BILET DE EXAMENARE Nr.

_1__
1. Tipologii ale persoanelor subordonate.
1.Tipologii ale persoanei subordonate. Exista mai multe tipologii dupa are se arateri!ea!a
prsoanele subordonate" # $ategoria de anga%ati axa&i pe erin&e# pentru are arateristiile
erin&elor pe are le au de indeplinit la loul de muna repre!inta eea e este esential din
punt de 'edere pro(esional este arateri!ata de o ne'oie stringenta de a (ae eea e le
plae) iar indeplinirea u suess a sarinilor le o(era satis(atia pro(esionala. *unt ategoria
ideala de anga%ati are se implia u pasiune si entu!iasm si sunt antrenati de dorinta de a se
de!'olta pro(esional at mai mult+ # $ategoria de anga%ati pentru are ati'itatile pro(esionale
repre!inta doar un instrument are sa le asigure un trai deent. Aeasta tipologie pri'es %obul
a pe o neesitate) isi indeplines sarinile pentru a ,ine'a trebuie sa le (aa,) insa nu sunt
moti'ate de arateristiile aestora. persoanele din aeasta ategorie onsidera muna un
sop mai mult deat o 'aloare si nu sunt orientate atre impliare. A'anta%ul aestei tipologii de
anga%ati este aela a gestionea!a mult mai bine (rustrarile pro(esionale din au!a ni'elului
sa!ut de impliare emotionala+ # anga%a&i alinia&i sopurilor organi!a&iei# pentru anga%a&ii alinia&i
sopurilor organi!a&iei) arateristia prinipala a omportamentului sau onsta in aeea a
sopurile oupa&ionale ale aestei ategorii se on(unda u sopurile organi!a&iei. anga%a&ii din
aeasta ategorie nu onep parasirea organi!a&iei) iar in a!ul in are aestia (a obietul
proedurii onedierii) e'enimentul 'a produe e(ete psi-ologie pro(unde.In situa&ia anga%a&ilor
alinia&i propriilor sopuri) aestia si#au pastrat 'ii propriile 'alori) interese) obieti'e)
neinternali!indu,le pe ele ale organi!a&iei in are isi des(asoara ati'itatea.
2. Forme, modalitati de influienta in activitatea conducatorului.
$on(orm Di&ionarului de psi.ologie soial/) in(luen&a soial/ este o a&iune asimetri/) u
predominan&/ unilateral/ pe are o pot exerita asupra indi'i!ilor obietele) (enomenele) dar
mai ales al&i indi'i!i) a 0i grupurile umane in adrul unor institutii sau organi!atii. La ni'elul
grupurilor mii 1 e.ipe de mun/ sau oleti'e dintr#o organi!a&ie 2) in(luen&a soial/ are a
prinipal re!ultat on(ormismul. $on(ormismul este 3n&eles (ie a tr/s/tur/ de personalitate) (ie
u sensul de onduit/ de aeptare) subsumare 0i urmare de /tre indi'id a presrip&iilor 0i
normelor de grup.4na dintre ele mai des itate explia&ii (ae apel la dou/ tipuri de in(luen&/
soial/ " # In(orma&ional/ # Normati'/ In(luen&a este numit/ in(orma&ional/ atuni 5nd indi'idul
onsider/ / in(orma&ia 'enit/ de la el/lalt este o do'ad/ de ade'/r. Ea 'aria!/ 3n (un&ie de
gradul de ompeten&/ sau de redibilitate atribuite sursei 0i de gradul de inertitudine al
subietului. In(luen&a este onsiderat/ normati'/ atuni 5nd subietul se on(ormea!/
a0tept/rilor po!iti'e pe are presupune / sursa le#ar emite 3n pri'in&a lui. Ea &ine mai ales de
apaitatea pereput/ a sursei de a#I asigura aprobarea soial/. Aeste dou/ tipuri de in(luen&/
rele'/ dou/tipuri distinte de on(ormism " #on(ormismul pri'at sau intern 6 apare atuni 5nd
persoana aept/ 3n (orul s/u intim / %ude/&ile elorlal&i sunt orete. Aeasta presupune /
nu 30i s.imb/ doar omportamentul a sa (ie pe plaul grupului) i 0i on'ingerile.
#on(ormismul publi sau de omple!en&/6 nu atinge on'ingerile subietului)este doar de
supra(a&/) are rol instrumental) mimea!/ aordul u eilal&i. Ma%oritatea omuni/rilor tind s/
manipule!e aeast/ arateristi/ pro(und uman/6 on(ormarea #(ie prin omuniatori
persoane u 3nalt grad de redibilitate)perepute de publi a exper&i) (ie prin apelul la
on(ormismul de omple!en&/) are ne (ae s/ aept/m un anumit tip de onduit/ pentru a nu
(i respin0i de grupul nostru. 7ersuasiunea este o (orm de in(luentare. Este modalitatea de
argumentare prin intermediul areia o persoana ineara sa on'inga o alta persoana sau un
grup de persoane sa reada sau sa (aa un anumit luru. 7ersuasiunea este un proes de
g.idare al oamenilor pentru a adopta idei) atitudini sau atiuni rationale sau mai putin rationale.
7ersuasiunea se ba!ea!a pe disutii si ))atrati'itatea pre!entarii, in loul (olosirii mi%loaelor de
(orta. 7ersuasiunea este o (orma extrema a on'ingerii. 7ersuasiunea a at retori urmea!a
alea imaginatiei) emotiei) sugestiei) lasand deliberat posibilitatea de eroare + persuasiunea
ontine libertatea ade!iunii) iar onstienti!area (aptului a eroarea este posibila) indue
posibilitatea deliberarii. Nu exista persuasiune in a(ara atelor de omuniare. $oordonata
(undamentala a soietatii de asta!i este omuniarea. *.imbul de mesa%e este parte
omponenta a oriarui mod de mani(estare a indi'idului ontemporan + transmiterea mesa%ului
este insotita de intentia de a in(luenta) intr#un (el sau altul) de a#i determina omportamentul) de
a#i impune o anumita onduita) intr#o anume situatie.
BILET DE EXAMENARE Nr._8__
1. Climatul social-psihologie in organizati.
$limatul soial#psi.ologi in organi!atie $limatul soio#psi.ologi se re(era la modul in are
mediul munii este pereput si interpretat de atre anga%ati. $limatul) adia pereptiile si
'alori!arile anga%atilor asupra mediului) mai degraba deat mediul munii in sine) sunt 'ariabile
are determina (ormarea atitudinilor (ata de muna si in(luentea!a raspunsul omportamental si
atitudinal al anga%atilor (ata de ati'itatea din adrul organi!atiei. 9ariatiile in pereptii si
'alori!ari are onstituie limatul soio#psi.ologi este probabil sa re!ulte din di(erentele
indi'iduale la ni'elul anga%atilor) din di(erentele la ni'elul situatiilor de muna si din di(erente la
ni'el de interatiune persoana # situatie. $limatul soio#psi.ologi este mediul uman in are un
anga%at al unei organi!atii si des(asoara ati'itatea de muna. Nu putem 'edea limatul) nu#l
putem atinge) dar el ne inon%oara si a(etea!a tot eea e se intampla intr#o organi!atie) este
un onept dinami si multidimensional. $limatul psi.ologi in organi!atie.Restrutur5nd
'i!iunea asupra rela&iei dintre anga%a&i 0i organi!a&ie) teoriile moderne sublinia!/ rolul
meanismelor interne) are) mobili!5nd 0i dire&ion5nd anga%atul) 3l ondu la ob&inerea unor
per(orman&e resute. Nu sunt negli%ate nii ondi&iile ambientale) stilul de onduere al liderului
0i alitatea rela&iilor interpersonale) are) a&ion5nd orelat) determin/ a mediul de mun/ s/
(ie pereput atrati' sau neatrati') orespun!/tor sau nu dorin&elor 0i moti'elor anga%atului)
(a'orabil sau (renator pentru de!'oltarea pro(esional/.
2.Particularitatile psihologice ale comunicarii in organizatii.
$omuniarea organi!ationala este diiplina are se oupa u studiul proeselor de omuniare
in adrul ontextului organi!ational. $omuniarea se ba!ea!/ pe sistemul in(orma&ional#
totalitatea datelor) i(relor) in(orma&iilor) iruitelor 0i (luxurilor in(orma&ionale) proese 0i mi%loae
de tratare a in(orma&iei.
Totusi .iar in ontext organi!ational termenul nu este (olosit in sens de :disiplina; i se (ae
re(erire la una sau mai multe din urmatoarele lase"
omuniarea interpersonala direta sau mediata dintre membrii organi!atiei" anga%ati)
manageri) speialisti) olaboratori+
omuniarea dintre struturi organi!ationale" intre departamente) di'i!ii) (iliale) diretii)
ompartimente+
maniera prin are organi!atia abstrati!ata omunia prin transmitere de semni(iatii atre
proprii anga%ati) atre lienti si atre alte organi!atii" prin politii de personal) mar<eting intern)
publiitate) omuniare publia) politii de piata+
=re'ent omuniarea organi!ationala era anali!ata prin urmatoarele omponente"
(ormala 1o(iiala2 si in(ormala+
ori!ontala 1la aelasi ni'el ierar.i2) asendenta 1de la subordonati la superiori2 sau
desendenta
interna 1in organi!atie2) externa 1u parteneri) lienti) olaboratori) (urni!ori) et2
Elementele 0i etapele proesului de omuniare.
Procesul de comunicare # s.imb de in(orma&ie 3ntre dou/ sau mai multe persoane. >elul
1sopul2 prinipal al aestui proes # 3n&elegerea 0i aeptarea in(orma&iei primite) 13ns/ nu
3ntotdeauna s.imbul in(orma&iei este e(iient2. 7roesul de omuniare onst/ din ? elemente
prinipale.
# emitentul # persoana are generea!/ in(orma&ia) ulege) transmite 1poate (i 3n aest a! 0i o
3ntreprindere2+
# 3n0tiin&area # in(orma&ia propriu !is/ 1este redat/ u a%utorul simbolurilor2+
# mi%loae 0i proeduri de transmitere+
# destinatarul # ui e predestinat/ in(orma&ia.
BILET DE EXAMENARE Nr._@__
1. *trutura personalitatii persoanei subordonate.
2. Conducere si liderism.
$onduere si liderism Arie proes de onduere este des(asurat in 'ederea unor obeti'e de
interes general) sau prin are se urmareste :binele omun; ) presupune speiali!area
ati'itatilor) adia stabilirea unor organisme in'estite u autoritate are se des(asoara
neintrerupt si potri'it anumitor metode aelas tip de ati'itati.Arie proes de onduere este
e(etuat de un lider. Momentul#.eie pentru Beare lider este 3n&elegerea (aptului / lideris#mul
este o ati'itate a tuturor membrilor grupului pentru atingerea sopului omun. Liderismul
ade'/rat) orientat asupra oamenilor) 3nseamn/ / Beare membru al grupului) 0i nu doar
ondu/torul) poate s/ Belider.Exist/ 3te'a omponente ale liderismului) ba!3ndu#se pe are
Bearemembru al unui oleti' poate s/ de'in/ lider. Aestea s3nt urm/toarele" 1. Liderismul
3nepe de la sine. 8.Liderismul presupune partiiparea tuturor membrilor grupului. Deoa#ree
liderismul este un proes oleti') trebuie s/ uno0ti 0i s/ &ii minte to&i membrii grupului t/u.
Trebuie s/ 0tii are s3nt dorin&ele lor u pri'ire la s(era de ati'itate a organi!a&iei+ e (el de
oameni s3nt ei+ de e au 'enit anume 3naeast/ organi!a&ie+ are ar Baportullorlaau!aomun/.
@.Liderismul presupune o intera&iune po!iti'/. Atmos(era 3n organi!a&iadumnea'oastr/ depinde
de ni'elul rela&iilor din grup) de ni'elul ompatibilit/#&ii. *tudia!/ atmos(era din grup) 3near/ s/
aCipeeseba!ea!/ rela&iile din#tre membrii lui 6 pe egalitate) 3n&elegere reipro/)
responsabilitate oleti'/D$um s3nt primi&i noii membri ai grupului 6 u buurie) indi(eren&/ sau
ur/D4n lider bun aord/ aten&ie tuturor membrilor oleti'ului. El se str/#duie0te s/#i atrag/ pe
al&ii) dar nu s/ domine asupra lor+ reea!/ o atmos(era3n are pot ati'a 3mpreun/ at3t
:'eteranii;) 3t 0i ei nou#'eni&i. ?.Liderismul se ba!ea!/ pe organi!a&ie. A bun/ organi!a&ie
sus&ine in#tera&iunea po!iti'/ a tuturor membrilor oleti'ului 0i le reea!/ ondi&ii pentru a
3ndeplini sarinile stabilite. 4n lider de sues trebuie s/ Begatas/#
0iper(e&ione!elurul3ngrup)da/ obser'/ / oamenii s3nt de!am/gi&i 0i nu pot muni. Totodat/)
liderulnu trebuie s/ ia asupra sa tot lurul) i s/ aib/ gri%/ a Beares/seoupedesarina sa .
E.Liderismul este orientat spre 'iitor.Liderii buni s3nt insisten&i atuni 3nd se on(runt/ u
nereu0ite. Ei on#tinu/ s/ se onentre!e asupra sopurilor lor) lurea!/ u asiduitate 0i mani#
(est/ r/bdare 3nd e neesar. Da/ te uno0ti bine pe tine 0i pe eilal&i membriai grupului) da/
3ntre lider 0i eilal&i olaboratori exist/ rela&ii prietene0ti) iar sarinile se re!ol'/ u sues)
oleti'ul organi!a&iei dispune de (or&e suB#iente pentru a#0i atinge sopurile.Dup/ um am
men&ionat de%a) exist/ di(erite (orme 0i modele de ondu#ere 0i) 3n (un&ie de situa&ia onret/)
se poate alege un stil sau altul de lider)adi/ un rol de lider situa&ional.
BILET DE EXAMENARE Nr._?__
1. Nivelul de socializare ale persoanelor subordonate.
7entru a reusi intr#o ompanie) un nou anga%at trebuie sa stie e elemente ompun regulile)
'alorile) omportamentele) ultura si asteptarile organi!atiei. Daa nu este bine pus la urent u
aeste realitati) noul anga%at se poate simti deonetat) neaeptat si marginali!at 1(ie a e real
sau imaginat sentimentul2 si aeste lururi pot due la deura%are) de!ilu!ionare si demisie.
*oiali!area este o strategie pentru a#l a%uta pe noul anga%at sa se simta on(ortabil si daa este
(auta um trebuie poate intari in mod semni(iati' loialitatea si anga%amentul pe termenul lung
(ata de ompanie. *oiali!area este ingredientul esential al proesului de 'enire intr#o ompanie
noua si il a%uta pe noul oleg sa se obisnuiasa u departamentul si ompania si metodele sunt
ilustrate mai %os.
A metoda este rearea unui program (ormal de mentorat in are noului anga%at ii este aloat un
partener are Fa mai mentorat si alti olegi; . Noul anga%at ar trebui sa aiba maar o persoana
de re(erinta areia sa ii puna intrebari) sa s.imbe pareri) sa disute probleme) si sa
impartaseasa in(ormatii. 7rin aeasta metoda) anga%atul se simte mai apreiat a indi'id.
A strategie aditionala de soiali!are in proesul de 'enire in ompanie este asistarea noului
anga%at in a#si rea singur retele organi!ationale) are intareste sentimentul de inludere si de
apartenenta la grup. Noii anga%ati de'in mai bine orientati si mai e(iienti pe masura e in'ata"
ine sunt persoanele de ontat esentiale) at durea!a sa obtii a%utor pe proiete si unde sa
gasesti in(ormatiile neesare.
$and de'ii noul membru al unei ompanii ine'itabil 'a urma o do!a de Fso ultural; aspet are
poate (i (oarte derutant daa nu este atenuat prin mentorare si strategii de orientare) (aute sa il
exteriori!e!e pe noul anga%at si sa adauge 'aloare organi!atiei. Intr#o ompania u i(ra de
a(aeri mare aest aspet este si mai riti deoaree aelerarea proesului 'a due la
desura%are si deprimare) a%ungand intr#un punt in are anga%atul 'a demisiona sau 'a (i
demis) eea e 'a osta ompania o suma serioasa de bani 1in proesul de rerutare si
training2
2.Comunicarea conducatorului cu subalternii.
A (irma (untionea!a el mult la (el de bine a si omuniarea dintre manager1i2 si
anga%ati. *i asta pentru a liantul are (ae unirea dintre resursele ompaniei este s.imbul
ontinuu de in(ormatii. *i asta pentru a liantul are (ae unirea dintre resursele materiale)
(inaniare si umane ale ompaniei este s.imbul ontinuu de in(ormatii) are da diretie
ati'itatii si permite optimi!area sa in timp util. 4n reent studiu al 4ni'ersitatii din 7ittsburg
(aut in EG.GGG de ompanii rele'a a singura abilitate determinanta pentru suesul unui
manager este apaitatea de omuniare srisa si 'erbala. *uesul in omuniare inseamna
sa (ii apabil sa#ti transmiti mesa%ul) sa (ai a ei are te asulta sau te ites sa reeptione!e
exat eea e ai 'rut sa le spui. In a! ontrar) eilalti perep doar (ranturi din mesa%) pe are le
'or interpreta in mod gresit) eea e produe bloa%e ale omuniarii si distorsiuni in
(untionarea ompaniei.
In NL7 se a(irma a el are emite mesa%ul este responsabil de buna sa reeptie. Asta
inseamna a daa ordinele) indiatiile) erintele) (eedba<ul pe are le transmite un manager
elor din subordinea sa nu#si produ e(etele sontate) managerul trebuie sa#si de!'olte
alitatile de omuniator. Re!ultatul 'a (i o mult mai buna des(asurare a intregii ati'itati)
reduerea (lutuatiei de personal si a on(litelor interne) un grad mai bun de satis(aere a
erintelor lientilor et.
$ele doua ni'eluri de omuniare
Atat in mediul pro(esional) at si in el personal) omuniarea se (ae la doua ni'eluri"
# el al ontinutului) adia el al u'intelor are sunt spuse sau srise
# el al emotiilor) e sunt asunse dinolo de u'inte) in gesturi) 'oe) mimia) alegerea
u'intelor et.
*untem obisnuiti sa ne onentram pe partea obieti'a a mesa%ului si) in a!ul unor probleme
de omuniare) ineram sa optimi!am u'intele (olosite) strutura (ra!ei) logia argumentelor
et. $u toate aestea) emotiile determina intr#o masura o'arsitoare semni(iatia pe are o
aorda mesa%ului el are il reeptionea!a. In plus) tot emotiile sunt ele are stabiles gradul
de moti'are in a reali!a o anumita atiune. De exemplu) in (untie de emotiile pe are le
tre!este) o erinta simpla de genul :Am ne'oie de raportul tau in maxim %umatate de ora;"
# daa este transmisa pe un ton amenintator) e delansea!a in subaltern o stare de teama)
poate (ie sa#l mobili!e!e) (ie sa#l blo.e!e) in (untie de gradul sau de emoti'itate+
# daa este transmisa pe un ton pe un ton plitisit) determina un ni'el redus de impliare
emotionala a subalternului si nu asigura moti'area sa su(iienta+
# in (ine) transmiterea sa pe un ton ald si e'entual aentuat de un gest de in'itare) asigura
starea emotionala ea mai (a'orabila respetarii aestei erinte.
De aeea) de!'oltarea apaitatii managerului de a identi(ia si ontrola emotiile pe are le
produ mesa%ele pe are le transmite repre!inta unul dintre ele mai puternie mi%loae de
gestionare a moti'atiei si atiunilor olaboratorilor sai.
In aest sop) managerii isi pot de!'olta trei abilitati"
# mentinerea autoontrolului emotional)
# intelegerea starii emotionale a anga%atilor)
# utili!area asultarii ati'e pentru in(luentarea omportamentului aestora.
Managerul trebuie s/ posede urm/toarele apait/&i 0i aptitudini" 1. Instalarea 0i men&inerea
rela&iilor normale u" H 0e(i H olegi H subordona&i 8.$apait/&i 0i aptitudini eonomie H in(luen&a
(atorilor mediului ambiant H in(luen&a (atorilor mediului intern @.Responsabilitatea) etia
businessului H norme 0i normati'e etie H oduri de eti/ H businessul 0i soietatea ?.*timularea
0i ointeresarea subalternilor Hriterii de stimulare Hstandarde de ati'itate Hposibilit/&i reale de
stimulare E. 4tili!area stilului 3n dependen&/ de situa&ie I. Instruire H instruirea personal/ H
instruirea subalternilor J. 7uterea 0i in(luen&a H (ormele prinipale de putere 3n management H
a'anta%ele 0i de!a'anta%ele puterii K. =ixarea obieti'elor L. Analitie H onse'en&a H realismul H
obieti'itatea H '5rsta 1G. Te.nologie H metode de ino'are H posibilit/&i de ino'are Inapaitatea
de instruire a subalternilor. 7roesul de instruire) e(iien&a lui) depinde de" # rearea unei
atmos(ere de ointeresare a subalternilor spre instruire+ # apreierea poten&ialului subalternilor)
de!'oltarea Ma maximum+ # sus&inerea moral/ 0i material/ a subalternilor+ # metode e(iiente de
atestare a ni'elului pro(esional al subalternilor. Neputin&a selet/rii subalternilor Managerul
trebuie s/ selete!e subalternii are s/ (ie 3n stare s/ 3ndeplineas/ urm/toarele roluri"
1.Neneratorul de idei" H subalterni are permanent generea!/ idei noi+ H pot (i elibera&i de
obliga&iuni nereati'e. 8.De riti" H rele'ea!/ de!a'anta%ele propunerilor ,generatorului idei,+ H
demonstrea!/ irealitatea propunerilor. @.De a pune totul la 3ndoial/" # e bine a0a um e aum+ #
e 'om a'ea de la reali!area propunerilorD ?.Expertul" H apreia!/ posibilit/&ile (irmei la
momentul dat+ H alege 'arianta optim/. E.Argani!atorul" H organi!ea!/ ati'itatea olegilor 3n
lipsa managerului. I.$omuniatorul" H persoana nonon(litual/) e'it/ on(litele+ H men&ine
rela&ii umane bune u to&i olegii. J.Exeutantul" H reali!area dei!iile lua3e. Managerul trebuie
s/ (ie 3n stare s/ reali!e!e toate rolurile men&ionate.
BILET DE EXAMENARE Nr._E__
1. daptarea anga!atilor la situatia organizatiei .
*trategii de adaptare 0i de in(luen&/ asupra mediului. On a!ul 5nd organi!a&ia se on(runt/ u
un ni'el 3nalt de inertitudine a (atorilor mediului 1onuren&ii) (urni!orii) onsumatorii) institu&iile
statale2 managerii pot utili!a o serie de strategii de adaptare la mediu um ar (i 1. introduerea
posturilor 1(un&iilor2 de obser'atori 6:diploma&i; are leag/ 0i oordonea!/ intera&iunea
organi!a&iei u elementele .eie ale mediului. Ae0tea au dou/ (un&ii" prima este de a /uta 0i
prelura in(orma&ia din exterior are pre!int/ interes pentru (irm/) iar a doua este de a pre!enta
interesele (irmei 3n exterior.1eret/rile de mar<eting2 A po!i&ie aparte oupa aii a0a numitul
:spiona% eonomi;. 8. pre'i!iunea 0i plani(iarea. 7re'i!iunea presupune 3nerarea de a
determina tendin&ele de de!'oltare a mediului extern 0i a pre!ie posibilele ondi&ii 0i
e'enimente e se 'or derula 3n 'iitor. Metodele de pre'i!iune sunt de natur/ antitati'a 0i
alitati'/ 0i pot inlude de asemenea anali!a datelor publiate 3n mi%loaele de in(ormare 3n
mas/. @. reare unei struturi organi!a&ionale (lexibile e ar permite de a rea&iona rapid 0i
e(eti' la modi(i/rile mediului. Ontr#un mediu dinami ele mai e(eti'e sunt struturile organie
prin are se 3n&elege o organi!a&ie e se de!'olt/ liber) ati'itatea /reia este reglementat/ de
un set redus de reguli 0i erin&e 3n are managementul stimulea!/ muna 3n e.ip/ iar proesul
de primire a dei!iilor este deentrali!at. ?. (u!ionarea 0i rearea alian&elor de produ&ie. *ub
(u!iune se sub3n&elege unirea 3ntr#o singur/ ompanie a dou/ sau mai multe (irme. A alt/
'ariant/ de ati'itate a organi!a&iei 3n ondi&iile mediului dinami presupune adaptarea unor
strategii de in(luen&/ asupra (atorilor mediului. $ele mai r/sp5ndite metode de in(luen&/ asupra
mediului sunt" 1. relama 0i rela&iile u publiul. Relama este o modalitate de a redue
inertitudinea la (atorul 6onsumatori. De0i metodele 7R au multe tangen&e u ele ale
relamei) sopul lor este altul 6 de a rea 3n soietate mai mult o imagine po!iti'a ompaniei
de5t a m/r(urilor ori ser'iiilor. 8. ati'itatea politi/ prin are trebuie de 3n&eles 3ner/rile
(irmei de a in(luen&a asupra proesului de adoptate a atelor normati'e 0i de impliare a statului
3n administrarea eonomi/. Nrupurile de lobi. 1ANRE2 @. rearea asoia&iilor de omer& are au
a sop in(luen&a omun/ asupra mediului 0i .iar a organelor statale.
2. "ecanisme ale dinamicii organizatiei.
Dinamia organi!ationala. $a oriare alte sisteme) organi!atiile au o dinamia spei(ia)
mani(estata atit la ni'elul (ormarii si e'olutiei in timp a ansamblului organi!ational) at si la
ni'elul proeselor si (enomenelor psi.osoiale pe are le implia (untionarea) in planul
di(eritelor subsisteme omponente si pe di(eritele trepte ale struturarii si e'olutiei aestora.
Indi(erent de natura lor) organi!atiile parurg urmatoarea serie de etape) a aror durata poate
'aria in limite (oarte largi" proietare) ristali!are) e'olutie) (untionare matura si in (inal#
trans(ormare) destruturare sau di!ol'are. Daa organi!atia are arater (ormal) proietarea sa
se reali!ea!a in adrul unei institutii supraordonate si onsta in (ixarea obieti'elor) delimitarea
adrului legal. =untionare) stabilirea organigramei # u (untii distribuite pe (ieare po!itie
statutara) preum si a meanismelor de dei!ie si ontrol intern si extern. $arateristiile
institutiei are are initiati'a organi!ationala 'or mara in mod esential trasaturile si dimensiunile
psi.osoiale ale noii organi!atii) mai ales pe diretia marimii aesteia) a gradului de entrali!are)
intensitatii administrati'e ) des.iderii) stilului de onduere si (ormelor de ontrol soial.
7ornind de la numeroase obser'atii empirie) se poate (ormula prinipiul reproduerii
organi!ationale)on(orm aruia institu&iile si organi!atiile supraordonate tind sa#si trans(ere
arateristiile la ni'elul tuturor (ormelor deorgani!are pe are le initia!a sau pe are le
ontrolea!a.
BILET DE EXAMENARE Nr._I__
1. Fenomenele grupale# roluri, birfe , etc.
7rin soiali!are) indi'idul 3n'ata sa exerite anumite atiuni soiale) sa interatione!e u altii si
a%unge sa oupe anumite po!itii 3n adrul soietatii. Ast(el spus) 3n adrul struturii soiale)
indi'i!ii detin anumite statusuri si %oaa anumite roluri. *tatusul soial repre!inta po!itia oupata
de o persoana 3n soietate. On mod obisnuit) statusul este de(init drept po!itia sau rangul unui
indi'id 3n adrul grupului sau ale unui grup 3n raport u alte grupuri. *tatusul soial este) asadar)
treapta pe are se a(la un indi'id 3ntr#o strutura soiala si re(leta tipul de apreiere asupra lui
data de atre eilalti membri din strutura. =ieare om este e'aluat 3n (untie de po!itia oupata
3n adrul struturii din are (ae parte. Reunoasterea status#ului depinde at5t de personalitatea
indi'idului) 5t si de normele si 'alorile spei(ie struturii soiale din are (ae parte. 1ex.
mediPdar si membru al elei mai 3nalte asoiatii stiinti(ie din lumea mediala2. Rolul soial
exprima totalitatea asteptarilor are de(ines omportamentul oamenilor exprimate 3n drepturi si
responsabilitati a (iind proprii sau improprii pentru ouparea unui status. *tatusul este o po!itie
oupata de indi'id 3n soietate iar rolul soial repre!inta omportamentul asteptat de soietate
de la el are oupa ael status. Rolurile soiale sunt expresia omportamentului soial
diretionate pentru 3ndeplinirea unui sop bine de(init. Rolurile pun 3n e'identa toate sarinile
e#i re'in sau pe are si le asuma un indi'id din po!itia soiala oupata. Rolul este
omportamentul real al unei persoane are detine un status. Rolul 3ndeplinit de (ieare este
uni) el nu poate (i reprodus sau rereat de altine'a. On s.imb soietatea dispune de un
sistem de norme si de mi%loae e obliga pe membrii sai sa#si adapte!e omportamentul la
rolurile deri'ate din status#ul dob5ndit sau atribuit. Rolurile sunt primele legaturi 3ntre struturile
institutionale si experientele personale ale membrilor unei soietati. Rolurile soiale por (i
dob5ndite sau pot (i atribuite. =ieare rol are) 3n soietate sau 3n grup) semni(iatia sa. On'atarea
rolului implia doua aspete" dob5ndirea apaitatii de a exerita 3ndatoririle si de a pretinde
pri'ilegiile rolului si dob5ndirea atitudinilor) sentimentelor asteptarilor pretinse de rol. 7rimul
aspet se reali!ea!a mai usor) al doilea presupune reorientari mentale si atitudinale neesare
pentru exeritarea e(iienta a rolului. 7ersonalitatea in(luentea!a alegerea rolurilor) modul de
exeritare al aestora. On aelasi timp) dob5ndirea unui rol produe modi(iari ale eului) ale
personalitatii. 4n rol nu (iintea!a autonom. =ieare persoana 3ndeplineste mai multe roluri.
=ieare status este determinat de mai multe roluri. Totalitatea rolurilor asoiate unui status
(ormea!a un set de roluri. *tatusul unui indi'id este determinat de ontextul soial si de numarul
de roluri %uate. De exemplu statusului de student 3i re'in mai multe roluri" rolul de membru al
omunitatii uni'ersitare+ rol de 3n'atare si pregatire+ rolul de oleg+ rolul de membru al (amiliei+
rolul de prieten+ rolul de ititor al biblioteii uni'ersitare+ rolul de membru al soietatilor stiinti(ie+
rolul de membru al onsiliului (aultatii et. Rolurile %uate de o persoana se pot ombina 3ntr#un
ansamblu omogen) persoanele exerit5nd (ara di(iultati 3ntregul set de roluri. 7ersoanele are
reali!ea!a aeste per(ormante sunt putine. On (oarte multe a!uri stresurile de rol are
desemnea!a di(iultatile pe are le au oamenii 3n exeritarea erintelor de rol. *tresul de rol se
datorea!a pregatiri inade'ate pentru rol) di(iultatilor 3n tran!itiile de rol) on(litelor de rol si
eseurilor de rol. Arie rol are el putin un rol reipro atasat lui. Drepturile legate de un rol sunt
3ndatoriri legate de un alt rol. De aeea exista situatii 5nd indi'idul este obligat sa %oae
simultan mai multe roluri si atuni apare on(litul interroluri. De exemplu un indi'id are medi
(iind trebuie sa#si opere!e propriul opil. =iinta umana intra 3n relatie u eilalti membri ai
soietatii din ne'oia intrinsea de elalalt. Aamenii intra 3n ontat unii u altii dintr#o neesitate.
Arie soietate sau grup soial nu este o simpla suma de indi'i!i) i onsta 3ntr#o retea de
legaturi 3ntre aestia) 3n mi%loaele materiale si simbolie pe are ei le (oloses 3n interatiunile
si ati'itatea lor) preum si 3n re!ultatele sau produsele materiale si spirituale ale ati'itatii lor
soiale. Relatiile interindi'iduale pot (i 3nt5mplatoare) e(emere sau spontane) a'5nd 3n aeasta
situatie) din puntul de 'edere al 'ietii soiale un rol deri'at) seundar. On toate oleti'itatile)
grupurile si unitatile soiale exista 3nsa relatii (undamentale) e se arateri!ea!a prin durata si
stabilitate) se des(asoara dupa norme si reguli stabilite) sunt ons(intite 3n legi) oduri) reguli)
obieiuri sau traditii. Nu toate relatiile dintre indi'i!i sunt relatii soiale. Relatiile interumane
pre!inta mai multe (orme" ontatul spatial) ontatul psi.i) ontatul soial) interatiunile
soiale $ontatul spatial are 3n 'edere di'ersele 3mpre%urari 3n are indi'i!ii intra 3n ontat
1loul de muna) loul de studiu) louinte) adunari publie et.2. $ontatul psi.i este o (orma de
relatie de lunga durata 3n are indi'i!ii 3si obser'a reipro arateristiile) aspetul) trasaturile
de arater) pregatirea inteletuala) preouparile et. $ontatele soiale se nas prin
intermediul relatiilor dintre el putin doi oameni are mani(esta un interes omun pentru un
obiet si ationea!a 3mpreuna. $ontratele soiale pot (i " treatoare si durabile+ partiulare si
publie+ direte si indirete+ personale si impersonale+ materiale si personale. Indi(erent de
natura lor) ontratele soiale stau la ba!a relatiilor soiale. Absenta aestor ontate poate
due la marginali!are) 3nsingurare) la onseinte negati'e asupra e.ilibrului psi.i al indi'i!ilor.
On situatia 3n are ontatele soiale sunt durabile) 3ntre indi'i!i apare un (enomen nou) ei auta
sa se in(luente!e reipro. On aest mod se naste interatiunea soiala. Ea generea!a proesele
de adaptare) de aeptare) de soiali!are) de ooperare) de opo!itie ) de on(lit et.
Interatiunile soiale se reali!ea!a dupa anumite modele statorniite 3n pratia 'ietii soiale.
Intr5nd 3ntr#un grup) indi'idul trebuie sa se on(orme!e modelelor de interatiune existente 3n
grupul respeti'. Interatiunile pot (i direte sau indirete. Interatiunile soiale sunt mai durabile
de5t ontatele soiale. 7e ba!a lor apar relatiile soiale. Relatiile soiale # repre!inta un
sistem de legaturi e uprinde minimum doi parteneri 1indi'i!i sau grupuri2) un ontat) atitudini)
interese si situatii) un sistem de drepturi si obligatii pe are partenerii trebuie sa le reali!e!e.
Relatiile soiale repre!inta elementul durabil al legaturilor soiale are unes oamenii 3n grupuri.
=ara relatii soiale si interatiuni interioare un grup nu poate exista un anumit timp) 3n mod
organi!at si oe!i'. Relatiile soiale sunt raporturi 3ntre unitatile soiale 1grupuri) institutii)
oleti'itati2 Relatiile soiale pre!inta o mare di'ersitate) (apt are (ae a sa existe mai multe
riterii de lasi(iare. Dupa natura lor relatiile soiale sunt" eonomie) politie) eduationale)
%uridie et. Dupa tipul partenerilor relatiile soiale sunt" # relatii interindi'iduale # repre!inta
relatiile stabilite 3ntre doi indi'i!i. On aest a! relatiile pot (i" de prietenie) de olaborare) de
dusmanie) de on(lit) de 3ntra%utorare) de indi(erenta+ # relatii 3ntre indi'id si grup # 3n aest tip
de relatii indi'idul repre!inta o entitate si grupul ealalta entitate 3n are sunt inluse 'alorile)
interesele si normele grupului+ de regula 3n adrul grupurilor mii relatiile soiale sunt relatii de
unoastere) a(eti'e) de omuniare) de mobilitate+ o alta lasi(iare a relatiilor soiale la ni'elul
grupului mi este data de Mean 7iaget) on(orm aruia relatiilor soiale se 3mpart 3n relatii
inteletuale) a(eti'e si morale+ # relatii intergrupale sunt aele relatii are au a parteneri
grupurile luate a totalitati. 4n alt riteriu de lasi(iarea a relatiilor soiale 3l onstituie in(luenta
exeritata de aestea asupra oe!iunii soiale. $on(orm aestui riteriu deosebim" # relatia de
ooperare) are poate (i personala sau impersonala) deliberata sau simbolia. On grupurile mii
ooperarea este direta si personala. On grupurile mari ea este impersonala si simbolia+ # relatii
de subordonare si supraordonare+ un grup sau un indi'id este dominat de un grup sau indi'id
sau domina) prin di(erite mi%loae un alt grup sau indi'id+ # relatii de ompromis si toleranta+
presupun existenta a doi indi'i!i sau grupuri u interese si sopuri di(erite) pe are nu si le pot
impune si se aepta reipro+ # relatia de marginalitate apare 5nd indi'i!ii partiipa la grupuri
u modele 'alorie di(erite (ara a se identi(ia 3n totalitate u nii unul dintre ele+ # relatii de
ompetitie+ ele apar 5nd resursele de putere) prestigiu) produse) a(etiune) statusuri et. sunt
limitate) perepute a atare+ aspetul ompetiti' reiese din obtinerea unui re!ultat pe seama
elorlalti partiipanti 3n relatie+ # relatii on(lituale+ apar 5nd deosebirea de interese nu admite
ompromisul ) iar partenerii 3neara sa se reipro unul pe elalalt. Natura ati'itatii repre!inta
un alt riteriu de lasi(iare a relatiilor soiale. *e deosebes din perspeti'a aestui riteriu
relatii de muna) relatii (amiliale) relatii de 'einatate) relatii de petreere a timpului liber.
In'estigarea aestor relatii este obietul de studiu al unor ramuri ale soiologiei" soiologia
munii) soiologia (amiliei) soiologia timpului liber et.
2. $estionarea situatiilor de conflict in cadrul unor activitati mutuale.
Ati'itatea ondu/torului 3n timpul on(litului. *e unos 5te'a metode de re!ol'are
1solu&ionare2 a on(litelor) are pot (i di'i!ate 3n 8 grupe mari" struturale 0i interpersonale. I.
*truturale # inlud a0a metode a" # expliarea erin&elor) 3ndatoririlor de luru+ # (olosirea
meanismelor de oordonare) ooperare) integrare+ # stabilirea sopului 1&elului2 omun+ #
(olosirea sistemului de stimulare. Expliarea erin&elor # ea mai e(iient/ resurs/ pentru
pre3nt5mpinarea on(litului ne (un&ional) lur/torilor li se expli/ e se a0teapt/ de la ei
1instru&iunea de post2) sistema de obliga&ii 0i drepturi) regulile) are trebuie s/ (ie respetate.
Meanismele de oordonare # da/ 8 subalterni au unele di(iult/&i) p/reri diametral opuse # ei
se adresea!/ ondu/torului) iar el .ot/r/0te) dei!ia sa este obligatorie) 3n a(ar/ de aeasta)
exist/ (olosirea mi%loaelor de integrare) (ormarea unor subdi'i!iuni are pot solu&iona on(litul
1se&ia de mereologie 0i organi!are # mar<eting2. *opuri omune # reali!area lor neesit/ o
mun/ 3n omun a tuturor subdi'i!iunilor) lur/torilor+ ne 3ndeplinirea unora din ele nu permite
reali!area &elului omun. *timularea 1ointeresarea2 # persoanele are lurea!/ el mai mult
pentru atingerea &elurilor omune trebuie s/ (ie e'iden&iate 0i apreiate # salariu suplimentar)
a'ansarea 3n post) reunoa0terea de /tre olegi. Metode interpersonale" 12 es.i'area)
abaterea+ 82 atenuarea+ @2 (or&area) onstr5ngerea+ ?2 ompromisul+ E2 re!ol'area problemei.
12Es.i'area # 5nd lur/torul 3near/ s/ ooleas/) s/ (ug/ de on(lite) s/ nu nimereas/ 3n
ele) s/ nu (ie atras 3n disu&ia are poate pro'oa un on(lit. 82 Atenuarea # purtarea unuia (a&/
de altul dup/ prinipiul # suntem o e.ip/ u un &el omun. 7ersoanele aut/ s/ loali!e!e
on(litul) s/#i mi0ore!e importan&a. 7/r&ile pot s/ se lini0teas/) 3ns/ problema r/m5ne 0i
poate i!buni din nou. @2 =or&area # pentru re!ol'area on(litului unii ondu/tori pot (olosi
autoritatea lor) puterea 0i in(luen&a lor) 3i impun pe partiipan&i s/ aepte 'arianta lor. Metoda
poate (i (olosit/ numai 5nd ondu/torul are mi%loae destule. Nea%unsurile # lur/torii nu sunt
on'in0i) i impu0i) nu 3ntotdeauna propunerea e on'enabil/ pentru ambele p/r&i. $a re!ultat #
poate ap/rea un nou on(lit # subalternii se unes ontra ondu/torului. ?2 $ompromisul #
partiipan&i aept/ propunerea ,inamiului, ed5nd e'a de la sine) p5n/ la o limit/ anumit/)
(oarte mult se pre&uie0te aeast/ metod/ la ni'elul superior. 4n de!a'anta% # (olosirea prea
deas/ a aestei metode) mai u seam/ la etapa timpurie a on(litului) nu permite determinarea
0i anali!a au!elor) nu permite rele'area alternati'elor. 7/r&ile se 3mpa/ numai u un singur &el
# s/ nu se erte) aept/ ea e este) dar nu ea e ar putea s/ (ie. E2 Re!ol'area problemei #
5nd se reunos p/rerile diametral opuse) &elul de a 3n&elege au!ele on(litului 0i /utarea
'ariantelor on'enabile pentru ambele p/r&i. 7rinipalul e / (ieare om are p/rerea sa) are) de
regul/) nu oinide u p/rerea altora) di'ergen&ele pot (i 3nl/turate u a%utorul dialogului) nu al
emo&iilor. *e aut/ re!ol'area optim/ 3mpreun/ u to&i partiipan&ii la on(lit. 7entru aeasta
teoria propune" 12 Apreia&i problema ap/rut/ 3n dependen&/ de sopuri 0i nu 3n dependen&/ de
'ariante ale re!ol'/rii. 82 Dup/ aeasta apreia&i /ile posibile de re!ol'are on'enabil/ pentru
to&i. @2 $onentrati'/ aten&ia asupra problemei 0i nu asupra personalit/&ii partiipan&ilor. ?2
$rea&i o atmos(er/ de 3nredere reipro/) un s.imb de in(orma&ie e(iient. E2 Nu permite&i
,inamiilor, s/ (ie agresi'i) s/ reurg/ la amenin&/ri. Metodele struturale 0i interpersonale au o
mare importan&/ 3n momentele 5nd 3n ati'itatea 3ntreprinderii au lo unele s.imb/ri 3n
(un&ionare) de!'oltare) 1sop) strutur/) probleme) te.nologie) politia soial/ a (irmei2. #
*opul # pentru a 3n'inge 3n lupta pe pia&/) (ieare (irm/ are periodi ne'oie s/#0i moderni!e!e)
s.imbe obieti'ele sale) 3n primul r5nd 5nd unele din ele au (ost de%a atinse) reali!ate. #
*trutura # 3n ma%oritatea a!urilor 5nd se s.imb/ obieti'ul) au lo 0i modi(i/ri esen&iale 3n
strutur/" (ormarea 1li.idarea2 unor se&ii) subdi'i!iunii speiale. Apar noi (un&ii) posturi)
oameni noi) se s.imb/ sistema in(orma&ional/) de ontrol et. # Te.nologia 0i problemele #
introduerea unor noi ma0ini) utila%e) s.imb/ri 3n normele de luru) proese 0i opera&i) 3n primul
r5nd se s.imb/ strutura organi!atori/ 0i a lur/torilor 1alitati'/ 0i (un&ional/2. 7olitia
soial/ # se s.imb/ erin&ele (a&/ de alit/&ile personalului 0i de lurul 3ndeplinit. Neesit/
per(e&ionarea te.ni/) o preg/tire speial/ pentru a lura 3n grup) moti'are 0i stimulare nou/.
Aeste s.imb/ri sunt ele mai grele" se 3mpotri'es lur/torii) se tem de redueri. L. Nreiner a
propus I etape de diri%are a s.imb/rilor 3n lurul (irmei" 12 7resiunea 1(or&area2) impulsul)
imboldul # onduerea (irmei trebuie s/ 3n&eleag/) s/ aepte neesitatea s.imb/rilor) sub
presiunea unor (atori" externi sau interni # s.imbarea alit/&ii) (lutua&ia adrelor) on(lite ne
(un&ionale) multe relama&ii et. 82 $/utarea arbitrului) a persoanei intermediare 0i reorientarea
aten&iei. 3n (oarte multe a!uri) onduerea simte) 3n&elege neesitatea s.imb/rilor) 3ns/ nu
poate e(etua o anali!/ a lor) nu 0tie um s#o (a/. E neesar un arbitru) onsultant) 3n unele
a!uri pot (i 0i lur/tori de la 3ntreprinderea dat/) are au p/reri) sugestii independente) ne
dorite de onduere. @2 Diagno!a 0i 3n&elegerea # e trebuie de (/ut $onduerea ulege
in(orma&ia neesar/) aut/ priinile) au!ele apari&iei problemei are due la s.imb/ri. $re0te
onsiderabil rolul speiali0tilor. ?2 Rele'area solu&ion/rii) adoptarea unei dei!ii 0i reali!area ei.
$ondu/torii trebuie s/ primeas/ 0i spri%inul speiali0tilor 0i al lur/torilor) al elor e 'or
reali!a dei!ia luat/. 3n a! ontrar) reali!area 'a (i nee(iient/. E2 Experimentul 1proba2 #
soaterea 3n e'iden&/ a barierelor) obstaolelor) altor greut/&i. *.imb/rile strategie pe o
perioad/ 3ndelungat/) pre'enti' se aprob/. $u a%utorul ontrolului) se ompar/ e(etul primit u
el plani(iat) oordonarea 0i s.imb/rile operati'e. I2 $onsolidarea 13nt/rirea2 0i aprobarea
1on(irmarea2 # u a%utorul meanismelor de moti'are 0i stimulare) se ob&ine onsim&/m5ntul
lur/torilor la s.imb/ri # reunoa0terea meritelor) a'ansarea 3n post) sporirea salariului pentru
re0terea produti'it/&ii) a alit/&ii) partiiparea la proesul de luare a dei!iilor.
BILET DE EXAMENARE Nr._J__
1. Natura mecanismelor de influienta in activitatea conducatorului.
7entru a ondue) e neesar de a in(luen&a) iar pentru in(luen&/ trebuie de a'ut o ba!/) un
(undament al puterii. Dup/ MasloQ) la ba!a puterii unui ondu/tor stau neesit/&ile
subalternilor" (i!iologie) asigurarea seurit/&ii) ne'oile soiale) de apreiere+ anume u a%utorul
lor se poate de in(luen&at asupra subalternilor. 7uterea 1posibilitatea de a in(luen&a2 poate (i
3n(/ptuit/ u a%utorul di(eritelor metode) (orme. Exist/ urm/toarele tipuri de putere" 12 puterea
ba!at/ pe (or&are) onstr3ngere # subalternul rede / ondu/torul are posibilitatea s/#l
pedepseas/ 0i s/#l lipseas/ de o oareare erin&/) poate s/#i (a/ 're#o nepl/ere. */#i pun/
piedii) bariere. 82 7uterea ba!at/ pe stimulare # subalternul rede) / ondu/torul s/u are
posibilit/&i de a#i satis(ae erin&ele) de a#i (ae o pl/ere oareare. @2 7uterea ba!at/ pe
uno0tin&e # subalternul rede / ondu/torul are uno0tin&e spei(ie) speiale) are 3i 'or da
posibilitatea s/#0i satis(a/ unele erin&e. ?2 7uterea etalonului # puterea exemplului personal #
subalternul 'rea s/ (ie a 0i ondu/torul s/u. E2 7uterea tradi&ional/) puterea ba!at/ pe lege #
subalternul rede / ondu/torul are dreptul de a#i da ordine) iar el are obliga&iunea de a le
exeuta 1to&i ondu/torii se (oloses de aest tip de putere2. 12 7uterea de onstr3ngere) de
team/ # ondu/torul (olose0te team/ subalternului de a pierde e'a" de#a0i pierde loul de
luru 1reduere # 0omer) surse de existen&/2" # unele ompanii prati/ (ilme 3n are se arat/ la
e poate adue na&ionali!area (irmei+ # (olosirea nelimitat/ a aestei metode due la
intensi(iarea mi0/rii sindiale la (irm/. Da/ la 3neputul se. XX) mai mult se (olosea aeast/
metoda (a&/ de ,blu!ele albastre,) aum asupra ,gulerelor albe, # ondu/torilor 0i speiali0tilor.
7/r&ile slabe ale aestei metode" are o limit/ 0i este o metod/ (oarte sump/" sub in(luen&a (riii
subalternii pot s/ (urni!e!e date ireale) s/ asund/ de 0e(i starea reala a lururilor. 7entru a
(olosi puterea (riii trebuie de a'ut un ontrol omplet asupra subalternilor # e (oarte sump) la
subalterni apar tendin&e de (alsi(i/ri. =irmele are (oloses numai puterea ba!at/ pe (ri/ n#au
mare 0anse 3n eonomia de pia&/) (ria 3l impune pe om s/ (ie asult/tor) 3ns/ 3l imobili!ea!/) 3l
3ndep/rtea!/) 3nstr/inea!/ de la interesele (irmei) 3l (ae s/ se g3ndeas/ la r/!bun/ri) 3i
mi0orea!/ produti'itatea) satis(a&ia (a&/ de luru) re0te (lutua&ia adrelor. 82 7uterea
ba!at/ pe stimulare # este o metod/ (oarte 'e.e 0i destul de e(iient/. *ubalternul nu se
3mpotri'e0te aestui tip de putere) (iind/ 0tie /) 3ndeplinind un luru oareare) 'a primi 0i un
stimulent orespun!/tor. 3ns/ apare o alt/ problem/" nu to&i subalternii au aelea0i erin&e)
pentru unii prinipalul e lea(a) pentru al&ii # postul. De aeea ondu/torul trebuie s/ (oloseas/
metode ba!ate pe stimularea spei(i/ pentru (ieare subaltern) pornind de la 'alorile lor
materiale 0i spirituale. Nea%unsurile aestei metode" d/ re!ultate bune numai 3nd ondu/torul
apreia!/ oret 'alorile subalternului) 3ns/ 3n lurul prati deseori ondu/torul are unele
limite pentru stimulare 1bani) post) per(e&ionare et.2. @2 7uterea ba!at/ pe uno0tin&e # pe
.ib!uin&/) pe ra&iune. *ubalternul rede / ondu/torul are uno0tin&e neesare 3n problema
dat/) 0i reunoa0te aeste uno0tin&e) 3ndepline0te ordinele on0tiinios. A0a o metod/ o pot
(olosi 3ndeosebi ondu/torii are au merite reunosute 13nd au unele idei) propuneri are)
dup/ p/rerea subalternului) 'or permite 3ntreprinderii s/ (un&ione!e e(iient2. Aamenii (oarte
des red 3n puterea ba!at/ pe uno0tin&e) 3n unele a!uri prea mult. Tendin&a subalternului de#
al sooti pe ondu/tor atot0tiutor poate a'ea 0i de!a'anta%e # subalternii prati nu dau
propuneri) .iar da/ 3n unele a!uri le au 1deseori posed/ o in(orma&ie mai 'eridi/) onret/)
3ns/ ondu/torul n#o poate (olosi) dei!iile nu sunt optime2. De aeea 3n ultimii ani 11G#1E2
puterea ba!at/ pe ra&iune se (olose0te 0i de /tre ondu/tor 0i de /tre subalterni 1re0te rolul
speiali0tilor 3n proesul de onduere) 3n unele a!uri subalternii posed/ o putere) ba!at/ pe
uno0tin&e) mai mare de3t ondu/torul2. 7uterea ba!at/ pe ra&iune) e (oarte greu de 30tigat 0i
(oarte u0or de pierdut 1ondu/torul) da/ a gre0it) automat pierde puterea sa2. ?2 puterea
ba!at/ pe etalon # puterea ba!at/ pe alit/&ile 0i apait/&ile personale ale liderului) nu pe
ra&iune) logi/) mai mult pe emo&ii) psi.i/. 7uterea ba!at/ pe ne'oia unor oameni de a se
identi(ia u liderul este o in(luen&/ pur personal/) indi'idual/) prati (oarte greu expliabil/.
Liderii pot a'ea urm/toarele arateristii 1lideri .arismatii2" I. Energie # radia!/ energie) o
transmit oamenilor) 3i 3nar/ u ea. II. Exteriorul # on'ing/tor) impun/tor) nu 3nseamn/ / e
(rumos) i e atr/g/tor. III. $arater independent # au o &inut/) p/reri indi'iduale) e di(er/ de
ele are predomin/ 3n soietate la momentul dat. I9. $apait/&i retorie. Arta de a 'orbi 0i de a
a'ea ontate u di(erite persoane) di(erite tipuri de oameni. 9. 7ereperea admira&iei) 3n3nt/rii
oamenilor de personalitatea liderilor de0i asta nu 3nseamn/ / ei sunt 3ng3m(a&i) egoi0ti) / se
iubes numai pe sine. 9I. 3nrederea 3n sine # nu#0i pierd ump/tul) sunt st/p3ni pe situa&ie) pe
emo&iile lor. E2 7uterea tradi&ional/. Din punt de 'edere istori) aeast/ metod/ e ea mai des
(olosit/. $ondu/torul) (olosind tradi&iile) pentru a satis(ae erin&ele subalternului) a#i asigura
seuritatea. 3ns/ este e(iient/ numai 3n a!ul 3nd subalternul a primit) a 3n&eles) a aeptat
'alorile propuse 0i garantate de ondu/tor) 3nd subalternul reunoa0te dreptul ondu/torului
la ordine) direti'e) instru&iuni. 3n timpul de (a&/) mul&i subalterni) mai ales ei tineri) pun la
3ndoial/ aeste drepturi ale ondu/torilor) nu aept/ pe deplin puterea tradi&ional/. Tradi&ia e
(oarte important/ 3n rela&iile 0i leg/turile (ormale) 3i 3nt/re0te po!i&ia) autoritatea ondu/torului+
spre deosebire de puterea (riii) presupune de asemenea 0i stimulente) 3n unele a!uri permite
de a lua dei!ii 3ntr#un timp (oarte surt) are un mare a'anta% # nu este indi'idual/) i uni'ersal/.
*ubalternul rea&ionea!/ nu la ondu/tor) a personalitate) dar la postul oupat de el) re0te
stabilitatea organi!a&iei) oamenii sunt stimula&i pentru / se supun tradi&iilor. On unele a!uri
aesta este 0i un nea%uns" a0a tradi&ii # u 3t e mai mare 'e.imea de luru) u at3t e mai mare
lea(a 0i posibilit/&ile ridia&ii 3n post) deseori subapreia!/ alit/&ile tinerilor speiali0ti 0i
manageri. On a(ar/ de ele E tipuri de putere) 3n ultimii ani au 3neput s/ (ie pratiate 3n/ 8
tipuri de in(luen&/ # on'ingerea 0i partiiparea. $on'ingerea # e in(luen&a u a%utorul transmiterii
la subaltern a p/rerii ondu/torului) 0i e ba!at/ pe puterea exemplului 0i puterea ra&iunii+ di(er/
prin aeea / subalternul) 3n a!ul dat) a 3n&eles pe deplin e are de (/ut) ondu/torul nu#i
spune e trebuie de (/ut) dar par/ iar 'inde idea um trebuie s/ (ie 3ndeplinit lurul dat. 3n
aeste a!uri ondu/torul a 0i um reunoa0te dependen&a sa de subaltern) dreptul lui de a
a&iona de sine st/t/tor. $on'ingerea poate (i ba!at/ at3t pe logi/) 3t 0i pe emo&ii 1rela&iile 3ntre
'3n!/tor 0i ump/r/tor2. $ondu/torul) pentru a#0i m/ri puterea 0i in(luen&a) edea!/ o parte din
ele subalternului. De!a'anta%ele" on'ingerea a&ionea!/ (oarte 3net) lent) deseori este ne
determinat/) nede(init/) greu de pre'/!ut. E mult mai greu a s/#l on'ingi pe subaltern de3t
s/#l impui. 3n a(ar/ de aeast/ e o a&iune de o singur/ dat/) de aeea se reomand/ de a o
(olosi 3mpreun/ u alte puteri. $on'ingerea e mult mai e(iient/ 3nd subalternul 0tie /
ondu/torul poate s/#l impun/) 3ns/ se st/ruie s/#l on'ing/+ a urmare) ondu/torul nu
trebuie s/#l ontrole!e pe subaltern) are poate s/ (a/ mai mult de3t se ere de la el. In(luen&a
u a%utorul atragerii lur/torilor 3n proesul de onduere # managerul nu 3near/ s/#l
on'ing/) s/#l impun/ pe subaltern) dar 3l atrage a 3mpreun/ s/ re!ol'e problema dat/.
2. Natura conflictelor sociale. Clasificari ale conflictelor.
No&iunea de on(lit) au!ele apari&iei lui. 1. $on(litul. La 3neputul se XX mul&i speiali0ti ai
managementului sooteau / on(litele trebuie 3nl/turate omplet din oleti') li.idate
au!ele prinipale ale apari&iei lor+ a0a 9eber sootea / prinipalul 3n proesul de onduere
este e'itarea on(litelor) pe aeea0i po!i&ie se a(la M. Nregor 0.a. Aum speiali0tii onsider/
/ lipsa on(litelor e imposibil/ 0i nu e dorit/. $on(litul # lipsa unei 3n&elegeri) armonii 3ntre
dou/ persoane) persoan/ 0i grup/) dou/ grupe. =ieare din aeste p/r&i (ae tot posibilul s/ (ie
aeptat/ propunerea sa) p/rerea sa. $um am mai men&ionat) on(litele nu 3ntotdeauna sunt
dorite) bine'enite 3n oleti') 3ns/ 3n unele a!uri u a%utori lor poate (i luat/ o dei!ie optim/) 3n
aest a! on(litul este numit (un&ional) iar 5nd el mi0orea!/ e(iien&a lurului 6 ne
(un&ional. Rolul on(litului) in(luen&a lui deseori depinde de ondu/tor) um el poate
,ondue, on(litul) da/ unoa0te tipurile de on(lit) au!ele prinipale. $on(lit interior # are
lo 3n interiorul unei persoane) (/r/ partiiparea altor lur/tori) olegi. $au!ele" asupra
indi'idului a&ionea!/ 5&i'a (atori di(eri&i) erin&e ontraditorii 1ondu/torul d/ un ordin)
ontabilul 0e(#alt/ dispo!i&ie2. Alt/ grup/ de au!e # erin&ele (un&ionale nu orespund
erin&elor sau 'alorilor personale 1nu to&i pot (i '5n!/tori buni) nu to&i pot intra 3n ontat u al&i
oameni) a da) sau a primi un oareare adou) a le spune oamenilor omplimente2. $on(lit
exterior # interpersonal # el mai des 3nt5lnit) lupta pentru post) pentru salariu) pentru resurse)
pentru un luru mai important) de prestigiu 1di(eren&a de 'alori) purtare 0i onduit/) tradi&ii
di(erite et.2 $on(litul 3ntre o persoan/ 0i o grup/ # (ieare grup/ are regulile sale de purtare) ne
(ormale) nesrise) 0i 3ner/rile unei persoane de a le ignora due la on(lit. E (oarte greu de
apreiat da/ e (un&ional sau ne (un&ional. $on(litul dintre ondu/tor 0i subalterni #
disiplina) regimul de luru) !ile de odi.n/ # salariu suplimentar. $on(litul 3ntre grupe. Arie
organi!a&ie) oleti' e 3mp/r&it 3n grupe (ormale 0i ne (ormale 0i) a re!ultat) pot ap/rea di(erite
on(lite" # grupa (ormal/ 1administra&ia2 0i ea ne (ormal/ # 1ultimii nu lurea!/ alitati' 0i
produti' # dup/ p/rerea administra&iei 0i in'ers2+ # on(lit sindiate # administra&ie # ondi&ii de
luru) salari!area+ # on(litul din interiorul grupei (ormale # ondu/torii liniari # ei (un&ionali)
diretorii maga!inelor # speiali0ti # 3n ma%oritatea a!urilor 6 ne (un&ionale+ # on(lit 3ntre
di(erite subdi'i!iuni" ontabilitate#plani(iare) produere#transport+ relam/#mar<eting+ # on(lit
3ntre grupele ne (ormale # 'eteranii 0i tinerii speiali0ti+ # on(litul 3ntre ondu/torii liniari # de a
primi un pro(it mai mare 1sunt atra0i to&i lur/torii aestor 3ntreprinderi2. $au!ele on(litelor pot
(i" limita resurselor 1banii2) a posturilor) altor pri'ilegii) dependen&a reipro/) 'alori di(erite)
in(orma&ie insu(iient/) omuni/ri insu(iiente. # Limita resurselor 1posturilor2 # da/ un lur/tor
prime0te mai mult) altul # mai pu&in) # on(lit 1On a! 5nd riteriile (ormale sunt identie2+ #
Reparti!area utila%ului) a ma0inilor noi et.+ da/ e'a e limitat) e 3mp/r&it) a urmare) apare
on(litul+ # Dependen&a reipro/) leg/turile 3n proesul de produere # on'eierul) dependen&e
de tipul" ondu/tor#subalterni) 3ntre subdi'i!iuni 1plani(iare#ontabilitate2+ $au!ele
organi!atorie # ine e mai importantD # speialistul 3n mar<eting) inginerul) eonomistul)
ontabilul) managerulD *opul sau &eluri di(erite # 3n interiorul 3ntreprinderii sau a (irmei apar)
mai ales odat/ u speiali!area) multe subdi'i!iuni noi u &eluri di(erite. >eluri di(erite au 0i
lur/torii#speiali0tii 0i ondu/torii noilor se&ii 0i subdi'i!iuni. 9alori di(erite # oamenii deseori
pri'es situa&ia) problema dat/ numai prin prisma propriului interes) on'enabil pentru ei sau
grupa lor" ,problema 'a (i re!ol'at/ numai 3n a!ul 5nd noi o 'om re!ol'a,. *ubalternii
onsider/ / au dreptul de a a'ea p/rere proprie 0i de a o ap/ra) iar ondu/torul ere de la ei
3ndeplinirea 'oin&ei sale. # independen&a subalternului 0i ontrolul din partea ondu/torului+ #
di(eren&a) deosebirea 3n purtare) experien&a de luru de 'ia&/) alit/&ile 0i apait/&ile personale)
oameni#agresi'i) explo!i'i) autoritari. In(orma&ia 0i omunia&ii insu(iiente # lipsa de in(orma&ie
3ntotdeauna due la on(lit. $ondu/torul nu#i in(ormea!/ pe subalterni / te.nologia nou/ le
'a ridia lea(a (/r/ a mi0ora num/rul lor+ # nu sunt apreiate lar) onret 0i obliga&iile
subalternilor 1instru&iunea de post) lipsa ei2+ # nu sunt unosute riteriile de salari!are)
apreiere) seletare et. # subalternii nu#0i unos perspeti'ele) 'iitorul (irmei. $onsein&e
(un&ionale ale on(litului" 12 problema 'a (i solu&ionat/ 0i 'a (i luat/ o dei!ie on'enabil/
pentru to&i+ 82 oamenii 30i simt importan&a 3n proesul de onduere) nu sunt pur 0i simplu ni0te
meanisme+ @2 sunt 3nl/turate a0a bariere a" agresi'itatea) ne e.itatea+ ?2 p/r&ile) partiipante
la on(lit) 'or olabora 3n 'iitor) 'or /uta ooperare+ E2 se li.idea!/ sindromul 3ndeplinirii
meanie a ordinului) instru&iunii+ I2 re0terea alit/&ii dei!iilor luate) idei noi+ J2 apar
alternati'e noi) 'ariante noi) riterii noi. 4rm/ri ne (un&ionale # distruti'e" 12 mi0orarea
produti'it/&ii) re0terea ni'elului ne satis(aerii (a&/ de luru) re0terea (lutua&iei adrelor+ 82
reduerea ooper/rii 3ntre subdi'i!iuni) ondu/tor#subaltern) ondu/tor#speialist+ @2
re0terea agresi'it/&ii (a&/ de ,inami,+ ?2 ,sopurile noastre#s bune) po!iti'e,) ale ,inamiului, #
in'ers. E2 reduerea la minimum a omuni/rii) a s.imbului de in(orma&ie+ I2 re0te
probabilitatea apari&iei unui nou on(lit+ J2 se s.imb/ ,entrul de greutate, # prinipalul e s/#l
3n'ingem pe ,inami,.
7entru a arateri!a situatiile on(lituale) putem (ormula 3te'a riterii de ba!a a punt de
pleare 3n (ixarea unei tipologii a on(litelor" esenta on(litelor) subietii a(lati 3n on(lite)
po!itia oupata de atorii impliati) gradul de intensitate) (orma) durata si e'olutia) respeti')
e(etele pe are le generea!a on(litele. 1. Din punt de 'edere al esentei lor) putem e'identia
on(lite de substanta si on(lite a(eti'e. 7rimele se mani(esta u o mai mare intensitate
atuni 3nd indi'i!ii urmares atingerea propriilor sopuri prin intermediul unor grupuri.
$on(litele de substanta sunt puternie 3n sistemele de onduere autoritare) 3n are ei are
detin posturile de dei!ie .eie 3si impun propriile rationamente) a'3nd drept argument
experienta 3ndelungata. Reduerea starilor on(lituale se reali!ea!a prin orientarea spre aele
obieti'e are permit reali!area unui onsens. De ealalta parte se a(la on(litele a(eti'e are
se re(era la relatiile interpersonale) (iind generate de stari emotionale. *tarea de suspiiune)
ostilitatea) tensiunea soiala) explo!ia emotionala sunt modalitati de mani(estare a unor
asemenea on(lite. On timp e on(litele de substanta sunt spei(ie struturilor si raporturilor
ierar.ie) on(litele a(eti'e (a parte din s(era 'alorilor) a relatiilor sau a intereselor. $on(litele
a(eti'e sunt 3nsotite de puternie emotii negati'e) de reeptarea stereotipa a elor a(lati de
ealalta parte a bariadei si de un omportament adesea re'ansard. 8. A alta lasi(iare a
situatiilor on(lituale poate (i reali!ata 3n (untie de ni'elul la are se mani(esta sau subietii
are sunt antrenati 3n on(lit. Ast(el) pot exista" on(lite intra#personale) on(lite inter#
personale) on(lite intra#grup) on(lite inter#grup) si on(lite 3ntre organi!atii. La ni'elul intra#
personal sau intra#psi.i apare on(litul la ni'elul personalitatii unui indi'id. *ursele de on(lit
pot inlude idei) g3nduri) emotii) 'alori) predispo!itii sau obieti'e personale are intra 3n on(lit
unele u altele. On (untie de sursa si originea on(litului intra#psi.i aest domeniu este studiat
3n mod traditional de di(erite domenii ale psi.ologiei" de la psi.ologia ogniti'a) psi.anali!a)
teoria personalitatii) la psi.ologia linia si psi.iatrie. 4n al doilea ni'el ma%or apare 3n relatiile
dintre persoane) dei on(litul inter#personal. $on(litul 3ntre se(i si subordonati) soti) olegi de
muna) et) sunt on(lite 3n are o persoana o (rustrea!a pe alta de atingerea obieti'ului
propus. On adrul on(litelor interpersonale putem delimita alte doua tipuri ma%ore" el
onsensual 13nd opiniile) ideile) redintele partilor a(late 3n on(lit sunt inompatibile2 si
ompetitia pentru resurse limitate 13nd atorii perep a dores aeleasi resurse limitate2.
$on(litul intra#grup apare 3n interiorul unui grup pe (ondul presiunii pe are aesta o exerita
asupra membrilor sai. Dupa um prei!ea!a si 7anaite $. Nia) e(etele unor per(ormante
reduse ale grupului se pot ras(r3nge 3n mod diret asupra indi'idului) prin prisma reompenselor
sau apreierilor generale pe are le primeste. $u un arater mai omplex se mani(esta
on(litele inter#grupuri) are apar adesea 3ntre subdi'i!iunile (untionale ale organi!atiei.
Aeste on(lite du 3n general la resterea oe!iunii grupului si a loialitatii dintre membrii
aestuia. Importanta are este aordata munii 3n e.ipa propune anga%atului o identi(iare
puternia u e.ipa din are (ae parte) iar identi(iarea u un anume grup) asa um s#a mai
aratat) pregateste terenul pentru on(litele organi!ationale. @. 7o!itia oupata de atorii
impliati 3n on(lit ne a%uta sa (aem o distintie 3ntre on(lite simetrie si on(lite asimetrie.
$on(litele apar (re'ent 3ntre parti are au pondere di(erita) um ar (i o ma%oritate si o
minoritate) un gu'ern legitim si un grup de rebeli) un patron si anga%atii sai. Aeste on(lite sunt
asimetrie iar radaina lor se gaseste nu at3t 3n probleme sau aspete (iresti are pot di'i!a
partile) i .iar 3n strutura a eea e sunt partile. Rug. Miall si olab. 18GGG2 sustin a (ara
i!bunirea unui on(lit) se pare a o strutura data de roluri si relatii nu poate (i s.imbata. On
on(litele asimetrie strutura este ast(el onstituita 3n3t ,pestele mare 3l 3ng.ite 3ntotdeauna
pe el mi,. *ingura solutie este s.imbarea struturii) dar aeasta nu este niiodata 3n interesul
,pestelui mare,. 7rin urmare) nu exista re!ultate de tip 3stig#3stig) iar partea a treia nu poate
de3t sa#si uneasa (ortele u ,pestele mi, pentru a se a%unge la o solutie. On a! ontrar)
,pestii mari, (a e(orturi sa se mentina la putere si sa#i mentina sub ontrol pe ei mii. ?. Dupa
gradul de intensitate) Relena $ornelius si *.os.ana =aire 11LKL2 mentionea!a dison(ortul)
inidentele) ne3ntelegerea) tensiunea si ri!a. Dison(ortul este un sentiment intuiti' a lururile
nu sunt normale) .iar daa nu poate (i de(inita preis starea on(lituala. Inidentul irita 3n timp
si sta la ba!a unor on(lite mai intense daa nu sunt uitate. 4n inident poate (i) 3n sine) o
problema simpla) dar daa este gresit 3nteleasa poate esalada 3n tensiune. Ne3ntelegerea este
o (orma de on(lit au!ata de pereptii gresite) lipsa de legaturi 3ntre parti si o omuniare
de(etuoasa. On (ine) tensiunea si ri!a sunt (orme extreme ale on(litelor # oamenii 3ntre
masura si se lasa dominati de sentimente. E. On eea e pri'este (orma on(litului) putem
deosebi on(lite latente si on(lite mani(este 1onreti!ate 3n on(lite de muna2. $on(litele
de muna re!ulta din des(asurarea raporturilor de muna dintre unitate) pe de o parte) si
anga%atii aesteia) pe de alta parte si pri'es numai interesele u arater pro(esional) soial
sau eonomi. $on(litele de muna re!ulta din des(asurarea raporturilor de muna dintre
unitate) pe de o parte) si anga%atii aesteia) pe de alta parte si pri'es numai interesele u
arater pro(esional) soial sau eonomi. $adrul legislati' din tara noastra prei!ea!a doua
ategorii de on(lite de muna" on(lite de interese) e au a obiet stabilirea onditiilor de
muna u oa!ia negoierii ontratelor oleti'e de muna) si on(lite de drepturi) are apar
3n situatiile de exeritare a drepturilor de muna. Aeasta prei!are este importanta deoaree
gre'a) a (orma de protest a anga%atilor) onreti!ata prin 3netarea oleti'a si 'oluntara a
lurului) poate (i delansata doar pe parursul des(asurarii on(litelor de interese. I. Din punt
de 'edere al duratei si e'olutiei a'em on(lite spontane) aute si ronie. $on(litele spontane
apar brus) sunt greu de pre'a!ut) sunt de surta durata si se mani(esta la ni'el interpersonal.
$on(litele aute au o e'olutie surta dar sunt deosebit de intense) 3n timp e on(litele ronie
au au!e asunse) greu de identi(iat) u e'olutie lenta si de lunga durata. 7e aeelasi riteriu)
$on(lit Resear. $onsortium de la 4ni'ersitatea din $olorado propune di.otomia on(lite de
termen surt si on(lite de termen lung. $on(litele de termen surt pot (i solutionate relati'
usor ai implia interese negoiabile. Aeasta 3nseamna a este posibil sa se gaseasa o
solutie are sa satis(aa interesele (iearei parti) el putin partial. $on(litele de termen lung
re!ista solutionarii si implia de obiei probleme intangibile) are nu pot (i negoiate 1a de
exemplu di(erente 'alorie (undamentale2. Ne'oile (undamentale de seuritate) identitate si
reunoastere delansea!a deseori ast(el de on(lite pentru a nii unul din aeste aspete nu
este negoiabil.
BILET DE EXAMENARE Nr._K__
1. Perceptia interpersonala in organizatii.
7erep&ia soial/ repre!int/ proesul prin are (ieare din noi perepem eilal&i oameni. 4n
aent deosebit 3n studiul perep&iei soiale se pune 3n (elul 3n are interpret/m eilal&i oameni)
um 3i ategorisim 0i um ne (orm/m impresiile despre ei. 7erep&ia soial/ este mult mai
omplex/ de5t pereperea obietelor statie din %ur) din 8 moti'e. On primul r5nd) oamenii sunt
mult mai omple0i 0i dinamii de5t obietele 0i este ne'oie de aten&ie sporit/ 3n pereperea
lor) pentru a nu pierde detaliile importante. On al doilea r5nd) o perepere oret/ a elorlal&i
indi'i!i este mult mai important/ pentru noi de5t pereperea oret/ a obietelor. 7erep&ia
soial/ poate (i in(luen&at/ de @ grupe de arateristii) 0i anume" a2 arateristiile persoanei
perepute+ b2 arateristii situa&ionale+ 2 arateristiile elui are perepe. $arateristiile
persoanei perepute Aspetul (i!i. Aii se inlud o serie de arateristii demogra(ie) um ar
(i" '5rsta) sexul) rasa) 3n/l&imea) greutatea) toate a'5nd in(luen&/ 3n perep&ia persoanei
respeti'e. $5te'a aspete importante ale omuni/rii sunt urm/toarele" 7rei!ia u are
(ieare (olose0te limba%ul poate in(luen&a impresia asupra gradului de ultur/ 0i edua&ie pe are
3l are. Aentul 'orbirii poate india apartenen&a persoanei la un anumit mediu geogra(i. Tonul
'oii arat/ starea su(leteas/ a persoanei 1(eriirea) ner'o!itatea sau triste&ea2) iar subietele
pe are le pre(er/ 3n disu&ie) pot (i punte de reper ale personalit/&ii aesteia. $omuniarea
non'erbal/ 1mimia 0i gesturile2 in(luen&ea!/) de asemenea) pereperea ui'a. Expresia (e&ei
poate ser'i a element de apreiere a unei persoane. Tr/s/turi atribuite. De multe ori)
pereperea unei persoane este in(luen&at/ de arateristiile pe are le atribuim aesteia. Ast(el
de atribu&ii sunt" statutul) oupa&ia 0i arateristii personale. Aupa&ia) %oa/) de asemenea) un
rol important 3n (elul um perepem oamenii. $arateristiile situa&ionale Rolul organi!a&ional.
Loul unui indi'id 3n ierar.ia organi!a&ional/ poate in(luen&a perep&ia aestuia. Loul
e'enimentului. =elul 3n are interpret/m un e'eniment este in(luen&at de loul 3n are se
produe. $omportamentele e sunt potri'ite 3n (amilie) aas/) pot (i total nepotri'ite la birou.
$arateristiile elui are perepe $onep&ia despre sine. $onep&ia pe are o a'em despre noi
3n0ine in(luen&ea!/ 3n mare m/sur/ modul 3n are 3i perepem pe eilal&i. *trutura ogniti'/.
*trutura noastr/ ogniti'/ in(luen&ea!/ modul 3n are 'edem oamenii. =ieare din noi 3i desrie
pe eilal&i 3n mod di(erit. 7roeminen&a r/spunsului. Aeasta se re(er/ la sensibilitatea pe are o
a'em (a&/ de stimulii din mediu) in(luen&at/ de ne'oile 0i dorin&ele noastre imediate.
7roeminen&a r/spunsului poate a'ea un rol important 3n perep&ia soial/) deoaree a'em
tendin&a de a 'edea eea e 'rem s/ 'edem. Experien&ele anterioare u indi'idul. Experien&ele
noastre anterioare u eilal&i in(luen&ea!/ adesea modul 3n are 3i perepem. Atuni 5nd un
anga%at a a'ut 3n mod onstant per(orman&e slabe) el nu 'a (i onsiderat apt pentru o
per(e&ionare) deoaree superiorii lui ontinu/ s/ g5ndeas/ despre el / este un per(ormer
(oarte slab. Abstaolele unei lare perep&ii soiale $ele mai importante bariere are 3mpiedi/
o lar/ perep&ie soial/ sunt" a2 stereotipi!area+ b2 ap/rarea pereptual/+ 2 perep&ia
seleti'/.
2. %tiluri individuale de conducere.
# una dintre ele mai unosute tipologii # &urt 'e(in si colaboratorii sai) ei distingand trei
stiluri de onduere"
# stilul autoritar (autocratic) # sopurile grupului si aile de a le atinge sunt stabilite de
onduator + ati'itatile de luru sunt pre(igurate de atre se( pentru (ieare membru al grupului
si pentru (ieare etapa+ grupul nu unoaste (a!ele urmatoare) are ii sunt omuniate doar pe
parurs + liderul nu partiipa la 'iata grupului) exeptie (a momentele dediate demonstratiei +
- stilul democratic (participativ) # asoierea grupului la toate demersurile" stabilirea telurilor) a
etapelor si mi%loaelor de reali!are + liderul 6 are ineara sa (ie un membru obisnuit al grupului
6 sugerea!a anumite ai de urmat) pe are oleti'ul este liber sa le aleaga sau sa le respinga.
# stilul laissez-faire 1non#impliat2 # liderul lasa sa se des(asoare lururile oareum de la sine) nu
ia parte la 'iata grupului deat atuni and este soliitat+ telurile sunt (ixate de grup sau de
anumiti indi'i!i) (ara partiiparea se(ului + nu se implia in disutiile oleti'e) nu inter'ine in
repartitia sarinilor) isi o(era in(ormatiile si a%utorul numai la erere
# S in situatii di(erite sunt mai e(iiente stiluri di(erite
# S (ieare stil determina e(ete spei(ie in omportamentul membrilor grupului
# Norman ).F. "aier nuantea!a aeasta tipologie) adaugand ina @ stiluri intermediale+ el a
imaginat un triung.i e.ilateral) in 'ar(uri plasand stilurile de onduere lasie) iar intre aestea
alte trei stiluri"
# stilul majoritar 6 plasat intre el autoritar si el demorati 6 se ba!ea!a pe partiiparea
grupurilor si pe dominarea grupului minoritar de atre o ma%oritate
# stilul paternal 6 intre el autoritar si el laisse!#(aire+ liderul ia dei!ia dar tine ont intr#o
oareare masura si de parerile membrilor grupului
# stilul liber cu discutii 6 intre el demorati si el laisse!#(aire 6 presupune o disutie) dar (ara
a se 'i!a nii o atiune organi!ata
# .C. *ro(n 6 porneste de la stilul autoritar si el demorati pe are le lasi(ia ast(el"
# managerul autoritar "
# strict 6 tipul de lider se'er) dur) 'iolent) in (ata aruia membrii grupului nu au drept de replia
# binevoitor 6 asulta opiniile membrilor grupului dar (ae numai eea e rede el de u'iinta
# incompetent 6 despoti) inegal si nesigur
# managerul democratic "
# democrat - consultativ 6 soliita opiniile membrilor grupului) dar ia dei!ia de unul singur
# democrat participativ 6 implia grupul in mod diret in adoptarea dei!iilor
BILET DE EXAMENARE Nr._L__
1. %tructurarea psihosociala agrupului.
.*truturarea psi.osoiala a grupului. $eretarile psi.ologie) teoretie si experimentale
e'identia!a existenta a patru ategorii prinipale de struturi 1proese2 psi.osoiale de grup" 1.
strutura soioa(eti'a 1proesele pre(erentiale2# Relatiile soioa(eti'e repre!inta unul dintre ei
mai importanti (atori ai dinamiii de grup.*truturarea relatiilor a(eti'e se reali!ea!a in doua
planuri prinipale) (ieare impliand doua (orme relati' distinte de mani(estare" H in plan
intragrupal 6 proesele a(eti'e imbraa doua (orme" a. relatiile pre(erentiale interpersonale 6 isi
gaseste expresia in matriea soiometria a grupului+ b. trairile a(eti'e (ata de grup a intreg 6
isi gaseste expresia la ni'elul oe!iunii) limatului psi.osoial si per(ormantei. H in plan
extragrupal 6 proesele a(eti'e se struturea!a in raport u" a. alte grupuri u are se a(la in
raport de onexitate+ b. mediul soial onstituit din organi!atiile) institutiile si onditiile soiale
generale are au inidenta asupra 'ietii de grup. 8. strutura omuniatiei 1proesele de
omuniatie2# Amul psi.ologiei soiale este un om relational) are (ae s.imb de mesa%e u
eilalti si se gaseste intr#o ontinua interatiune u altii. El traieste intr#o soietate pe are o
putem numi a omuniarii. Din perspeti'a psi.ologia) omuniarea artiulea!a trei ni'eluri" a.
al subietului 6 moti'atii) (untionare ogniti'a si a(eti'a+ b.al interatiunii si dinamiii
relationale .al ontextului soial 6 norme) roluri) ritualuri+ @. strutura puterii 1proesele de
in(luenta2+ ?. strutura ati'itatii 1proesele de reali!are a sarinii2. La aeste struturi se mai
adauga alte doua ategorii are au o importanta ma%ora asupra (ormarii si e'olutiei grupului a
sistem soial" # strutura moti'ational#atitudinala # strutura partiipati' axiologia.
2. "etodele psihologiei conducerii. specte problematice ale psihologiei
conducerii.
7roblematia liderului trebuie abordat/ dintr#o tripl/ perspeti'/" a2 statutul (ormal 0i in(ormal pe
are 3l de&ine 3n strutura de putere a grupului 0i organi!a&iei 1institu&iei2 din are (ae partea bT
liderul a persoan/) a'5nd o anumit/ personalitate 0i un set determinat de aptitudini
psi.osoiale) inteletuale 0i pro(esionale+ 2 stilul de onduere) 3n&eles a o strutur/
rela&ional/ spei(i/) prin intermediul /reia se oordonea!/ 0i se ontrolea!/ ati'itatea
grupului) 3n ondi&iile unui anumit lider) a unui anumit grup) u o anumit/ sarin/ 0i 3ntr#o situa&ie
soial/ determinat/.,asta merge la ,Aspete problematie ale psi.ologiei onduerii.
BILET DE EXAMENARE Nr._1G__
1. Natura sarinilor organi!ationale.
9EUI 1L.8
2. Functiile activitatii conducerii.
=un&iile de onduere de(ines sisteme de ati'it/&i speiali!ate are se sued 3n iluri
al/tuite 3n prinipal din" a2 (ixarea de obieti'e+ b2aloarea si oordonarea mi%loaelor de
in(aptuire a lor+ 2e'aluarea re!ultatelor+ 7rima lasi(iare a (un&iilor onduerii apar&ine lui R.
=aVlor) are onsidera a pre'e!iunea)organi!area)omanda)oordonara si ontrolul epui!ea!a
ontinutul praxiologi al onduerii des(asurat la ni'elul mirosoial respeti' la ni'elul
intreprinderii. 7roesul de onduere modern reune0te urm/toarele se'en&e" diagno!a"
unoa0terea st/rii sistemului 0i identi(iarea problemelor+ progno!a" explorarea 0i proietarea
st/rilor alternati'e ale 'iitorului+ programarea 1plani(iarea2 normarea ati'itatilor in timp prin
orelarea obieti'elor u resursele+ organi!area" stabilirea se'en&elor 0i disiplinei neesare
apli/rii dei!iilor+ oordonarea" armoni!area ati'it/&ilor 3ntr#o unitate de a&iune+ ontrol"
anali!a 1e'iden&a2 apli/rii dei!iilor 0i luarea m/surilor de ore&ie. In(orma&ia 6 este
onsiderat/ resurs/ strategi/ a ati'it/&ii de onduere) datedespre e'olu&iile reale 0i posibile
BILET DE EXAMENARE Nr._11__
1. Teorii ale conducerii.
7RIN$I7ALELE
MADELE
A*ERTI4NI DE BAUA
1. Modelul 7ersonal P
Modelul Trasaturilor
# liderii sunt innasuti) nu (ormati
# $W=172 6 onduerea este in (untie de personalitate
# onduerea 'i!ea!a anumite alitati intrinsei ale elui are
detine (untia de onduere
# model (oali!at pe persoana in (untie de onduere
# modelul pre!inta doua teorii"
1. Teoria oamenilor mari
# anumiti indi'i!i sunt nati' dotati u arateristii are ii (a sa se
detase!e de eilalti+ aesti indi'i!i 6 oameni mari 6 pot ast(el sa
diretione!e si sa ondua grupuri) oleti'itati) mase 1Ma.ia'elli)
Xoods) 7areto) Xeber) $arlVle) Xiggam et.2
# a'anta% # daca liderul este dotat cu o serie de calitati superioare
care-l diferentiaza de alte persoane, atunci este posibil sa
identificam aceste calitati si eventual sa le masuram (Santion, 2000)
8. Teoria trasaturilor
# atentie (oali!ata numai pe persoana liderului
# omportamentul liderului # determinat de alitatile sale personale)
nu de partiularitatile situatiei) grupului et.
# ontributii" unoasterea oamenilor mari) permite studierea
personalitatii si a omportamentului aestora) pentru a identi(ia
trasaturile de lider+ masurand trasaturile de personalitate
responsabile u produerea omportamentului de onduere) desi
nu se 'or putea (orma lideri 1ei sunt innasuti2) aestia 'or putea (i
identi(iati si seletati in organi!atii
8. Modelul (untional # abilitatile de onduere pot (i in'atate si de!'oltate
# model axat pe (untiile si responsabilitatile (untiei de
onduere) pe eea e onduatorul ar trebui sa (aa in (untie de
arateristiile grupului ondus
# onduerea poate (i inteleasa prin anali!a rolului Yi (unZiilor pe
are trebuie sa le indeplineasa liderul+
# (unZiile liderului pre!inta o pondere di(erita in situaZii di(erite Yi
in grupuri di(erite 1abordare de tip dinami2
# rol (undamental" modul in are liderul in(luenZea!a grupul+
# abilitaZile liderului pot (i in'aZate) de!'oltate) per(eZionate+
# modelul ia in onsiderare natura grupului a intreg) dar Yi
anumite partiularitaZi ale membrilor grupului+
# uprinde trei teorii importante"
[ Teoria (unZiilor liderului 1Da'id \re. si Ri.ard *.
$rut.(ield)1L?K2 6 liderul trebuie sa indeplineasa 1? (untii 1K de
ba!a" exeutor) plani(iator) elaborator al politiilor grupului) expert)
repre!entant al grupului in exterior) ontrolor al relatiilor interne)
responsabil u disiplina) arbitru]mediator) iar I # (untii#aesorii"
exemplu) simbol al gruapului) simbol al responsabilitatii indi'iduale)
tap ispasitor) ideolog) imagine a tatalui2
[ Teoria rolului managerului 1RenrV Mint!berg) 1LJ@2 6 managerul
indeplineste zece roluri manageriale, grupate in trei domenii:
interpersonal 1(orma repre!entati'a) liant) lider2) informational
1monitor) distribuitor de in(ormatii) purtator de u'ant2 si decizional
1(ator de s.imbare) (ator de protetie) distrbuitor al resurselor)
negoiator2
[ Teoria onduerii entrate pe aZiune 1Mo.n Adair) 1LJ@2 # pune
aent pe importanta mentinerii unui ecilibru intre eforturile depuse
de lider pentru obtinerea performantei, cele indreptate in directia
realizarii sarcinii, cele indreptate spre satisfacerea nevoilor
individuale si cele legate de mentinerea grupului) abilitatea liderului
de a lua in alul toate aeste neesitati si de a e.ilibra balanta
repre!entand o onditie (undamentala in a de'eni un ade'arat
manager si lider
@. Modelul ategoriilor
omportamentale si al
stilurilor de onduere
# se axea!a pe stilul de onduere 1W maniera relati' tipia de
indeplinire a (untiilor grupului si de raportare la subordonati2 si pe
e(etele pe are omportamentele liderilor le pre!inta asupra
per(ormantelor grupului
# Tipologii ale stilurilor de onduere
# A. *tiluri de onduere (untie de modul de luare a dei!iei
# una dintre ele mai unosute tipologii # \urt LeQin si olaboratorii
sai) ei distingand trei stiluri de onduere"
# stilul autoritar (autocratic) # sopurile grupului si aile de a le atinge
sunt stabilite de onduator + ati'itatile de luru sunt pre(igurate de
atre se( pentru (ieare membru al grupului si pentru (ieare etapa+
grupul nu unoaste (a!ele urmatoare) are ii sunt omuniate doar
pe parurs + liderul nu partiipa la 'iata grupului) exeptie (a
momentele dediate demonstratiei +
- stilul democratic (participativ) # asoierea grupului la toate
demersurile" stabilirea telurilor) a etapelor si mi%loaelor de
reali!are + liderul 6 are ineara sa (ie un membru obisnuit al
grupului 6 sugerea!a anumite ai de urmat) pe are oleti'ul este
liber sa le aleaga sau sa le respinga.
# stilul laissez-faire 1non#impliat2 # liderul lasa sa se des(asoare
lururile oareum de la sine) nu ia parte la 'iata grupului deat
atuni and este soliitat+ telurile sunt (ixate de grup sau de anumiti
indi'i!i) (ara partiiparea se(ului + nu se implia in disutiile
oleti'e) nu inter'ine in repartitia sarinilor) isi o(era in(ormatiile si
a%utorul numai la erere
# S in situatii di(erite sunt mai e(iiente stiluri di(erite
# S (ieare stil determina e(ete spei(ie in omportamentul
membrilor grupului
# Norman R.=. Maier nuantea!a aeasta tipologie) adaugand ina @
stiluri intermediale+ el a imaginat un triung.i e.ilateral) in 'ar(uri
plasand stilurile de onduere lasie) iar intre aestea alte trei
stiluri"
# stilul majoritar 6 plasat intre el autoritar si el demorati 6 se
ba!ea!a pe partiiparea grupurilor si pe dominarea grupului
minoritar de atre o ma%oritate
# stilul paternal 6 intre el autoritar si el laisse!#(aire+ liderul ia
dei!ia dar tine ont intr#o oareare masura si de parerile membrilor
grupului
# stilul liber cu discutii 6 intre el demorati si el laisse!#(aire 6
presupune o disutie) dar (ara a se 'i!a nii o atiune organi!ata
# A.$. BroQn 6 porneste de la stilul autoritar si el demorati pe
are le lasi(ia ast(el"
# managerul autoritar "
# strict 6 tipul de lider se'er) dur) 'iolent) in (ata aruia membrii
grupului nu au drept de replia
# binevoitor 6 asulta opiniile membrilor grupului dar (ae numai
eea e rede el de u'iinta
# incompetent 6 despoti) inegal si nesigur
# managerul democratic "
# democrat - consultativ 6 soliita opiniile membrilor grupului) dar ia
dei!ia de unul singur
# democrat participativ 6 implia grupul in mod diret in adoptarea
dei!iilor
B. *tiluri de onduere bidimensionale
# A serie de eretari reali!ate inepand u %umatatea seolului
XX au ondus spre identi(iarea a doua ategorii (undamentale de
lideri 1oneptuali!ari di(erite) dar ideea este aeeasi2"
# lideri al caror comportament este centrat pe productie 's.
lideri care prezinta un comportament centrat pe angajat 1modelul
Mi.igan2
# tas! leader lider orientat catre sarcina vs" lider socio-
emo#ional 1orientat atre oameni2 1modelul Rar'ard2
# situatia ideala" liderul 6 dubla iposta!a" speialist te.ni ]
speialist in probleme soio#umane
$. *tiluri deri'ate din grila onduerii
# Robert Bla<e Yi Mane Mouton au anali!at oneptele de
preoupare pentru produZie Yi preoupare pentru oameni) reali!and
si un instrument menit sa identi(ie ni'elul (ieareia din aeste doua
preoupari+ grila manageriala masoara pe o sala de la 1 la L
preouparea pentru produtie 1axa ori!ontala2 si preouparea
pentru oameni 1axa 'ertiala2) in urma alulului (iind identi(iate E
tipuri de onduere 1prima i(ra 'i!and orientarea spre sarina a
liderului) iar ea de#a doua 6 orientarea spre oameni2
# L)1 # preoupare puternia (ata de re!ultate si slaba (ata de
oameni+ problema # integrarea 6 preouparea (ata de re!ultate nu ar
trebui sa aiba drept e(et negli%area oamenilor are trebuie sa obtina
aeste re!ultate
# 1)L # preoupare puternia (ata de oameni si slaba (ata de
re!ultate # este aordata prea multa atentie oamenilor) in
detrimentul des(asurarii ati'itatilor de produtie
# 1)1 # leaders.ip pasiv sau apatic # slaba preoupare (ata de
oameni si produtie
# E)E # el mai utili!at stil de leaders.ip in Europa si Ameria #
abordare de ompromis in are o parte din (ieare dimensiune este
sari(iata + reea!a e.ilibru) auta sa e'ite on(litele + re!ultatele
sunt la ni'el mediu
# L)L # stilul ideal) u ea mai mare e(iaitate # liderul ineara) prin
inura%area e(ortului intregii e.ipe) sa re!ol'e problemele ridiate
de ambele dimensiuni in aelasi timp + (ieare membru al e.ipei
este preoupat de ambele dimensiuni) nu doar liderul
# stilul managerial pre(erat in aproape toate situatiile este stilul L)L "
produti'itatea si starea de spirit) moralul e.ipei sunt in e.ilibru la
un ni'el optim + este atins prin alatuirea unei e.ipe in are sunt
impliati toti anga%atii + muna este di'i!ata) iar managerii implia un
numar at mai mare de oameni in plani(iare) stabilirea de obieti'e
si adoptarea de dei!ii + oamenilor le sunt (urni!ate toate in(ormatiile
rele'ante) li se inredintea!a sarini importante si se simt utili si
neesari
?. Modelele situationale
si modelul ontingent
# se entrea!a pe importanta situatiei
# anali!ea!a interatiunile dintre partiularitatile situatiei si
personalitatea P omportamentul liderului
# onsidera a nu exista un stil superior de onduere
# se ba!ea!a pe notiunea plau!ibila a) in irumstante di(erite) sunt
neesare (orme di(erite de onduere
# 1. teoria ontingenta a lui =red EdQard =iedler # un stil de
onduere este dependent de ? 'ariabile ontingentionale" puterea
po!itiei liderului) strutura grupului) sarina si relaZiile lider#membrii
grupului # este mai usor sa numesti intr#o (untie un lider are se
potri'este u situatia data) deat sa adapte!i un lider dat la situatia
respeti'a
# 8. teoria dei!ie # onduere 19itor 9room 6 7.illip ^etton 6
Art.ur Mago2 # stilul de onduere Yi dei!ia trebuie sa Zina ont de
gradul de participare la adoptarea deciziilor
# @. teoria ale#sop 1Robert M. Rouse2 # ati'itatile ele mai
importante ale liderilor sunt onsiderate ele legate de clarificarea
rutelor spre diferitele obiective are pre!inta interes pentru membrii
grupului
# ?. teoria situaZionala a onduerii 1teoria maturitatii subordonatilor P
teoria ilului de 'iata al leaders.ip#ului2 6 7aul RerseV Yi \ennet.
Blan.ard # omportamentul liderului este neesar sa se adapte!e)
in (untie de doua 'ariabile prinipale) respeti' indemanarea
tuturor membrilor grupului si indeplinirea sarinilor
E. Modelul tran!ational
P al s.imbului soial
# sublinia!a rolul relatiei lider#membru al grulului # liderul si membrii
grupului se in(luentea!a reipro+ onduerea W o tran!atie intre
onduator si membrii grupului) (ieare o(erind si primind ate e'a
# examinea!a bene(iiul mutual intr#o relatie ba!ata pe a'anta%e
reiproe" liderul o(era lururi lare 1ex. resurse sau reompense2)
in s.imbul reunoasterii de atre membrii grupului a autoritatii
aestuia
# 1. teoria onduerii tran!ationale 1EdQin Rollander2 # onduerea
repre!inta un proes dinami de e'aluari ontinue reali!ate de lider
si membrii grupului+ in adrul aestei tran!itii) liderul o(era in
permanenta 'i!iunea si diretionarea in sarina) preum si
reunoasterea membrilor grupului) aestia o(erind la randul lor
liderului reunoasterea autoritatii si a alitatii sale de expert) putere)
status) prestigiu) apreiere soiala si laude
# 8. modelul legaturii diadie 'ertiale 1Neorge Nraen si olaboratorii
sai2 # studierea proeselor prin are diadele lider#membru al
grupului de!'olta relatii de rol si a onseintelor modalitatilor prin
are aestea apar # liderul si membrii grupului parurg un proes de
stabilire a rolurilor in are negoia!a termenii olaborarii lor
# @. teoria s.imbului lider#membru 1LMX2 # o onduere e(iienta
depinde de abilitatea liderului de a de!'olta relatii personali!ate de
s.imb) de alitate) u (ieare membru in parte al grupului
I. Modelul interational # se axea!a pe interatiunile generate de lider) pe modul in are
aesta se adaptea!a partiularitatilor membrilor grupului si situatiei)
dar si pe modalitatea in are aesta reuseste sa isi modele!e
membrii grupului
# liderul arismati P strategi P trans(ormational 6 reuseste in
anumite situatii (a'orabile P pro'oate sa atinga alaturi de adeptii sai
per(ormante extraordinare
2. Formarea grupuilui social.
*TR4$T4RA ARNANIUATARI$_
Ma%oritatea organi!a&iilor are urm/res ob&inerea unui pro(it apar atuni 5nd o persoan/
13ntreprin!/torul2 are ideea re/rii unui produs pe are sper/ / 3l 'or dori onsumatorii.
7rinipalele sarini sunt 3n aest moment ob&inerea apitalului neesar (inan&/rii a(aerii)
ob&inerea de materii prime) rearea sau ump/rarea e.ipamentelor are 'or (i (olosite)
anga%area munitorilor) produerea 0i apoi '5n!area produsului.
Toate sarinile din organi!a&ia inipient/ 3i re'in (ondatorului) eea e ondue la (orma de
organi!are pe are RenrV Mint!berg a numit#o structur$ simpl$. A strutur/ simpl/ este
arateri!at/ de rela&ia fondator%proprietar cu toate posturile &i func'iile angaja'ilor.
7uterea este de&inut/ aproape 3n exlusi'itate de o singur/ persoan/. Luarea dei!iilor este
simpl/ 0i e(iient/+ diretorul trebuie s/ se implie 3n toate domeniile) eea e (ae din strutura
simpl/ ea mai risant/ strutur/.
7entru 3mp/r&irea unei organi!a&ii 3n grupuri sau unit/&i de mun/) trebuie s/ se &in/ ont de
(aptul / este important/ gruparea oamenilor 3n a0a (el 3n5t s/ (ie asigurate omuniarea)
oordonarea 0i ooperarea dintre oameni 0i 3mp/rt/0irea unor obieti'e 0i resurse omune.
Literatura de speialitate indi/ urm/toarele moduri de (ormare a grupurilor 1R. Mint!berg2"
1. (ruparea dup$ cuno&tin'e sau abilit$'i. Ma%oritatea uni'ersit/&ilor sunt organi!ate dup/
arii disiplinare. =un&iile uni'ersitare sunt di(eren&iate dup/ ni'elul de uno0tin&e 1de la
preparatori p5n/ la pro(esori uni'ersitari2. 4n alt gen de organi!a&ii ast(el grupate sunt spitalele.
8. (ruparea dup$ procese de munc$ &i func'ii ()rganizarea func'ional$). Ma%oritatea
organi!a&iilor are reali!ea!/ produ&ie sunt organi!ate 3n aest mod. 4n num/r de oameni
sunt implia&i 3n produ&ie) al&ii 3n eretare 0i de!'oltare) al&ii 3n '5n!/ri sau mar<eting) al&ii 3n
(inan&e 0i ontabilitate) 0i al&ii 3n (un&iile legate de personal.
@. (ruparea *n func'ie de timp. 4neori oamenii sunt grupa&i dup/ perioada 3n are lurea!/
1s.imburi2. Aest mod de grupare poate (i (olosit 3n orelare u proesele de mun/ 0i (un&iile.
?. (ruparea dup$ produs sau rezultat. Ast(el sunt (ormate unit/&i pe ba!a produsului sau
ser'iiului re!ultat.
E. (ruparea *n func'ie de client" 4nele organi!a&ii (ormea!/ grupuri are se orientea!/ /tre
di(erite ategorii de lien&i.
I. (ruparea *n func'ie de loc" Aest luru 3nseamn/ de obiei / sunt (ormate unit/&i 3n
aord u aria geogra(i/ pe are o deser'es sau 3n are sunt loali!ate.
On unele a!uri 3ntr#o organi!a&ie pot ap/rea mai multe tipuri de grupare. Nruparea trebuie s/
determine o mai str5ns/ interdependen&/ 3ntre (luxurile de luru 0i proese+ oamenii lurea!/
mai u0or 0i mai repede da/ sunt grupa&i. 4neori gruparea due la intera&iuni soiale 0i
omuniare mai bune) mai ales atuni 5nd oamenii trebuie s/ lure!e 3mpreun/.
Indi(erent de tipul grup/rilor din adrul organi!a&iei) este important/ stabilirea 'iabilit/&ii (ie/rui
post indi'idual prin desrierea postului. Desrierea postului trebuie s/ indie sarinile)
obieti'ele 0i responsabilit/&ile postului) ompeten&ele neesare pentru ouparea postului 0i
rela&iile postului u elelalte posturi din grupul de mun/. Adat/ stabilite posturile) este
important s/ se determine da/ postul trebuie s/ (ie simplu 15t mai pu&ine sarini2 sau s/ (ie
mai omplex. Tendin&a atual/ 3n proietarea posturilor este 3nerarea de a l/rgi 0i 3mbog/&i
postul.
Ati'it/&ile legate 3n mod diret de produ&ie onstituie func'iunile de baz$ ale organi!a&iei) iar
ele are reea!/ ondi&ii pentru buna des(/0urare a aestora 1ontabilitate) resurse umane)
apro'i!ionare et.2 sunt numite func'iunile de sus'inere.
*e pune 3ntrebarea da/ este mai e(iient/ 3ndeplinirea tuturor (un&iunilor 1produ&ie 0i
administra&ie2) u exep&ia '5n!/rilor) 3n amplasamentul entral al organi!a&iei 1centralizare2 sau
rearea de (iliale are s/ des(/0oare opera&ii autonome 1descentralizare2.
A modalitate de reorgani!are a a(aerii 3n %urul noilor produse este ombinarea aestora u
(un&iunile prinipale de%a stabilite. 7roblema pe are o ridi/ aest tip de organi!are onst/ 3n
(aptul / (ieare anga%at ar a'ea doi 0e(i 1un 0e( de produ&ie 0i un 0e( (un&ional2. Aeast/
dubl/ subordonare pre!int/ un de!a'anta%) pentru / indi'i!ii pot (i deruta&i) ne3n&eleg5nd /ruia
dintre 0e(i trebuie s/ 3i (ie loial 3n a!ul ne3n&elegerii dintre ei doi. 7entru a aest tip de
organi!are s/ (un&ione!e) ei doi 0e(i trebuie s/ (ie pri'i&i a egali) s/ adopte politii 0i priorit/&i
manageriale similare 0i s/ aorde reompense 0i san&iuni orete anga%a&ilor
BILET DE EXAMENARE Nr._18__
1. Conducerea ca fenomen social.
# (enomenul de onduere a repre!entat un subiet important de interes de#a lungul timpului in
di(erite parti ale lumii 1Europa # Ma.ia'elli # F+e Prince;+ $.ina # $on(uius # F+e sa,ings of
-onfucius; et.2
# ina de la aparitia sa) studiul istoriei a e.i'alat in mare parte u studiul marilor lideri) a eea
e aestia au (aut si a moti'atiilor pentru are au ationat in aest (el
# miturile si legendele u pri'ire la eroi au onstituit un element important in de!'oltarea unor
soietati i'ili!ate+ Mosep. $ampbell sublinia (aptul a toate miturile si legendele despre eroi au
la ba!a aelasi punt omun) respeti' eroul are (ae e(orturi supraomenesti si reuseste sa
adua inapoi e'a de mare 'aloare 1(oul adus de 7rometeu) ele 1G poruni aduse de Moise
et.2+ marile religii ale lumii au (ost (ondate la randul lor in %urul unor lideri) propunand si ele
multe exemple de onduatori) (ie a este 'orba despre pro(eti) preoti) regi et.are au ser'it
seole la rand drept initiatori) simboluri) (iguri repre!entati'e si exemple de urmat
# Nemmill si Aa<leV 11LL82 onsiderau oneptul soial de leaders.ip drept un mit are mentine
redinta in ne'oia de ierar.ii si lideri organi!ationali in soietate
# in urma anali!ei reali!ate asupra unei multitudini de studii antropologie e(etuate asupra unor
grupuri primiti'e pro'enind din !one di'erse preum Australia) =i%i) Noua Nuinee sau $ongo)
*mit. si \rueger 11L@@2 au onlu!ionat a (enomenul de onduere poate (i regasit indi(erent
de soietate sau de ultura) el (iind pre!ent (ie a se disuta de louitorii i!olati ai satelor
indiene) de noma!ii din stepele euo#asiatie sau de pesarii poline!ieni
# anali!and di'erse studii reali!ate anterior) LeQis 11LJ?2 prei!a si el (aptul a) din perspeti'a
antropologia) .iar si atuni and (enomenul de onduere nu este institutionali!at la ni'elul
unei anumite soietati) neexistand o(iialitati) onduatori sau alesi in urma unui proes
eletoral) exista intotdeauna IEIiK8g lideri are initia!a atiuni si %oaa un rol entral in luarea
dei!iilor de grup
# de alt(el) multi speialialisti in domeniul stiintelor soio#umane onsidera onduerea drept
(atorul (undamental are determina suesul sau eseul unei organi!atii) de la ea mai mia
(irma si pana la el mai mare stat) (apt do'edit si de numarul mare de teorii si modele are au
inerat de#a lungul timpului sa explie si sa e'identie!e aspetele (undamentale ale aesteia
2. %trategii si factori de implimentare a deciziilor.
Elaborarea si (undamentarea dei!iilor 1u exeptia elor de rutina2 repre!inta un proes
intruat presupune mai multe etape e grupea!a ati'itati spei(ie. 7roesul dei!ional a at
esential de onduere este (oarte omplex) a'and legaturi u (untiile onduerii) organi!area
unitatii et. *trutura proesului dei!ional onsta in numarul si ordinea etapelor de
(undamentare a dei!iei) in ontinutul (iearei etape. Toate aestea di(era in (untie de
arateristiile situatiei dei!ionale onrete ale unitatii 1speiali!are) pro(it) dimensiune)
strutura organi!atoria si de produtie et.2) alitatile si experienta onduatorilor. *tiinta
managementului abordea!a proesul dei!ional a riguros reglementat) are se des(asoara intr#
o suesiune logia u a%utorul unui instrumentar ade'at tipurilor de dei!ii. (2 Implementarea
dei!iei Daa am deis e anume ar trebui sa se intample pentru a o problema sa poata (i
re!ol'ata) urmea!a sa deidem and) um si ine trebuie sa (aa eea e este de (aut. Este
(oarte important a inainte de a tree la implementarea solutiei) sa stabilim ine este
responsabil u anumite atiuni legate de implementare si um 'om obtine in(ormatii prin are sa
apreiem a proesul de implementare deurge oret. Transpunerea in 'iata a dei!iei este o
etapa deosebit de importanta are trebuie pregatita u multa atentie. Implementarea dei!iei
presupune un ansamblu de atiuni onertate ale deidentului si ompartimentelor impliate
diret in aparitia problemei dei!ionale si in apliarea solutiei adoptate. 4na din problemele
imporatnte este transmiterea dei!iei atre ei are urmea!a sa o exeute. In aest sens
deidentul trebuie sa o moti'e!e a ea sa de'ina aesibila) inteleasa si aeptata. Dei!iile
odata elaborate si adoptate trebuie) in primul rand) sa a%unga in timp util si in (orma lor autentia
de la onduator la exeutant si) in al doilea rand) prin masurile oprati'e e se iau de atre
organele reeptoare u spri%inul onduerii sa (ie imediat transpuse in pratia. 7entru a asigura
implementarea solutiei adoptate este neesara stabilirea unui plan de implementare are sa
ontina toate etapele neesare) sarinile si atributiile) programarea lor in timp si persoanele
responsabile pentru (ieare dintre ele) resursele neesare) modul de asigurare) termene
generale si partiale. Nrupul trebuie sa mai disute despre obstaolele are se pot intre'edea.
Numai ast(el se poate a%unge la stabilirea modului de implementare a solutiei si de urmarire a
(elului in are se reali!ea!a. Tot in aeasta etapa se stabiles (ormele si metodele de ontrol
pri'ind exeutarea dei!iei) in inerarea de a on'inge si implia pe altii in implementarea
solutiei. Este de asemenea neesara urmarirea des(asurarii implementarii solutiei. *e delega)
daa este a!ul) responsabilitati si se prei!ea!a aile de transmitere a (eedba<#ului. Dupa
implementarea solutiei) aelasi grup trebuie sa aloe timp pentru disutarea re!ultatelor
obtinute. In urma aestei anali!e ar putea re!ulta a au aparut probleme a aror re!ol'are
presupune repetarea (a!elor amintite. De asemenea) se pot trage onlu!ii in legatura u
e(iaitatea des(asurarii proesului de dei!ie) eea e onstituie un prim pas la per(etionarea
aestuia. Nii o dei!ie nu poate (i onsiderat/ bun/ da/ ea e0uea!/ 3n prati/. Modul 3nare
:lurea!/; e(eti' dei!ia 'a depinde de ei are o 'or trans(orma 3n a&iune.7entru a dei!ia
s/ poat/ (i e(eti' reali!at/) ondu/torul trebuie s/ de!'olte un plan de implementare a ei) 3n
are s/ (ie spei(iate proedurile spei(ie de a&iune)responsabilitatea persoanelor impliate)
modalit/&ile de omuniare a dei!iei+ strategiilede moti'are a oamenilor a(eta&i de dei!ie
et.Deidentul 'a trebui s/ determine u prei!ie e) 5nd) um 0i ui este neesar s/omunie
in(orma&iile u pri'ire la dei!ia luat/.A deide e trebuie s/ omunii impli/ sele&ionarea 0i
transmiterea aelor in(orma&ii are au rele'an&/ pentru oamenii e 'or a&iona.$alitatea
proesului dei!ional depinde 0i de oamenii are o 'or pune 3n prati/)de modul 3n are ei
3n&eleg dei!ia 0i o aept/. 7artiiparea 3n proesul de luare a dei!iei Institutul Britani de
Management 11LJJ2 de(ine0te partiiparea a (iind :pratia prin are anga%a&ii iau parte la
dei!iile onduerii 0i ea este ba!at/ pe presupusa existen&/a unei omunit/&i de interese ale
anga%a&ilor 0i onduerii 3n promo'area planurilor petermen lung ale 3ntreprinderii 0i ale elor e
lurea!/ 3n ea;.On a!ul de (a&/ onsider/m oneptul de partiipare a re(erindu#se
ladisponibilitatea 0anselor 0i a gradului de impliare a membrilor de r5nd dintr#oorgani!a&ie 3n
proesul de luare a dei!iei.7rinipalele a'anta%e ale partiip/rii resute a anga%a&ilor 3n
proesul dei!iei"a2 3nura%ea!/ identi(iarea aestora u suesul organi!a&iei prin rearea
unor rela&ii 3mbun/t/&ite de mun/+ b2 r/spunde aspira&iilor oamenilor de a#0i putea (ormula
opiniile u pri'ire lae'enimentele are le a(etea!/ ati'itatea ontribuind) totodat/) la re0terea
satis(a&iei 3nmun/+ Metodele 0i strategii dei!ionale 12 Modelul lasi de luare a dei!iei 6
:modelul ra&ional 6 ompre.ensi';1Lindblom) 1LEL+ *imon) 1LIE2 al :ra&ionalit/&ii erte; 1Uam(ir)
1LLG2+ :abordareamanagerial/; 1Rosenbloom) 1LKI2`premisa" aentuarea ra&ionalit/&ii 3n
luarea dei!iei) respeti' a proieta ostrategie are s/ simpli(ie sarina deidentului de a alege
ea mai bun/ alternati'/ din5te'a posibile prin" reduerea num/rului de alternati'e e trebuie
onsiderate+ reduerea num/rului de 'alori e trebuie e'aluate 3n alegerea uneia din maimulte
alternati'e disponibile+ existen&a unei garan&ii / deidentul 0tie s/ (a/ o alegere ra&ional/+
(urni!area unei antit/&i su(iiente de in(orma&ii pentru seletarea uneialternati'e. `strategia
dei!ional/ spei(i/ aestui model este tipi birorati/.8. Modelul plani(i/rii (ormale
ompre.ensi'e in'o/) de asemenea)ra&ionalitatea) onsiderat/ 3ns/ 3n sensul eonomi al
termenului) respeti' atingereasistemati/ a sopurilor statuate 3n termeni prei0i) antitati'i
1Neorge *teiner) 1LIL+Mint!berg) 1LJJ2. `un proes de luare a dei!iei antiipati'e 3mpletirea
planurilor pe termen surtu ele pe termen lung trebuie a'ute 3n 'edere s.imb/rile de mediu
1de gu'ernare2 @2 Modelul antreprenorial de luare a dei!iei" aent nu pe re!ol'area de
probleme) i pe ino'are" /utarea permanent/ aunor oportunit/&i 6 :spiritul 3ntreprin!/tor;+
puterea este entrali!at/ 3n re/rile ondu/torului organi!a&iei+ personalitatea antreprenorial/"
lider puterni+ imaginati'+ reati'+.arism/+ putere de in(luen&/+ planul strategi de luare a
dei!iei exist/ sub (orma unui :plan personali!at de ata; are este dat de propria perspeti'/ a
antreprenoruluiu pri'ire la dire&iile de (un&ionare a organi!a&iei 6 strategiaondu/torului
onst/ 3n asumarea risului 3n ondi&ii de inertitudine `a&iunile unei personalit/&i de aest tip
sunt moti'ate) 3n prinipal) deneesitatea de autoreali!are) eea e determin/ proietarea
propriilor sopuri 3n obieti'ele organi!a&ionale. Ralp. *togdill 11LJ?2 liderul este arateri!at
printr#un puterni imbold deasumare a responsabilit/&ii 0i reali!are a sarinii) 'igoare 0i
perse'eren&/ 3n urm/rireasopurilor) spirit (erm 0i originalitate 3n re!ol'area problemei) imbold 3n
exeritareaini&iati'ei 3n situa&ii speiale) 3nredere 3n sine 0i un sim& al identit/&ii personale)
doritor de a aepta onsein&ele dei!iei 0i a&iunii) preg/tit pentru a absorbi
stresulinterpersonal) bine'oitor 3n tolerarea (rust/rii 0i am5n/rii) apabil de a
in(luen&aomportamentul altor persoane 0i apabil de a strutura sistemele de intera&iuni
soiale.
BILET DE EXAMENARE Nr._1@__
1. Cultura grupala.
9EUI 1L.1
2. "odalitati de programare a timpului.
1E METADE DE ARNANIUARE E=I$IENT_ A TIM74L4I
1. *rie&i are s3nt obieti'ele) planurile 0i ati'it/&ile d's. e nu repre!int/ priorit/&i. Aeast/
list/ '/ 'a a%uta s/ '/ plani(ia&i mai u0or a&iunile.
8. $lasi(ia&i#'/ 3ndatoririle 3n (un&ie de importan&/. Dup/ e a&i sris are s3nt aeste
ati'it/&i) lasi(ia&i#le 3n (un&ie de priorit/&i. $ea mai important/) ea mai pu&in important/...
@. Argani!a&i#'/ u gri%/ programul u a%utorul unui alendar sau a unei agende. Aeste dou/
instrumente s3nt onepute 3n a0a (el 3n3t orarele 0i plani(i/rile de'in lare) e(iiente 0i u0or de
ontrolat. ?. Aran%a&i lururile 3n a0a (el 3n3t re!ol'area 3ndatoririlor are '/ onsum/ din
energie s/ aib/ lo 3n aele perioade ale !ilei 3n are '/ sim&i&i energi.
E. Elimina&i ati'it/&ile inutile are onsum/ timpul. Elimina&i toate lururile inutile pe are le
(ae&i !ilni. Tree&i#le la s(3r0itul listei.
I. $eda&i 0i altora o parte din responsabilit/&ile d's. 4na din ele mai importante surse de
stres o onstituie p/rerea / trebuie s/ (ae&i totul de unul singur. 4ita&i#'/ bine la orarul d's. 0i
.ot/r3&i e anume poate (i re!ol'at de alte persoane.
J. Termina&i eea e a&i 3neput) 3nainte s/ 'a apua&i de alte'a. $lasi(ia&i (ieare 3ndatorire
3n (un&ie de priorit/&i 0i pune&i ap/t tendin&ei de a am3na lururile.
K. *rie&i. Noti&ele bune '/ o(er/ in(orma&ii) '/ amintes are '/ s3nt priorit/&ile 0i 'in 3n a%utor
alendarului. Abi0nui&i#'/ s/ a'e&i 3ntotdeauna la 3ndem3n/ un stilou 0i un arne&el 3n are s/ '/
(ae&i noti&e.
L. On'/&a&i s/ re(u!a&i. $apaitatea de a spune ,Nu, este una din ele mai importante metode
de a '/ a%uta s/ e'ita&i problemele legate de program) s/ elimina&i ati'it/&ile are '/ iroses
timpul 0i s/ (i&i st/p3n pe programarea !ilni/ a timpului.
1G. A'e&i gri%/ a o parte a programului d's. s/ r/m3n/ des.is s.imb/rilor. Nu '/ umple&i
niiodat/ omplet programul. 7/str3nd timp liber pentru 3nt3lniri urgente sau sarini importante
e pot ap/rea ulterior) '/ 'e&i (ae mai pu&in probleme u pri'ire la apaitatea d's. de a
introdue o nou/ ati'itate 3n programul prestabilit.
11. *tabili&i#'/ termene 0i respeta&i#le. Nu '/ am3na&i planurile. Am3n/rile nu (a alte'a de3t
s/ 3mpiedie terminarea lurului p3n/ la data stabilit/.
18. Nu am3na&i luarea dei!iilor. Luarea .ot/r3rilor e(iiente nu 3nseamn/ neap/rat s/
a0tepta&i p3n/ 3nd 'e&i de&ine toate datele problemei. *rie&i 3n e 0i e trebuie s/ alege&i)
al/tui&i o list/ u prinipalele date de are a'e&i ne'oie) str/duindu#'/ s/ le ob&ine&i 3t mai
repede) 0i lua&i o dei!ie.
1@. Ameliora&i#'/ ititul 0i srisul. $omuniarea e(iient/) inlusi' apaitatea de a iti repede
0i de a srie oerent) repre!int/ un (ator ma%or pentru organi!area timpului.
1?. $rea&i#'/ un sistem e(iient de a '/ adue aminte. =ae&i#'/ noti&e) srie&i detaliile.
1E. =i&i st/p3n pe situa&ie. E'ita&i tele(oane 0i on'ersa&iile inutile sau de lung/ durat/) e'ita&i
3ntrunirile sau disu&iile ne#organi!ate) nu '/ implia&i 3n e'enimente are nu au nii o leg/tur/
u ser'iiul d's.

BILET DE EXAMENARE Nr._1?__
1. Conducerea ca fenomen social.
7ri'ita prin prisma rolului pe are 3l detine 3n ansamblul 'ietii soiale)
putereaa1b onstituie un atribut soial 3n a(ara aruia nu poate exista ati'itate umana ordonata.
$a (enomen soial (undamental) are organi!ea!a si reglea!a 'iata soiala) puterea
fi.eaza scopurile activitatii umane, mijloacele pentru realizarea lor, strategia dupa care se
actioneaza *n acest sens. Ast(el) ea asigura punerea *n valoare a energiilor umane prin actiuni
sociale organizate. 7uterea impune ordinea soiala) are) la r5ndul sau) generea!a putere"
aesta este modul de mani(estare a relatiei direte dintre ele doua elemente.
7uterea este) 3n prinipal) un (enomen politi) ea mai importanta omponenta a
institutiilor politie. On aest sens) ea este (olosita pentru mentinerea si onsolidarea unei
anumite ordini soiale) pentru asigurarea (untionarii tuturor institutiilor soiale) pentru
mentinerea oe!iunii soiale) pentru ontrolul omportamentului etatenilor si pre'enirea
omportamentelor nedoritea8b.
De#a lungul timpului) (enomenul puterii a susitat un interes onstant) dar si 'ii si
3ndelungi de!bateri si ontro'erse 3n r5ndul speialistilor din domeniul stiintelor politie)
materiali!ate 3n abordari teoretie di'erse) pe masura importantei sale 3n soietate. Nu putine
dintre aestea au (ost marate de ambiguitatea arateristia puterii. Ast(el) \arl LoeQenstein
arata 3n lurarea ,Puterea politica si procesul guvernamental, 1$.iago) 1LEJ2" ,/oi stim sau
credem ca stim ceea ce face puterea, dar suntem incapabili de a-i defini substanta si esenta
sa,. On aelasi ontext) Mulien =reund rele'a 3n ,0senta politicului, 17aris) 1LIE2" ,1nde se afla
puterea2 0ste greu de a determina cu precizie" 0a este *n sindicate, *n presa, saloane, partide,
asociatii de toate felurile, *n academii si * 32345d n laboratoare tenice si stiintifice, ea este si
*n guvern,a@b.
On pre(ata la lurarea sa intitulata ,Puterea, 11LLI2) \eit. DoQding a (aut re(erire)
bunaoara) la existenta unor urente de g5ndire) are abordea!a puterea) 3ntre altele) (ie 3ntr#o
maniera elitista1are onsidera a) 3n iuda struturilor demoratie) puterea este detinuta) 3n
mare masura) de o minoritate (ormata din ei u 'e.ime 3n (untii politie sau de grupuri u
interese biroratie si de a(aeri2) (iepluralista 1potri'it areia elitele au un rol important) dar nu
neaparat deisi') 3n exeritarea puterii) (iind in(luentate) 3n proesul dei!ional) de (enomenul de
grup2) nii unul dintre aestea nereusind sa#si apropie reunoasterea unanima a omunitatii
stiinti(iea?b.
*tudiul stiinti(i al puterii) 3n di(eritele tipuri de omunitate soiala) presupune analiza
metodica a elaborarii otar6rilor de actiune colectiva) a modului de coordonare a actiunilor
particulare) a reglementarilor tensiunilor sau conflictelor si a organizarii formale a relatiilor de
conducere-supunere. De asemenea) el presupune expliitarea sistemului e re!ulta din
3mbinarea aestei struturi u proesele de ontrol soialaEb) retelele de in(luenta si de
asendenta si relatiile de dominare#subordonare 1(orma alienata a puterii2) u antagonismele e
pot re!ulta din aestea.
2."odalitati de realizare si control a deciziilor adoptate.
Elaborarea si (undamentarea dei!iilor 1u exeptia elor de rutina2 repre!inta un proes
intruat presupune mai multe etape e grupea!a ati'itati spei(ie. 7roesul dei!ional a at
esential de onduere este (oarte omplex) a'and legaturi u (untiile onduerii) organi!area
unitatii et. *trutura proesului dei!ional onsta in numarul si ordinea etapelor de
(undamentare a dei!iei) in ontinutul (iearei etape. Toate aestea di(era in (untie de
arateristiile situatiei dei!ionale onrete ale unitatii 1speiali!are) pro(it) dimensiune)
strutura organi!atoria si de produtie et.2) alitatile si experienta onduatorilor. *tiinta
managementului abordea!a proesul dei!ional a riguros reglementat) are se des(asoara intr#
o suesiune logia u a%utorul unui instrumentar ade'at tipurilor de dei!ii. (2 Implementarea
dei!iei Daa am deis e anume ar trebui sa se intample pentru a o problema sa poata (i
re!ol'ata) urmea!a sa deidem and) um si ine trebuie sa (aa eea e este de (aut. Este
(oarte important a inainte de a tree la implementarea solutiei) sa stabilim ine este
responsabil u anumite atiuni legate de implementare si um 'om obtine in(ormatii prin are sa
apreiem a proesul de implementare deurge oret. Transpunerea in 'iata a dei!iei este o
etapa deosebit de importanta are trebuie pregatita u multa atentie. Implementarea dei!iei
presupune un ansamblu de atiuni onertate ale deidentului si ompartimentelor impliate
diret in aparitia problemei dei!ionale si in apliarea solutiei adoptate. 4na din problemele
imporatnte este transmiterea dei!iei atre ei are urmea!a sa o exeute. In aest sens
deidentul trebuie sa o moti'e!e a ea sa de'ina aesibila) inteleasa si aeptata. Dei!iile
odata elaborate si adoptate trebuie) in primul rand) sa a%unga in timp util si in (orma lor autentia
de la onduator la exeutant si) in al doilea rand) prin masurile oprati'e e se iau de atre
organele reeptoare u spri%inul onduerii sa (ie imediat transpuse in pratia. 7entru a asigura
implementarea solutiei adoptate este neesara stabilirea unui plan de implementare are sa
ontina toate etapele neesare) sarinile si atributiile) programarea lor in timp si persoanele
responsabile pentru (ieare dintre ele) resursele neesare) modul de asigurare) termene
generale si partiale. Nrupul trebuie sa mai disute despre obstaolele are se pot intre'edea.
Numai ast(el se poate a%unge la stabilirea modului de implementare a solutiei si de urmarire a
(elului in are se reali!ea!a. Tot in aeasta etapa se stabiles (ormele si metodele de ontrol
pri'ind exeutarea dei!iei) in inerarea de a on'inge si implia pe altii in implementarea
solutiei. Este de asemenea neesara urmarirea des(asurarii implementarii solutiei. *e delega)
daa este a!ul) responsabilitati si se prei!ea!a aile de transmitere a (eedba<#ului. Dupa
implementarea solutiei) aelasi grup trebuie sa aloe timp pentru disutarea re!ultatelor
obtinute. In urma aestei anali!e ar putea re!ulta a au aparut probleme a aror re!ol'are
presupune repetarea (a!elor amintite. De asemenea) se pot trage onlu!ii in legatura u
e(iaitatea des(asurarii proesului de dei!ie) eea e onstituie un prim pas la per(etionarea
aestuia. Nii o dei!ie nu poate (i onsiderat/ bun/ da/ ea e0uea!/ 3n prati/. Modul 3nare
:lurea!/; e(eti' dei!ia 'a depinde de ei are o 'or trans(orma 3n a&iune.7entru a dei!ia
s/ poat/ (i e(eti' reali!at/) ondu/torul trebuie s/ de!'olte un plan de implementare a ei) 3n
are s/ (ie spei(iate proedurile spei(ie de a&iune)responsabilitatea persoanelor impliate)
modalit/&ile de omuniare a dei!iei+ strategiilede moti'are a oamenilor a(eta&i de dei!ie
et.Deidentul 'a trebui s/ determine u prei!ie e) 5nd) um 0i ui este neesar s/omunie
in(orma&iile u pri'ire la dei!ia luat/.A deide e trebuie s/ omunii impli/ sele&ionarea 0i
transmiterea aelor in(orma&ii are au rele'an&/ pentru oamenii e 'or a&iona.$alitatea
proesului dei!ional depinde 0i de oamenii are o 'or pune 3n prati/)de modul 3n are ei
3n&eleg dei!ia 0i o aept/. 7artiiparea 3n proesul de luare a dei!iei Institutul Britani de
Management 11LJJ2 de(ine0te partiiparea a (iind :pratia prin are anga%a&ii iau parte la
dei!iile onduerii 0i ea este ba!at/ pe presupusa existen&/a unei omunit/&i de interese ale
anga%a&ilor 0i onduerii 3n promo'area planurilor petermen lung ale 3ntreprinderii 0i ale elor e
lurea!/ 3n ea;.On a!ul de (a&/ onsider/m oneptul de partiipare a re(erindu#se
ladisponibilitatea 0anselor 0i a gradului de impliare a membrilor de r5nd dintr#oorgani!a&ie 3n
proesul de luare a dei!iei.7rinipalele a'anta%e ale partiip/rii resute a anga%a&ilor 3n
proesul dei!iei"a2 3nura%ea!/ identi(iarea aestora u suesul organi!a&iei prin rearea
unor rela&ii 3mbun/t/&ite de mun/+ b2 r/spunde aspira&iilor oamenilor de a#0i putea (ormula
opiniile u pri'ire lae'enimentele are le a(etea!/ ati'itatea ontribuind) totodat/) la re0terea
satis(a&iei 3nmun/+ Metodele 0i strategii dei!ionale 12 Modelul lasi de luare a dei!iei 6
:modelul ra&ional 6 ompre.ensi';1Lindblom) 1LEL+ *imon) 1LIE2 al :ra&ionalit/&ii erte; 1Uam(ir)
1LLG2+ :abordareamanagerial/; 1Rosenbloom) 1LKI2`premisa" aentuarea ra&ionalit/&ii 3n
luarea dei!iei) respeti' a proieta ostrategie are s/ simpli(ie sarina deidentului de a alege
ea mai bun/ alternati'/ din5te'a posibile prin" reduerea num/rului de alternati'e e trebuie
onsiderate+ reduerea num/rului de 'alori e trebuie e'aluate 3n alegerea uneia din maimulte
alternati'e disponibile+ existen&a unei garan&ii / deidentul 0tie s/ (a/ o alegere ra&ional/+
(urni!area unei antit/&i su(iiente de in(orma&ii pentru seletarea uneialternati'e. `strategia
dei!ional/ spei(i/ aestui model este tipi birorati/.8. Modelul plani(i/rii (ormale
ompre.ensi'e in'o/) de asemenea)ra&ionalitatea) onsiderat/ 3ns/ 3n sensul eonomi al
termenului) respeti' atingereasistemati/ a sopurilor statuate 3n termeni prei0i) antitati'i
1Neorge *teiner) 1LIL+Mint!berg) 1LJJ2. `un proes de luare a dei!iei antiipati'e 3mpletirea
planurilor pe termen surtu ele pe termen lung trebuie a'ute 3n 'edere s.imb/rile de mediu
1de gu'ernare2 @2 Modelul antreprenorial de luare a dei!iei" aent nu pe re!ol'area de
probleme) i pe ino'are" /utarea permanent/ aunor oportunit/&i 6 :spiritul 3ntreprin!/tor;+
puterea este entrali!at/ 3n re/rile ondu/torului organi!a&iei+ personalitatea antreprenorial/"
lider puterni+ imaginati'+ reati'+.arism/+ putere de in(luen&/+ planul strategi de luare a
dei!iei exist/ sub (orma unui :plan personali!at de ata; are este dat de propria perspeti'/ a
antreprenoruluiu pri'ire la dire&iile de (un&ionare a organi!a&iei 6 strategiaondu/torului
onst/ 3n asumarea risului 3n ondi&ii de inertitudine `a&iunile unei personalit/&i de aest tip
sunt moti'ate) 3n prinipal) deneesitatea de autoreali!are) eea e determin/ proietarea
propriilor sopuri 3n obieti'ele organi!a&ionale. Ralp. *togdill 11LJ?2 liderul este arateri!at
printr#un puterni imbold deasumare a responsabilit/&ii 0i reali!are a sarinii) 'igoare 0i
perse'eren&/ 3n urm/rireasopurilor) spirit (erm 0i originalitate 3n re!ol'area problemei) imbold 3n
exeritareaini&iati'ei 3n situa&ii speiale) 3nredere 3n sine 0i un sim& al identit/&ii personale)
doritor de a aepta onsein&ele dei!iei 0i a&iunii) preg/tit pentru a absorbi
stresulinterpersonal) bine'oitor 3n tolerarea (rust/rii 0i am5n/rii) apabil de a
in(luen&aomportamentul altor persoane 0i apabil de a strutura sistemele de intera&iuni
soiale.?2 Modelul inrementalist de luare a dei!iei # :modelul adaptati'; sau:modelul ra&ional#
adaptati';" reali!area unor sopuri 3n mod etapi!at prin adaptarea la mediu+ reali!area
onsensului 3n luarea unei dei!ii+ prati/) negoierea u mediul" ontrate) on'en&ii+ dei!iile
sunt luate 3n pa0i seriali) inrementali 1res/tori2 politia pa0ilor m/run&i) solu&iile nu trebuie s/
(ie prea di(erite de status#cuo#ul existent.
BILET DE EXAMENARE Nr._1E__
1. Personalitatea conducatorului. Teorii ale liderismului.
$ondu/torul 3n proesul de onduere trebuie s/ posede unele alit/&i) uno0tin&e 0i aptitudini
spei(ie. *i aestea sunt" inteligen&a) memoria) spiritul de obser'a&ie) apaitatea de
onentrare) s/n/tatea) araterul) uno0tin&e ale teoriei onduerii) apaitatea de a deide)
dorin&a de a ondue) apaitatea de a risa 1.ib!uit2.
Ast(el este (oarte important a un onduator s/ 3ntruneas/ ini alit/&i" apaitatea de a
ondue) ooperare) on0tiinio!itate) urio!itate 0i reati'itate.
Nenerali!5nd apait/&ile) alit/&ile 0i uno0tin&ele neesare unui ondu/tor modern) sa'antul
(rane! M. Bo'er) e'iden&ia!/ urm/toarele arateristii ale ondu/torului e(iient"
# onsider/ timpul a ea mai pre&ioas/ resurs/ de are dispune) 0i aut/ s/#0i (oloseas/
timpul ra&ional 1nu (ae risip/ 0i din timpul subalternilor2+
# mune0te alm) 3n ritm uni(orm) (/r/ perioade de agita&ie 0i de st/ri inerte+
# mune0te u pasiune) u pl/ere 0i u 3nredere in tot e (ae) lurea!/ mai mult 0i mai
e(iient a subalternii 13ns/ nu#0i sile0te subalternii s/ lure!e (/r/ 3ntrerupere2+
# este (erm 1prinipial2 bn luarea dei!iilor+
# identi(i/ problemele 0i urm/re0te re!ol'area lor 5t mai operati'/+
# nu abandonea!/ re!ol'area problemelor aparent insolubile) i le urm/re0te onse'ent)
a0tept5nd momentul oportun re!ol'/rii lor+
# prati/ o onduere sistemati/) 3n adrul /reia este oupat prioritar de luarea unor dei!ii
%uste) obieti'e 3n problemele de personal 1(olose0te metode de stimulare 0i da/ e neesar de
pedeaps/2.
On opo!i&ie (a&/ de Bo'er) speialistul M. MurrV e'iden&ia!/ ele mai (re'ente arateristii ale
ondu/torului ine(iient"
# nu reunoa0te 0i nu#0i asum/ r/spunderea pentru propriile gre0eli) d/ 'ina pe subalterni) pe
olegi) pe 0e(i et.+
# nu este siner # 3n sensul / 30i laud/ subalternii 3n pre!en&a lor 0i 3i riti/ 3n absen&/) nu
aept/ ritia subalternilor) 3i pedepse0te pentru riti/+
# pre(er/ oamenii de are are ne'oie 0i de are se ser'e0te+
# (ae promisiuni pe are nu le respet/ 0i pe are nii nu se g5nde0te s/ le respete+
# se es.i'ea!/ de la re!ol'area problemelor di(iile) a0teapt/ re!ol'area lor de /tre subalterni)
organele superioare de onduere et.+
# este un mi tiran) 3n rela&iile u subalternii 0i un ,piti, u 0e(ii+
# ia dei!ii ontraditorii) deseori 3i lipse0te onse'en&a 3n onduere+
# nu#l interesea!/ problemele 0i preoup/rile subalternilor) starea lor su(leteas/+
# se limitea!/ numai la riti/) (/r/ a apreia 0i l/uda orespun!/tor re!ultatele bune ale
olaboratorilor s/i) nu rede 3n apait/&ile lor+
# nu#0i in(ormea!/ olaboratorii asupra inten&iilor sale) nu 30i argumentea!/ on'ing/tor
dei!iile+
# nu#0i ap/r/ subalternii) 5nd ae0tia sunt ritia&i neobieti') sau 5nd au e'ident dreptate.
On aeea0i dire&ie de apreiere a e(iien&ei ondu/torului) T. =arns'ort. onsider/ / un
ondu/tor trebuie s/ posede trei alit/&i prinipale) pe are s/ 0i le per(e&ione!e ontinuu+
# uno0tin&e su(iiente pentru a (i apabil s/ 'eri(ie alitatea in(orma&iilor 0i a dei!iilor luate
1uno0tin&e pro(esionale2+
# inteligen&a personal/+
# 3mbinarea autorit/&ii (ormale 0i ne(ormale 1ondu/tor#lider2.
On eea e pri'e0te '5rsta 0i anume in(luen&a ei asupra apait/&ilor de ondu/tor) 3ntre
sa'an&i) oameni pratii p/rerile sunt ontraditorii.
2. "odalitati de mecanisme, facultatile cognitive ale conducatorului de adoptare a
deciziilor.
Adesea)decizia este e.i'alent/) da/ nu .iar on(undat/) u proesul de ansamblu al
onduerii. Tendin&a nu este 3nt3mpl/toare) ea deri'3nd din alitatea dei!iei de a (i momentul
esen&ial) puntul#.eie al onduerii. De(ini&ia ea mai simpl/ pe are o putem da este"decizia
reprezint+ solu,ia adoptat/ de un sistem 1persoan/) grup) organi!a&ie2 pentru re!ol'area unei
probleme. A0adar) este important s/ se unoas/" (atorii are in(luen&ea!/ .ot/r3rile pe are le
ia un manager 0i modul 3n are poate lua aeste .ot/r3ri.
-eciziile repre!int/ momente urente ale 'ie&ii. De !ei de ori pe !i uneori) lu/m dei!ii mai
mult sau mai pu&in importante) mai mult sau mai pu&in e'idente) 3n pri'in&a 'ie&ii personale) a
(amiliei) a programului din !iua respeti'/) a ump/r/turilor pe are le (aem) sau a 'iitorului. On
'ia&a otidian/ proesul a de'enit at3t de automati!at din au!a lipsei de timp 3n3t nii nu mai
sesi!/m / are lo un ast(el de proes 6 sau) da/#l sesi!/m) uit/m instantaneu meanismul
dup/ are s#a des(/0urat. On mare m/sur/ reu0ita 3n 'ia&/ depinde de (ormarea apait/&ii de a
lua .ot/r3ri orete 0i 3n timp util. La (el) 0i reu0ita unei a(aeri depinde de capacitatea
managerului de a lua dei!ii orete 0i la timp.
Dei) capacitatea de a lua decizii trebuie eduat/ 3n mod on0tient) de!'oltat/ dup/ un model
potri'it. 4na din /ile are pot (i urmate este ea pre!entat/ aii" (a!a pre#dei!ional/ 1diagno!a
0i progno!a2 preg/tes terenul pentru a to&i (atorii are inter'in 3n momentul .ot/r3rii 10i
prinipiile) s#ar putea ad/uga2) s/ (ie unosu&i 0i (ormula&i lar. De ele mai multe ori) decizia
reprezint+ o provocare. De ele mai multe ori) .iar managerii pruden&i) are au /utat s/ aib/
o 'i!iune strategi/ sau s/#0i (a/ o plani(iare mai strit/ a obieti'elor 0i onduitei) au surpri!e
3n momentul on(runt/rii u situa&iile reale. $u alte u'inte :sooteala de aas/; nu se
potri'e0te u starea de (apt) eea e poate r/sturna 3ntreaga plani(iare 0i perspeti'/ asupra
obieti'elor .
Exemple"
Dup/ o perioad/ de luru intens) de mai multe ore) la un proiet important) managerul
simte c+ eficien,a i s#a diminuat 0i ar (i ne'oie de o pau!/. Ons/ termenul limit/ e
aproape 0i nu e sigur / pau!a nu ar repre!enta de (apt o :e'adare; dup/ are s#ar
3ntoare greu la luru. $e e mai bine s/ (a/D
4n reporter are tomai a sris un artiol de(a'orabil la adresa organi!a&iei se pre!int/
u 3nt3r!iere pentru un inter'iu programat 3n prealabil. "anagerul ar 'rea s/#i aorde
totu0i inter'iul) a s/ pre'in/ trans(ormarea in(orma&iilor din pres/ 3ntr#o ri!/ mediati/)
dar trebuie s/ mearg/ la o 0edin&/ u departamentul de ontabilitate. $um trebuie s/
proede!eD
4nul din 0e(ii de departament este o persoan/ (oarte apabil/) dar obi0nuie0te s/ 'in/ la
managerul general cu probleme de interes minor. On plus) obi0nuie0te s/ ear/
3ntre'ederi atuni 3nd sunt plani(iate de%a alte 3nt3lniri sau 0edin&e. "anagerul ar 'rea
s/ nu mai piard/ timp u probleme minore) (/r/ s/ 3n.id/ analele de omuniare u
persoana 3n au!/.
$e trebuie s/ (a/D $um se rea&ionea!/ oret 3n ast(el de situa&iiD $e dei!ii trebuie luateD$e
sentimente tre!es aeste dei!iiD
R/spunsul este relati' simplu. :=ieare s/pt/m3n/ sau !i din 'ia&/ onstituie un teritoriu
neexplorat. 1d2 *untem para0uta&i pe un teritoriu neunosut 0i) .iar da/ .arta rutier/ pe
are ne#am (/ut#o poate (i de (olos) abilitatea de a ne desura e(iient depinde) 3n mare
m/sur/) de (or&a busolei noastre interne.;@ Integritatea moral/ 3n momentul op&iunii este ea
mai important/ 0i se ob&ine pe ba!a prinipiilor despre are aminteam 3n Etape 0i prinipii ale
managementului a(aerilor . Despre integritatea 3n momentul dei!iei) indiatorul este unul
psi.ologi" da/ starea la s(3r0itul !ilei este una de (rustrare) epui!are) insatis(a&ie) stres)
3nseamn/ (ie / busola moral/ are unele :de(e&iuni;) (ie / obieti'ele 0i timpul nu sunt
administrate a0a um trebuie. On aest a! (ie trebuie reonstruite metodele prin are se iau
.ot/r3rile) (ie trebuie reorgani!at timpul 0i situate obieti'ele 3n ordinea priorit/&ilor.
BILET DE EXAMENARE Nr._1I__
1. Forme, modalitati de influienta in activitatea conducatorului.
./01 1.2
2. Teoriii ale conducerii.
./01 11.1
BILET DE EXAMENARE Nr._1J__
1. Tipologii ale persoanelor subordonate.
$ategoria de anga%ati axa&i pe erin&e)pentru are arateristiile erin&elor pe are le au de
indeplinit la loul de muna repre!inta eea e este esential din punt de 'edere pro(esional
este arateri!ata de o ne'oie stringenta de a (ae eea e le plae) iar indeplinirea u suess
a sarinilor le o(era satis(atia pro(esionala. *unt ategoria ideala de anga%ati are se implia u
pasiune si entu!iasm si sunt antrenati de dorinta de a se de!'olta pro(esional at mai mult+
reepti'i si entu!iasti in a utili!a (ieare experienta pentru a se de!'olta atat pro(esional) at si
personal) prin prisma relatiilor interpersonale pe are le stabiles.Aeste persoane 'or simti in
permanenta ne'oia de de!'oltare) de noutate) de a (ae mai mult si a nu se limita doar la
sarinile atribuite. Ei simt ne'oia unui aport personal)dorind sa aiba o 'i!iune de ansamblu
asupra business#ului din are (a parte. Aeste persoane au obieti'e bine stabilite in eea e
pri'este ariera) sunt (oarte ambitioase si onstiinioase) isi asuma u usurinta responsabilitati.
7entru ei per(ormantele pro(esionale ontribuie la satis(atia personala.
La pol opus) intalnim ategoria de anga%ati pentru are ati'itatile pro(esionale repre!inta doar
un instrument are sa le asigure un trai deent. Aeasta tipologie pri'es %obul a pe o
neesitate) isi indeplines sarinile pentru a Fine'a trebuie sa le (aa;) insa nu sunt moti'ate
de arateristiile aestora. 7ersoanele din aeasta ategorie onsidera muna un sop mai
mult deat o 'aloare si nu sunt orientate atre impliare. A'anta%ul aestei tipologii de anga%ati
este aela a gestionea!a mult mai bine (rustrarile pro(esionale din au!a ni'elului sa!ut de
impliare emotionala+ ating adesea un ni'el de pla(onare)e due la onseinte ne(a'orabile
mai ales pentru ei a(lati la ineput de ariera din priina (aptului a pe termen lung) odata u
atingerea maturitatii si a s.imbarii setului personal de 'alori atrage dupa sine e(ete noi'e
asupra 'ietii personale.
Literatura de speialitate) prin intermediul lui R. Rodson 3n lurarea Xor<plae Be.a'iors. Xor<
and Aupations din anul 1LL1) (ae re(erire la di.otomia omportamentului anga%atului 3n
organi!a&ie. $on(orm aestei teorii) 3n organi!a&ii putem 'orbi de existen&a a trei tipuri distinte
de anga%a&i" anga%a&i alinia&i sopurilor organi!a&iei 1denumi&i de /tre literatura de speialitate
:good soldiers;2) anga%a&i alinia&i propriilor sopuri 1denumi&i de /tre literatura de speialitate
:smoot. operators;2 0i sabotori 1denumi&i de /tre literatura de speialitate :saboteurs;2.
7entru anga%a&ii alinia&i sopurilor organi!a&iei) arateristia prinipal/ a omportamentului sau
onsta in aeea a sopurile oupa&ionale ale aestei ategorii se on(unda u sopurile
organi!a&iei. Anga%a&ii din aeasta ategorie nu onep p/r/sirea organi!a&iei) iar 3n a!ul 3n
are ae0tia (a obietul proedurii onedierii) e'enimentul 'a produe e(ete psi.ologie
pro(unde.
On situa&ia anga%a&ilor alinia&i propriilor sopuri) ae0tia 0i#au p/strat 'ii propriile 'alori) interese)
obieti'e) neinternali!5ndu#le pe ele ale organi!a&iei 3n are 30i des(/0oar/ ati'itatea.
Onetarea ontratului indi'idual de mun/) expresie a 'oin&ei anga%atului apar&in5nd aestei
ategorii omportamentale) se reali!ea!/ 3n momentul 3n are adrul organi!a&ional nu mai
o(er/ ondi&iile neesare 3ndeplinirii obieti'elor de arier/ ale aestuia. La ni'elul anga%atului
inter'ine ast(el un sentiment de pla(onare) sentiment e due la denun&area unilateral/ a
ontratului indi'idual de mun/.
On a!ul anga%a&ilor 3nadra&i 3n ategoria sabotorilor) simpla demisie poate (i pri'ita a un
aspet omportamental po!iti'. Imaginea lasi/ a anga%atului sabotor este aeea a unui indi'id
are nu adopt/ nii sopurile organi!a&iei 0i nu este nii orientat spre atingerea propriilor
sopuri. Tiparul aestui anga%at este aela al unui neadaptat) aesta adu5nd u sine un
oareare ris) 3n sensul 3n are omportamentul ra&ional al anga%a&ilor alinia&i propriilor sopuri
poate (i entrat sopurilor organi!a&iei 3n urma unei dei!ii on0tiente 0i mature) e poate a'ea
arater merantil) 3n timp e spiritul lipsit de au!/ al sabotorilor nu poate (i abordat ra&ional
sau integrat prin negoiere sau mediere.E(orturile de negoiere sau mediere 'enite din partea
anga%atorului poate a'ea a e(et delan0area de omportamente de'iante la ni'elul
sabotorilor. Mani(est/rile extreme ale aestor omportamente pot due .iar la
nereunoa0terea sau subminarea autorit/&ii superiorilor) 'iolarea regulamentului de ordine
interioar/ 0i distrugerea inten&ionat/ a bunurilor organi!a&iei.
T ipologii omportamentale ale subalternului
1.ategoria elor are a(irm/ :eu 0tiu tot,. 3n aest a!) subalternul 3n lo s/ aepte /utarea
de solu&ii) are tendin&a a le impune pe ale lui) 5t 0i tendin&a de a re!ol'a problemele de ser'iiu
3n maniera proprie) ignor5nd deseori posibilitatea de a (i a%utat u alte solu&ii per(ormante) dar
are nu#i apar&in. $5nd ai de#a (ae u asemenea subalterni :atot#unos/tori, trebuie s/#i
omba&i u propria modestie 0i propria r/bdare. At5t timp 5t el este :plin de sine, 0i 30i ador/
propriile idei) este mai bine s/ (ie l/sat 3n pae. Dar uneori se reomand/ 3n asemenea situa&ii
0i adoptarea unei :agresi'it/&i, reduse pentru do'edirea erorii subalternului.On aest a!) da/
do'ede0ti / e0ti mai ompetent de5t el 3n au!/) 3n mod sigur) 30i 'a pune singur la 3ndoial/
alit/&ile sale de atotunos/tor.
8. :red / 0tiu) dar s/ mai 'edem, sau ne3nre!/torii+ subalternul nu este prea on'ins de
propriile limite) dar le presupune. 4n asemenea subaltern este :des.is,) dar uneori nu are
su(iiente moti'e de 3nredere 3n el. Ast(el de persoane au idei proprii) iar prin dialogul purtat u
ei se pot desoperi uneori solu&ii nea0teptate de re!ol'are a unor sarini di(iile.$u aeast/
ategorie de subalterni) 0e(ul trebuie s/ men&in/ un dialog loial 0i siner 3n mod permanent)
deoaree puntele de 'edere di'ergente pot (i u0or a%ustate.
@.:eu nu unos nimi) dar nii nu m/ interesea!/, sau indi(eren&ii. 4n asemenea subaltern are
deseori aerul unui om serios) bine preg/tit) dar plitisit.7entru a reu0i per(orman&e u asemenea
oameni) e bine s/ ne apropiem de ei 0i s/#i antren/m 3n ati'itate) gener5ndu#le dorin&a de
onlurare.7rin men&inerea unui ontrol str5ns 0i permanent asupra lor) le sesi!/m e'olu&ia
mentalit/&ilor 0i 3ndrept5ndu#i 'om reu0i s/#i e(iienti!/m.
Anga%atul (loarea soarelui#In prea%ma *e(ului 1*oarele2 stralueste) il sustine) il aplauda) il
sustine indi(erent de ineptiile debitate) extrem de empati pare a este intotdeauna pe Faeeasi
lungime de unda; u aesta. $and apune soarele) isi intoare orola inspre pamant din 8
moti'e"
nu are g.idul luminos are sa#l oordone!e 1nu stie ePumPand sa atione!e2
il napadeste un puterni sentiment de %ena) rusine (ata de olegii lui simtindu#se
'ulnerabil in (ata aestora in perioada Fnoptii;
Mi!and pe omportamentul sau mimeti aest tip de anga%at poate (i e(iient daa are sansa sa
intalnesa la ineputul arierei sale onduatori ompetenti.
nga!atul ghiocel-*pre deosebire de F=loarea *orelui; este nesigur in toate irumstantele) sta
tot timpul u apul apleat) omplexat. Este anga%atul temator la are (untionea!a atat de
e(iient moti'atia negati'aS In perioadele de reesiune eonomia nu 'a dormi) nu se 'a .rani
su(iient) nu se 'a buura de 'iata imaginandu#se ator prinipal in ele mai negre senarii.
7oate (i sal'at daa are sansa integrarii intr#o e.ipa extra'ertita) trebuie sa ai gri%a sa#i sporesti
inrederea in propria persoana" poate (i deosebit de ompetent in domeniul sau) o(era#i sansa
sa in(loreasaS
e*ubalternul pupinurist. =ae orie pentru a ura pe sara iera.i/) 3n o.ii 0e(ului) el
pu&in. Ol perie pe 0e(uf de 0apte ori pe !i) .iar da/ nu are pi de sam/.
e*ubalternul 3mb5rlig/tor. Bag/ str5mbe oriui) la orie or/) pentru a re0te 3n o.ii 0e(ului)
pentru a#i denigra pe eilal&i. De ele mai multe ori (ae asta din pasiune) nu neap/rat din
interes. Numaf a0a) de#al drauf.
e*ubalternul sla'. E tipul de anga%at (an al (ilmelor ameriane u milit/rie. Oi plae s/
m/ture 0e(ul u el pe %os) s/ &ipe la el (/r/ moti') iube0te s/ (ie apelat u ad%eti'e de genul
Fr/ane; ori Fgorobete;. 7oate (i denumir le%er 0i subalternul de tip maso.ist.
e*ubalternul turn/tor. _sta toarn/ orie) orie 'ede sau aude) orie a au!it la al&ii sau i s#a
po'estit) am tot e#i poate (ae pe pla 0e(ului.
e*ubalternul tip Fba pe#a m/sii;. Arun/ u noroi 3mpotri'a elorlal&i) 5t de mult poate) 3i
b5r(e0te pe toti 0i arun/ asupra tuturor orie 'in/) pentru a 0e(ul s/ nu obser'e 5t de
dobito este el) de (apt.
F*ubalternul doil#(rios. _sta) s/raul) da/ ar a'ea un 0e( oret) e.idistant) ar mai
/p/ta 0i el ni&i/ uloare 3n obra%i. Dar pentru / nu are ura% s/ 3n(runte 0e(ul) (ae 0i el pe
stru&ul pentru a nu i se (ae r/u) 3n a0teptarea unor !ile mai senine.
e*ubalternul oret. O0i (ae meseria u on0tiinio!itate) (/r/ 'iii la loul de mun/. Are
apaitatea de a#i 3ndruma 0i pe al&ii mai slabi pro(esional de5t el) (/r/ a le adresa u'inte
grele. On rela&ia u 0e(ul 30i asum/ risul de a#i atrage aten&ia da/ gre0e0te) 0i 30i sus&ine
totdeauna puntul de 'edere atuni 5nd onsider/ / are dreptate. 7e ale de dispari&ie.
Toate aeste tipuri de personalit/&i e apar prin (abriile) u!inele) 3ntreprinderile 0i
orpora&iile de pe la noi sunt obser'ate de mine de#a lungul elor 5&i'a ani 1'reo un0pe2 de
5nd munes 0i eu pentru patrie. Nu le#am opiat de pe ni/ieri) nu m#am inspirat de pe
net) sunt onstat/rile mele proprii) 0i sunt tipurile de oameni de are eu m#am lo'it) 'r5nd#
ne'r5nd.
2. Personalitatea conducatorului. Teorii ale liderismului.
$ondu/torul 3n proesul de onduere trebuie s/ posede unele alit/&i) uno0tin&e 0i aptitudini
spei(ie. *i aestea sunt" inteligen&a) memoria) spiritul de obser'a&ie) apaitatea de
onentrare) s/n/tatea) araterul) uno0tin&e ale teoriei onduerii) apaitatea de a deide)
dorin&a de a ondue) apaitatea de a risa 1.ib!uit2.
Ast(el este (oarte important a un onduator s/ 3ntruneas/ ini alit/&i" apaitatea de a
ondue) ooperare) on0tiinio!itate) urio!itate 0i reati'itate.
Nenerali!5nd apait/&ile) alit/&ile 0i uno0tin&ele neesare unui ondu/tor modern) sa'antul
(rane! M. Bo'er) e'iden&ia!/ urm/toarele arateristii ale ondu/torului e(iient"
# onsider/ timpul a ea mai pre&ioas/ resurs/ de are dispune) 0i aut/ s/#0i (oloseas/
timpul ra&ional 1nu (ae risip/ 0i din timpul subalternilor2+
# mune0te alm) 3n ritm uni(orm) (/r/ perioade de agita&ie 0i de st/ri inerte+
# mune0te u pasiune) u pl/ere 0i u 3nredere in tot e (ae) lurea!/ mai mult 0i mai
e(iient a subalternii 13ns/ nu#0i sile0te subalternii s/ lure!e (/r/ 3ntrerupere2+
# este (erm 1prinipial2 bn luarea dei!iilor+
# identi(i/ problemele 0i urm/re0te re!ol'area lor 5t mai operati'/+
# nu abandonea!/ re!ol'area problemelor aparent insolubile) i le urm/re0te onse'ent)
a0tept5nd momentul oportun re!ol'/rii lor+
# prati/ o onduere sistemati/) 3n adrul /reia este oupat prioritar de luarea unor dei!ii
%uste) obieti'e 3n problemele de personal 1(olose0te metode de stimulare 0i da/ e neesar de
pedeaps/2.
On opo!i&ie (a&/ de Bo'er) speialistul M. MurrV e'iden&ia!/ ele mai (re'ente arateristii ale
ondu/torului ine(iient"
# nu reunoa0te 0i nu#0i asum/ r/spunderea pentru propriile gre0eli) d/ 'ina pe subalterni) pe
olegi) pe 0e(i et.+
# nu este siner # 3n sensul / 30i laud/ subalternii 3n pre!en&a lor 0i 3i riti/ 3n absen&/) nu
aept/ ritia subalternilor) 3i pedepse0te pentru riti/+
# pre(er/ oamenii de are are ne'oie 0i de are se ser'e0te+
# (ae promisiuni pe are nu le respet/ 0i pe are nii nu se g5nde0te s/ le respete+
# se es.i'ea!/ de la re!ol'area problemelor di(iile) a0teapt/ re!ol'area lor de /tre subalterni)
organele superioare de onduere et.+
# este un mi tiran) 3n rela&iile u subalternii 0i un ,piti, u 0e(ii+
# ia dei!ii ontraditorii) deseori 3i lipse0te onse'en&a 3n onduere+
# nu#l interesea!/ problemele 0i preoup/rile subalternilor) starea lor su(leteas/+
# se limitea!/ numai la riti/) (/r/ a apreia 0i l/uda orespun!/tor re!ultatele bune ale
olaboratorilor s/i) nu rede 3n apait/&ile lor+
# nu#0i in(ormea!/ olaboratorii asupra inten&iilor sale) nu 30i argumentea!/ on'ing/tor
dei!iile+
# nu#0i ap/r/ subalternii) 5nd ae0tia sunt ritia&i neobieti') sau 5nd au e'ident dreptate.
On aeea0i dire&ie de apreiere a e(iien&ei ondu/torului) T. =arns'ort. onsider/ / un
ondu/tor trebuie s/ posede trei alit/&i prinipale) pe are s/ 0i le per(e&ione!e ontinuu+
# uno0tin&e su(iiente pentru a (i apabil s/ 'eri(ie alitatea in(orma&iilor 0i a dei!iilor luate
1uno0tin&e pro(esionale2+
# inteligen&a personal/+
# 3mbinarea autorit/&ii (ormale 0i ne(ormale 1ondu/tor#lider2.
On eea e pri'e0te '5rsta 0i anume in(luen&a ei asupra apait/&ilor de ondu/tor) 3ntre
sa'an&i) oameni pratii p/rerile sunt ontraditorii.
On general 3ns/ ultimii ani mar.ea!/ pe plan mondial o re0tere a ponderii personalului de
onduere t5n/r 1@G#?G ani2) 3n unele 3ntreprinderi din &/rile de!'oltate a 3neput s/ se utili!e!e
pratia treerii unor adre de onduere de ni'el superior e au dep/0it '5rsta de ?G#?E ani la
posturi de onsilieri) (olosindu#le experien&a) uno0tin&ele) intui&ia) bunul sim&) atribuind posturile
de onduere adrelor tinere) p5n/ la @G de ani) 3ns/ aeasta nu este o lege) sunt mul&i
ondu/tori e(iien&i 0i la EG) IG) JG de ani.
BILET DE EXAMENARE Nr._1K__
1. Meanisme ale dinamiii organi!atiei.
9EUI BILET E.8
2. %tructura psihosociala a grupului.
$eretarile teoretie e'identia!a existenta a patru ategorii prinipale de strutura psi.osoiale
de grup" strutura soioa(eti'a 1proesele pre(erentiale2) strutura omuniatiei 1proesele de
omuniatie2) strutura puterii 1 proesele de in(luenta2 si strutura ati'itatii 1proesele de
reali!are a sarinii2. La aeasta adaugam alte doua ategorii are au o importanta ma%ora
asupra (ormarii si e'olutiei grupului a sistem soial" strutura moti'ational#atitudionala si
strutura partiipati'#axiologia. 4nul dintre ei mai importanti (atori ai dinamiii de grup il
repre!inta relatiile soioa(eti'e are se de!'olta intre membri) ina din primele momente ale
intilnirii lor. Aeste relatii pot imbraa (orma atratiei) respingerii sau indi(rentei.
*trutura omuniatiei 6 omuniarea repre!inta onditia esentiala a (untionarii oriarui sistem
soial si a des(asurarii ati'itatilor prin are se reali!ea!a sarina onstituti'a. 7rinipalele
aspete abordate se re(era la strutura si dinamia ati'itatii de omuniare in adrul grupurilor)
sursele de bloa% a omuniarii) arateristiile retelelor de omuniatie si in(luenta aestora
asupra ati'itatii grupale) (untiile omuniarii in 'iata de grup si e(etele sale asupra relatiilor
interpersonale.
*trutura autoritatii exprima ierar.i!area (ormala sau in(ormala a membrilor unui grup. $ei mai
importanti (atori psi.osoiali are determina gradul de autoritate al unui membru sunt" statutul
soiometri+ ompetenta pro(esionala si po!itia (ormala in ierar.ia grupului.
*trutura sarinii ete (atorul are orientea!a si struturea!a ati'itatea grupului si in raport u
are se apreia!a per(ormanta. Este totalitatea relatiilor (untionale dintre membrii grupului)
impuse de des(asurarea optima a ati'itatii de reali!area a obieti'ului propus.
BILET DE EXAMENARE Nr._1L__
1. Cultura grupala.
X. Bion a 'orbit despre gindirea de grup) a despre proesul de (ormare a onsensului) a unei
solutii generale sau a unei dorinte arateristie aeluiasi grup. Neatind la aeasta) gindirea de
grup ar putea (i in on(lit u parerea indi'iduala) pro'oind %ena) (urie et.
*trutura grupului are apare din interatiunea grupului si dorintelor indi'iduale) Bion a numit#o
ultura grupala. 7rin urmare) ultura repre!inta (untia gindirii grupale dintre dorinta grupului
impersonal si dintre dorinta anumitor indi'i!i. Ast(el) ipote!ele de ba!a existente in grup) are
limitea!a in ea gindirea grupala) se a(la la ba!a ulturii grupului. Totodata) ultura a grupului de
luru) este des.isa pentru oriare idei noi) are orespund pro'oarilor e stau in (ata lor.
$ultura grupala are tendinta de a 'eri(ia ade'arul si de a re!ol'a on(litele prin dialog. Ea
urmareste prin dialog sa redua distrugerea) mentinind in aelasi timp de!'oltarea.
,$ultura este un set de redinte (undamentale despre um este lumea si despre um ar trebui
sa (ie pe are un grup de oameni le impartases si are le determina pereptiile) gandurile)
'alorile si) intr#o anumita masura) omportamentul obser'abil, 1*.ein) 1LLI#b) p. 112.
mai pre!ente in ati'itatea urenta) organi!atiile isi pun aeleasi intrebari) in oglinda. $e ar
trebui sa (aa organi!atia si e ar trebui sa e'ite pentru a anga%atii sai) pro'enind de ele mai
multe ori din tari di(erite) a'and religii siPsau ulturi di(erite sa nu su(ere un so ultural la
interatiunea u olegiiPse(ii si sa per(orme!e on(orm asteptarilor organi!atiei si ale lor
personale.
Din aest punt de 'edere) este important pentru orie ompanie sa isi unoasa indeaproape
trasaturile propriei ulturi organi!ationale pentru a elabora politii si strategii a(late in
onordanta u 'alorile aeptate si impartasite de membrii organi!atiei) pentru a intelege
pereptiile anga%atilor si 'alorile lor si pentru a transmite mesa%e in onordanta u asteptarile
aestora. Dumitru $onstantinesu onsidera ultura organi!ationala a (iind ,un sistem de
norme) on'ingeri) 'alori si asteptari omune are leaga anga%atii unei intreprinderi unii de altii)
reand intre ei semni(iatii impartite.,
$oneptul de ultura organi!ationala se re(era la tot eea e inseamna standarde oleti'e de
gandire) atitudini) 'alori) on'ingeri) norme si obieiuri are exista intr#o organi!atie. In
omponenta ulturala putem distinge unele elemente 'i!ibile um ar (i" omportamente si limba%
omun) ritualuri si simboluri dar preponderent a'em omponente mai putin 'i!ibile" pereptii si
repre!entari despre e e F'aloare; in organi!atie) mituri) standarde empirie despre e
inseamna a muni bine si a te omporta oret) despre Fum se (a lururile pe aii;) et.
$ultura organi!ationala se (ormea!a datorita interatiunilor repetate intre membrii organi!atiei) a
aduerii in omun a redintelor si 'alorilor indi'i!ilor are o alatuies desi exista (atori
modelatori puternii are o partiulari!ea!a um ar (i" stilul de onduere si impliit modul de
luare a dei!iilor) ni'elul de (ormalism) strutura de organi!are) politiile si <noQ#.oQ#ul si mai
toate sistemele are o(era 'aloare si suport unui anumit tip de muna si unui anumit tip de
omportament.
A ultura organi!ationala puternia ar (i aeea in are exista un aliniament puterni la 'alorile si
prinipiile organi!atiei. A organi!atie u o ast(el de ultura nu are ne'oie de sisteme de ontrol
si sisteme biroratie. Aamenii e ompun o ultura puternia nu au ne'oie de indemnuri
suplimentare) aepta de%a neonditionat Fregulile %oului; iar organi!atia reuseste sa (orme!e
un anumit tip de anga%at de!irabil. Din aest moti' nu sunt putini managerii are inteleg
importanta managementului ulturii organi!ationale dar aeasta (iind putin tangibila si di(iil de
masurat de'ine o piatra de inerare are se lasa prea putin in(luentata de di'ersele programe
de modelare a ulturii.
BILET DE EXAMENARE Nr._8G__
1. "odalitati de programare a timpului.
7lani(iarea timpului
Ma%oritatea ele'ilor se pl3ng de penurie de timp. $e se poate (ae realmente pentru a s.imba
situa&iaD On speial aum) 3n prag de examene) 3nd aestea 3ntr#ade'/r neesit/ mult timp) mai
bine !is) relam/ o bun/ organi!are a aestuia. *tabilind are s3nt tiparele omportamentale
spei(ie 0i atitudinile e '/ in(luen&ea!/ apaitatea de a organi!a 0i a programa timpul) pute&i
3nepe re!ol'area problemelor legate de organi!area timpului) repede 0i e(iient) .iar 3n
aeast/ lip/. $ele mai obi0nuite aspete /rora trebuie s/ le aord/m ea mai mare aten&ie
s3nt"
Ne3mp/r&irea obliga&iunilor dup/ priorit/&i
Neprogramarea ati'it/&ilor
Asumarea prea multor responsabilit/&i
Inapaitatea de a spune ,N4,
Nesrierea obieti'elor) 3n 'ederea respet/rii termenilor
Ignorarea (olosirii unui alendar) 3n 'ederea respet/rii anga%amentelor
Inapaitatea de a s.imba priorit/&ile pentru a (ae lo sarinilor mai urgente
Inapaitatea de a renun&a la de!ordine 0i la .3r&oagele inutile
Inapaitatea de a renun&a la tendin&a de a ontrola absolut totul
Inapaitatea de a e'ita am3n/rile
Aestea s3nt aspetele ele mai des 3nt3lnite 3n adrul unei insu(iiente organi!/ri a timpului.
$u to&ii a'em propriile noastre punte slabe) de aeea) trebuie s/ stabilim are s3nt aestea 0i
s/ le 3ndep/rt/m) tre3ndu#le 3ntr#un %urnal de organi!are a timpului. $ele ? se&iuni are ar
trebui s/ le uprind/ %urnalul s3nt"
1. *itua&ia sau ati'itatea
8. $lasi(iarea ei 3n (un&ie de priorit/&i
1# important/
8# mai pu&in important/
@# el mai pu&in important/
?# lipsit/ de orie importan&/

@. On e sens trebuie s/ a&ione!
?. A strategie de per(e&ionare a manierei 3n are s/ (a (a&/ situa&iei sau ati'it/&ii
respeti'e) pentru a rea ni0te metode e(iiente de organi!are a timpului.
*rierea ati'it/&ile 0i a a&iunilor) timp de o s/pt/m3n/) '/ a%ut/ s/ desoperi&i unde anume
a'e&i probleme u timpul 0i e pute&i (ae pentru a elimina e(ortul inutil. La (inalul (ie/rei !ile)
srie&i are s3nt (atorii e '/ (a s/ pierde&i el mai mult timp 0i al/tui&i o list/ de metode u
a%utorul /rora '/ 'e&i re!ol'a problemele.
>inerea unui %urnal al ati'it/&ilor) uprin!3nd 0i o onsemnare oret/ a (atorilor are du la
pierderea timpului) '/ arat/ nu doar um s/ '/ desura&i u organi!area timpului) dar 0i unde
mai trebuie s/ lura&i pentru a a%unge s/ '/ (olosi&i timpul 3ntr#un mod 3t mai e(iient. Este
imposibil s/ exersa&i organi!area timpului (/r/ s/ 0ti&i mai 3nt3i e '/ (ae s/ '/ desura&i at3t
de prost atuni 3nd se pune problema de a presta o anumit/ antitate de mun/ 3ntr#o perioada
dat/ de timp. A dat/ e a&i stabilit are s3nt problemele 0i sursele lor) pute&i 3nepe s/ '/
modi(ia&i tiparele omportamentale !ilnie pentru a 3ndep/rta au!ele stresului legat de timp.

2. Comunicarea conducatorului cu subalternii.
Atat in mediul pro(esional) at si in el personal) omuniarea se (ae la doua ni'eluri"
# el al ontinutului) adia el al u'intelor are sunt spuse sau srise
# el al emotiilor) e sunt asunse dinolo de u'inte) in gesturi) 'oe) mimia) alegerea
u'intelor et.
*untem obisnuiti sa ne onentram pe partea obieti'a a mesa%ului si) in a!ul unor probleme
de omuniare) ineram sa optimi!am u'intele (olosite) strutura (ra!ei) logia argumentelor
et. $u toate aestea) emotiile determina intr#o masura o'arsitoare semni(iatia pe are o
aorda mesa%ului el are il reeptionea!a. In plus) tot emotiile sunt ele are stabiles gradul
de moti'are in a reali!a o anumita atiune. De exemplu) in (untie de emotiile pe are le
tre!este) o erinta simpla de genul :Am ne'oie de raportul tau in maxim %umatate de ora;"
# daa este transmisa pe un ton amenintator) e delansea!a in subaltern o stare de teama)
poate (ie sa#l mobili!e!e) (ie sa#l blo.e!e) in (untie de gradul sau de emoti'itate+
# daa este transmisa pe un ton pe un ton plitisit) determina un ni'el redus de impliare
emotionala a subalternului si nu asigura moti'area sa su(iienta+
# in (ine) transmiterea sa pe un ton ald si e'entual aentuat de un gest de in'itare) asigura
starea emotionala ea mai (a'orabila respetarii aestei erinte.
De aeea) de!'oltarea apaitatii managerului de a identi(ia si ontrola emotiile pe are le
produ mesa%ele pe are le transmite repre!inta unul dintre ele mai puternie mi%loae de
gestionare a moti'atiei si atiunilor olaboratorilor sai.
In aest sop) managerii isi pot de!'olta trei abilitati"
# mentinerea autoontrolului emotional)
# intelegerea starii emotionale a anga%atilor)
# utili!area asultarii ati'e pentru in(luentarea omportamentului aestora.