Securitatea uman

Suntem oameni.
Deci purtarea noastr
trebuie s fie uman.
(Euripide)
Conceptul de securitate a nceput s se schimbe cu aproximativ umtate de secol n
urm. Cele dou r!boaie mondiale "i #!boiul #ece au repre!entat importante surse de
schimbare a mentalit$ii "i a societ$ii interna$ionale. Societ$ile au con"tienti!at pericolul
"i au ales o alt cale dec%t cea a confruntrilor militare. Comunitatea interna$ional este
con"tient de nevoia de de!voltare a unui nou concept de securitate. &n pre!ent statul nu
mai este actor principal pe scena rela$iilor interna$ionale. 'arile corpora$ii interna$ionale
"i ()*+urile ncep s se afirme din ce n ce mai puternic n acest domeniu.
&ncet securitatea statului trece pe plan secundar, securitatea individului devenind
principala preocupare, iar conceptul de securitate statal devine doar un supliment al
securit$ii umane.
-a nceput de secol ..&, pericolele "i amenin$rile la adresa securit$ii tind s
devin din ce n ce mai difu!e, pu$in predictibile "i multidimensionale. Spre deosebire de
amenin$rile militare tradi$ionale ce eman de la un adversar cunoscut, cele la adresa
fiin$ei umane nu pot fi contracarate nici prin cre"terea cheltuielilor militarea sau
desf"urarea de trupe "i nici prin nchiderea /rani$elor. Din aceste motive, a crescut
nevoia de cooperare interna$ional, multe dintre pericolele "i amenin$rile men$ionate
neput%nd fi re!olvate n cadrul tradi$ional al securit$ii na$ionale.
0

Eforturile de a redefini securitatea pleac de la c%teva premise 1
+ de$inerea armelor de distru/ere n mas nu furni!ea! n mod necesar
securitatea
+ securitatea ntr+o lume a /lobali!rii nu poate fi furni!at exclusive pe ba!e
na$ionale
0
http122ro.scribd.com2doc2034565002#eferat+SEC7#&898E9+7'9)9+D&'E)S&7)&+S&+C()E.&7)&
0
+ centrareaaten$iei pe securitatea statului este inadecvat, ntruc%t dac indivi!ii "i
comunit$ile
se afl ntr+o stare de insecuritate, statul nsu"i este fra/il.
4
#edefinirea conceptului de securitate se desfasoara intr+un context in care actorii
statali si nonstatali au vi!iuni diferite asupra provocarilor la adresa securitatii, aparand
concepte de /enul securitatea colectiva securitatea comuna sau securitate prin cooperare.
Conceptul cel mai des folosit in anali!a de securitate, in noul context este acela de
scuritate umana. 9cest lucru este determinat de faptul ca subiectul si obiectul de referinta
al securitatii este individul uman, iar starea de securitate a indivi!ilor trebuie sa constituie
punctul de pornire la oricarui studiu din acest domeniu indiferent de nivelul de anali!a.
(mul repre!inta elementul esential al oricarei forme de or/ani!are sociala, iar
/radul de reali!are a securitatii acestuia se reflecta in securitatea /rupului din care face
parte.
Securitatea umana repre!inta o stare ce exprima perceptia absentei riscurilor,
pericolelorsi amenintarilor la adresa existentei, valorilor si intereselor indivi!ilor umani
in orice forma de constituire, dar si procesele de /estionare a acestei perceptii si de
formare a sa. Existenta individului uman nu se poate desfasura in afara sistemului /lobal
si in consecinta anali!a de securitate nu poat i/nora elementele acestuia.
)otiunea de scuritate umana a fost introdusa in anul 0::6 cand ;ro/ramul
)atiunilor 7nite pentru De!voltare a publicat raportul anual asupra de!voltarii umane,
acesta devenind un reper pentru un nou model de securitate,o noua paradi/ma a
securitatii. Securitatea umana implica de obicei o conditie in care oamenii isi pot exercita
optiunile in si/uranta si libertate fara teama ca oportunitatile de care se bucura asta!i vor
fi pierdute sau retrase maine.
&n ideolo/ia activitatii ()7 trecerea la o noua intele/ere a securitatii umane a avut loc la
inceputul anilor :<. Dac= anterior no$iunea securit=$ii se referea n mare m=sur= la state,
acum se concentrea!= la nivelul oamenilor. 9stfel, a avut loc o deplasare de accente1 de
la securiatea prin inarmare la securitatea prin de!voltare umana durabila.
4
http122ro.scribd.com2doc2034565002#eferat+SEC7#&898E9+7'9)9+D&'E)S&7)&+S&+C()E.&7)&
4
Conceptele de!voltarea uman= si securitatea uman= sunt nrudite, interdependente, dar
nu sunt identice. Desi/ur, ntre de!voltarea uman= si securitatea uman= exist= o
interconexiune 1 pro/resul dintr+un domeniu extinde posibilit=tile pentru pro/resul
celuilalt, si vice versa. C%t priveste conceptul securit=tii umane, ca si n ca!ul altor
no$iuni fundamentale (precum libert=tile omului), este mult mai usor de a depista lipsa
securit=tii, dec%t existenta ei.
Securitatea uman= s+a aflat ntotdeauna n aten$ia ()7 ncep%nd cu declara$ia 7niversal=
a Drepturilor (mului (0:6>)1 ?(rice om are dreptul la via$=, la libertate "i la securitate
personal= (9rt. @)A ?(rice persoan=, n calitatea sa de membru al societ=$ii, are dreptul la
securitatea social=A ea este ndreptat= ca prin efortul na$ional "i colaborarea interna$ional=,
$in%ndu+se seama de or/ani!area "i resursele fiec=rei $=ri, s= ob$in= reali!area drepturilor
economice, sociale "i culturale indispensabile pentru demnitatea sa "i libera de!voltare a
personalit=$ii sale (9rt. 44).
@
;e l%n/ amenin$area militar exist "i alte pericole /rave
ce planea! asupra securit$ii umane. ;rintre acestea se numr1 violarea sistematic a
drepturilor omului ntr+o serie de state ale lumiiA interdic$ia ca or/ani!a$iile umanitare s
aute popula$ia aflat n condi$ii precare de existen$A nclcri repetate ale dreptului
umanitar interna$ionalA de!voltarea criminalit$ii transna$ionale, ine/alitatea "anselor
n ceea ce prive"te accesul tuturor la educa$ie, n/riiri de sntate, protec$ie social etc.
Exist o serie de surse ale insecurit$ii.. ;rintre acestea, potrivit studiului lui Bulliette
Coinov+Dohler, se afl1 securitatea economic ("oma)A securitatea utili!rii (accesul la
munc, srcie, munca copiilor)A securitatea alimentar (accesul ine/al la hran)A
protec$ia snt$ii (existen$a unor boli /rave, accesul diferit "i diferen$iat la asisten$
medical)A securitatea mediului (poluarea apei, solului, aerului, tierea pdurilor,
catastrofe naturale)A securitatea personal (violen$a fi!ic, violen$a domestic, abu!ul
asupra copiilor, probleme specifice sexului, demnitate uman, dro/uri etc.)A securitatea
cultural (atin/erea adus sistemului de valori, discriminare, opresiune)A
securitate politic (conflicte interstatale, libertatea de expresie, tortur, represiune,
violarea drepturilor omului). ;rin urmare, se poate aprecia c securitatea uman /lobal
@
8ran!i$ie "i securitate uman, cap & securitatea uman in contextual de!voltrii umane durabile. p/ 05
@
vi!ea! nu numai un lar/ evantai de amenin$ri ci ncearc s asi/ure binele fiin$ei
umane n inte/ralitatea sa.
6
Securitatea uman= nu const= doar n /ria de existen$a armelor ci n preocuparea fa$= de
via$a "i demnitatea uman=.
Securitatea uman= se axea!= pe individualitatea uman=. Se preocup= de modul n care
oamenii tr=iesc "i c%t de liber se simt n societate, c%t de liber "i pot exercita multitudinea
de op$iuni, n ce m=sur= au acces la pia$= "i oportunit=$ile sociale E "i dac= tr=iesc n stare
de conflict sau n pace.
Conceptul securit=$ii umane eviden$ia!= faptul c= oamenii trebuie s= fie n stare s= aib=
/ri= de ei1 to$i oamenii trebuie s= dispun= de oportunitatea de a+"i satisface necesit=$ile
esen$iale "i de a+"i c%"ti/a existen$a. 9cest fapt le va oferi libertatea "i va asi/ura
contribu$ia lor complet= la procesul de de!voltare +de!voltarea personal= "i a comunit=$ii,
a $=rii lor "i a omenirii n ansamblu. Securitatea uman= e un component vital al
de!volt=rii participatorii. Exist=, desi/ur, o le/=tur= ntre securitatea uman= "i de!voltarea
uman=1 pro/resul ntr+un domeniu ameliorea!= "ansele pro/resului n cel=lalt. Dar e"ecul
n unul din aceste domenii spore"te riscul e"ecului n cel=lalt, "i istoria cunoa"te astfel de
exemple din abunden$=.
5
Este cunoscut faptul c= pericolele securit=$ii umane pot ap=rea la orice nivel al de!volt=rii
sociale, at%t n $=rile bo/ate, c%t "i n cele s=race. Fns= n $=rile cu institu$ii de stat slabe, n
situa$ii de cri!= economic= "i spiritual=, pericolul securit=$ii umane pentru popula$ia
acestora cre"te. Fn acest ca!, pericolul poate proveni nu doar din partea unor anumite
persoane sau /rupuri de oameni (criminalitatea, conflictele interetnice, xenofobia), sau a
partidelor politice, dar "i din partea statului nsu"i.
Fn istorie exist= multe exemple c%nd statul, n care se acumulea!= o mas= critic= de
probleme de /en politic, economic sau securitate personal=, adic= statul cu un mare risc
de cri!= na$ional=, fie apelea!= la autor extern, fie comite acte de violen$= mpotriva
propriului popor.
;rin securitatea uman= se subn$ele/e un fenomen cu multe componente1 securitatea
economic=, securitatea alimentar=, securitatea ocrotirii s=n=t=$ii, securitatea ecolo/ic=,
6
8raian ;i/u Colocviu Strate/ic, Securitatea conomica "i securitatea umana /lobala, ed. 7niversitatea
nationala de aparare centru de studii strate/ie de aparare si securitate. nr 0< pe 4<<6, p/ @
5
8ran!i$ie "i securitate uman, cap & securitatea uman in contextual de!voltrii umane durabile. p/ 0G
6
securitatea personal=, securitatea public=, securitatea politic=.
Elementele structurale men$ionate ale securit=$ii umane, sunt deosebit de importante
pentru om n orice $ar=, n orice situa$ie social=. Dat fiind c= ntre aceste componente
exist= o interconexiune, se pune ntrebarea1 care securitate este mai important=H -a o
examinare mai n detaliu a acestor componente se pot identifica dou= /rupuri1 libertatea
de necesit=$i "i libertatea de fric=.
Conceptul de securitate a nceput s se schimbe cu aproximativ umtate de secol n
urm.

Cu toate acestea, nu putem minimali!a rolul statului n domeniul securit$ii. Statul
este sin/ura entitate care de$ine monopolul le/al asupra violen$ei, fiind n acela"i timp
principalul protector al individului, dar n func$ie de re/imurile politice din fiecare $ar,
tot statul poate deveni "i principala surs de pericol la adresa individului.
Statelor le revine responsabilitatea de a apra "i protea conform le/ilor, obli/a$iile "i
an/aamentele interna$ionale n materia drepturilor omului, ordinea democratic stabilit
n mod liber prin voin$a poporului mpotriva activit$ii persoanelor, /rupurilor sau
or/ani!a$iilor care iau parte sau refu! s renun$e la acte de terorism sau violen$ n
scopul rsturnrii acestei ordini.
Securitatea statului este complementat astfel de securitatea uman n mai multe feluri1
conceptul tradi$ional de securitate era construit av%nd la ba!a doar nevoia statului de a se
protea pe sine nsu"i, n vreme ce securitatea uman dore"te protearea statului, rolul
acestuia devenind de protector al individuluiA pericolele tradi$ionale la adresa securit$ii
statului s+au diminuat considerabil, ns au aprut pericole noi, care $intesc n primul r%nd
securitatea individului, pericole cum ar fi de!astrele ecolo/ice, terorismul, maladii, cum
ar fi I&C sau cancerulA actorii din sfera rela$iilor interna$ionale s+au schimbat de
asemenea. Statul nu mai este nici sin/urul actor, nici cel mai important.
(r/ani!a$iile interna$ionale, cum ar fi )98(, sau cele suprastatale, cum ar fi 7E, au un
cuv%nt din ce n ce mai /reu pe scena Securitatea uman "i cea statal se completea!
reciproc. Fn vreme ce si/uran$a statal este prin defini$ie concentrat pe si/uran$a
teritorial sau dup ca! "i pe cea economic, securitatea uman de$ine o arie lar/,
acoperind toat sfera bunstrii indivi!ilor "i a societ$ii, nu doar a teritoriilor din
interiorul /rani$elor. Fn ca!ul securit$ii tradi$ionale rolul esen$ial l avea statul, pe c%nd n
5
ca!ul securit$ii umane, rolul central l are chiar individul sau societatea din care acesta
face parte.
Conceptul de securitate uman este str%ns le/at de securitatea de!voltrii umane "i
drepturile omului. Securitatea uman cuprinde ambele concepte "i le transform, cre%nd
un tot unitar. Fn pre!ent, toate societ$ile "i statele depind din ce n ce mai mult de
ac$iunile celorlalte societ$i sau state, acest fapt fiind clar atunci c%nd vorbim de mediul
nconurtor, de terorismul politic, sau chiar de nivelul economic existent ntr+un stat.
;un%nd accentul pe individ, arat un autor, securitatea uman eviden$ia! raporturile
acestuia cu statul. ? Fn aceast perspectiv, teoreticienii care se ocup de securitatea
uman averti!ea! mpotriva statului ca prim factor ca poten$ial destabili!ator al
securit$ii individului. ;roblema paradoxal care se pune ns cu securitatea uman este
c exist riscul ca, pun%nd accentul pe individ, statul s revin ca obiect principal al
securit$ii n virtutea sa de a/ent al proterii "i ndeplinirii dorin$elor individului. De
aceea, este necesar s definim "i s opera$ionali!m clar acest concept.
Eficien$a sectorului de securitate na$ional se cuantific, n valoare real, n indicatorii de
securitate uman.
G
Conclu!ii
8eoreti!area conceptului de de!voltare uman repre!int o contribu$ie extrem de
important la schimbarea de paradi/m din ultimele decenii, reflectat n translarea
accentului dinspre cre"terea (de!voltarea) economic spre impactul pe care de!voltarea l
are asupra vie$ii indivi!ilor "i asupra bunstrii lor. Securitatea uman completea!
de!voltarea uman introduc%nd perspectiva descendent a riscurilor care decur/ din
srcie extrem sau din diverse alte surse intra+statale. 'arJ Daldor consider c o
abordare inte/rat a acestor dou perspective este necasar pentru c securitatea are n
vedere asi/urarea condi$iilor care sunt parte inte/rant a de!voltrii.
G
De asemenea,
securitatea uman este un indicator pentru de!voltarea uman, n condi$iile n care lipsa
de!voltrii umane (institu$ii slabe, lipsa miloacelor de trai) ofer condi$ii pentru
cronici!area violen$ei. Fn al treilea r%nd, "i poate cel mai imporant aspect este repre!entat
de faptul c at%t de!voltarea uman c%t "i securitatea uman pun accentul pe nevoile
indivi!ilor "i ale comunit$ilor, propun%nd o nou abordare ?care inte/rea! srcia "i
conflictul ca amenin$ri maore pentru pacea mondial. De!voltarea "i securitatea
umane, pe fundalul oferit de transformrile /lobale contemporane, se constituie n
elementele centrale ale structurii de re!isten$ pe care se reconstruie"te sistemul
multilateral specific unei lumi interdependente care plasea! n centrul su individul.
Securitate uman constituie un pas important ctre reconstruc$ia sistemului
interna$ional n urul unei ordini interna$ionale uste. 9stfel, securitatea uman se
le/itimea! n universul conceptual contemporan n primul r%nd prin dimensiunile etice "i
normative pe care le implic. ;las%nd n centrul su respectul pentru drepturile omului,
securitatea uman "i drepturile omului se ranforsea! reciproc deoarece primeia i revine
sarcina de a stabili care sunt drepturile amenin$ate n anumite situa$ii, iar celor din urm
le revine sarcina de a stabili traiectoria pe care trebuie s se ncadre!e securitatea uman.
Securitatea uman E ca parte a teoriei critice a securit$ii E identific "i reflect
insecurit$ile cronice cu care se confrunt indivi!ii "i /rupurile de indivi!i, fapt pentru
care, indiferent de modul cum este conceput (/eneral sau limitat), elementul comun care
canali!ea! aceast preocupare este c individul se constituie n ultimul obiect de
G
Ko/dan Stefanachi *lobali!are, de!voltare si securitate umana, Sfera ;oliticii, nr 0GG
3
referin$ (al securit$ii). ;rin urmare securitatea uman devine extrem de util prin aceea
c are capacitatea de a identifica amenin$rileexisteniale la adresa indivi!ilor2a /rupurilor
de indivi!i. 9ltfel spus, securitatea uman ofer o corec$ie normativ cadrului de anali!
al securit$ii, mult mai centrat pe anali!a modului cum poate fi aplicat n realitate,
devenind un miloc pentru ?reali!area valorilor fundamentale ale societ$ii
interna$ionale.De asemenea, utilitatea normativ a securit$ii umane re!ult "i din faptul
c, unui astfel de demers i revine sarcina de a prioriti!a "i ordona preferin$ele pentru c,
resursele avute la dispo!i$ie (inclusiv de state) sunt limitate iar, pe de alt parte,
obli/a$iile fa$ de ceilal$i nu pot fi nelimitate (limitele apar mcar n unele situa$ii dac nu
n toate).
3
Securitatea uman E transform%nd individul n nucleul preocuprilor sale E
propune redefinirea sistemului interna$ional n acord cu aceast transformare tectonic
construit pe primatul drepturilor omului, fapt subliniat de Dofi 9nnan atunci c%nd spune
c ?nu ne vom putea bucura de securitate fr de!voltare, nu ne vom putea bucura de
de!voltare fr securitate, "i nici de una dintre ele fr respect pentru drepturile omului.
Cre"terea importan$ei "i impactului valorilor "i principiilor inserate n Declara$ia
7niversal a Drepturilor (mului face ca ordinea interna$ional s nu mai fie limitat doar
la aspectele care $in de prevenirea conflictelor interna$ionale ci, s se extind "i asupra
promovrii drepturilor omului, asupra miloacelor de maximi!are a bunstrii "i libert$ii
personale
3
Ko/dan Stefanachi ;remise conceptuale pentru o intele/ere a securitatii umane, Sfera ;oliticii, nr 034
>
Kiblio/rafie
Cr$i 1
Ko/dan Stefanchi 1 *lobali!are, de!voltare "i securitate umn, Sfera politicii, nr
0GG
Ko/dan Stefanachi ;remise conceptuale pentru o intele/ere a securitatii umane,
Sfera ;oliticii, nr 034
8raian ;i/u, , Securitatea conomic "i securitatea uman /lobal , Colocviu
Strate/ic, ed. 7niversitatea nationala de aparare centru de studii strate/ie de
aparare si securitate. nr 0< pe 4<<6, p/ @
9rticole 1
http122ro.scribd.com2doc2034565002#eferat+SEC7#&898E9+7'9)9+
D&'E)S&7)&+S&+C()E.&7)&
8ran!i$ie "i securitate uman, cap & securitatea uman in contextual de!voltrii
umane durabile. p/ 05
: