MASTER: EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii

Conform Programului Naiunilor Unite pentru Mediu (2012), termenul biodiversitate este o
exprimare mai concentrat a sintagmei diversitate biologic i exprim, n sens larg, numrul,
varietatea i variabilitatea organismelor. Astfel, diversitatea biologic se refer la totalitatea
sistemelor biologice, individuale (cu diversitatea lor genetic) i supraindividuale.
Biodiversitatea este sinonim cu viaa pe Terra, organizat ierarhic i include urmtoarele
paliere sau nivele:
Diversitatea genetic reflect diversitatea genelor indivizilor fiecrei populaii/specii;
foarte puin cunoscut (fiecare individ uman are 30.000 gene, identice i cteva miliarde
de perechi de nucleotide).
Diversitatea speciilor singurul palier cuantificat acceptabil, cunoscndu-se cel puin
speciile descrise, nominate i catalogate (n jur de 20 milioane).
Diversitatea ecosistemelor - este o mrime greu de exprimat cu exactitate avnd n
vedere complexitatea acestor structuri; totodat, abordarea habitatului sau al
comunitii este o modalitate practic, o ncercare de a simplifica metoda de cercetare.











Fig.1. Paliere de biodiversitate





Dei ecosistemele nu sunt sisteme biologice ci sisteme ecologice au fost cuprinse n palierele de
biodiversitate datorit caracterului lor funcional din care rezult condiiile actuale de via ale
planetei. Proiectul Millennium Ecosytem Assessment, ncheiat n 2005, a realizat, cu eforturile a
peste 1000 cercettori, un tablou al strii ecosistemelor planetei, relund ideea lui Odum c
acestea sunt sistemele-suport pentru via (life support system) (Odum, 1989).
Peste cele trei paliere se suprapune diversitatea etno-culturala, expresia presiunii exercitate de
populaia umn asupra resurselor biologice i asupra diferitelor categorii de ecosisteme
furnizoare de bunuri

CALITATEA MEDIULUI. CALITATEA BIODIVERSITII.

Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convenional de caracteristici fizice,
chimice, biologice i de alt natur , care permit ncadrarea acestuia ntr-o anumit categorie
sau poziionarea pe o scar ierarhic. Pentru stabilirea calitii mediului, din multitudinea
aracteristicilor fizice, chimice i biologice, care pot fi stabilite prin diverse tehnici i metode, se
utilizeaz practic un numr limitat, respectiv acelea care sunt considerate mai semnificative.
Exist n literatura de specialitate dou abordri n ce privete abordarea evalurilor de mediu.
Una trateaz mediul natural ca fiind format din componente sau factori de mediu (ap, aer,
sol/subsol, biodiversitate) i n consecin evaluarea se va face analitic pe aceste subdiviziuni. O
alta abordare este aceea din perspectiva exploatrii economice a resurselor naturale factorii de
mediu fiind considerai resurse exploatabile. Datele de mediu pot fi culese din diverse anchete,
din reeaua de supraveghere i msurare sau pot proveni din surse administrative (Pricope,
2010)

Abordarea ecosistemic a mediului, recomandat nc din 1992, la Summitt-ul de la Rio de
Janeiro, a schimbat, ntr-o oarecare msur, percepia asupra mediului. Mediul este interpretat
ca un ansamblu complex de ecosisteme aflate departe de starea de echilibru si manifestnd
capaciti diferite de rezisten la presiunea exploatrii din partea populaiei umane. n acest
sens, se poate vorbi despre calitatea biodiversitii ca fiind greu sau imposibil de msurat dar
avnd componente sau proprieti msurabile.
In abordarea clasic, factorii de mediu ap, aer, sol, sunt caracterizai prin standarde de
calitate. Dac se poate vorbi despre un aer curat sau viciat, despre o ap potabil sau ncrcat
cu suspensii, despre un sol natural sau poluat cu petrol, n schimb, este greu de precizat dac
biodiversitatea poate fi de calitate mai bun sau mai proast. Pe de alt parte, calitatea
biodiversitii se poate raporta numai la anumite zone geografice, comparate n privina
genofondului, numrului de specii i tipurilor de ecosisteme iar, de exemplu, palierul
diversitatea speciilor poate fi abordat aproape exclusiv cantitativ abundena indivizilor dintr-o
anumit populaie.

Un mod de cuantificare a diversitii speciilor l reprezint indicii de diversitate. Acetia sunt
ecuaii care ncearc s concentreze ntr-o singur valoare numrul de taxoni prezeni i
abundena relativ a acestora.
1. -diversitatea reprezint diversitatea din cadrul biocenozei; se folosesc indici, cum ar fi
Shannon-Wiener, Simpson, numar specii, Margalef, Berger-Parker, McIntosh, Brillouin, Fisher ,
Menhinick , Strong.
2. -diversitatea reprezint diversitatea dintre biocenoze.
3. - diversitatea reprezint diversitatea la nivelul continentelor. Este de fapt un fel de -
diversitate, dar la alt scar spaial, mult mai mare.
Msurea i monitorizarea palierelor de biodiversitate prezinta grade diferite de dificultate, cu
cretere de la palierul speciei la cel al ecosistemului. Astfel, se pune ntrebarea dac este
posibil o monitorizare real la nivelul ecosistemului sau dac este suficient/necesar
stabilirea unui sistem de referin bazat pe o comunitate de specii cu funcii asemntoare.
Definirea i descrierea unui sistem de referin trebuie s nceap cu analiza biogeografic (in
spe zoogeografic) a principalilor taxoni identificai n aria protejat/habitat/ecosistem.
Aceast analiz va permite stabilirea unui fundament real pentru programele de
biomonitorizare, din urmtoarele motive: a) cunoaterea istoriei ecosistemului asigur
selectarea taxonilor care sunt caracteristici pentru tendinele de modificare ale sistemului
(lotic) n condiiile date; b) cunoaterea originii taxonilor analizai ofer posibilitatea clasificrii
acestora n raport cu fragilitatea fa de schimbrile habitatului, inclusiv n raport cu eventualii
invadatori; c) evaluarea capacitatii sistemului de a suporta impactul antropic, mai ales impactul
eventualelor specii invazive.
Exist din pcate tendina ca aciunea n sine a monitorizrii s devin formal, limitndu-se la
relativ puine specii care sunt mai uor de identificat. Dar tocmai aceast lejeritate ascunde
lipsa abordrii complete, multe din speciile uor de gsit i de identificat fiind oportuniste i
nereflectnd tendina comunitii/ecosistemului.
Pentru un sistem de referin format din grupe funcionale de efemeroptere (Insecta:
Ephemeroptera) habitatul funcioneaz ca un ablon care determin o anumit strategie
reproductiv. Conform conceptului modelului de habitat, larvele de Rhithrogena semicolorata
(Insecta:Ephemeroptera) (de pild) au un habitat cu o mare heterogenitate spaial dar cu o
mic heterogenitate temporal, mai ales pentru sectoarele de ru modificate prin baraje;
datorit barajului (golirea neregulat i viituri puternice) se reduce heterogenitatea spaial dar
crete heterogenitatea temporal. Viteza de reacie a sistemului lotic este variabil n raport cu
rata modificrilor i se exprim n dinamica de lung durat a sistemului de referin stabilit.
Calitatea biodiversitatii trebuie raportata atat la un nivel de cunoastere actuala a speciilor cat si
la un nivel ipotetic, bazat pe corelarea datelor de biologie si ecologie cu datele paleoclimatice.
Prioritatile conservarii biodiversitatii
Un set de criterii propuse a fost elaborat pentru definirea prioritilor de conservare a
biodiversitii in Romania. Se propune alocarea unei prioriti majore pentru ecosistemele:
Cu cea mai mare diversitate de specii;
Cu cel mai nalt nivel de endemism;
Care exist numai n Romnia;
Al cror nivel de dezvoltare este cel mai ridicat n Romnia;
Care sunt cel mai puin degradate;
Care sunt cele mai diminuate n comparaie cu extinderea lor originar (acest lucru nu
este bine dezvoltat n Capitolul 2);
Care sunt cele mai ameninate de tendinele actuale i preconizate (i care pot fi n mod
real conservate);
Care au cea mai mare valoare economic.
Romnia nu dispune de datele necesare pentru a aplica sistematic aceste criterii. Cu toate
acestea, ele sunt aplicate mai jos ntr-un mod subiectiv, folosind cele mai bune informaii
disponibile:
Ecosistemele cu cea mai mare diversitate de specii;
a. Pentru ecosistemele terestre, padurile de foioase (broad-leafed forests) si
fneele (hayfields) au cea mai mare diversitate de specii
b. Zonele umede ale Dunarii au cea mai mare diversitate de specii dintre toate
zonele umede. Delta Dunarii este compusa dintr-un complex foarte mare de
ecosisteme.
c. Blile au o mare diversitate.
Ecosistemele cu cel mai nalt nivel de endemism;
d. Pesteri
e. Ecosisteme de la altitudine ridicata (High altitude ecosystems) -- Stancoase
(Rocky)
f. Fanete (Hay meadows) -- in mod special pentru plante si nevertebrate
g. Cursurile de apa (Water courses)
Ecosistemele care exist numai n Romnia;
h. Delta Dunarii
i. Pestera Moville
Ecosistemele al caror nivel de dezvoltare este cel mai ridicat n Romnia
j. Stepele cu Stipa (exista i in Ungaria)
k. Ecosisteme montane, roci calcaroase (calcare) (Mountainous, rocky calcareous
(limestone) ecosystems)
l. Ecosisteme lacuri glaciare
Ecosistemele care sunt cel mai puin degradate;
m. Lacuri glaciare
n. Paduri virgine (Pristine forests) (unele din cele mai virgine din Europa)
o. Insula Sahaline dune acuperite cu ierburi (ephedre)
Ecosistemele care sunt cele mai diminuate n comparaie cu extinderea lor originara;
p. Padurile de stejari din Campia Romana din sud/sud-est au ramas doar unele
petice de padure
q. Unele orase au in jurul lor paduri relicte (relict forests) (inclusiv fagete)
r. Cursuri de apa de altitudine joasa (Low altitude water courses) (Raul Tissa este
insa intr-o stare buna)
s. Pasuni (invadate de specii forestiere)
t. Ecosistemele din lunca inundabila a Dunarii (Floodplain)
Ecosistemele care sunt cele mai ameninate de tendinele actuale i preconizate (i care poate
fi conservate, la modul realist);
u. Toate cursurile de apa
v. Pasuni abandonate
w. Padurile de la altitudini joase din campii
x. Zonele umede din luncile inundabile ale raurilor (Wetlands on the river
floodplains)
y. Ecosistemele de coasta ale Marii Negre
Ecosistemele au cea mai mare valoare economic
z. Toate padurile
aa. Delta Dunarii
bb. Ecosistemele cu valoare turistica considerabila fanete (hay meadows),
cc. Pasuni, ecosisteme montane
Urmatoarele sunt propuse ca ecosisteme carora ar trebui sa li se acorde (should have be
accorded) cea mai mare prioritate pentru conservare in Romania:
Complexul de ecosisteme al Deltei Dunarii este propus pentru cea mai ridicata prioritate
de conservare in Romania;
Padurile de foioase (broad-leaved forests) de la altitudine mica, din campie
Ecosistemele luncii inundabile a fluviului Dunarea in special lacurile cu adancime mica
Limanele cu ap cu salinitate sczut Apele de tranziie (Brackish water lagoons)

Amenintari Directe asupra Biodiversitii
Dac biodiversitatea nu ar fi ameninat, nu ar fi nevoie de o strategie naional de conservare
a acesteia. Din pcate, cea mai mare parte din biodiversitatea Romniei este amenintata de o
varietate de ameninri directe. Aceste ameninri sunt rezumate n urmtoarele trei tabele:
Ameninri directe ale biodiversitatii pentru ecosisteme terestre
Ameninri directe pentru ecosisteme de apa dulce/acvatice
Ameninri directe pentru ecosistemele marine si de coasta ale Marii Negre
Fiecare ameninare este cotat in funcie de importana acesteia sau severitatea ei pentru: a)
zonele protejate, i b) zonelor din afara AP. n cele din urm, sunt enumerate principalele
ecosisteme afectate de fiecare ameninare.

Ameninri directe ale biodiversitii pentru ecosisteme terestre
Ameninri Severitatea
pentru AP
Severitatea in
afara AP
Principalele
ecosisteme afectate

Pieredea ecosistemelor prin transformare
1. Constructia ilegala de
resedinte private

3



Paduri
2. Constructia de cabane i prtii
de ski & alte infrastructuri
turistice
1 Paduri
3. Constructia de drumuri 2 2 Paduri
4. Centrale hidroelectrice, baraje,
linii de nalt tensiune,
conducte
1 1 Paduri
5. Invadarea punilor de speciile
forestiere
2 2 Pasuni
Fanete
6 Minerit 2 2 Toate
7 Conversia in terenuri agricole 0 2 Tufriuri
8 IAS

3 3 Paduri
Stepe
Puni nepunate
Forme de utilizri nesustenabile
9 Tieri de lemn nesustenabile i
/ sau ilegale

1

2 sau 3

Ecosisteme forestiere
10 Suprapasunatul
Taierea de Pinus mugo pentru
imbunatatirea pasunilor
2 sau 3


3
2 sau 3


3
Pasuni
Paduri (1)
11 Vanatoarea excesiv AP 1
Delta Dunarii 2
1
12 Colectarea nesustenabila de
produse de biodiversitate ne-
lemnoase (medicinale,
ornamentale, fructe etc)
1 1
Alte ameninri directe
13 Fragmentarea (drumuri) 2 3
14 Incendii 1 1 Paduri
15 Zgomot 1 1
16 Schimbari climatice

3 3 Toate ecosistemele
Ecosistemele de la
altitudini ridicate sunt
in special afectate
Amenintarea este la
nivel global in natura
17 Poluanti atmosferici (acum in
descretere SO2)
NO
NOX
NO2
0 1
18 Praf (eroziunea vantului pe
terenurile agricole, constructii,
transport, emisii de particule
(particulate emissions) (acum in
scadere)
2 2 Toate ecosistemele


Ameninri directe pentru ecosisteme de apa dulce / acvatice
Ameninri Severitatea
pentru AP
Severitatea n
afara AP
Principalele
ecosisteme afectate

19 Extractia de pietri, nisip i
piatr din albia raului
1 3 Rurile
20 Transformare
21 Desecare
Acoperirea terenului (Gropi de
gunoi, Halde de steril etc)

3
0

3
1

22 Schimbari hidrogeomorfologice
dragare, tieri de meandre,
bariere, construirea de canale,
baraje, rupturi in baraje (rift
dams)
AP 0
Delta Dunarii 3
2
23 IAS
Dreissena
Pseudorazbora parva
Azolla +

1

1


24 Turbiditate & sedimentare
Eroziunea cauzata de ap &
vnt
Dragare
Transportul pe ru
2 2
25 Poluare
Scurgeri din agricultur
(nutrienti si pesticide)
Canalizare
Substante chimice
3

3



26 Suprapescuitul 1 1
Vanatoarea excesiv, vidre, psri, AP 1
Delta Dunarii 2
1
27 Fragmentarea
Baraje
Lipsa scarilor pentru pesti
2 2
28 Schimbari climatice
Schimbari in regimul
hidrologic
Cresterea
evapotranspiratiei
Secarea iazurilor temporare
3 3
29 Acidifierea 1 1
Toxicitate cu aluminiu


Ameninri directe pentru ecosistemele marine i de coast ale Marii Negre
Ameninri Severitatea
pentru AP
Severitatea in
afara AP
Principalele
ecosisteme afectate

30 IAS 3 Sever 3 Sever
31 Turbiditate & sedimentare

0 2 Sever Din Dunare si alte
ruri
De la traulere,
voloace
32 Scaderea intrrilor de nisip din
cauza barajelor i dragrii din
Sulina (determin eroziunea
plajelor)
1 2
33 Poluare
Scurgeri din agricultur
Canalizare
Substane chimice (cel mai
important)
1 3
34 Suprapescuitul
Pescuitul ilegal de calcani la
fundul apei de catre turci
0 1
35 Schimbari climatice
36 Acidifierea



Surse de informare privind starea biodiversitatii

EUNIS: SISTEMUL EUROPEAN DE INFORMATII DESPRE NATURA
Creat si dezvoltat pentru: Centrul European pentru Protectia Naturii si Biodiversitate, Agentia
Europeana de Mediu Reteaua Europeana pentru Informatii de Mediu

Biodiversitatea Romaniei:
Pentru diversitatea speciilor
Volumele din seria Flora Romaniei
Volumele din seria Fauna Romaniei
Sunt doar strict informative de nivel general ca acoperire in teritoriu utile
pentru un screening de birou
Monografii si alte sinteze:
Utile pentru regiuni/zone limitate
Informatii cantitative si mai putin calitative
Scopul elaborarii listarea datelor obtinute in teren si comentarea strict stiintifica
Prea putine corelatii de natura ecologica
Lucrari de stricta specialitate:
Sistematica si taxonomie liste floristice sau faunistice, descrieri sau revizii de taxoni,
metodologia taxonomica
Biogeografie pot avea o mai mare utilitate fiind mai apropiate de nevoile de evaluare a
biodiversitatii
Vegetatie foarte utile
Domeniul silvic cele mai utile

Probleme actuale in privinta cunoasterii biodiversitatii Romaniei:

1. Lipsa inventarului patrimoniului natural national.
2. Numar redus de specialisti n taxonomie.
3. Neregenerarea resursei umane specializate.
4. Lipsa de atractivitate pentru personalul nalt calificat precum si desconsiderarea activitatilor
de
inventariere si monitoring.
5. Migratia personalului calificat catre alte domenii sau nafara tarii.
6. Scaderea potentialului national de a raspunde unor cerinte, chiar limitate, referitoare la
nventarierea, monitorizarea, conservarea si utilizarea durabila a componentelor
diversitatii biologice.

Ce uitam atunci cand evaluam biodiversitatea
Speciile care nu au un statut anume de protectie
Consultarea literaturii cu adevarat relevanta si nu a
oricarui material elaborat in birou
Considerarea diversitatii ecosistemelor
Criterii clare de evaluare a dimensiunilor si
semnificatiei impactului
Relatiile structural-functionale dintre sistemele ecologice
naturale si cele antropice
Impactul potential, impactul cumulat si impactul masurilor de protectie
Valoarea biodiversitatii pentru comunitatile locale
Nevoia de monitorizare

Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
Nivele ierarhice de impact bioregiune, complex de ecosisteme (peisaj), habitat,
comunitati, specii, populatii
Atentie la conectivitate, fragmentare, perturbare!
Focalizare pe specii/habitate cat mai relevante (receptori-cheie ai impactului)
Dimensiunea sociala a impactului asupra biodiversitatii
Criterii clare de evaluare

Criterii pentru evaluarea impactului de mediu
In procesul de evaluare a impactului trebuie identificate ecosistemele si habitatele cu un
nivel deosebit al diversitatii speciilor si care contin endemite sau specii amenintate
Ecosistemele/habitatele importante pentru migratii
Ecosistemele/habitatele cu valoare economica, sociala, stiintifica
In privinta speciilor:
Specii si comunitati amenintate
Cu valoare medicinala sau agricola
Cu valoare sociala, stiintifica
Tipuri de impact:
Impactul asupra ariilor protejate (dar nu numai cele din Reteaua Natura 2000!!!)
Impact la nivelul unor actiuni de conservare a ecosistemelor ori de refacere a unor specii
amenintate
Impact la nivelul sanatatii oamenilor
Impactul ce ar putea fi determinat de folosirea unor specii modificate genetic in
actiunile de diminuare a efectelor negative

DIRECTIVA HABITATE 92/43/EEC
Starea habitatelor:
Zonele naturale pe care le include sunt stabile sau in crestere
Structura specific i funciile specifice menin habitatul pe termen lung
Gradul de conservare a SPECIILOR TIPICE este favorabil
Starea speciilor:
Dinamica populaiilor este relativ stabil
Arealul speciei este nemodificat
Habitate disponibile, n stare bun
STUDIU DE CAZ PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI

Biodiversitatea parcului. Zona Muntilor Maramuresului a suferit, de-a lungul timpului,
modificari importante determinate de exploatarea resurselor naturale. O harta a vegetatiei
Romaniei, din 1938, releva deja dominanta molidisurilor, in detrimentul fagetelor, prezente
doar spre extremitatea vestica a actualului parc. Exploatarea lemnului si pasunatul au fost cele
doua activitati principale care au directionat evolutia ecosistemelor spre stadiul pe care il
observam astazi.
Ca factori naturali putem mentiona variatiile climatice post-glaciare si schimbarile de structura
ale solurilor care au favorizat acum aproximativ 5-6000 ani dezvoltarea padurilor de fag
(Feurdean, 2004). Molidisurile au aparut mai devreme, fiind avantajate de perioadele mai reci.
Se apreciaza ca impactul antropic a inceput sa se manifeste cam de acum 2.300 de ani, cu o
accentuare puternica in ultimele 3 secole.
Tot ceea ce poate fi observat astazi, atat ca specii cat si ca habitate si comunitati/ecosisteme
reprezinta o sinteza biogeografica controlata de factori naturali, la o scara mare de timp si de
factori antropici, la o scara de ordinul a catorva sute de ani.
Diversitatea speciilor
Flora. Condiiile fito-istorice ale Muntilor Maramureului, determinate de poziia geografic,
structura geologic, clima temperat, complexitatea geomorfologic zonal, expoziiile diferite,
marea amplitudine a nclinaiei versanilor, de evoluia diferitelor tipuri de sol i de influenele
antropozoogene, a favorizat dezvoltarea unei flore bogate i diversificate, precum i instalarea
unui covor vegetal variat. Se apreciaza ca numarul de plante superioare se apropie de 1300
specii la care se adauga cateva zeci de specii de licheni (Ardelean si Beres, 2000) si aproape 400
specii de briofite (cf. Raport I. Goia, 2007). Din punct de vedere fitogeografic predomina
elementele continentale, cele alpine si circumpolare. Pentru briofite, Goia (2007) mentioneaza
dominanta speciilor de origine boreala, urmate de cele temperate, suboceanice si subboreale
(structura determinata de umiditatea caracteristica climatului montan).
Fauna. In privinta vertebratelor se poate afirma ca exista un bun nivel de cunoastere, mai ales
la nivelul pasarilor si mamiferelor. De asemenea, ihtiofauna este bine cunoscuta, raurile
importante fiind sau avand zone salmonicole. Amfibienii si reptilele sunt cunoscute la nivel
taxonomic, ceva mai putin in privinta populatiilor.
Fauna de nevertebrate este, evident, mai putin conoscuta in detaliu. Mai multe date provin din
cecetarile entomofaunistice (colectivul de cercetare de la Muzeul National de Istorie Naturala
Grigore Antipa, cercetatori de la Universitatea din Cluj etc).

Pentru intrega zona a Muntilor Maramuresului putem aprecia ca diversitatea speciilor este cea
asteptata pentru conditiile abiotice locale cu mentiunea ca pentru perimetrele de impact
antropic evident diversitatea este variabila in raport cu taxonii cunoscuti/investigati: astfel,
fauna de diptere este foarte bogata in zonele ruderalizate (buruienisuri din jurul constructiilor
abandonate), in lungul caii ferate inguste de pe Valea Vaserului si in general in zonele cu
umiditate ridicata; de asemenea, Valea Vaserului este cea mai importanta zona de conservare
pentru pasari, desi structura actuala este evident rezultatul unei succesiuni ecologice
determinata antropic;

Diversitatea ecosistemelor
Considerand ca toata zona parcului apartine regiunii biogeografice alpine, propunem
urmatoarea clasificare a tipurilor principale de ecosisteme:
A. Ecosisteme terestre
Ecosistemele vailor cursurilor de apa
Pasuni
Paduri montane
Pajisti alpine si subalpine
Stancarii
Turbarii
B. Ecosisteme acvatice
Rauri, paraie si izvoare din sistemul hidrografic Viseu
Lacuri glaciare
Trebuie mentionat ca aceste tipuri includ fiecare diferite habitate. Conform clasificarii Natura
2000, pe teritoriul parcului se gasesc urmatoarele tipuri principale de habitate:
Tufriuri uscate europene
Tufriuri alpine i boreale
* Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
Fnee montane
Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii
silicioase
Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
Tufriuri cu specii sub-arctice de Salix
Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
* Turbrii active
Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
(sunt marcate cu * habitatele cu prioritate pentru protectie)
Vegetatia. In ansamblul parcului, vegetatia este repartizata astfel:
Pajisti naturale 9%
Pasuni 5%
Paduri de foioase 12%
Paduri de conifere 43%
Paduri de amestec 25%
Paduri in tranzitie 6%
Vegetaia acoper apte uniti zonale pe altitudine : pajiti i tufriuri subalpine ( Pinetum mughi
carp, Campanulo Nardo Festucetum ) : pduri de fag, brad i molid ( Pulmonariuo Abieti-
Fagetum ; pajiti montane secundare (Agrosti Festucetum montanum) ; pduri montane de fag :
Symphyto fagetum ; pduri de fag i carpen : Carpino Fagetum, Hieracio Luzulo Fagetum ; pajiti
colinare secundare cu iarba vntului i piu rou (Festuco Agrostietum) i terenuri agricole ; pduri
de stejar. ( Atlas RSR, 1974 - 1978 )

Jumatatea vestica a parcului pastreaza inca etajele naturale de vegetatie in timp ce jumatatea
estica este dominata de molidisuri care s-au extins dupa replantare ca urmare a exploatarii
complete a fagetelor (cel mai bun exemplu este Valea Vaserului).

Diversitatea etno-culturala
Muntii Maramuresului, ca sector important al regiunii maramuresene reprezinta un spatiu
limitat de locuire dar mai ales o concentrare de resurse naturale intens exploatate.
Concentrarile umane s-au format pe vaile principalelor rauri, cu precadere pe Repedea-Ruscova
(Poienile De sub Munte) si pe Viseu (Bistra, Viseul de Jos, Viseul de Sus, Moisei, Borsa). Pe Valea
Viseului sunt 2 localitati cu peste 2000 locuitori fiecare, 3 localitati cu peste 4000 locuitori, 1 cu
peste 6000, 2 care se apropie de 10.000 si una care depaseste 10.000 locuitori (Boar, 2005). Din
punct de vedere etnic, populatia de nationalitate romana este dominanta, urmata de
ucrainieni.
Ocupatiile traditionale sunt dependente de resursele naturale regenerabile pasunile, padurile
dar si de cele neregenerabile minereuri neferoase.
O alta resursa naturala a parcului o reprezinta apele minerale au fost identificate pe teritoriul
parcului 185 izvoare carbogazoase-feruginoase, sulfuroase-sulfatate si oligominerale. Cele mai
multe sunt cantonate in perimetrele Viseul de Sus si Borsa. Deocamdata, exploatarea acestei
resurse este localizata si nu pare a determina probleme de mediu.
Ca un fenomen recent trebuie amintit ca migratiile sezoniere in cautare de locuri de munca spre
alte regiuni ale Romaniei tind sa fie inlocuite cu migratii spre alte tari ale spatiului European.
Pentru biodiversitatea naturala a actualului perimetru al parcului, exploatarea resurselor a avut,
de-a lungul timpului, mai multe efecte:
o Inlocuirea fagetelor cu molidisuri (Valea Vaserului)
o Transformarea pajistilor naturale in pasuni
o Deteriorarea calitatii cursurilor de apa ca urmare a mineritului
o Abandonarea unor suprafete folosite pentru pastorit
Biodiversitatea PNMM in context national si european poate fi interpretata avand in vedere
o Reprezentativitatea pentru regiunea biogeografica alpina
o Mozaicul de habitate
o Zona de refugiu pentru specii criofile, stenoterme, ombrofile
o Concentrarea de specii de origine eurasiatica
o Posibila zona de retragere pentru speciile sensibile la tendinta de incalzire
o Conservarea unor traditii culturale, inclusiv cele legate de exploatarea locala a
resurselor

PNMM trebuie inteles ca element integrat in macrocomplexul regional de ecosisteme al
euroregiunii carpatice - euroregiunea Maramuresului, inclusiv in cadrul unei rezervatii a
biosferei transfrontiera. O evaluare facuta in 1995-1996 privind calitatea mediului in bazinul
Tisei Superioare (Hamar, Sarkany, 1997) a evidentiat, prin analiza unor cracteristici biologice si
ecologice ale raului, mentinerea habitatelor acvatice intr-o stare apreciata ca fiind destul de
apropiata de cea naturala (Galdean, 1997). Ori, calitatea ecosistemelor acvatice reflecta foarte
bine calitatea ecosistemelor terestre adiacente.

Scopul programului de monitorizare. Cine este interesat de informatiile oferite prin
programul de monitorizare?
Construirea unui sistem de culegere si prelucrare a informatiilor privind starea diversitatii
speciilor si ecosistemelor va asigura baza stiintifica a managementului parcului. Informatia
trebuie sa serveasca drept resursa, instrument de actiune si sa fundamenteze strategia de
actiune pentru conservare (Umminger, 1996).
Realizarea unui canal informational intre nivelele de biodiversitatea si infrastructura ariei
protejate ofera 6 avantaje pentru actul decizional: 1) capacitatea de a investiga conditiile de
mediu prezente, trecute si viitoare, la scara locala si chiar la o scara regionala; 2) capacitatea de
a pregati actiuni alternative de conservare; 3) date despre capacitatea zonei de a oferi resurse
naturale; 4) idei pentru minimizarea efectelor negative si imbunatatirea starii populatiilor
naturale; 5) constituirea unei baze de date privind calitatea mediului; 6) sursa de cunostinte si
baza pentru fundamentarea studiilor si cercetarilor ulterioare.
Monitorizarea trebuie efectuata ritmic si dezvoltata permanent astfel incat sa ajute
administratia parcului sa identifice la timp tendintele de modificare in structura biodiversitatii
ariei protejate.
Monitorizarea trebuie corect evaluata si inteleasa ca un instrument vital pentru managementul
unei arii protejate. Cunoasterea permanenta a dinamicii populatiilor, comunitatilor si
ecosistemelor va asigura baza de cunostinte necesara construirii actiunilor eficiente de
management.


Aspecte manageriale si stiintifice; factori care determina modificari si factorii de stress pentru
biodiversitatea parcului naturali si antropici
Factori de stress (Sau factori cu potential de modificare - denumiti astfel deoarece nu
reprezinta efectele unui impact antropic bine localizat; aici pot fi incadrate efecte de tipul celor
Biodiversitatea
parcului
Prevedere si
atentionare
Observatii,
culegere de date
Evaluare
Adaptarea
deciziilor
Impact
antropic
Alte informatii
privind starea
mediului
generate de tendintele de incalzire a climatului sau cele induse de actiuni generalizate pe o arie
intinsa)
Dominanta speciilor de tipul ecologic al briocamefitelor arata ca aceste organisme depind in
mare masura de mentinerea unui climat montan tipic, rece si mai ales umed; deocamdata
Maramuresul nu pare a fi afectat semnificativ de tendinta generala de incalzire dar, in
perspectiva, ne putem astepta la o reducere a umiditatii, fapt ce ar putea afecta populatiile de
briofite. De asemenea, pentru insecte o posibila reducere a umiditatii ar putea afecta
populatiile higrofile (coleoptere, diptere).
Schimbarea folosintei unor terenuri poate determina, lent, modificari in structura comunitatilor
de organisme vegetale si animale.
Factori care determina modificari directe pentru biodiversitatea parcului grupe taxonomice
studiate

Pentru flora si vegetatie in general invadarea pajistilor secundare cu vegetatie lemnoasa;
modificari structurale fundamentale in structura unor arborete; amplificarea viiturilor si a
eroziunii versantilor; initierea unei succesiuni ecologice in pajistile alpine (invadarea acestora cu
vegetatie arbustiva) datorita reducerii pasunatului; prezenta haldelor de steril si a infrastructurii
miniere aflata intr-un stadiu avansat de degradare, ceea ce favorizeaza dezvoltarea speciilor
ruderale; gospodarirea necorespunzatoare a fondului forestier aflat in proprietate privata

Pentru entomofauna taieri intensive insotite de actiunea mecanica a utilajelor care distrug
substratul necesar pentru dezvoltarea insectelor; poluarea-contaminarea solului (mai ales
pentru coleoptere); esentele caracteristice padurilor secundare care au inlocuit padurile
primare exploatate; suprapasunatul a schimbat structura in specii a comunitatilor de artopode
edafice; reducerea padurilor ripariene; impadurirea deschise; fragmentarea habittelor naturale
Pentru herpetofauna amfibienii sunt dependenti de micile acumulari de apa formate prin
activitatea antropica (santuri de scurgere, urme de tractor, gropi etc) iar colmatarea si/sau
disparitia acestora poate duce la disparitia populatiilor locale; atitudinea negativa directa a
localnicilor si probabil a turistilor fata de serpi; heterogenitatea redusa a habitatelor.
Pentru pesti infiltratiile de la haldele de steril; amenajari hidrotehnice; fragmentarea
habitatelor/sectoarelor de rau; depunerile de rumegus; deranjarea patului albiei (tarare
busteni, traversare utilaje) aceste efecte se repercuteaza si asupra macronevertebratelor
bentonice
Pentru avifauna taierile rase de padure; suprafata insuficienta a padurilor din zonele de
conservare, considerata a nu putea sustine populatiile de pasari; abandonarea pasunilor si
fanetelor; reducerea numarului de copaci batrani, scorburosi (habitat pentru cuibarit si
adapost); dezvoltarea turismului care poate afecta direct, prin deranjare sau zgomot, pasarile.
Pentru chiroptere reducerea suprafetei padurilor batrane de foioase; schimbarea modului de
viata in localitati, cu impact asupra sigurantei adaposturilor acestor animale; diminuarea
vegetatiei riverane; fragmentarea vegetatiei este un factor puternic perturbator, chiropterele
evitand sa zboare in spatii deschise.

Modelul conceptual. Ecosisteme relevante pentru monitorizare. Investigarea biodiversitatii
parcului.
Evaluarea rezultatelor cercetarilor efectuate in anul 2007, lunile iunie si august
Cele doua campanii de lucru au avut ca prim rezultat o imagine de ansamblu a diversitatii la zi,
pentru cateva grupe taxonomice relevante pentru biodiversitatea parcului: briofite, plante
superioare, insecte (coleoptere, lepidoptere si diptere), amfibieni, reptile, pasari si mamifere
(chiroptere) ecosisteme terestre; macronevertebrate bentonice cu valoare de bioindicatori si
pesti ecosisteme acvatice. Desi desfasurate in timp scurt, aceste campanii au avut avantajul
reunirii unui grup de cercetatori si vizitarea unui numar mare de habitate/ecosisteme ceea ce a
permis conturarea urmatorului tablou al biodiversitatii:
1. Muntii Maramuresului reprezinta un mozaic remarcabil de habitate naturale si
antropizate. Gradul de naturalete difera, per ansamblu, intre partea vestica, ceva
mai apropiata de starea salbatica datorita mentinerii fagetelor si cea estica,
mai afectata de extinderea molidisurilor. Totusi, la nivelul grupelor sistematice
investigate se remarca diferente destul de importante acestea fiind insa
determinate si de conditiile obiective de desfasurare a celor doua campanii.
2. Zonele puternic antropizate/transformate nu sunt neaparat sarace ca
biodiversitate ci mai curand ele reflecta tendinta succesiunii ecologice care a fost
determinata prin defrisare si replantare, construire si abandonare de
infrastructuri, modificarea raportului dintre padurile aproape naturale si cele
exploatate, suprapasunat urmat de scaderea semnificativa a pasunatului,
abandonarea unor terenuri. Pentru avifauna se apreciaza ca o treime din specii
sunt cantonate in aceste habitate.
3. Padurea de molid care a inlocuit, in urma cu aproape 100 de ani, padurea de fag
(cazul Vaii Vaserului) este o padure inchegata, cu o brioflora caracteristica, clar
etajata (perne de muschi si licheni doboraturi si vegetatie ierboasa
padure compacta). Valea Vaserului este foarte importanta si pentru avifauna
fiind o zona deosebit de valoroasa pentru conservare.
4. In prezent se pot identifica atat habitate/zone sensibile (in sensul reactiei rapide
fata de modificarile mediului), cu ritm rapid de transformare (Valea Vaserului,
fanete, pasuni, unele turbarii) si habitate/zone cu evolutie lenta sit imp
indelungat de reactie (stancariile cu Leontopodium si Pinguicula, zona subalpina
in general). Acestea din urma sunt, in acelasi timp si cele mai vulnerabile la
impactul antropic.
5. In parc se manifesta trecerea de la domeniul nemoral la cel boreal si la domeniul
alpin; din acest punct de vedere putem aprecia ca in zona nemorala este mai
semnificativ aspectul cantitativ al diversitatii specifice in timp ce in zona alpina
este mai semnificativ aspectul calitativ.
6. Pot fi considerate a fi habitate mentinute in stare apropiata de cea naturala
(pristine conditions) fagetele, molidisurile de zone inalte (de exemplu,
molidisul de sub Vf. Toroiaga), jnepenisul, arinisurile cu Salix.
7. Existenta unor bariere si situatia coridoarelor de legatura intre habitate. In cazul
ecosistemelor terestre putem vorbi despre un mozaic de habitate care comunica
intre ele prin coridoare naturale, neexistand bariere puternice care sa impiedice
schimburile de indivizi. Cu alte cuvinte, zonele terestre sunt heterogene dar
aceasta heterogenitate determina o structura relative compacta, la nivelul
complexului de ecosisteme. In schimb, ecosistemele acvatice lotice (apele
curgatoare) sunt clar fragmentate, in principal existand o bariera de origine
antropica ce separa cursul (sectorul) superior de cel mediu si cel inferior.
8. Se observa tendinta de schimbare a structurii habitatelor de tip pajiste urmare a
diminuarii pasunatului, cu efecte negative asupra comunitatilor de nevertebrate
dar si de vertebrate (mai ales pasari).
9. Ecosistemele acvatice lotice sunt foarte sensibile la schimbarile conditiilor de
mediu din intreg bazinul, ele receptand direct efectele activitatilor antropice
(turbiditatea este puternic influentata de defrisari, de transportul bustenilor, de
corhanit; structura sedimentelor este modificata de depunerea rumegusului si
de viituri; caracterul torential al cursului, mult mai frecvent decat in urma cu 30-
40 de ani, induce modiicari in compozitia abundenta si frecvente
comunitatilor bentonice).
Monitorizarea ecosistemelor acvatice
Componente Obiective Elemente de monitorizat
Macroneverte-
brate
bentonice si
pesti
Starea actuala si tendinte Plecopterele mari (Perla), carnivore,
numar exemplare pe suprafata
inferioara a bolovanilor nefixati in
patul albiei

Prezenta exemplarelor de Cinclus
cinclus (mierla de apa sau pescarelul
negru) in habitatul riparian (se hranesc
cu larve de trichoptere in casute)


Specii
vulnerabile
Impactul braconajului si
defrisarii zonelor riverane
Lostrita semnalarea exemplarelor
Monitorizarea ecosistemelor terestre
Componente Obiective Elemente de monitorizat
Peisaj
complexe de
ecosisteme
Mentinerea legaturii intre
habitate vegetatie putin
fragmentata
Coridoarele de comunicare; prezenta
chiropterelor este relevanta pentru
existenta vegetatiei compacte;
Habitate
naturale
Bogatia in specii

Faneata cu Trollius europaeus si Arnica
montana
Valea Repedea coleopterul Lucanus
cervus
Indicatori de paduri
seculare/virgine
Coleopterul Melandrya dubia, specie
sapro-xilofaga in paduri seculare de
foioase (in Saua Vajii) si specia
xilobionta Sinodendron cylindricum
Coleopterul buprestid Buprestis
rustica, specie xilofaga-xilobionta, in
paduri virgine de conifere (Faina)
Mentinere sau extindere Suprafata tau (luciu de apa) grad de
colmatare
Habitate din poienile montane (Piciorul
Polonincai) cu arbori cazuti, favorabile
speciilor heliofile, xerofile si rezinofile;
procentul de arbori batrani, scorburosi;
paduri batrane, inchegate;
Specii pradatoare Habitate ripiculo-silvice din padurea de
foioase, cu Carabus variolosus
Mediul edafic din padurea de foioase -
speciile de Carabus
Habitatul edafic din padurile de
amestec si conifere speciile de
Carabus

Habitatul lito-reofil din sectoarele de
rau specii de plecoptere mari,
Perlidae si specii de trichoptere din
fam. Rhyacophilidae
Mentinerea conditiilor
abiotice
Umiditatea populatiile de briofite
Cladopodiella fluitans
Habitate acvatice de gol alpin (tauri)
favorabile amfibienilor (saua
Pietriceaua-Tau Vinderel-Valea
Vartopului)
Impactul unor fenomene
globale (tendinta de incalzire
globala)
Asociatiile de briofite din zone
montane inalte Vf. Farcau, Mihailecu,
Pop Ivan Pleuroclada albescens
(distributie spatiala)

Zone umede
mlastini,
turbarii, pajisti
umede,
habitate
ripariene
Mentinerea unor populatii
sensibile, dependente de
conditiile locale
Lepidopterele Lycaena helle,
Maculinea nausithous, Boloria
aquilonaris si Nymphalis xanthomelas
Terenuri
cultivate si alte
terenuri
folosite in scop
economic
Rata de extindere sau
transformare









Nardus stricta, indicator de
suprapasunatponderea acestei
specii in pasunile cu diversitate
normala
Mlastina mezo-oligotrofa cu
Sphagnum, Eriophorum, Vaccinium si
Carex ponderea speciilor de Carex
in raport cu celelalte specii
Gradul de renaturare al terenurilor pe
care au fost stane si care sunt
dominate de specii de Rumex,
Veratrum si Urtica pajistea
secundara din preluca Magura
Cataramei, ca stadiu mai avansat de
renaturare
Fanete, pajisti, vacaristi din zona
localitatii Poienile de sub Munte, cu
mare varietate de habitate
Zona de varsare a Viseului in Tisa, cu
habitate cu potential mare pentru
amfibieni

Potential de refacere
naturala

Zona defrisata rata de refacere
Jnepenis rata de extindere
Populatii de amfibieni si reptile in
zonele afectate de minerit
Potentialul Vaii Vaserului-
obiectiv complex de
monitorizare
Habitatele cu vegetatie ruderala,
bogate in specii de diptere
Populatia de Lacerta vivipara

Plante invazive Starea actuala, distributie,
impact
Reynoutria japonica (troscotul mare
japonez) in habitatele de tip vegetatie
de zona umeda ripariana a paraielor de
munte
Daunatori ai
padurilor
Estimarea impactului Molidis cu atac de Ipidae efectele
igienizarii
Specii
importante
pentru
conservare
Starea actuala, tendinte Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica
Trollius europaeus
Rhododendron myrthifolium
Hucho hucho
Carnivorele mari
Pasari: berzele, rapitoarele, toate
speciile dependente de paduri batrane,
scorburoase.

Raportul specii
tipice pentru
habitate
naturale /
specii ruderale
Mentinere sau modificare
intr-un sens sau altul (cu
predominanta unei
categorii)
Lepidoptere: specii prezente in
habitate degradate care, prin frecventa
si abundenta lor releva intensitatea
modificarilor de origine antropica

Metodologia de monitorizare are in vedere
a. nivelul intregului parc
b. zonele de interes special pentru conservare, inclusive siturile propuse pentru Natura
2000
c. locatii speciale sau specii cu statut deosebit
Rezultatele cercetarilor din campaniile iunie-august 2007 reprezinta o baza de date ce permite
realizarea unui sistem de referinta la care se vor raporta atat actiunile de monitorizare de rutina
cat si cercetarile viitoare.
Trebuie astfel subliniata valoarea acestor cercetari care, pe de o parte , au evidentiat bogatia
naturii Muntilor Maramuresului iar pe de alta parte au caracterizat in mod unitar, spatio-
temporal, habitatele parcului.


Sistem de referinta privind starea biodiversitatii PNMM la nivelul anului 2007

Nivel/taxon de
investigare
Obiectul monitorizarii Trasee/
zone
recomandat
e
Protocol de lucru
Briofite Functionarea sistemului
hidrologic local padure de
molid-molhas
Cladopodiella fluitans,
extindere spatiala
Taul Baita Transecte in raport
cu un punct
central de pe care
se fac ridicari cu
rama metrica

Cartare lemne
putrede

Utilizare planse
foto prezente in
anexa raportului
Goia
Habitat alpin, rece si umed
Myurella julacea, Sauteria
alpina
Mihailecu,
Farcau
Habitat alpin cu concentrare
de specii rare, periclitate,
vulnerabile
Vf. Pop Ivan
Habitat total ferit de
impactul antropic, cu
Cladopodiella
Mlastina de
sub
Jneapanul
Hanchii
Productia si descompunerea
necromasei vegetale
Buxbaumia viridis
Vaile
Comanu
Mic,
Mihoaia,
Lutoasa
Plante superioare/
vegetatie
Mentinerea populatiilor de
Leontopodium alpinum si
Pinguicula alpina
Cheile
Stevioarei
Transecte
transversale pe
etajele de
vegetatie , de la
zona umeda
ripariana la
pajistile alpine


Mentinerea zonelor umede
cu relictul glaciar Cochlearia
officinalis

La Sesuri
(cele 2
statiuni)
Bonitatea pajistilor - bogatia
in specii in comunitatea cu
Trollius si Arnica
Poienile de
pe Valea
Repedea
Efectele suprapasunatului
ponderea populatiei de
Nardus stricta
Valea
Pietriceaua
Dinamica (tendinta )
mlastinilor mezo-oligotrofe
ponderea/extinderea
speciilor de Carex in raport
cu celelalte specii
Sfagnetul
din Poiana
Stanchii
Potentialul e regenerare
naturala a parcelelor
forestiere exploatate
Valea Rica
Extinderea si compactarea
jnepenisului

Poiana
Stanchii
Coleoptere
carabide
Habitatul ripiculo-silvic din
padurile de foioase
Tocarnia;
Certina
Capcane Barber cu
etilen-glicol
pradatoare, de
dimensiuni mari
Mediul efafic din padurile e
foioase

Valea
Tocarnia;
pajiste la
liziera
padurii de
foioase,
Muntele
Tocarnia;
montate pe
transecte
Habitatul edafic din padurile
de amestec si de conifere
Sub Certina;
arinisuri cu
Telekia pe
Valea
Vaserului

Lepidoptere Gradul de naturalete a
habitatelor
Repartitia pe gradient
altitudinal si pe tipuri de
vegetatie - gorunete, fagete,
molidisuri, zone subalpine
Observatii directe
in teren

Fisa de observatii
in teren (Dorel
Rusti) si ghidul de
tren cu planse foto
Diptere Mozaic de habitate umede

Valea
Vaserului
Cosire cu fileul
entomologic in
vegetatia ierboasa
si arbustiva

Cheia de
determinare
pentru familii
Macronevertebrate Repartitia longitudinala Viseu, Observatii directe
bentonice Vaser,
Ruscova,
Repedea,
Tisla
asupra
bolovanisului din
albia raului
Pesti Viseu,
Vaser,
Ruscova,
Repedea,
Tisla
Pescuit
experimental
Culegere de date
de la localnici

Amfibieni, reptile Habitate de tip zona umeda
Vegetatie ripariana
Stancarii

Habitate
umede de
gol alpin
Valea
Vaserului
Fanete
Varsarea
Viseului in
Tisa
Observatii directe
in teren, capturare
exemplare,
masurare si
fotografiere
(conform
metodologiei
indicate in raportul
Cogalniceanu);
eliberarea
exemplarelor
capturate.
Pasari Toate tipurile de habitate
intalnite in transectele
comune

Transectele
comune
Observatii directe
in teren
Chiroptere Adaposturile de vara Biserici din
localitatile
de pe vaile
principale
Inregistrarea
ultrasunetelor
Adaposturile de hibernare Pestera din
dealul
Tocarnia,
pestera
Coreniuc
Habitatele de hranire Padure de
foioase,
vaile
raurilor
principale
Diversitatea
ecosistemelor
Raportul padure-habitate
deschise-lastaris-lunca
Drumuri
auto
Observatii
efectuate pe
drumurile
accesibile pentru
mijloace auto
Diversitatea
peisajelor
(complexelor de
ecosisteme)
Raportul dintre tipurile
principale de habitate
Perimetrul
parcului
Harti ale parcului,
harti ale
amenajamentelor
silvice, harti
cadastrale,
strategia de
dezvoltare
turistica a
judetului
Maramures