sau a altor institutii alese ramane sistemul electoral. &cesta influenteaza functionarea sistemului de
partide, care, la randul sau, determina caracteristicile si stabilitatea guvernelor.
Sistemul electoral nu este neutru. 7l influenteaza, in functie de context, sistemul de partide. De aceea un clasic al
teoriei partidelor, !aurice Duverger considera ca tipul de scrutin are rolul unei +legi aproape sociologice+. (entru
politologul francez +scrutinul majoritar intr-un tur tinde spre dualismul partidelor+, iar +scrutinul majoritar in doua
tururi sau reprezentarea proportionala tinde spre multipartidism+. &ceasta clasificare a suferit, mai ales in ultimele doua
decenii, atat din perspectiva studiilor empirice, cat si metodologic, multe critici, dar, cu amendamentele de rigoare, ea
ramane inca de actualitate.
Tipolo"ii ale sistemelor electorale
&legerile constituie principiul de baza al democratiilor reprezentative. (rin ele se asigura legitimitatea politica fara
de care guvernarile democratice nu pot fi eficiente. !etoda prin care, te)nic discutand, voturile se transforma in locuri
defineste modul de scrutin. Din aceasta perspectiva sunt acceptate trei mari familii de scrutinuri: scrutinul majoritar,
scrutinul proportional si scrutinul mixt.
1. Scrutinul majoritar $ermenul majoritar indica metoda prin care in cadrul unei circumscriptii candidatul sau
lista de candidati care are cele mai multe voturi, cu sau fara majoritate absoluta, este declarat invingator.
riginea acestui mod de scrutin este vec)e. Scrutinul cu majoritate relativa 2scrutinul cu un tur3 este utilizat, datorita
simplitatii sale, in mod aproape natural: atunci cand se alege un sef, un responsabil sau un delegat este declarat
castigator daca a obtinut cele mai multe voturi. !ajoritatea absoluta a aparut, se pare, ceva mai tarziu, sub influenta
=isericii 'atolice. (lecand de la acest model, in conditiile emergentei sistemelor parlamentare reprezentative, a fost
creat cadrul metodologic pentru organizarea scrutinului uninominal, fie intr-un tur, fie in doua. Simplitatea sistemului a
fost un argument puternic, caci:
a3 conflictul politic era personalizat
b3 la el participau individual mai multi competitori5
c3 circumscriptiile electorale erau relativ mici si permiteau cunoasterea candidatului5
d3 castigatorul era cel ce obtinea cele mai multe voturi.
Din aceste caracteristici, rezulta atat avantajele, cat si dezavantajele scrutinului majoritar. Desi asigura o legatura
personalizata ales - alegator, nu permite reprezentarea celor ce nu au votat cu castigatorul. ')iar daca alegatorul poate
realiza o analiza lucida a ofertei si capacitatii candidatului, votul tactic 2ca si cel util sau de protest3 ii limiteaza
libertatea de alegere. Si daca in acest tip de scrutin candidatul este mult mai bine cunoscut de catre alegatori, caracterul
politic al reprezentarii se diminueaza. Simplitatea sistemului nu este compensata de disproportia lui.
2.-epre#entarea proportionala Kata de sistemul precedent reprezentarea proportionala permite nu doar
reprezentarea majoritatii, ci si a minoritatilor. Se pot exprima astfel nu doar optiunile politice ci si cele culturale
2religioase, ligvistice, etnice3. (otrivit acestui sistem, mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu
voturile obtinute in alegeri, astfel incat exista un raport direct proportional intre mandatele parlamentare obtinute de
fiecare partid politic in parte si voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.
6eprezentarea proportionala implica, cel mai adesea, folosirea listelor de candidati. 8n cadrul acestui sistem
atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la alegeri. De
aceea problema cea mai importanta a reprezentarii proportionale rezida in modul de atribuire a mandatelor.
3. Scrutinele mi8te !odurile de scrutin mixt combina, in forme diferite, scrutinul uninominal si pe cel de lista.
7le au aparut in urma celui de al doilea razboi mondial in incercare de a maximiza avantajele celor doua sisteme clasice,
minimizand dezavantajele. 8n general aceste sisteme raman proportionale in ceea ce priveste distribuirea mandatelor,
motiv pentru care unii autori le incadreaza in randul sistemelor proportionale. "na din posibilitati consta in mixarea
geografica a celor doua tipuri de scrutine. 8n acest caz scrutinul uninominal sau plurinominal s-ar aplica in
circumscriptiile cu numar mic de locuri, iar cel de list in circumscriptiile cu populatie mare si numar mare de mandate.
8n sc)imb, acest tip de scrutin poate duce la efecte perverse, intarind, spre exemplu, reprezentarea partidelor cu
dominanta rural , unde s-ar vota prin scrutin majoritar.
1$. Parlamentul -& 4 or"an repre#entativ* suprem* unica autoritate le"islativ.
'onstitu-ia 6! *n titlul ### numit &utorit.-ile publice, reglementeaz. puterile publice, competen-a lor 0i raportul dintre
ele, 7l este structurat *n deplin. conformitate cu principiul separ.rii celor J puteri: legislativ., executiv., judec.toreasc..
(rincipiul separ.rii puterilor *n stat nu ne permite s. vorbim de un organ suprem al puterii de stat, un asemenea organ nu
exist. 0i nici nu poate s. existe, *n aceast. ordine de idei poate fi vorba de organele supreme ale fiec.rei din aceste puteri:
(arlamentul, (re0edintele 6! 0i 1uvernul, 'urtea Suprem. de Austi-ie.
(arlamentul constituie o institu-ie public. a c.rui rol este de a reprezenta popula-ia unui stat 0i *n aceast. calitate de a
exercita prerogativele prev.zute de 'onstitu-ie.
Parlamentul RM are un dublu rol:
1. De a fi organul reprezentativ suprem al popula-iei.
2. De a fi unica autoritate legislativ. a statului.
(arlamentele existente ast.zi *n sistemele constitu-ionale ale lumii sunt formate dintr-o singur. camer.
2unicamerale3 fie din dou. camere bicamerale. (arlamentul 6! este compus din 191 deputa-i 0i este (arlament
unicameral.
1.. :nstituia ;e0ului Statului.
#nstitutia sefului de stat este un fenomen conuscut inca cu aparitia primelor formatiuni statale. (ornind de la
aceasta statul ca forma superioara de organizare a societatii a cuprins in sistemul organilor sale #nstitutia sefului de stat.
&cesta institutie a suferit o evolutie in ceea ce priveste formele, structurile si imputernicirile. Din punct de vedere
organizational, seful de stat a cunoscut organizare unipersonala si colegiala. &ctualmente #nstitutia sefului de stat exista
in urmatoarele forme:
1. !onar) L pe cale eriditara 2!area =ritania, =elgia3
2. !onar) desemnat de familia regala 2&rabia saudita3
J. !onar)ul uni stat federativ desemnat din rindul monar)ilor subiectilor federatiei 27miratele arabe3
:. (res statului 2S"& 1ermania #talia3
O. rgan colegial ales de parlam pe un termen stabilit 2'uba3
D. Seful guv care este si sef de stat 24andurile 1ermaniei3
G. 6eprezentatul monar)ului !arii =ritane in statele cu statut de dominion =ritanic 2'anada &ustralia3
#nstitutia sefului de stat in pesoana presed este de regula considerata o dovada a democratismului. Din acest punct de
vedere 6!, de alt fel ca si alte state in curs de dezvoltare implimentare a formelor democ. De guv.
Sisteme constitutionale actuale deifera prin mecanismul puterii de stat. "nele realizeaza puterea de stat conform teoriei
unitatii de stat, altele realizeaza teoria separatiei puterilor in stat. #n statele in care se recunoaste teoria separatiei puterii
in stat, sistemul statal este constituit din cele J puteri: executiva, legislativa, judecatoreasca. Seful statului face parte din
puterea executiva in regimurile parlam executivul este format din seful de stat si guv. Kunctia sefului de stat in diferite
tari este numita diferit: rege sau regina L !area britanie, Norvegia5 (resedinte S"& 6ussia 6!5 #mperator L Aaponia5
7mir L Ratar5 Rneaz in !onaco. Din punct de vedere al principiilor fundamentale ale democratiei, este ca monar)ii nu
sunt lipsiti intru totul de putere, in monar)iile parlamentare ei pastreaza dreptul de desemnat prim min. dupa declararea
independentii 6! in scopul consolidarii ordinii constitutionale, al drepturilor si libertatilor, la J septembrie 1EE9 in 6!
functia de sef de stat conform constitutiiei a fost instituit (ers al 6!.
11. Atri)uiile Preedintelui -&.
C&- 2art GJ,H:-HH, EJ,EH,11D3
12. <uvernul -& 4 e8ponent al puterii e8ecutive.
1uvernul este denumit diferit *n constitu-iile lumii, cabinet, guvern, consiliul de mini0tri. are 2 componente:
1. eful guvernului (acolo unde exist).
2. Minitrii.
Sunt sisteme constituite *n care nu exist. un 0ef al guvernului, *n care 0eful de stat ca 0ef al puterii executive
acumuleaz. 0i func-ia de 0ef de 1uvern. 8n 6! exist. o destina-ie *ntre 0eful statului 0i 0eful de guvern. Sistemul
executiv *n 6! are un caracter bicefal 2dualist3. 'a urmare at<t (re0edintele 6! c<t 0i 1uvernului *i revine anumite
atribu-ii ale puterii executive stric determinate de 'onstitu-ie, astfel conform 'onstitu-iei 1uvernul asigur. realizarea
politicii interne 0i externe a statului 0i exercit. conducerea general. a administra-iei publice. 8n exercitarea atribu-iilor
1uvernul se conduce de programul s.u de activitate acceptat de (arlament. 8n conformitate cu 'onstitu-ia 6!,
1uvernul ei este compus din prim-ministru, prim vice L prim-ministru, vice prim-ministru 0i mini0trii. (rocedura de
constituire 0i investire a 1uvernului *ncepe prin desemnare de c.tre (re0edintele 6! a unui candidat pentru func-ia de
prim-ministru, candidatul pentru func-ia de prim-ministru va cere *n termen de 1O zile de la desemnare votul de
*ncredere al (arlamentului asupra programului de activitate 0i a *ntregii liste a 1uvernului. (arlamentul acord.
*ncredere 1uvernului cu votul majorit.-ii deputa-ilor, *ntruc<t (arlamentul se alege pe un mandat de : ani, rezult. c. 0i
1uvernul se constituie pe acela0i termen, 1uvernul *0i exercit. atribu-iile *n ziua depunerii jur.m<ntului de c.tre
membrii lui *n fa-a (re0edintelui 6!. !inisterele 0i celelalte autorit.-i centrale ale administra-iei publice constituie o
categorie distinct. de organe *n cadrul sistemului autorit.-ilor administra-iei publice ele sunt *mputernicite s. organizeze
executarea 0i s. execute la concret legile. Kiind organe de specialitate ele efectueaz. cunoa0terea anumitor ramuri pe
*ntreg teritoriul statului. !inisterele sunt organe de conducere unipersonale, *n fruntea lor st. ministru care
administreaz. ramura respectiv. 0i este responsabil pentru *ndeplinirea sarcinilor puse *n seama ministerului. (e l<ng.
1uvern se formeaz. serviciile la propunerea prim-ministrului ele sunt conduse de directori generali numi-i *n func-ie de
c.tre 1uvern. 1uvernul adopt. )ot.r<ri 0i emite dispozi-ii ce au caracter obligatoriu 2se semneaz. de prim-ministru3.
7le se public. *n !onitorul oficial
15. 7r"ani#area activitii <uvernului -& i actele lui.
(entru organiz se formeaza prezidiul guv in componenta prim min, priv vice prim. ministrului, vice prim ministri si
ministru just. 'onducerea operativa a guv este realizata de prim min. in acest scop prim min 6! este inzeztrat cu
urmatoarele inputerniciri:
(rezideaza sedintele guv si ale prezidiului
#n cazri exceptionale ia decizii in problemele conducerii 6! in limetele compet. 1uv
&sigura colegialitatea in activitatea guv
Kormeaza guv si propune componenta lui
&corda inputerniciri pentru negocierea si semnarea tratatelor internationale
Daca un membru al guv nusi indeplineste atributiile, propune pres. 6! revocarea acestua
#nformeaza pres. 6! in probleme deosebit de importatnte pentru tara.
#n cazul in care prim min nusi poate exerceta atributiile pres 6! va desemna un alt membru al guv ca interimar. (rim
vice prim min si vice prim min 6! infaptuesc in cornformitate cu oblizatiile lor coordonarea activitatii ministerelor,
departamentelor si a celor lalte organe din sub ordinea guv. 'eilalti membri ai guvernului poarta raspundere pentru
sferele de activitate care le-au fost incredintate, participa la examinarea c)estiunilor in cadrul sedintelor guv si ale
prezidiului, pot prezenta guv propuneri cu privire la examinarea c)estiunilor ce tin de competenta lui. (ot initia
elaborarea unor )otariri si ordonante ale guv.
(rincipala forma de lucru a guv este sedinta. Sedintele guv 6! se desfasoara dupa caz dar numai rar de cit o data pe
trimestru. 4a sedintele guv se supun examinarii:
programul sau de activitate
proectele conceptiilor prognozelor si strategiilor de dezlovtare soci econom al tarii
proectele programelor de importanta statala
proectul bugetului de stat si bugetul asigurarilor soci de stat.
Darea de seama a guv asupra activitatii sale spre examinarea parlamentului
(roecte de legi si avize asupra initiativelor legislative
&dopta )otariri si ordonante
Numirea judec la curtea const.
Numirea in functii pub.
Iotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor guv L prezenti iar ordonantile cu majoritatea membrilor guv.
Actele "uvernului 4 pentru exercitarea atributiilor sale si pentru executarea legilor, guv adopta )otariri. "nele )otariri
pe linga semnatura prim min se contra semneaza de ministri care au obligatia punerii lor in aplicare.
Iotariirle si dispozitiile guv sunt pub 2in afara de acele care contin secret de stat3. Se publica in ! al 6! cu 19 zile de
la data adoptarii.
(entru realizarea programul sau de activitate guv adopta ordonante in conformitete cu legea speciala de abilitare.
rdonantele se adopta de parlam, la cererea guv, pentru o perioade definita. #n lege se indicadomeniile si data pina la
care pot fi emise ordonantile. rdonantile sunt acte normative cu putere de lege ordinara, adoptate intro anumita
perioade de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Se semneaza de prim min si se contrasemneaza de
ministri care au oblizatia punerii lor in aplicare. rdonantele se publica in ! 6!.
26. Autoritatea jurisdicional.
4egislatia nati. Stabileste ca in 6! puterea judec. 7ste separata de cea legis. Si exec. rganiz. Audec. 7ste
reglementata de '6!, legea privind org. Aud. Si altele.
&ceste instantii au urmatoarele saricini: infaptuirea justitiei in scopul apararii drepturilor si libertatilor cet, intrep,
insti, judecarea tuturor cauzelor privind raporturi jur, civ, adm si pen. 'onform '6! in !D exista urmatoarea struct.
Aud: judecatoriile, curtile de apel, curtea suprema de justitie.
=udecatoriile 4 functioneaza in rai. Si sect. 6epub. 4a propunere 'onsiliul Superior al !agistraturii. #n
competenta judecatoriilor sunt date toate cauzele si cerirele.
Curtile de apel 4 fiecare curte de apel isi exercita competenta intro circumscriptie ce cuprind mai multe
judecatorii ale urmatoarele competentii:
Audeca cauzele si ceririle date prin lege in competenta lor
Solutioneaza conflicte de competenta aparute intre judecatoriile din circums. 4or.
Curtea suprema de justitie +CS=, 4 instanta judecatoreasca suprema ce asigura aplicarea corecta si unitara a
legilor de catre toate instan. Audec. &re urmatoarele atributii:
'a instanta de recurs judeca )otaririle curtii de apel si )ot. 'are sunt de competenta sa prin lege.
Audeca demersuri in interesul legii si recursuri la anularea )ot.jud.
Audeca in prima instanta cauze atribuite prin lege in competenta sa
Sesizeaza curtea constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalotatii actelor juridice.
&corda asistenta metodica in c)estiuni de aplicare a legislatiei.
21. Consiliul Superior al &a"istraturii 4 or"an de autoadministrare judectoreasc.
'onsiliul superior al magistraturii 2'S!3 un organ independet format in vederea organizarii sin functionarii
sistemului de drept. 1arant al independentii al autoritatii judecatoresti. 'S! este alcatuit din: pres curtii supreme de
justitie2'SA3, min. jus. (rocur gen., D jud. 22 sunt alesi de plenul 'SA, 2 de adunarea judec. 'urtii de apel, 2 de adunarea
judecatoriile3 J profes titulari L de parlament.
&tributiile 'S!:
#naintarea propunerilor pres. 6! de numire, promovare transfer sau eliberarea a judec., presi, intst
jud.
Solutionarea problemelor legate de demisiia judecatorului.
Selectarea candid. (entru func. De jud.
&plica santiununi de desciplinare, sau masuri de incurajare a judecatorilor.
22. Sistemul or"anelor AP3.
#ndentic cu 2JSSS
23. Autoritile pu)lice locale.
4egea privind &(4 stabileste ca autoritatile &4( sunt consilile locale ca autoritati deliberat., si primari L
executive.
Consiliile locale ( sunt conpuse din consilieri alesi in conditiile cod elect., numarul cons. Se stabileste in functie
de numarul de locuitori al "&$.
&tributiile cons. 4ocale:
&lege din rindurile cons. Nice primarul la propunerea prim.
Desemneaza sefi de subdiviziuni servicii, de intreprinderi mun. Din sub ordine
&proba statutul sat. r.
&proba bugetul local
Decide si pune in aplicare cuantumui impozitelor si taxelor locale.
#nfiin. De interes local si organizaza serv. (ub.
&proba prog. 4oc. De refacere si protectia mediului
Kormuleaza din rindul membrilor sai comisii consultative de specialitate
Decide infiintarea #! si S' ridica mandatul consilierilor in conditiile legilor, aproba simbolica "&$.
&dministreaza bunurile pub.
Secretarul cons. 3oc. ( este si secretar al satului comunii. #ndeplineste urmatoarele atributii:
&sigura instiintaea convocarii cons. 4oc.
&vizeaza proecte de decizii
&sigura aducerea la cunostinta a deciziilor a cons. 4oc.
(astreaza si aplica sigiliul
&dministraza sediul primariei si bunurile ei
7lebereaza extrase sau copii de pe acte din arfiva cons. 4oc.
(regateste materiale pe marginea problemelor expuse in dezbaterile cons. 4oc.
#ndeplenesta acte notariale
Consiliul raional 4 este autoritatea reprezentativa a populatiei raionului, conpus din cosilieri, cu urmatoarele
atributii:
'oordoneaza activitatea consiiliilor locale
&proba bugetul raional si relatia lui cu bugetele locale
&proba suma totala a c)eltuelilor si statul de personal ale institutiilor sferii soci.
&lege din rindul consilierilor presedintele si vice pres. 6ai.
Desemneaza pe baza de concurs secretarul consiliului raio., sefii de directii
&proba organigrama
Decide asociearea cu alete "&$.
Presedintele raionului ( este ales de cons. 6aio. 4a propunerea a o 1QJ din consilierii alesi.
&tributiile:
1. #n domeniul asig. rdinei de drept L asigura executarea deciziilor raionale respectarea '6!, constata
incalcarea, convoaca sedintele cons. 6ai. Si altele.
2. #n domeniul economic L coordoneaza elaborarea proectului bugetar, exercita functia de ordonator
principal de credide al raionului.
J. #n domeniul apararii si situatiilor exceptionale L pregatirea tinerilor pentru serviciul militar, pregatirea
de mobilizare, ea masuri de protectie a pop. Din domeniul pub si priv in caz de calamitate naturala, catastrofe
incendii epedemii etc.
:. #n domeniul electoral L ea masuri pentru organizarea referendumului, ea masuri in organizarea
alegirilor aut. &p. De toate nivelurile.
O. poate indepleni si alte functii.
>ice presedintele raionului ( este ales de cons rai la propunerea pres. 6ai.
Primarul - are urm.toarele atribu-ii:
1. 8n domeniul asigur.rii ordinii de drept: &sigur. executarea deciziilor 'onsiliului 4ocal5
&sigur. conform 'onstitu-iei limitele competen-elor legilor 0i actelor normative5 'onstat. *nc.lc.rile persoanelor
fizice 0i juridice de pe teritoriul administrat, 0i dup. caz sesizeaz. organele de drept5 &sigur. ordinea public. prin
intermediul5 poli-iei, serviciului de salvatori, pompieri, serviciul de salvare, ace0tea sunt obliga-i s. reac-ioneze prompt5
#ni-iaz. referendum local5 #a m.suri prev.zute de lege referitor la *ntrunirile publice.
2. Domeniul economis 0i financiar bancar: (rezint. 'onsiliului 4ocal rapoarte dQre situa-ia economic.a ora0ului Q
satului5 'oordoneaz. proiectul bugetar local5 7xercit. func-ia de ordonator principal de credite al ora0uluiQsatului5
Nerific. *ncas.rile 0i c)eltuielile bugetului local. rganizeaz. presta-ia serviciilor de transport, evacuare a de0eurilor.
'ontrolul activit.-ii serviciilor publice din teritoriul administrat5 7liberarea autoriz.rilor prev.zute de lege
J. 8n domeniul politicii de cadre: (ropune sc)ema de salarizare a personaluluiprim.riei,0i le propune spre
aprobare consiliului local5 Nume0te 0i destituie din func-ie personalul prim.riei5 Stabile0te atributiile viceprimarului
:. 8n domeniul *nv.-.m*ntului 0i protec-iei sociale: 'ontribie la asigurarea condi-iilor de bun. func-ionare a inst.
De *nv.-.m*nt, cultur., religie. 7xercitarea din numele 'onsiliului 4ocal func-ia de tutel. a inst. De *nv.-.m*nt5
rganizeaz. 0i supraveg)eaz. m.surile de protec-ie socil.5 &sigur. programe locale Q na-ionale privind utilizarea for-ei
de munc.
O. 8n domeniul ecologic 0i amenajarea teritoriului: &sigur. elaborarea planului de urbanism, 0i amenajarea
teritoriului 0i le prezint. 'onsiliului 4ocal5 8ntreprinde m.suri menite s. s. asigure protec-ia mediului.
D. 8n domeniul ap.r.rii 0i situa-iior excep-ionale: #a m.suri *mpreun. cu centrul militar pQu *ncorporarea *n
serviciul militar. 'a pre0edinte al 'omisiei pQu situa-ii excep-ionaleia m.suri *mpreun. cu org.central de specialite0i cu
serviciul public din teritoriu
(oate executa 0i alte atribu-ii *n condi-iild legii.
>ice primarul 4 ales de cons loc la prop primar cu votul majoritatii cons. &lesi.
2. Corelaia dintre democraie* suveranitate i putere.
2$. -aporturile juridice de drept constituional. Su)iecii acestui raport.
&tribuirea calitatii de subiect de drept in anumite raporturi juridice, presupune recunoasterea de catre stat a
capacitatii juridice, adica a posibilitatii de a fi titular de drepturi si obligatii, si de a le exercita in mod nemijlocit.
#n ce priveste subiectele de drept constitutional, trebuie sa subliniem ca acestea au doua trasaturi specifice.
a3 unul din subiecte este totdeauna fie statul fie un organ reprezentatig al statului, fie detinatorul
puterii5
b3 aceste subiecte actioneaza intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si
exercitarea a puterii.
(ot fi subiecte ale raportului de dret constitutional numai oamenii care se prezinta fie ca subiecte individuale de
drept, fie ca subiecte de drept colective. &stfel, subiectele de drept constitutional sunt poporul, statul, organele statului,
partidele politice, cetatenii si alte persoane fizice, asociatiile de orice fel, sindicatele.
Poporul L ca subiect de drept constitutional reprezinta totalitatea cetatenilor statului roman. #n 'onstitutia
6omaniei se precieaza ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care incredinteaza exercitiul ei, unor organe
alese prin vot universal, egal, direct si liber exprimat. De aici rezulta ca poporul este detinatorul intregii puteri de stat.
7ste detinatorul suveranitatii nationale, sursa principala a tuturor drepturilor si obligatiilor. #ntre popor si statul de drept,
democratic si social, exista o legatura inseparabila, statul avand ca fundament, unitatea poporului poporului pe care o
exercita.
#n multe probleme precum stabilirea formei de guvernamant, a structurii de stat, poporul apare direct ca subiect al
raportului de drept constitutional.
Statul L apare ca subiect al raportului de drept constitutional in calitatea sa de purtator al suveranitatii poporului.
#n 'onstitutie se arata ca 6omania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si
libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic, reprezinta valori supreme
si sunt garantate. $ot in 'onstitutie se mai arata ca statul recunoaste si garanteaza minoritatile nationale, dreptul la
pastrarea, la dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, religioase si lingvistice.
#ndeplinirea acestor deziderate, are loc in cadrul unor raporturi de drept in care statul apare ca subiect de drept
constitutional.
7%: statul este subiect de drept constitutional in raport privind cetatenia.
'ontroversata este ideea potrivit careia in cadrul statului unitar, unitatile administrativ teritoriale pot fi considerate
subiecte ale raporturilor de drept constitutional.
7r"anismele statului L pot fi subiecte de drept constitutional in toate cazurile in care relatia la care participa este
reglementata de o norma de drept constitutional. &stfel, organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte de drept
constitutional, cu conditia ca raportul juridic sa fie raport de drept constitutional.
rganele puterii pot constitui ambele subiecte ale raporturilor de drept constitutional sau pot apare numai ca unul
din subiectele raporturilor respective, celelalte fiind un alt organ al puterii, o organizatie politica.
Cetatenii L apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional fie in calitate de persoana fizica care participa
la instaurarea , mentinerea si exercitarea puterii de stat, fie in calitate de persoana investita cu anumite functii intr-un
partid politic, organ de stat sau organizat pe circumscriptii electorale.
Strainii si apatri#ii L pot fi subiecte ale raportului de drept constitutional de exemplu in situatia in care solicita
acordarea cetateniei romane sau in cazul cererii de azil politic.
Partidele politice L apar ca subiecte de drept constitutional si participa la aceste raporturi in conditiile dezvoltarii
democratiei statului nostru, rolul partidelor politice in viata publica in definirea si exprimarea vointei cetatenilor, avand
un rol din ce in ce mai important.
Subiectele de drept mentionate au un atribut indispensabil, atribut ce le confirma si calitatea de a fi participante la
un raport de drept constitutional, si anumie aceea ca ele participa in relatii social specifice unei anumite forme
fundamentale de activitate a statului, care este procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii
2.. Ale"erile 4 mecanism de reali#are a suveranitii.
#n doctrina D' in notiunea de alegeri semnifica procedura de formare a unui organ de stat sau investirea unei
persoane cu atriburii publice realizate prin intermediul votului acordat de persoane autorizate in conditiile in care pentru
obtinerea mandatului respectiv sunt propuse 2 sau mai multe candidaturi. 7ste necesar sa subliniem ca in regimurile
repre zentative moderne, prin intermediul alegirilor se formeaza diverse organe ale puterii publice: parlamente, sefi de
stat, organe judiciare, autoritati &(4.
'a instrument de formare a organelor puterii publice, alegirele se caracterizeaza, prin urmatoarele trasaturi:
1. &legirile limitaza puterea L prin intermediul alegirilor poporul isi selecteaza reprezentantii sai, iar
mandatul incredintat le transmite inputerniciri de realizare a suveranitatii. &legirile nu sunt numai cea ce da
veata ansamblului institutional: guv, consilii locale. 7le reprezinta principala forma de participare politica a
cetatenilor.
2. &legirile constitue barometrul vietii politice L in procesul organizarii si desfasurarii alegirilor se
confrunta interesele diferitor viziuni si programe de guvernare ai caror exponenti sunt partidele si organizatiile
soci L pol.
J. &legirile sunt un instrument de selectare a guvernantilor anume alegirile creaza pentru cetateni
posibilitatea de a transmite dreptul la guvernare persoanelor demne sa guverneze.
&legirile pot fi: directe si inderecte.
Ale"eri directe? se caracterizeaza prin a ceea ca cetatenii isi exprima optiunile electorale nemejlocit, fara
intermediari.
Ale"eri inderecte? alegerea organilor reprezentative nu de catre alegatori ci de catre persoane inputrenicite de
alegatorii primari 2electori, deputati3.
&legerile pot fi: generale si partiale.
Ale"erile "enerale? se desfasoara cu participarea tuturor cetatenilor cu drep de vot.
Ale"eri partiale? se desfasoara in vederea repartizarii unor mandate parlamentare in urma experarii inaite de
termen a acestora.
&legerile pot fi: nationale si regionale.
#n majoriratea statelor constitutiile declara poporul drept detinator al suv. Nationale, acest principiu asigura
realizarea unui din dreptului fundamentale ale omului, in conformitate cu care vointa poporului este baza puterii de stat,
ia trebue sa fie esprimata prin alegeri oneste care trebue sa aiba loc periodic, prin vot secret si liber exprimat.
!anifestare principala a suveran. Nat. #n statul contemporan se produce in procesul de legiferare, care se produce direct
de popor sau prin reprezentati alesi, legeferind in numele poporului. (rincipuil suveranitatii nationale considere pop ca
un subiect de D' avind o existenta prorie, deosebita de vietile indivizilor care il constitue. Dar acesta prezenta ne fiind
o persoana fizica, nusi poate manifesta prin ea insasi vointa. 7c)ivalentul acestei vointe poate fi gasit in vointele
concordate ale unui numar de indivizi. Drepul dea si exercita aceasta vointa ca parte a vointei Natin se num. Drept de
vot. 'et. 7xercita suveranitatea prin drep de vot. Suveranitatea apartine pop. , ca un tot idivizibil, exercitiul
suveranitatii apartine corpului intreg al alegatorilor si votul majoritatii acestui corp.
21. :#voarele Dreptului Constituional.
:#voarele dreptului constituional? izvorul dreptului constitu-ional poate fi definit ca fiind forma specific. de
exprimare a normelor de drept constitu-ional, de remarcat este faptul c. nu toate izvoarele dreptului constituie izvoarele
dreptului constitu-ional.
1. biceiul L este interpretat *n 6! ca izvor al dreptului constitu-ional, *ntr-un mod total excep-ional 2conform
obiceiului stabilit de-a lungul anilor p<n. la alegerea pre0edintelui parlamentului prezideaz. 0edin-ele parlamentului cel
mai *nv<rst. deputat3.
2. Doctrina L nu poate fi considerat direct izvor de drept, dat fiind faptul c. ea nu reglementeaz. nemijlocit
rela-iile sociale.
J. (ractica judiciar. cu precedentul judiciar L de asemenea nu sunt acceptate ca izvoare ale dreptului
constitu-ional.
:. &ctul normativ L constituie primul 0i cel mai important izvor de drept constitu-ional, dar nu toate actele
normative sunt izvoare ci doar acelea adoptate de parlament deci pot fi izvoare de drept constitu-ional, toate legile
constitu-ionale unele legi organice 0i nicidecum cele ordinare. Din totalitatea legilor organice ce pot servi *n calitate de
izvor de drept constitu-ional sunt doar celea ce reglementeaz. sistemul electoral organizarea 0i desf.0urarea
referendumului organizarea 0i func-ionarea parlamentului guvernului cur-ii constitu-ionale.
O. $ratatul interna-ional L el trebuie s. fie ratificat conform dispozi-iilor constitu-ionale 0i s. cuprind. nemijlocit
reglement.ri ale rela-iilor specifice dreptului constitu-ional.
22. &andatul parlamentar.
!andatul parlamentar define0te o demnitate publicT ob-inutT prin alegerea parlamentarului de cTtre electorat, *n
vederea reprezentTrii acestuia *n realizarea competen-elor (arlamentului, demnitate din care rezultT cT mandatul
parlamentar este
reprezentativ, *n sensul cT, de0i ales de un segment al corpului electoral, alcTtuit din alegTtorii dintr-o
circumscrip-ie, fiecare parlamentar reprezintT *ntreg corpul electoral 2circumscrip-ia constituie numai un mod de
desemnare practicat datoritT dimensiunii corpului electoral3.
!oninutul mandatului parlamentar este prestabilit, prin 'onstitu-ie, lege, regulamentele parlamentare sau pe cale
cutumiarT, fiind dedus din exercitarea prerogativelor ce alcTtuiesc competen-a (arlamentului.
Tr@s@turile mandatului parlamentar reies din natura sa 0i anume:
U*mputernicirea pe care o cuprinde are caracter general5
U*n exercitarea sa, parlamentarul este independent5
Umandatul sTu este irevocabil5
conferT parlamentarului un regim special de protec-ie.
a3 )eneralitatea mandatului parlamentar
- o datT ales, parlamentarul devine reprezentantul *ntregului popor, iar con-inutul mandatului sTu este determinat
de interesele acestuia, pe care *l reprezintT, 0i nu numai ale celor care l-au votat5 *n definirea acestor interese, op-iunea
parlamentarului este liberT, c)iar dacT el face parte dintr-un partid pe care *l reprezintT *n (arlament5 c)iar fa-T de
partid op-iunea sa rezultT exclusiv din propria convingere5
- mandatul parlamentar exprimT rela-ia parlamentarului cu *ntregul popor, *n serviciul cTruia este, nu numai cu
alegTtorii circumscrip-iei care l-au votat, de0i ace0tia beneficiazT de prezen-a sa *n virtutea obliga-iei parlamentarului de
a -ine legTtura cu alegTtorii.
b3 *ndependena mandatului parlamentar
- *n exercitarea mandatului, parlamentarul se supune numai 'onstitu-iei, legilor 0i este -inut sT adopte atitudini
care, potrivit con0tiin-ei sale, servesc binelui public5
- independen-a parlamentarului nu este contrarT obliga-iei depunerii jurTm<ntului care se referT tocmai la
*ndatorirea de a respecta con-inutul politic al mandatului.
c3 *revocabilitatea mandatului parlamentar
- irevocabilitatea nu este afectatT de obliga-ia depunerii jurTm<ntului datoritT con-inutului acestuia.
d3 #rotecia mandatului parlamentar este *ndeosebi de naturT constitu-ionalT.
e3 (lte e+plicaii privind tr,s,turile mandatului parlamentar
- faptul cT mandatul parlamentar are caracter reprezentativ nu *nseamnT cT, o datT ce alegerea a avut loc, orice
legTturT dintre parlamentar 0i alegTtori dispare5
- parlamentarul este supus permanent 0i difuz influen-ei opiniei publice, pe care, la r<ndul sTu, o influen-eazT5
independen-a mandatului nu *nseamnT cT parlamentarii se pot dezinteresa de aspira-iile de ansamblu ale poporului,
deoarece, altminteri, principiul reprezentTrii ar fi o simplT fic-iune5 (arlamentul *0i desfT0oarT activitatea sub control
electiv, *ntruc<t electoratul, la urmTtoarele alegeri, poate sT nu *l mai aleagT5
- pentru evitarea riscului unei rupturi *ntre (arlament 0i electorat, un rol important *l au formele de *mbinare a
democra-iei reprezentative cu democra-ia semi-directT:
referendumul 2constitu-ional sau consultativ3 0i ini-iativa popularT5 aceluia0i scop *i sunt subordonate
0i posibilitatea dizolvTrii (arlamentului, *n caz de crizT guvernamentalT, 0i durata mandatului parlamentar, care
tempereazT tendin-a parlamentarilor de a se transforma *ntr-o oligar)ie politicT5
prin intermediul parlamentarilor, cu excep-ia celor independen-i, partidele politice sunt reprezentate
*n (arlament5 este o reprezentativitate care nu e antinomicT cu mandatul de parlamentar, deoarece corespunde
con-inutului sTu politic5 apartenen-a politicT a parlamentarilor are un rol important *n asigurarea legTturii lor cu
mediul social datoritT rolului partidelor politice de intermediari *ntre societate 0i stat 0i de mediatori *n
confruntarea intereselor 0i concep-iilor specifice diferitelor grupe sociale5
alegerea parlamentarilor prin vot universal 0i direct asigurT, prin presiunea perspectivei scrutinului,
un contact permanent *ntre ace0tia 0i mediul social5 astfel parlamentarul este *n serviciul poporului5
independen-a parlamentarului constT *n aceea cT partidul de care apar-ine nu *i poate impune, sub
aspect juridic, cum sT voteze, cum sT-0i exercite dreptul la cuv<nt ori sT nu pTrTseascT partidul sau grupul
parlamentar din care face parte5
posibilitatea parlamentarilor de a sesiza 'urtea 'onstitu-ionalT *nainte de promulgarea legii, ca 0i
pentru controlul constitu-ionalitT-ii tratatelor 0i acordurilor interna-ionale *nainte de ratificare, *i transformT *n
garan-i ai respectTrii 'onstitu-iei.
25. Structura Parlamentului -&.
(arlamentele existente ast.zi *n sistemele constitu-ionale ale lumii sunt formate dintr-o singur. camer. 2unicamerale3
fie din dou. camere bicamerale. (arlamentul 6! este compus din 191 deputa-i 0i este (arlament unicameral. rganizarea
intern. a (arlamentului include:
1. Airoul permanent L este organul de lucru al (arlamentului, el se compune din deputa-i care reprezint.
propor-ional frac-iunile parlamentare, din el fac parte: pre0edintele (arlamentului 0i cei doi vicepre0edin-i, =iroul
permanent solu-ioneaz. de obicei probleme de ordin organizatoric. (re0edintele (arlamentului se alege pe durata
mandatului (arlamentului prin vot secret cu majoritatea voturilor deputa-ilor ale0i. 7l poate fi revocat *n orice moment prin
vot secret de c.tre parlament cu cel pu-in dou. treimi din voturile tuturor deputa-ilor.
2. !raciuni parlamentare L sunt alc.tuite din cel pu-in O deputa-i *n baz. de liste ale partidelor organiza-iilor
social politice 0i blocurilor electorale. Krac-iunile parlamentare se constituie *n termen de p<n. la zece zile dup.
constituirea legal. a (arlamentului 2deputa-ii independen-i sau cei care nu *ntrunesc cvorumul se pot asocia sau alipi la alte
frac-iuni parlamentare3.
J. Comisii parlamentare L sunt ca 0i biroul permanent, sunt organe interne ale #(rlamentului, crearea acestor
comisii este determinat. de faptul c. multe probleme necesit. o studiere minu-ioas.. 8n (arlamentul 6! activeaz. *n
prezent zece comisii parlamentare constituite pe domenii specializate 2ca ex. comisia judiciar., comisia pentru industrie
economie 0i privatizare, comisia pentru buget 0i finan-e 0i altele3. 8mputernicirile (arlamentului sunt stabilite de 'onstitu-ia
6! 0i ca urmare (arlamentul poate solu-iona orice problem. *n m.sura *n care ea nu contravine constitu-iei. Kunc-ia
legislativ. constitute *mputernicirea primordial. a (arlamentului. (arlamentul 6! este ales pe un mandat de : ani care
poate fi prelungit prin lege organic. doar *n dou. cazuri prev.zute de constitu-ie .
(arlamentul 6! este conceput ca un organ de lucru permanent, forma principal. de activitate a (arlamentului
este sesiunea, sesiunile pot fi at<t ordinare sau extraordinare sau speciale, 0edin-ele (arlamentului sunt publice, *ns.
(arlamentul poate )ot.r* ca unele 0edin-e s. fie *nc)ise, aceasta *ns. nu afecteaz. la caracterul transparent al activit.-ii
parlamentare.
36. :n0luena instituiei ;e0ului Statului asupra 0ormei de "uvernmnt.
pozi-ia 0efului statului 2pre0edintelui3 difer. *n raport de tipul republicii 2regim parlamentar, preziden-ial sau
semipreziden-ial3 0i esen-a puterii 2democrat. sau nedemocrat.3.
a $epublica parlamentar:
(re0edintele: este ales de parlament5 are formal suprema-ia fa-. de executiv: *n general, areputeri limitate.
(arlamentul: este defacto cea mai important. institu-ie politic., pozi-ie conferit.
de caracteiul s.u reprezentativ 2de aici 0i denumiri precum ..reprezentan-.
na-ional.;. ..&dunare Na-ional.; etc.3 0i de imaginea public. favorabil.: organism politic /colectiv;.
b36epublica preziden-ial.:
(re0edintele: este ales prin vot direct, ceea ce *i confer. o pozi-ie forte *n via-a
politic. 2votul direct genereaz. senza-ia c. pre0edintele este expresia
emana-iei directe a suveranit.-ii na-ionale35 atribu-iile sale sunt toarte mari av<nd o pozi-ie fie egal. cu cea a
parlamentului, fie rivaliz<nd cu cea a guvernului sau dep.0ind-o.
c3 $epublica semiprezideniaf 2distribu-ia puterii V: *mbin. tr.s.turi ale regimului parlamentar 0i ale
regimului preziden-ial.
(re0edintele: este ales pnn vot universal5 are prerogative mai mari dec<t un 0ef de stat cu form.
de guvern.m<nt parlamentar., afl<ndu-se la acela0i nivel de importan-. cu parlamentul, dar fiind plasat
pe o pozi-ie superioar. in raport cu primul- ministru0i guvernul: *0i exercit. personal 0i efectiv
prerogativele executive, fiind organul esen-ial al guvern.rii.
(rimul-ministru 0i guvernul sunt responsabili *n -a-a parlamentului.
mini0trii care de-in posturi c)eie 2ap.rare, interne, exteme etc.3
conlucreaz. direct cu pre0edintele, f.r. ingerin-e din partea 0efului
cabinetului 2premierului35
decretele guvernului devin aplicabile numai dup. validarea lor de
c.tre pre0edinte5
solicit., dar numai *n cazul unor dispute, verificarea constitu-ionalit.-ii
alegerilor sau referendumurilor de c.tre 'onsiliul 'onstitu-ional.
(rimul-ministru 0i guvernul: au atribu-ii mai mici *n raport cu pre0edintele, dar mai mari *n compara-ie cu
&dunarea Na-ional..
Din peisajul pestri- al lumii politice n-au lipsit 0i nu lipsesc forme de guvern.m<nt totalitare ai c.ror 0efi de stat au
puteri discre-ionare sau forme de guvern.m<nt autoritare, cu fa-ad. democratic., pentru a induce *n eroare popula-ia 0i
opinia public. interna-ional. 2*n principal *n unele state din &merica de Sud 0i 'entral.. &sia 0i &frica3.