Sunteți pe pagina 1din 4

Balonarea este senzatia profund disconfortanta, de abdomen prea plin.

In balonare se
modifica efectiv dimensiunile abdomenului, acesta are un diametru mai mare decat de obicei, iar
adesea individul descopera ca hainele chiar nu il incap. Uneori, balonarea poate chiar sa devina
dureroasa, aceasta senzatie fiind resimtita difuz, in tot abdomenul.
Dieta (atat alimentele, cat si bauturile) este unul din cei mai importanti factori care
influenteaza cantitatea de gaz ce trece prin intestin (fie ca este vorba de portiunea proximala sau
de cea distala). Adoptarea unui regim alimentar sarac in bauturi carbogazoase si bogat in
alimente cu un continut bogat in fibre poate ameliora astfel de stari disconfortante.
Cele mai frecvente cauze pentru astfel de procese sunt:
- Gaze: aerofagie, dieta bogata in polizaharide, in legume precum:usturoi, ceapa, cartofi, ridichi,
fasole, mazare, linte, grau, drojdie, varza, broccoli , conopida, dieta bogata in lactate sau in
produse grase, stress psihic crescut,fumatul, infectii gastrointestinal (gastroenterocolite), ileus
intestinal, aparitia de formatiuni care blocheaza tranzitul si peristaltismul, sindromul intestinului
iritabil, intolerant la lactoza sau boala celiaca
- Eructatii: aerofagie, consumul bauturilor carbogazoase, a sampaniei, a berii. Daca eructatiile
sunt insa insotite si de alte simptome (cum ar fi disepsie, greata, varsaturi si pirozis) adesea cauza
este reprezentata de ulcerul gastric sau de hernia hiatala.
- Balonare: distensie gastrica (prin mese abundente), intoleranta la lactoza, fructoza, alergii
alimentare, aerofagie, sindromul de intestin iritabil, obstructie intestinala partial constipatie,
dismenoree, menstruatie, sindromul ovarului polichistic, chisturi ovariene, diverticuloza
parazitoze (infectii cu paraziti). Desi nu apar in mod frecvent, alte cauze de balonare sunt
considerate a fi si: tumorile de ovar (cancerul ovarian) de ficat, de uter sau de stomac, precum si
megacolonul (dilatatie anormala a colonului).
Simptomatologie
- Durere toracica;
- Durere abdominala sau crampe abdominale difuze;
- Varsaturi;
- Diaree sau constipatie;
- Scaune melenice sau cu sange proaspat;
- Disfagie care acompaniaza eructatiile: este important de stabilit daca disfagia intervine cu
capacitatea pacientului de a se alimenta normal sau daca ea apare in mod particular pentru solide,
lichide sau ambele;
- Eructatii acompaniate de distensie abdominala sau indigestie: pacientul trebuie sa acorde
atentie momentului de aparitie a celor doua simptome.

Factori de risc
Cei mai importanti factori de risc sunt considerati a fi:
- Antecedente de traumatisme craniene;
- Antecedente de tulburari psihice si de tulburari de anxietate;
- Antecedente de interventii chirurgicale abdominale sau pelvine;
- Operatie de splenectomie;
- Abuz de alcool (sau sindrom de abstinenta);
- Obezitate sau supraponderabilitate;
- Abuz de droguri sau medicamente;
- Fumat;
- Consumul de apa nefiltrata, netratata (din fantani, lacuri, rauri), sau chiar nepotabila;
- Tratamentul cu diverse medicamente, cum ar
fi: warfarina, heparina, aspirina, corticosteroizi, chimioterapie,radioterapie;
- Boli cronice (digestive sau nu): cancer de rect sau colon, cancer de stomac sau
esofag, ciroza, diabet zaharat, diverticuloza, boala de reflux gastroesofagian, hernie hiatala, boli
cardiace, sindromul de intestin iritabil (boala Crohnsau colita ulcerativa), afectiuni renale,
hepatice, neurologice, cancer de ovar, infectii parazitice (amoebiaza, giardioza),afectiuni ale
sistemului digestiv, afectiuni ale tiroidei.