Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Transilvania Braov

Facultatea de tiine Economice


Sisteme de operare si protocoale de retea
- Sistemul de operare UBUNTU 7.1 -
Gyone Adrian
ECTS 8211
21!
CU"#$NS
CA" 1% $ntroducere
1.1 Scurt istoric
1.2 Uurina n folosire
1.3 Metode de distribuie
1.4 Uurina n instalare
1.5 Comunitate
1.6 Clasificarea softului i suportul tenic
oferit
1.! "ersiuni# $ersiuni deri$ate si $ariante
1.% Suport pe termen lun&
1.' Cerine de sistem
1.1( Suport etnic
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
3
3
3
3
3
4
4
4
5
5
5
CA"2% &istri'utia U'untu ))))))))))))))) 6
CA" (% "re)atirea calculatorului pentru
instalarea
U'untu
3.1 Scimbarea ordinii dispo*iti$elor de pe
care
se face operatia de boot
3.2 Sal$area unei ima&ini a +,,-ului pe
C,-uri
3.3 ,efra&mentarea ard dis.-ului
3.4 Crearea partitiilor
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
!
!
!
%
1(
CA" !% $nstalarea UBUNTU ))))))))))))))) 11
CA" *% +pen Source
5.1 Soft/are 0pen Source
)))))))))))))))
)))))))))))))))
1!
1!
CA" ,% Crearea discurilor cu ima)ine $S+
6.1 Crearea ima&inilor
6.2 ,esciderea si editarea ima&inile de
disc
6.3 Montarea si utili*area ima&inilor
6.4 1nscriptionarea inapoi pe disc a
ima&inilor
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
)))))))))))))))
2(
22
22
22
22
C+NC-U.$$ ))))))))))))))) 23
B$B-$+G#A/$E ))))))))))))))) 24
2
CA" 1% $ntroducere
Ubuntu este o distribuie popular2 de 3inu4# conceput2 n special pentru computerele
personale. 1nrudit cu sistemul de operare ,ebian 56U73inu4# Ubuntu se dorete a fi uor
de instalat i folosit# des actuali*at i nen&r2dit de restricii le&ale. Ubuntu este
sponsori*at Canonical 3td.# o companie pri$at2 fondat2 de antreprenorul sud-african Mar.
Suttle/ort.
1.1 Scurt istoric
1niial cunoscut2 sub numele de cod no-name-8et.com# prima $ersiune Ubuntu a
ap2rut ca o copie temporar2 a proiectului ,ebian. 9ot atunci s-a ot2r:t ca Ubuntu s2
foloseasc2 periodic cod surs2 din ,ebian# pentru a nlesni lansarea unei noi $ersiuni la
fiecare 6 luni i pentru ca $ariaia cau*at2 de ;bifurcare< s2 nu duc2 la un sistem de
operare fundamental diferit.
Ubuntu urm2rete ndeaproape lans2rile de noi $ersiuni ale mediului de lucru
560M=. Spre deosebire de alte sisteme de operare deri$ate din ,ebian# precum
>andros# 3inspire sau 3ibranet# Canonical dorete ca Ubuntu s2 fie compus predominant
din soft/are liber.
?u&-urile &2site n Ubuntu sunt &estionate prin interfaa /eb 3auncpad# aceasta
ncorpor:nd sistemul de control al $ersiunilor ?a*aar# motorul de traducere colecti$2
@osetta i bu&-trac.erul Malone. Ubuntu este susinut financiar de c2tre Mar.
Suttle/ort prin compania sa# Canonical 3td.
1.2 U0urin1a 2n 3olosire
Ubuntu folosete mediul de lucru 560M=# al c2rui scop este s2 ofere o interfa2
&ratuit2# simpl2 i intuiti$2# dar n acelai timp i o multime de aplicaii i pro&rame
moderne.
Suita de birou 0pen0ffice.or&# na$i&atorul /eb Mo*illa Airefo4 i editorul &rafic 51MB
sunt c:te$a din pro&ramele distribuite implicit.
,up2 instalarea sistemului de operare# utili*atorul este nt:mpinat de un spaiu de
lucru f2r2 picto&rame# n care culorile portocaliu i maro sunt predominante.
Bro&ramele de u* &eneral sunt instalate n meniul Aplicaii. 3ocaiile importante i
cele mai des frec$entate sunt &rupate n meniul Places.
Modificarea parametrilor de funcionare se poate face cu uurin2 din meniul System.
Aerestrele descise pot fi $i*uali*ate n bara din Cosul ecranului.
Ubuntu este locali*at n peste 4( de limbi# inclusi$ limba rom:n2. Utili*atorii se pot
folosi de unealta de traducere @osetta pentru a contribui corecturi i7sau traduceri noi.
,in dorina de a-l face mai uor de folosit# de*$oltatorii au pus accent pe folosirea
comen*ii sudo. Dceast2 comand2 permite utili*atorilor s2 ndeplineasc2 sarcini
administrati$e f2r2 a iniia o sesiune cu drepturi administrati$e.
1.( 4etode de distri'u1ie
Ubuntu poate fi desc2rcat ca ima&ine 1S0 i ncape pe un C,. Dlternati$# utili*atorii
pot comanda &ratuit prin pot2 $ersiunile 6.(6 i !.(4 folosind ser$iciul Sip1t oferit de
Canonical. Multe distribuii 3inu4 necesit2 desc2rcarea a numeroase ima&ini 1S0 i
procesul lor de instalare poate dura c:te$a ore# dar Ubuntu poate fi instalat rapid# de pe
un sin&ur disc.
Encep:nd cu $ersiunea 6.(6# C,-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit i ca 3i$eC,. En
acest fel# utili*atorul poate e4perimenta cu pro&ramele disponibile i $erifica
3
compatibilitatea sistemului de operare cu ard/areul e4istent f2r2 a porni procesul de
instalare.
=4ist2 i un C, alternati$# pentru cei ce nt:mpin2 probleme la instalarea de pe
3i$eC,# au un sistem slab performant sau pur i simplu doresc o instalare a$ansat2
folosind pro&ramul debian-installer.
3i$eC,-ul conine i o colecie de soft/are open source ce poate fi instalat pe
sistemul de operare MS Findo/sG Mo*illa Airefo4# Mo*illa 9underbird# DbiFord# ?lender
sau ClamFin.
Aiecare $ersiune este lansat2 n dou2 $arianteG una destinat2 instal2rii pe computere
personale de birou i laptopuri i o a doua pentru ser$ere. Brima este disponibil2 pentru
aritecturile 4%6 i 4%6-64# n timp ce la a doua se adau&2 suport pentru aritectura
SBD@C Hf2r2 3i$eC,I.
1.! U0urin1a 2n instalare
Ubuntu poate fi instalat folosind un 3i$eC,. Utili*atorul trebuie s2 porneasc2
computerul folosind acest 3i$eC, i nu +,,-ul. Urmea*2 procesul de instalare# n care
utili*atorul este &idat de un pro&ram special. 1nformaii am2nunite despre procesul de
instalare se pot &2si pe situl oficial.
,up2 instalare# Ubuntu ofer2 o opiune de actuali*are automat2. Cu permisiunea
utili*atorului# sistemul de operare &2sete# descarc2# instalea*2 i confi&urea*2
actuali*2rile e4istente n mod automat.
1.* Comunitate
Ubuntu pune accent pe implicarea comunit2ii formate n Curul s2u n procesul de
de*$oltare.
=4ist2 un num2r de forumuri oficiale unde discuia despre sistemul de operare este
ncuraCat2. Canonical &2*duiete liste de discuii prin pota electronic2 pentru
de*$oltatori# liste ce sunt n acelai timp descise publicului lar&. Utili*atorii se pot informa
din /eblo&ul comunit2ii cu pri$ire la ultimele desf2ur2ri de e$enimente.
1., Clasi3icarea so3tului 0i suportul te5nic o3erit
Ubuntu mparte soft/are-ul disponibil n patru cate&orii# denumite componente.
Dceast2 mp2rire a fost f2cut2 pentru a sublinia diferenele de liceniere i suport tenic
disponibil.
Componentele suntG
1. Main
2. Restricted
3. Universe
4. Multiverse
Componentele Main i Universe conin soft/are compatibil cu cerinele de liceniere
Ubuntu# cerine ce corespund n mare parte cu cele ale proiectului ,ebian. Main poate
conine soft/are proprietar i fonturi ce nu pot fi modificate f2r2 permisiune# ns2 a c2ror
redistribuire nu este n&r2dit2 din punct de $edere le&al.
Componenta Restricted conine soft/are cu restricii n ceea ce pri$ete accesul la
codul surs2# dar pentru care se acord2 suport tenic limitat# din pricina importanei soft-
ului. Se intenionea*2 ca# pe $iitor# componentele Main i Restricted s2 conin2 tot soft-ul
necesar pentru un sistem de operare de u* &eneral.
Bro&ramele pentru care nu se asi&ur2 suport tenic sunt plasate n Universe Hsoft
liberI i Multiverse Hsoft n&r2dit de restricii le&ale# nu neap2rat proprietarI. Multiverse
conine soft/are ce poate nc2lca le&ile SUD i7sau internaionale de proprietate
intelectual2.
=4emple de astfel de soft/are sunt cele care permit redarea de formate multimedia
bre$etate.
,in cau*a statutului incert al decod2rii al&oritmului de securitate a discurilor ,", n
anumite p2ri ale lumii# pro&ramul 3ibd$dcss a fost ters din repo*itoriile Ubuntu# dar
4
poate fi n continuare desc2rcat de pe situl proiectului "ideo3D6. Soft/are-ul pentru
codarea i decodarea mai multor formate proprietare precum Findo/s Media este de
asemenea indisponibil implicit.
Ubuntu ?ac.ports este un proiect recunoscut oficial al c2rui scop este implementarea
de $ersiuni noi ale anumitor pro&rame n $ersiunile de Ubuntu deCa e4istente. @epo*itoriul
Ubuntu ?ac.ports nu este la fel de cuprin*2tor precum celelalte i este alc2tuit
predominant din pacete cerute de utili*atori. Dcestea sunt aprobate dup2 ce au trecut de
un anume control tenic de calitate.
Utilitare neoficiale# precum =as8Ubuntu sau Dutomati4# ncearc2 s2 automati*e*e
instalarea si confi&urarea de soft/are ce nu este disponibil pe c2i oficiale din moti$e
le&ale sau ideolo&ice. =cipa ce de*$olt2 Ubuntu nu recomand2 folosirea acestor soluii#
cunoscute pentru tendina lor de a ridica probleme de compatibilitate la actuali*area de
ansamblu a distribuiei.
Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru soft/are proprietar creat de teri# iar
Canonical ntreine un repo*itoriu numit Commercial# special pentru astfel de pro&rame#
pentru care a obinut dreptul de redistribuire. En acest moment# Commercial conine
na$i&atorul /eb 0pera i pro&ramul de redare multimedia @ealBla8er.
1.7 6ersiuni7 8ersiuni deri8ate si 8ariante
Aiecare $ersiune de Ubuntu este identificat2 printr-un num2r Hce denot2 luna i anul
lans2riiI i un nume de cod. ,e e4emplu# n aprilie 2((! a ap2rut $ersiunea !.(4 Aeist8
Aa/n.
Canonical ofer2 suport tenic pentru maCoritatea $ersiunilor timp de 1% luni de la
lansare# e4cepie f2c:nd $ersiunea 6.(6 39S ,apper ,ra.e# ce beneficia*2 de suport pe
termen lun&.
Brima $ersiune# 4.1(# a $enit cu o unealt2 de mana&ement a actuali*2rilor i facilit2i
sporite pentru laptopuri. D fost prima $ersiune ce a permis raportarea bu&urilor prin
3auncpad.
D treia $ersiune# 6.(6 39S# a fost prima $ersiune de Ubuntu care a contopit at:t
3i$eC,-ul# c:t i C,-ul de instalare pe un sin&ur disc.
"ersiunea 6.1( a fost lansat mpreun2 cu o unealt2 de raportare automat2 a
problemelor nt:lnite n utili*are i un nou sistem de pornire a calculatorului# denumit
Upstart.
Cea mai recent2 $ersiune $ine cu suport pentru access Fi-Ai proteCat# o modalitate
mai uoar2 de a instala codecuri $ideo i soft/are proprietar# efecte speciale pentru
spaiul de lucru HopionalI.
En timpul procesului de instalare# Ubuntu poate detecta Findo/s >B i poate
transfera date din conturile utili*atorilor n noul sistem.
Urm2toarea $ersiune $a aduce cu sine mai multe efecte speciale# posibilitatea
instal2rii f2r2 supra$e&ere i suport pentru tenolo&ia Clic.JnJ@un aparin:nd 3inspire.
,i$ersele deri$ate i $ariante Ubuntu se impart n urmatoarele cate&oriiG
1. Variante dezvoltate de/n interiorul comunitii Ubuntu. @epre*int2 analo&ul
distribuiilor personali*ate din Curul proiectului ,ebian.
2. erivate create de teri din a!ara comunitii Ubuntu.
". erivate o!iciale
#ubuntu - folosete K,= ca mediu de lucru n loc de 560M=.
$dubuntu - destinat sistemului educaional# un sistem de operare ce poate fi
folosit f2r2 probleme de c2tre copii.
%ubuntu - folosete >fce ca mediu de lucru n loc de 560M=# destinat
calculatoarelor cu confi&uraii slab performante.
Ubuntu Server $dition - pentru u* ca ser$er.
Ubuntu Studio - un sistem de operare ce nu a fost lansat nc2# a4at pe
multimedia.
&. erivate neo!iciale
'lu(buntu - folosete mana&erul de ferestre Alu4bo4.
Ubuntu )ite - folosete mana&erul de ferestre 1ceFM.
5
1.8 Suport pe termen lun)
"ersiunea 6.(6 cu numele de cod ;,apper ,ra.e< este prima $ersiune ce ofer2 suport
tenic e4tins. Bentru utili*atorii obinuii# Canonical $a oferi suport timp de 3 ani de la data
lans2rii# iar pentru $arianta ser$er - 5 ani.
Ubuntu 6.(6 39S conine 560M= 2.14# Mo*illa Airefo4 1.5.(.3# 0pen0ffice.or& 2.(.2#
>.or& !.(# 5CC 4.(.3 i 3inu4 Kernel HnucleuI 2.6.15.
Brima actuali*are de mentenan2# 6.(6.1# a ap2rut pe 1( au&ust 2((6 i este distribuit2
al2turi de $ersiunile recente ale Ubuntu.
1.9 Cerin1e de sistem
Cea mai recent2 $ersiune necesit2 minim de 256 M? @DM i cel puin 3 5? spaiu liber
pe ard dis. pentru o instalare standard. "ersiunea destinat2 ser$erelor necesit2 minim 64
M? @DM i 5(( M? spaiu liber.
1.1 Suport te5nic
Ubuntu beneficia*2 at:t de suport tenic speciali*at# furni*at contra cost# c:t i de suport
&ratuit# oferit de c2tre comunitate prin mai multe c2iG forumuri /eb# camere de discuii 1@C#
documentaie oficial2# /i.i.
CA"2% &istri'utia U'untu
=4ista trei $ariante ale C,-ului de instalare corespun*ator sistemului de calcul pe care
$a fi rulatG
*1+ es,top - - permite testarea Ubuntu fara a scimba confi&uratia computerului# sau
optional instalarea permanenta. Dcest tip de instalare e cel mai utili*at. 6ecesita cel putin
32( M? de memorie @DM pentru a fi instalat de pe C,.
Sunt doua tipuri de aritecturi disponibile# fiecare pentru un tip diferit de computerG
1.- P- *.ntel (/0+ es,top - - include maCoritatea masinilor de calcul cu
microprocesoare 1ntel7DM,7etc si aproape toate computerele care rulea*a sub
MS Findo/s# ca si noile Dpple Macintos care utili*ea*a procesoare 1ntel.
2.- 0&1bit P- *A2 0&+ es,top - - performante ma4ime pentru computerele
ce folosesc aritecturi DM,64 sau =M649 HDtlon64# 0pteron# =M649 >eonI.
6
*2+ Server .nstall - - permite instalarea permanenta a Ubuntu pe un computer folosit
ca ser$er si nu $a instala interfata &rafica.
Dici sunt trei tipuri de ima&ini disponibileG
1.- P- *.ntel (/0+ Server .nstall - - include maCoritatea masinilor de calcul cu
microprocesoare 1ntel7DM,7etc si aproape toate computerele care rulea*a sub
MS Findo/s# ca si noile Dpple Macintos care utili*ea*a procesoare 1ntel.
2.- 0&1bit P- *A2 0&+ Server .nstall - - performante ma4ime pentru
computerele ce folosesc aritecturi DM,64 sau =M649 HDtlon64# 0pteron#
=M649 >eonI.
(.- SPA3- Server .nstall - - pentru computere Sun UltraSparc# inclusi$e cele
care utili*ea*a microprocesoare multinucleu UltraSparc 91.
*"+ Alternate .nstall - - permite instalari personali*ate pentru Ubuntu si are
urmatoarele functionalitatiG
Crearea sistemelor 0=M H0ri&inal =Luipment ManufacturerI preconfi&urate#
up&radarea $ecilor instalari fara acces la retea# partitionare 3"M si7sau @D1,#
Bosibilitatea instalarii pe sisteme cu mai putin de 32( M? @DM.
=4ista doua tipuri de ima&ini disponibile.
1.- P- *.ntel (/0+ Alternate .nstall - - pentru maCoritatea masinilor de calcul
cu microprocesoare 1ntel7DM,7etc si aproape toate computerele care rulea*a sub
MS Findo/s# ca si noile Dpple Macintos care utili*ea*a procesoare 1ntel.
2.- 0&1bit P- *A2 0&+ Alternate .nstall - - performante ma4ime pentru
computerele ce folosesc aritecturi DM,64 sau =M649 HDtlon64# 0pteron#
=M649 >eonI.
CA" (% "re)atirea calculatorului pentru instalarea U'untu
(.1 Sc5im'area ordinii dispo:iti8elor de pe care se 3ace operatia de 'oot
?10S este initial confi&urat sa incerce sa faca boot mai intai de pe flopp8 dis.# apoi
Hdaca nu a a$ut successI de pe +,, intern.
=ste necesar sa se modifice ordinea de boot astfel incat sa se poata lansa sistemul de
operare sau un eci$alent al sau de pe C,7,",.
Dccesarea ?10S-ului pentru a-l modifica se face apasand imediat dupa po/er-up o tasta
functionala specifica fiecarei confi&uratii de calculator. Bentru a identifica care este aceasta
tasta sunt posibile mai multe cai G
7
Un mesaC indicand care este tasta functionala asociata modificarii ?10S apare de obicei
pentru scurt timp pe ecran Hin partea din dreapta susI inainte de incarcarea sistemului de
operare Findo/s.
,ocumentatia calculatorului Hcea tiparita# cea de pe C, sau de pe 1nternetI specifica
aceasta tasta. ,e e4emplu laptop-urile ,ell au aceasta tasta functionala A2.
,upa interceptarea sec$entei in care se poate modifica ?10S-ul se na$i&ea*a in
sectiunea de ?oot Cofi&uration si se modifica ordinea de boot astfel caG
1. ?oot Airst ,e$iceG C,7,",7C,-@F ,ri$e
2. ?oot Second ,e$iceG 1nternal +,,
6a$i&area in sec$enta de modificare a ?10S-ului se face fara mouse# folosind e4clusi$e
tastatura.
Un rol important il Coaca sa&etile stan&a-dreapta si sus-Cos. D se acorda atentie la iesirea
din sec$enta de modificare a ?10S-ului astfel incat modificarile efectuate sa fie efecti$
implementate in ?10S Hunele calculatoare inceie sec$enta cu tasta M=scN# iar altele
utili*ea*a taste functionale pentru a altera sau nu setarile de ?10SI.
,upa aceasta modificare# orice C, bootabil sau 3i$e C, pus in dri$e-ul de C, $a
intercepta sec$enta de boot la repornirea calculatorului.
(.2 Sal8area unei ima)ini a 5ard dis;-ului pe C&-uri
Se urmareste instalarea sistemului de operare Ubuntu peste sistemul de operare
Findo/s >B sau "ista. 1n urma acestei instalarii se obtine un calculator care la sec$enta de
boot poate fi directionat sa rule*e unul dintre cele doua sisteme de operare. Brin aceasta
calculatorul de$ine capabil de dual boot.
0peratia de instalare a sistemului de operare Ubuntu# pastrand sistemul de operare
Findo/s >B H"istaI implica o serie de operatii pre&atitoare care sa asi&ure pastrarea
inte&ritatii sistemului de operare Findo/s HpreinstalatI.
Dceasta cerinta de a pastra functionalitatea sistemului de operare Findo/s este
determinata pe de-o parte de faptul ca maCoritatea calculatoarelor sunt li$rate doar cu un C,
de reco$er8 nu cu un .it-ul complet de instalare a sistemului de operare# iar pe de alta parte
de a pastra functionalitatea tuturor pro&ramelor care au fost instalate pe calculator pana la
acel moment
0peratiile care sunt descrise in sectiuniile urmatoare sunt efectuate cu instrumente
soft/are reputate# totusi ele implica manipulari mari ale informatiei de pe ard dis. care pot
compromite sistemul de operare Findo/s.
Bentru a permite reatin&erea statusului anterior instalarii Ubuntu H3inu4I este
recomandat de a efectua un bac.-up al sistemului.
Findo/s are capacitatea de a efectua bac.-up. 9otusi pentru ca*ul in care sistemul
Findo/s nu se mai incarca este necesar un bac.-up care sa asi&ure re$ersarea starii ard
dis.-ului# asi&urand mai intai boot-ul cu suces.
Dcest soft/are permite si clonarea unui calculator# operatie deosebit de utila daca se
doreste obtinerea repetiti$a a unei anumite confi&uratii a sistemului de operare# structurii de
fisiere# etc.
Bentru a face bac.up se poate folosi un C, bootabil cu S8mantec 6orton 5ost si se
fac urmatorii pasiG
*1+ Se introduce C,-ul si se restartea*a computerul Hcu ordinea de boot modificata
adica primul este C,7,", si al doilea este ard dis.-ulI.
*2+ 3a aparitia mesaCului Press any ,ey to boot !rom - or V se apasa Space.
*"+ Se selectea*a )oad - driver *.$ A4 S-S.+
*&+ Se tastea*a $n5lis6 -7 8-39 la ni$elul promptului
*:+ Se selectea*a )ocal;is,;<o .ma5e
*0+ Se selectea*a )ocal Source rive by -lic,in5 =n <6e river 4umber
*>+ Se apasa =#
*/+. Se selectea*a -/V drive1ul ca destinatie
*?+ Se introduce numele fisierului cu e4tensia .5+, sub care $a fi sal$ata ima&inea
*1@+ Se selectea*a -ompress .ma5e Ai56
8
*11+ Se continua la mesaCul Proceed Bit6 rive Cac,up to -/V introducand
C,-uri spre a a fi inre&istrate.
,aca e4ista disponibila licenta de S8mantec 6orton 5ost este posibila instalarea
pr&ramului# ca* in care este disponibila o interfata &rafica care ofera o cale comoda de
efectuare a procedurii de sal$are a ima&inii ard dri$e-ului.
(.( &e3ra)mentarea 5ard dis;-ului
1n scopul de a partitiona +,,-ul este necesar ca in prealabil sa se efectue*e o
defra&mentare care sa compacte*e *ona ocupata de Findo/s >B.
Simpla rulare a ,efra& HStart All Pro5rams Accessories System <ools
is, e!ra5menterI utilitarul nati$ din Findo/s nu ofera o *ona continua la inceputul ard
dri$e-ului.
,e re&ula e4ista *one marcate cu $erde HUnmo$able AilesI. Dcestea sunt datorateG
1. Aie instalarii unei partitii de reco$er8
2. Aie setarii functiei de bac.-up in Findo/s
". Aie din cau*a @DM pa&e
1n fi&ura urmatoare este pre*entata o ima&ine tipica de ard dis..
/i) (.1% 1ma&inea ard dis.-ului.
*1+ Se opreste temporar $nable Aibernation pana dupa operatia de partitionare. Bentru
aceasta se accesea*a Start -ontrol Panel PoBer =ptions Aiberanate si se pune
Uncec. pe $nable Aibernation.
*2+ Se opreste temporar 3estore System. Bentru aceasta se da clic dreapta pe 2y
-omputer# se selectea*a Properties si se da <urn =!! System 3estore HAi& 3.2I.
9
/i) (.2% 0prirea S8stem @estore
*"+ Se iniba temporar sistemul de pa&ina de @DM.
/i) (.(% ,e*acti$area @DM
Ba&in& HBas 1I
/i) (.!% ,e*acti$area @DM
Ba&in& HBas 2I
/i) (.*% ,e*acti$area @DM
Ba&in& HBasul 3I
*&+ Se copia*a defra&mentor-ul O.,efra&.e4e intr-o locatie usor accesibila la ni$elul
Command Bromptului. Se recomanda PUserBrofilePQ<CG,ocuments and
Settin&s<RMUser6ameN.
Sa notam ca acesta este un simplu e4ecutabil do/nloadabil de la
///..essels.com7O.,efra&7
*:+ Se resetea*a calculatorul si se tine apasata tasta A% pentru a determina intrarea in
Safe Mode. Se selectea*a optiunea Safe Mode /it Command Brompt.
*0+ Se lasea*a la ni$elul prompt-ului C.defra&.e4e Sa5 cG MC@N
care determina defra&mentarea cu compactare catre inceputul ard dis.-ului
/i) (.,% O.,efra&.e4e in rulare
*>+ 1n urma acestei operatii se obtine o ima&ine a +,,-ului in care *ona dedicata
sistemului de operare Findo/s >B este mult compactata.

10
/i) (.7% 1ma&inea ard dis.-ului dupa compactare.
=ste important de retinut faptul ca dupa operatia de partitionare descrisa in sectiunea
urmatoare trebuie sa se re$ina la setarea initiala a pa&inii de @DM# la reacti$area lui S8stem
@estore# si e$entual la oprirea ibernarii.
(.! Crearea partitiilor
Spatiul ard dis.-ului care este &estionat de Findo/s# este mai mare decat spatiul
efecti$ ocupat de sistemul de operare si fisierele Findo/s. Brin partitionare se urmareste ca
spatiul alocat sa fie restrans la ni$elul spatiului efecti$ ocupat. ,e aceeea s-a procedat in
prealabil la defra&mentare si compactare.
1nstrumentele de partitionare efectuea*a o noua alocare a spatiului fi*ic de pe ard dis.
catre sistemele de fisiere HAile S8stemI urmata de formatarea corespun*atoare a partitiilor.
1n pre*ent Findo/s foloseste sistemul de fisiere 69AS. Ubuntu foloseste =>93. Dmbele
sisteme de operare sunt capabile de a interactiona cu AD932 Hsistemul de fisiere $eci
folosit de Findo/sT folosit si in present pentru US? pen dri$eI.
Bentru a putea interscimba fisiere intre cele doua sisteme de operare se recomanda si
crearea unei partii AD932.
1n tabelul urmator este pre*entata partitionarea unui ard dis. de 6( 5? presupunand ca
este instalat 1 5? de @DM si ca BC-ul contine initial sistemul de operare Findo/s >B.
Partitie <indo=s >" U'untu -inu?-S=ap +S S5are
<ipul partitiei Bartitie
Brimara
Bartitie
Brimara
Bartitie
e4tinsa
Bartitie
e4tinsa
Sistemul de
!isiere
69AS =>93 =>93 AD932
2arime DECF 3( 23 2 5
Sa notam ca pentru 3inu4-S/ap se recomanda folosirea a de doua ori dimensiunea
@DM-ului.
Ubuntu poate efectua partitionarea in cadrul procesului de instalare.
9otusi este recomandat sa se efectue*e operatia de partitionare a ard dis.-ului inaintea
instalarii Ubuntu. Brin aceasta etapi*are se pot identifica mai usor posibilele anomalii
introducse in mod specific prin repartitionare.
1nstrumentele soft/are pentru partitionare suntG
*1+ Partition 2a5ic - S8mantec do/nloadabil ca trial $ersion de la
///.soft32.com7,o/nload7free-trial7BartitionUMa&ic74-151-1.tml
*2+ GParted - in cadrul li$e C, pentru Knoppi4 5.1 do/nloadabil ca ima&ine 1S0 de
la ttpG77.nopper.net7.noppi4-mirrors7inde4-en.tml. Se face burn C,. ,upa lansarea
C,-ului astfel creat se face boot de pe C, si dupa lansarea completa a sistemului
11
de operare Knoppi4 se acesea*a in partea din stan&a-Cos a des.top-ului K Menu
S8stem Ltparted.
*"+ EParted )ive - do/nload de la ttpG77&parted.sourcefor&e.net7li$ecd.pp.
Dcesta este o ima&ine 1S0 a unui C, bootable. =ste solutia cea mai recomandata.
,ocumentatia este deosebit de precisa si ofera o modalitate $isuala de repartitionare
a dis.-ului si formatare a partititiilor in sistemul cerut. 9rebuie a$ut in $edere ca
procesul efecti$ de modificare a partitiilor si de formatare se declansea*a ca o a
doua etapa# in urma selectarii actiunilor ce urmea*a a fi efectuate.
CA" !% $nstalarea UBUNTU
*1+ Se do/nloadea*2 ima&inea .1S0 de la http://www.ubuntu.com/getubuntu/download.
*2+ Se bifea*a la VFat t8pe of computer do 8ou a$eW< V64bit DM, and 1ntel
computersV.
*"+ 0dat2 do/nloadat2 ima&inea# se $erific2 inte&ritatea sa cu un pro&ram
corespun*ator# n funcie de sistemul de operare. Se recomanda winMd5Sum pentru cei cu
Findo/s. Bro&ramul care &enerea*2 suma MD5 HM,5 sum a.a asI a ima&inii. ,ac2
asurile Hsumele M,5I sunt e&ale# atunci se poate scrie pe un C,. Se recomand2 arderea
C,-ului la 44. M,5 as-ul $ersiunii !.1( 5uts8 5ibbon pentru fiecare din pacetele
disponibile e la un clic.-a/a8.
*&+ 0data pusa ima&inea pe C,# se restartea*a calculatorul H?10S-ul trebuie setat s2
boote*e de pe C,I i $a ap2rea meniul urmatorG
/i) !.1
*:+ Se selectea*a Start or install Ubuntu. Bentru a $edea e$entualele erori se apasa
A6 - se ster&e de la sf:ritul liniei Guiet Splas6.
,aca monitorul se stin&e brusc# e4ista 4 moduri de a re*o$a problemaG
1. =nter i monitorul se $a reaprinde dup2 c:te$a secunde Hapro4imati$ 4-5I
!. Se misca mouse-ul sau se da clic. de mai multe ori Hcu aceeai obser$aie ca la
primaI
". 3estart Start Ubuntu in sa!e 5rap6ics mode Hal doilea n meniuI
#. DCB1 off
12
*0+ ,ac2 totul a decurs cu succes# a$em n fa2 $ersiunea 3i$e a C,ului# &ata pentru
instalare.
*>+ Clic. 'orBardG
/i) !.2
*/+ Se cauta pe arta ?ucarest pentru a seta automat ora @om:niei HTime .oneI
'orBardG
/i) !.(
*?+ Se selectea*a formatul tastaturii H3omania 3omania 1 Standard pentru c2 se
folosesc diactriceI 'orBardG
13
/i) !.!
*1@+ En continuare se $a e4plica $arianta manual2 de partiionare. Selectam 2anual
'orBardG
/i) !.*
*11+ Dici e4ista o list2 sub form2 de tree view cu toate +,,-urile i partiiile lor.
1n ca*ul de faa +,,-ul este @de8@sda Hpentru ardurile 1,= n loc de Vsd< e V5dVI i
partiiile sunt @de8@sda1# @de8@sda*# @de8@sda,# @de8@sda7# @de8@sda8 ale c2ror coninut
H4ount pointI poate fi accesat din @media@sda1# @media@sda*# ). respecti$ @media@sda8.
Se $a selecta partiia de m2rime 113#!4(5?# din care se $a crea mai nt:i un spaiu
nepartiionat HfreeI de 55?# pe care apoi l $oi mp2ri n dou2 partiiiG e?t2 i s=ap.
Se selectea*a partiia din care trebuie luat spaiu $dit partitionG
14
/i) !.,
*12+ En fereastra nou ap2rut2# la 4eB partition size in me5abytes nu trebuie scris c:t
spaiu s2 aibe noile partiii. Scriem noua m2rime a partiiei pe care am ales-o mai de$reme
pentru a o modifica.
/i) !.7
*1"+ -ontinue i se asteaptam pana se termina procesul de micorare a partiieiG
/i) !.8
*1&+ ,up2 ce s-a terminat# lista $a ar2ta similar cu cea din ima&inea urm2toare.
Se selectea*a spaiul liber creat din list2 Hfree space - 7 - 5((( - 7I 4eB partition#
pentru a crea o nou2 partiie He?t2IG
15
/i) !.9
*1:+ En continuare se $a face o partiie lo&ic2 de tip E>T2 Hpartiie specific2 3inu4uluiI de
m2rime 3.((( M?# a c2rei coninut $a fi la adresa @ Hc:mpul 4ount pointI =#G
/i) !.1
*10+ ,in spaiul liber r2mas# se mai face o partiie de tip s=ap. =ste de recomandat ca
spaiul alocat pentru s=ap sa fie cel puin e&al cu memoria @DM# dar nu mai puin de
256M?.
E?emplu% daca BC-ul are 1(24 M? @DM H15?I partitia s/ap trebuie sa aiba 1(24
M?
/i) !.11
16
*1>+ Dcum lista cu +,,-uri 7 partiii $a ar2ta ca in fi&ura de mai Cos. Dpoi /or=ard.
/i) !.12
*1/+ Mi&rarea documentelor i set2rilor din Findo/s nu ne interesea*2# aa c2 trecem
mai departeG
/i) !.1(
*1?+ Se introduc datele personale /or=ardG
17
/i) !.1!
*2@+ 1nainte de a se apasa pe .nstall# trebuie sa ne asi&uram c2 n Advanced este bifat
.nstall Coot )oader. Dstfel se ale&e la 'ootare sistemul de operare care se doreste rulat in
continuareG
/i) !.1*
*21+ @e$i*uii set2rile i dac2 nu $2 con$ine ce$a a$ei butonul Cac,. Se apasa p:n2
c:nd se aCun&e la pasul unde se $or modifica set2rile# apoi .nstallX
/i) !.1,
*22+ ,ac2 totul a decurs cum trebuie# apare mesaCul cum c2 instalarea s-a terminat
#estartG
18
/i) !.17
CA" *% +pen Source
=pen Source descrie practica de a produce sau de*$olta anumite produse finite#
permi:nd accesul utli*atorilor s2 acione*e liber asupra procesului de producie sau
de*$oltare. Aiind foarte frec$ent utili*at n de*$oltarea de pro&rame soft/are# muli
specialiti n elaborarea de pro&rame considera c2 =pen Source este o noiune specific2
acestei acti$it2i.
En realitate# =pen Source se poate aplica n orice domeniu n care se produce sau
de*$olt2 un produs. =4ist2 e4emple de asemenea aplicaii i n tenolo&ie# medicin2#
n$22m:nt# cultur2 i altele.
Fi.ipedia este un e4emplu tipic de aplicaie a principiului =pen Source# prin faptul c2
permite accesul oricui s2 contribuie la elaborarea sau mbun2t2irea produsului final# care
este enciclopedia.
Dcoperind o &am2 deosebit de lar&2 de preocup2ri i nefiind limitat2 la o anumit2
specialitate# Fi.ipedia se adresea*2 unui num2r mult mai lar& de utili*atori dec:t orice alt2
aplicaie =pen Source i poate atra&e un num2r mult mai mare de contributori dec:t alte
aplicaii. Ddres:ndu-se unui public e4trem de lar&# Fi.ipedia mai mult dec:t orice alt2
aplicaie poate permite unor nespecialiti s2 nelea&2 ce este i cum se aplic2 conceptul de
=pen Source.
*.1 So3t=are =pen Source HSursa ,escisaI
=pen Source repre*int2 de*$oltarea de pro&rame soft/are de c2tre o comunitate# o
companie sau de c2tre o persoan2 i oferirea lor spre folosire sau mbun2t2ire sub licen2
G"- HGeneral "ublic -icenceI.
=4emple de pro&rame open-sourceG D*ureus Hclient bit-torrentIT ?lender H&rafic2 3,IT
5aim Hclient pentru mesa&erie instantIT o parte din distribuiile 3inu4T Mo*illa Airefo4
Hbro/serIT 0pen0ffice.or& Hsuita officeI.
En &eneral 3inu4-ul este ba*at pe 0pen Source# ns2 e4ist2 i distribuii comerciale i de
asemenea pro&rame soft/are comerciale pentru platforma 3inu4.
Soft/are-ul liber e caracteri*at de libertatea acordat2 utili*atorilor s2i de a-l utili*a# copia#
distribui# studia# modifica i mbun2t2i. Mai e4act# e $orba de patru forme de libertate a
utili*atorilor s2iG
1. $ibertatea de a utili%a programul &n orice scop 'libertatea ().
19
2. $ibertatea de a studia modul de *unc+ionare a programului ,i de al adapta
nevoilor proprii 'libertatea 1). -ccesul la codulsurs. este o precondi+ie pentru
aceasta.
". $ibertatea de a redistribui copii/ &n scopul a0utor.rii aproapelui t.u 'libertatea
!).
&. $ibertatea de a &mbun.t.+i programul/ ,i de a pune &mbun.t.+irile la dispo%i+ia
publicului/ &n *olosul &ntregii societ.+i 'libertatea "). -ccesul la codulsurs. este o
precondi+ie pentru aceasta.
9otui# e4ist2 i anumite re&uli acceptabile pri$ind distribuirea de soft/are liber# atunci
c:nd aceste re&uli nu afectea*2 libert2ile centrale.
,e e4emplu# -opy)e!t este re&ula potri$it c2reia# prin redistribuirea soft/are-ului# nu
putei ad2u&a limit2ri libert2ilor fundamentale ale altor utili*atori. Dceast2 re&ul2 nu
contra$ine libert2ilor fundamentale# ci le proteCea*2.
Modelul folosit de companiile producatoare de soft/are pana in anii Y'( era de a $inde
un pacet soft/are de cod obiect HobCect codeI. Sinonime folositeG cod masina# e4ecutabil
sau cod binar.
Codul sursa nu este disponibil si prin aceasta $an*atorul isi proteCea*a formatele si
tenicile de pro&ramare care sunt proprietate pri$ata.
,in punctul de $edere al cumparatorului de*a$antaCele importante sunt imposibiltatea de
a e$alua calitatea alo&ritmilor si implementarii lor si procesul e4treme de laborios de a
identifica bu&&-urile si a astepta eliminarea lor.
,in punctul de $edere al de*$oltatorilor de soft Htird part8I# acest model nu le permite
interfatarea comoda cu pacetele de pro&rame e4istente si &refarea unor noi produse pe un
soft e4istent. Ca o reactie la aceasta stare de lucruri o serie ilustra de de*$oltatori de
soft/are au creat 'ree So!tBare 'undation si au creat proiectul 56U un nume recursi$
pentru V56UYs 6ot U61><.
?a*a conceptuala si Curidica a 56U este formulata in Eeneral Public )icense H5B3I si
poate fi consultata la www.gnu.org/licenses.
1dea de ba*a a miscarii open source este ca daca se da utili*atorilor accesul la cod#
acestia il $or putea corecta depistand erorile si il $or putea modifica imbunatatindu-l. ,esi
maCoritatea soft/are-ului licentiat sub 5B3 este disponibil in mod &ratuit# 5B3 cere numai ca
el sa fie liber modificabil si redistribuibil. 6u este e4clusa perceperea unei sume de bani
pentru utili*area soft/are-ului.
CA" ,% Crearea discurilor cu ima)ine $S+
Aisierele de tip 1S0 sunt identificabile prin e4tensia .iso.
Un fisier 1S0 este o ima&ine de tip 1S0 a unui disc# sau mai precis repre*inta ima&inea
disc a unui 1S0 '66( file s8stem.
Aisierele de tip 1S0 stocea*a intr-un format specific totalitatea informatiei de pe un C,#
adicaG
fisierele propriu-*ise HfilesI
meta-informatia referitoare la sistemul de fisiere Hfile s8stem metadataI.
Dceasta este constituita din informatia de pista# sector Htrac. and sector
informationI si de atribute# structurata in cadrul sistemului de fisiere. 0 parte
importanta a acestei meta informatii este constituita de boot code - informatia
necesara sistemului de operare pentru a efectua operatia de incarcare-lansare
HbootI de pe C,.
Aisierul de tip 1S0 Coaca rolul unui fisier de tip Z1B care incorporea*a si informatia de
metadata Hfiles8stem metadataI referitoare la sistemul de fisiere.
20
Aisierul de tip .1S0 stocand o ima&ine comprimata a totalitatii informatiei Hfisiere [ fisiere
de sistemI de pe un C,# constituie o alternati$a interesanta pentru distribuirea de soft/are
prin internet in raport cu distrbuirea clasica prin intermediul unui C,7,", fi*ic.
Dceasta face ca pentru sistemul de operare open source 3inu4# maCoritatea distributiilor
si a C,-urilor bootabile HC,-uri care permit rularea sistemului de operare fara a scrie nimic
pe ard dis.I sa fie disponibile spre do/nload-are ima&ini 1S0 ale C,-ului de instalare.
Bentru a obtine inre&istrarea C,-ului fi*ic pornind de la fisierul 1S0 este necesar sa se
foloseasca un soft/are capabil de a transpune ima&inea 1S0 pe C,.
0 alta aplicatie interesanta a fisierelor 1S0 o constituie utili*area lor in emularea unui
C,. Dstfel pentru unele pacete soft/are este reclamata pre*enta fi*ica a unui C, in dri$e.
Un e4emplu tipic este cel al Cocurilor pe calculator. Aolosind o ima&ine 1S0# soft/are-ului
da ilu*ia ca accesea*a un dri$e de C,. 1n acest ca* rolul operatiei tipice de fisiere 0B=6 i
se substituie operatia de M0U69. Brin M0U69 sistemul de operare este instiintat ca
beneficia*a de o anumita resursa de stocare de informatie. D$antaCul acestei abordari este
timpul de acces# $ite*a de transfer si eliminarea u*urii mecanice.
=4ista multe pacete soft/are capabile de a efectua aceasta operatie. Sunt de retinut
pacetele free/are pentru Findo/s 0SG
*1+ .n!rarecorder accesibil la http://in*rarecorder.source*orge.net. =ste un
soft/are de o calitate deosebita de la o sursa cu o reputatie solida. =4ista si
$ariante utili*abile in 3inu4.
*2+ .S= 3ecorder accesibil la
http://isorecorder.ale1*einman.com/isorecorder.htm. =ste standardul pentru
Findo/s. =ste recomandat pentru ca este capabil sa cree*e ima&ine 1S0
pornind de la un C, Hde date# nu Dudio# "ideoI. 1n plus este instalabil nu ca o
parte a unui &rup de pro&rame ci de$ine acesibil prin optiunile de clic dreapta
HAi& %I.
*"+ $asy.S= accesibil la www.so*tpedia.com/get/CDD2D3ools/CDD2D
4magesUtils/5as64S7.shtml. Dcesta este un simplu e4ecutabil ce nu necesita
instalare si care nu modifica @e&istr8.
Bentru a arde ima&inea pe C, se descide unul dintre soft/are-urile amintite si se
na$i&ea*a in fereastra de tip =4plorer catre fisierul cu e4tensia 1S0 apoi se selecte*a
operatia VCurn - ima5e on is,<. ,e mentionat ca este posibil sa se cree*e si o ima&ine
1S0 a unui C, Hoperatia este denumita VCurn .ma5e !rom -ompilation<I.
/i) ,.1% Clic dreapta intr-un calculator cu 1S0 @ecorder
Borind de la un C, continand soft/are se poate crea o ima&ine sub forma unui fisier
1S0# dar acelasi fisier 1S0 poate fi folosit ulterior pentru a crea un nou C, cu acelasi
continut.
0 ima&ine de disc este repre*entata de un fisier ce stocea*a asemanator unei ari$e#
insa fara compresie intre&ul continut si structura a unui C,7,",.
=a repre*inta replica perfecta a discului# sal$ata in &eneral pe ard dis.# a$and o
e4tensie specialaG 1S0# ?16# 1M5# C1A# AC,# 6@5# 5C,# B01# C2,# CU=# C1A# C, etc.

21
Aoarte importanta este ale&erea formatului pentru ima&inile de disc. =ste recomandat sa
ale&eti unul cat mai comun# pentru o sansa mai mare ca ima&inea sa fie citita de toate
utilitarele care lucrea*a cu astfel de ima&ini. Unele formate nu sunt potri$ite pentru anumite
tipuri de continut# cum ar fi ca*ul C,-urilor mi4te# cele ce contin atat 9rac.uri Dudio cat si
date.
Cele mai comune formate suntG
.$S+
Dceste ima&ini folosesc sistemul 1S0 '66(. =ste un standard foarte
raspandit# fiind utili*at de maCoritatea pro&ramelor ce lucrea*a cu ima&ini de
disc.
.$4G
Dceasta e4tensie repre*inta o ima&ine de disceta sau de +,,. Dcest
format este continutul unui disc in stare bruta.
.CUE@.B$N
Aormatul a fost de*$oltat de Oeff Drnold. ?16 este o copie binara a unui
C,7,",. =a contine toate fisierele si directoarele stocate pe discul respecti$
dar si informatii de sistem precum atributele de $olum. ,iferenta dintre ?16 si
1S0 este data de dimensiunea ima&inii. 1ma&inile ?16 sunt mai mari decat cele
1S0 deoarece ele nu respecta standardul \bit pentru bit\ folosit in ca*ul 1S0.
Brin formatul 1S0 pe +,,# ima&inea $a a$ea e4act marimea discului ori&inal pe
cand in ca*ul ?16 fiecare sector este transformat in informatie di&itala si astfel
mai multa informatie este transferata pe +,,# re*ultand un fisier mai mare. 0
ima&ine ?16 necesita un fisier te4t indispensabil - .CU=. 1n el se afla informatiile
necesare pentru citirea sau scrierea ima&inii. Bentru ca foloseste un sistem prin
care se copia*a totul# utili*area ima&inilor ?16 este potri$ita in ca*ul discurilor
necon$entionale Hdiscurile pentru Bla8station# "ideo C,# MacI.
,.1 Crearea ima)inilor
=ste necesara ale&erea formatului cel mai potri$it pentru ima&inea de disc.
Cea mai simpla si rapida metoda este folosirea 1S0 @ecorder. Dcest utilitar &ratuit se
instalea*a in interfata de Findo/s si se accesea*a prin intermediul =4plorer-ului. 1ma&inea
$a fi sal$ata in format 1S0.
0 alta metoda simpla este folosirea 8ero 9urning Room - fiind unul dintre cele mai
folosite pro&rame de inscriptionat C,-uri si ,",-uri. 6ero sal$ea*a ima&inile de disc in
format .6@5. ,esi nu sunt la fel de frec$ent folosite precum cele 1S0# ele pot fi o solutie
buna de moment. Se procedea*a ca la scrierea un C, sau ,", HC, Cop8 respecti$ ,",
cop8I numai in loc sa se utili*e*e unitatea C,7,",-@F# se ale&e \1ma&e recorder\.
,.2 &esc5iderea si editarea ima)inile de disc
=4sta posibilitatea sa desciderii si editarii ima&inilor create. Se pot adau&a date in
interiorul ima&inii sau se pot e4tra&e fisiere. 9oate acestea sunt posibile folosind :in4S7#
51tract8ow sau ciar :inRar.
,.( 4ontarea si utili:area ima)inilor
Montarea unei ima&ini este operatiunea de simulare a introducerii discului ori&inal in
unitatea optica. ,iferentele apar la $ite*a de citire si timpul de acces# care sunt net
superioare. Cel mai potri$it pro&ram pentru a monta ima&ini este Daemon 3ools. Dcesta
poate lucra cu maCoritatea tipurilor populare de ima&iniG 1S0# 6@5# CU=7?in.
,.! $nscriptionarea inapoi pe disc a ima)inilor
MaCoritatea pro&ramelor de inscriptionat discuri ofera si optiunea de a scrie ima&ini.
Aolosind 6ero# se selectea*a 3ecorder Curn 1ma&e si se ale&e ima&inea dorita si $ite*a
de scriere. Se obtine un disc identic cu ori&inalul.
22
C+NC-U.$$
Dr&umente pro si contra folosirii ima&inilor de discG
Ar)umente "#+%
Utili*atorii pot crea ima&ini ale discurilor preferate si ulterior sa le stoce*e pe
+,,.
0 solutie utila de a economisi bani este sa sal$e*i mai multe ima&ini de C, pe un
,",.
Montand o ima&ine de pe +,, $eti obtine timpi de aces si $ite*a superioara
6u este ne$oie de spatiu propriu *is# fi*ic
1nscriptionarea cu usurinta a C,7,",-urilor.
Ar)umente C+NT#A%
6u sunt a$antaCoase pentru cei ce detin ard dis.-uri mici# o ima&ine de C,
ocupand in Cur de !(( de M?# in timp ce o ima&ine de ,", ocupa 4#! 5? H%#5 5b in
ca*ul unui ,", dual la8erI.
Sunt e4puse la corupere
C,7,",-urile in sine sunt portabile.
\Soft/are liber\ nu nseamn2 \non-comercial\. Un pro&ram liber trebuie s2 fie utili*abil n
scop comercial# i disponibil pentru de*$oltare i distribuie comercial2.
,e*$oltarea comercial2 a soft/are-ului liber nu mai este ce$a neobinuit# iar soft/are-ul
comercial liber este foarte important.
Statisticile 5oo&le 9rends indic2 o cretere a num2rului de c2ut2ri dup2 ;Ubuntu< fa2 de
alte distribuii 3inu4.
,e asemenea# ,istroFatc indic2 Ubuntu ca fiind cea mai popular2 distribuie 3inu4 n
ultimii doi ani. En mai 2((6 Mar. Suttle/ort a susinut c2 mai mult de ase milioane de
discuri cu $ersiunea 5.1( au fost distribuite la ni$el mondial.
23
B$B-$+G#A/$E%
///.ubuntuforums.or&
ttpG77forum.ubuntu.ro
ttpG77itbul../ordpress.com72((!71272'7tutorial-instalare-ubuntu-!1(-&uts8-&ibbon-
des.top7
ttpG77ne/s.softpedia.com7ne/s73ucrati-cu-ima&ini-de-C,-,",-ro-2(2%(.stml
ttpG77ro./i.ipedia.or&7/i.i7Ubuntu
ttpG77ro./i.ipedia.or&7/i.i70penUsource
24