Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Master: Managementul afacerilor in turism

Hramul in Multenia , Oltenia si Mehedinti
Manastiri
Masterand: Lepadatu (Nitu) alentina
!emestrul "" # $ semestre
%ucuresti &''(
Hramul in Muntenia, Oltenia si Mehedinti
Muntenia este o regiune istoric din sudul Romniei. Limitele sale sunt: la
nord munii Carpai (care o delimiteaz de Transilvania), la vest rul Olt (care o
separ de Oltenia), la sud i est !luviul "unrea (care o delimiteaz de #ulgaria
i "o$rogea), iar la nord%est rurile &ilcov, 'utna i (iret (dincolo de care se a!l
&oldova).
)re *n componen actualele +udee i uniti administrative: )rge, #rila,
#uzu, Clrai, "m$ovia, ,iurgiu, -alomia, -l!ov, 'ra.ova, Teleorman (!r
comuna -slaz), &unicipiul #ucureti. "e asemenea, segmentele situate de est de
rul Olt din +udeele /lcea i Olt, precum i sudul +udeului /rancea (la sud de
&ilcov) !ac parte din regiunea istoric &untenia.
Cele mai importante orae *n aceast regiune sunt #ucureti, )le0andria,
#rila, #uzu, Clrai, ,iurgiu, 'iteti, 'loieti, (latina, (lo$ozia i Trgovite.
'rincipalele ape curgtoare care str$at aceast regiune sunt "unrea,
precum i unii a!lueni direci ale acesteia: Olt, /edea, )rge, Clmui, -alomia
i (iret.
Oltenia este str+uit *n nord de Carpaii &eridionali, iar *n vest, sud i est
de ape curgtoare: "unre, respectiv Oltul. Rul 1iu str$ate regiunea *n direcia
nord%sud i o *mparte *n dou pri aproape egale, *n care relie!ul uneia apre s
se oglindeasc *n cealalt. 2ordul Olteniei este muntos, !iind prezente aici dou
masive: 'arng (la est de rul 1iu) i Retezat%,odeanu (la vest de rul 1iu). La
sud de Carpai se a!l zona su$carpatic, reprezentat printr%un ir de dealuri
("ealul #ran, &gura (ltioarei, "ealurile ,or+ului, "ealul #rzei) i depresiuni
(2ovaci, Tismana, Trgu 1iu). 3n nord%vest se a!l 'odiul &e.edini, dealurile
Coutei i depresiunea (everin.
La sud de (u$carpai se a!l 'odiul ,etic, acesta !iind divizat *n
'lat!ormele: (tre.aiei (la vest de rul 1iu4 se su$*mparte *n plat!ormele 5uniei
i #lcia), 1iului (str$tut de 1iu) i Olteului(la est de 1iu). 3n sudul Olteniei
de a!l Cmpia Olteniei, care este de alt!el cel mai vestic sector al Cmpiei
Romne.
Cmpia Olteniei este alctuit de Cmpiile #la.niei i #iletilor (la vest
de 1iu) i Romanailor (la est de 1iu). Cele mai importante ruri sunt: Olt
(*mpreun cu a!luenii Lotru i Olte) , 1iu (*mpreun cu a!luenii Tismana, &otru,
)maradia i ,ilort), "esnui, "rincea i Cerna. Clima Olteniei este temperat%
continental, dar cu in!luene mediteraneene.
(upra!aa Olteniei este de 67.89: ;m<. Cele mai importante orae sunt:
Craiova, "ro$eta%Turnu (everin, Trgu 1iu i Rmnicu /lcea.
)vand o valoare deose$it de importanta in ceea ce priveste activitatile
umane sociale, culturale, dar si economice, manastirile $ene!iciaza de un loc
important in cadrul turismului cultural%religios din tara noastra.
"e%a lungul timpului acestea au o!erit lumii loc de inc.inaciune si re!ugiu,
iar mai nou, manastirile isi desc.id portile in !ata celor care doresc sa le viziteze
in calitate de turisti, dezvoltandu%se ast!el tot mai mult turismul religios.
=ona Olteniei, cuprinde o multime de manastiri ridicate in decursul a sute
de ani, de catre domnitorii care au condos acele meleaguri, sau de catre alti
ctitori, completanduse ast!el $ogatul potential turistic antropic.
>nele dintre aceste manastiri au castigat un renume international, !iind
cunoscute si ina!ara granitelor tarii. "intre acestea, !ac parte si urmatoarele sase,
despre care se va vor$i in randurile de mai +os.
Manastirea Co)ia
(ituat la ? ;m de statiunea $alneo%climaterica Calimanesti%Caciulata, pe
malul drept al Oltului si la cca. 68 ;m nord de Rm./alcea, ansam$lul manastiresc
de la Cozia, cu .ramul @(!anta Treime@, la inceput a !ost cunoscut su$ numele de
@&anastirea 2ucet@, a$ia mai tarziu primind numele de @Cozia@, dupa muntele din
vecinatate.
#iserica mare cu .ramul @(!anta Treime@, armonios proportionata, cu
ornamentatie $ogata, a !ost construita de mesteri din &oravia, dupa modelul
$isericii sar$esti din Crusevat, din piatra al$a tare, intre A?BC%A?9A, ctitor !iind
domnitorul &ircea cel #atran. Conceputa dupa planul trilo$at, ea surprinde prin
precizia si per!ectiunea realizarii artistice. ) !ost s!intita la AB mai A?BB. 'artea
superioara a c.enarelor de la !erestre, rozetele de deasupra lor si pictura din
pronaos dateaza din timpul lui &ircea cel #atran. 'ictura a !ost renovata in A:AC,
in vremea lui 2eagoe #asara$, cand s%a !acut si !antana care ii poarta numele,
dupa cum se vede intr%un !ragment de inscriptie4 intre anii AC8D%AC8C i%a !ost
adaugat pridvorul, s%a re!acut pictura din incinta si s%au adaugat cerdacurile,
c.iliile si s%a reconstruit .avuzul cu apa ($aptisteriul din !ata $isericii). Toate
acestea s%au !acut de catre pa.arnicul (er$an Cantacuzino. 'ictura originara se
pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati &ircea si !iul sau &i.ail
in costume de cavaleri, iar in stanga se a!la portretul lui (er$an Cantacuzino.
Catapeteasma originara din lemn, a ars si a !ost re!acuta in AC97 din
caramida, !iind zugravita in anul A98C. Crucea de pe turla este din timpul lui
&ircea, iar policandrele din naos si pronaos au !ost daruite manastirii de
domnitorul Constantin #rancoveanu. Cladirile au !ost re!acute de domnitorii
#i$escu si (tir$ei intre anii AB:8%AB:D4 tot atunci s%au construit si doua pavilioane
din care se mai pastreaza cel din stanga, care a !ost resedinta domneasca de
vara.
3n pronaos se gasesc mormintele voievodului &ircea si al mona.iei
Teo!anei, mama lui &i.ai /iteazul, calugarita dupa moartea !iului ei, decedata in
AD8:. 'iatra !unerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din
A9?B.
&anastirea are doua paraclise, unul cu .ramul @)dormirea &aicii
"omnului@ (A:B?), iar celalat, @"uminica Tuturor (!intilor@ (ACA8).
'araclisul din zid, cu .ramul @)dormirea &aicii "omnului@, asezat in coltul
de sud%est al manastirii, dateaza din anul A:B?.
'araclisul, zis $rancovenesc, asezat in coltul de nord%est, este din
caramida, avand doua case $oltite si un !oisor. "ateaza din anii ACA8%ACAA.
#olnita se a!la pe partea cealalta a soselei, avand .ramul @(!intii )postoli@
si a !ost zidita intre anii A:76%A:7? de 'etre /oievod ('etru de la )rges E A:?:%
A:7:) numit si Radu 'aisie.
-n corpul de cladiri de pe latura estica a !ost amena+at un muzeu in care
sunt e0puse monede, tiparituri vec.i, o$iecte si podoa$e de cult, printre care se
pot mentiona: epita!ul din A?9D, o Fvang.elie din AD77 tiparita de mitropolitul
/arlaam, 'saltirea in versuri a lui "oso!tei E ADC?, un anteriu al preotului Radu
(apca, pe care Cuza l%a numit aici crator%civil.
-ntre anii A96C%A9?8, $iserica cea mare a !ost invelita cu ta$la si i s%a
spalat pictura. )sezamantul mona.al a !ost restaurat in intregime intre anii A9:B%
A9D6, cand s%au consolidat c.iliile si cele doua paraclise. Lucrarile de restaurare
au continuat si dupa A9C8, cand s%a introdus incalzirea centrala, iar $iserica a
!ost acoperita cu ta$la de arama, prin stradaniile Fpiscopiei Ramnicului si ale
staretului ,amaliil /aida.
-n @Cerdacul lui &ircea@, din corpul de c.ilii dinspre Olt, a scris ,rigore
)le0andrescu cunoscuta poezie @>m$ra lui &ircea la Cozia@, una dintre cele mai
!rumoase poezii din literatura romana.
"upa cum mentioneaza documentele vremii, incepand cu anul A7A:, la
Cozia a !unctionat pana in secolul al G/---%lea o scoala manastireasca. "in
secolul al G-/%lea Cozia devenea unul dintre cele mai importante centre
culturale.
Cozia vec.e sau @(c.itul de piatra@, situata la un ;ilometru nord de
manastire, are .ramul @(!antul -oan #otezatorul@ si se crede ca ar !i ctitoria lui
Radu, tatal lui &ircea, la s!arsitul secolului al G---%lea inceputul secolului al G-/%
lea. "ocumentar este atestata la B noiem$rie AD8A si B noiem$rie AD86, cand
Teo!ana mona.ia, in actele de donatie catre manastirea Cozia, mentioneaza doi
nevoitori ai acestui sc.it. >ltima mentiune documentara despre viata acestui
sc.it poarta data de B septem$rie AB?C.
&anastirea Cozia ramane cea mai reprezentativa ctitorie a domnitorului
&ircea cel #atran, dar are si o mare insemnatate in ceea ce priveste cercetarea
studiului de cultura si arta a poporului nostru in secolul al G-/%lea, !iind o $ogata
sursa de documentare pentru ar.itectura, sculpturile in piatra si lemn, ca si in
pictura.
)re conditii $une de cazare.
Manastirea *rasinei
(ituata in comuna &uereasca, la 6: ;m de Rm. /alcea, &anastirea
Hrasinei are de !apt doua $iserici.
#iserica &anastirii Hrasinei, zisa si #iserica &are, avand .ramul
@)dormirea &aicii "omnului@, cu intreg ansam$lul de cladiri, in !orma de cetate,
este ctitoria (!antului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a
construit%o intre anii ABD8%ABD?, an in care o si s!inteste. 'ictura, !acuta in ulei de
pictorul ardelean &isu 'op, in stilul lui Tattarascu, a !ost spalata in anul A9DB de
pictorul )ritium )vac.ian. )ceasta $iserica este monument istoric.
#iserica sc.itului vec.i, cu .ramul @2asterea (!antului -oan #otezatorul@, a
!ost construita din lemn de calugarii $ulgari -larion si (te!an, in anul ACA8 si
reconstruita din zid in anii ACD6%ACD? de Carstea -ovipali si "amian -ovipali, !rati
.agii din Ramnic, impreuna cu 2icolita -ovipali, !iul lui Carstea, avand
$inecuvantarea episcopului de Ramnic, Hilaret. -n +urul acestui sc.it au e0istat
c.ilii care insa nu s%au pastrat. "in anul ACBC, din timpul raz$oiului ruso%turc,
sc.itul este pustiit si ramane parasit pana in anul AB7B, cand este re!acut de
calugarul cernican )cac.e, cu invoirea lui ,.eorg.e -ovipali, urmasul primilor
ctitori. )cresta inc.ide pridvorul $isericii cu caramida, trans!ormandu%l in
pronaos, il zugraveste si re!ace incaperile c.iliilor. #iserica vec.e pastreaza
pictura din anul ACD?, e0ecutata de Teodor =ugravul, cat si pe cea din tinda din
anul AB7B.
'araclisul cu .ramul @(!intii Trei -erar.i@, cladirile de locuit dinspre miazazi
si rasarit, au !ost !acute de episcopul ,.erasim (a!irim al Romanului (A9A8%
A9AA), !ost ar.imandrit de scaun al Fpiscopiei Ramnicului%2oului (everin, care
completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid,
care ramasese necompletata de (!antul Calinic in anul ABBB.
/iata mona.ala de aici se aseamana cu cea de la &untele )t.os: in
manastire nu au voie sa intre !emei (numai in $iserica de sus, in cea de +os au
voie si !emeile) si nu se gateste cu carne. -n acest sens, (!antul Calinic a asezat
in anul ABDC o piatra de legamant la circa 6 ;ilometri de manastire, unde este
astazi o $iserica si dependinte pentru cazarea !emeilor. 'e piatra de legamant
sunt gravate cu litere c.irilice atat $inecuvantari, pentru cele care vor pastra
acest legamant, cat si $lesteme, pentru cele ce vor calca .otararea s!antului.
Legamantul (!antului Calinic se respecta cu strictete. C.iar in timpul
pastoririi sale, cei care l%au calcat au !ost pedepsiti aspru. Fste cunoscut episodul
tinerei pastorite din satul &uereasaca, care din greseala a trecut .otarul si s%a
im$olnavit de epilepsie, !iind nevoita sa ceara a+utorul (!antului Calinic, pentru a
!i iertata si in acelasi timp tamaduita.
Fste singura manastire din tara care nu a !ost secularizata, pastrandu%si
tot terenul agricol pana in zilele noastre.
Manastirea Hure)i
'rintre manastirile monumente istorice, care impodo$esc pamantul
romanesc, &anastirea 5urezi este considerata, impreuna cu sc.iturile sale, ca
!iind cel mai reprezentativ comple0 de ar.itectura, de!initoriu pentru Istilul
$rancovenesc@.
Fste asezata in partea de nord a +udetului /alcea, pe drumul national "2
DC Rm./alcea%Targu 1iu, la poalele muntilor Capatanii, stra+uita de codrii, intr%un
loc plin de !armec si singuratate, a carui liniste o tul$ura doar cantecul
.u.urezilor, acele pasari de noapte care au dat, pro$a$il, numele acestor locuri
si al manastirii.
Constantin #rancoveanu (ADBB%ACA7), domnitorul Tarii Romanesti la
inceputul sec. G/---, vazand nestatornicia vremurilor, indata dupa primirea
sceptrului Tarii, cum glasuieste .risovul de intemeiere al manastirii Iintr%al doilea
an al domniei noastre pus%am temelie si am inceput a zidi manastire@.
'rin aceasta !apta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta
s!anta, care%l !ramanta, dupa cum citim in pisania de deasupra usii $isericii: I2u
voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odi.na, nu
voi da somn oc.ilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele,
pana nu voi a!la loc "omnului si salas "umnezeului lui -aco$@.
>rmand in cuvant si in !apta pe proorocul 'salmist, el a inaltat cea mai de
seama ctitorie a epocii sale, care a atras si atrage admiratia si pretuirea tuturor
vizitatorilor din toate timpurile. )sa, C.arles "ie.l, cunoscatorul de arta $izantina,
o considera ILe plus $eau de toute Roumanie@ (cea mai !rumoasa din Romania).
(!anta &anastire 5urezi, importanta si valoroasa asezare mona.ala,
reprezinta cel mai vast ansam$lu de ar.itectura medievala pastrat in Tara
Romaneasca. Fl cuprinde manastirea propriu%zisa, $iserica $olnitei, ctitorita de
doamna &aria, sotia lui Constantin #rancoveanu, ridicata la AD9D si zugravita de
'reda 2icolae si -anac.e4 (c.itul (!intilor )postoli, la circa :8 de metri spre nord,
ctitorit de marele staret -oan )r.imandritul in AD9B si zugravita de -osi! si -oan in
AC88, si (c.itul (!antul (te!an, dupa numele !iului cel mare al domnitorului, la
AC8? si zugravit de -anac.e, -strate si 5arinte.
"omnitorul a incredintat supraveg.erea acestor mari si valoroase lucrari
rudei sale 'arvu Cantacuzino, mare stolnic, caruia, decedand in AD9A, i%a urmat
Cernica (tir$ei, !ost mare armas. Lucrarile incepute in AD98 s%au terminat in
AD9C. "intre mesteri mentionam pe &anea vata!ul zidarilor, -strate lemnarul si
/ucasin Caragea, pietrarul, toti pictati pe perete, in pridvorul $isericii mari.
&anastirea 5urezi are doua incinte. -n cea dintai, e0terioara, delimitata de
ziduri puternice de caramida, se a!la prima poarta de incinta si o cladire cu eta+ in
dreapta. ) doua incinta are !orma dreptung.iulara, inc.isa pe trei laturi cu cladiri,
avand parter si eta+. Latura de rasarit se inc.eie cu un zid inalt, ca la multe
manastiri cu incinta.
La mi+locul acestei incinte se a!la $iserica mare, impunator monument,
lung de ?6 de metri si inalt de A7 metri. Fa este o interpretare mai simpli!icata a
$isericii episcopale de la Curtea de )rges. )re plan tre!lat si impartire clasica,
altar, naos, pronaos si pridvor.
O multime de s!inti din care nu lipsesc (!intii -mparati Constantin si mama
sa Flena, .ramul manastirii, scene religioase din /ec.iul si 2oul Testament,
sinoade ecumenice, despartite prin ornamentatii !lorale, desenate in culori vii,
acopera peretii interiori ai $isericii si pronaosului. Lucrarea in !resca este opera
zugravilor Constantin, -oan, )ndrei, (tan, 2eagoe si -oac.im.
'e langa iconogra!ia religioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum
e istoria ilustrata a vietii imparatului Constantin cel &are, cu o anumita
semni!icatie pentru vremea aceea, $iruinta Crucii asupra semilunii.
"e su$liniat este amplul ta$lou votiv din pronaos, verita$ila galerie de
portrete de mare valoare artistica, in!atisand pe Constantin #rancoveanu cu
!amilia sa, in care se distinge c.ipul doamnei &aria, de asemenea pe inaintasii
sai directi si rudele din neamul #asara$ilor si Cantacuzinilor. #iserica manastirii
avea menirea sa devina necropola !amiliei #rancoveanului si neamului.
-n interiorul $isericii, pe langa inestima$ilul iconostas sculptat in lemn se
a!la scaunul domnesc !rumos sculptat, de asemenea in lemn, purtand stema
Cantacuzinilor, stranile si un $ogat policandru, toate din vremea ctitorului.
'ronaosul aminteste de rostul $isericii de a !i necropola !amiliei
domnitorului. &ormantul din marmura cu o placa sculptata artistic, pregatit pentru
ctitorul voievod, care ii asteapta ramasitele pamantesti de mai $ine de doua
secole si +umatate, este marturia cea mai graitoare. Tot aici se a!la, pe langa alte
morminte, si al vrednicului egumen, -oan ar.imandritul, care a ostenit aici si la
alte multe ctitorii $rancovenesti.
-ntrarea principala in incinta centrala se !ace prin latura de miazazi, pe su$
$olta larga care la vreme de $e+enii se inc.idea cu o mare poarta de lemn
!erecata cu !ier, e0istenta si astazi, in !orma originala. "easupra intrarii se inalta
turnul clopotnitei, care adaposteste patru clopote mari, intre ?88 si A888 ;g, cu
sunete armonioase, trei purtand in inscriptie numele voievodului.
-n dreapta si stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt c.iliile randuite pe
doua nivele, suprapuse, in !ata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in
semicerc, sustinuta de stalpi de piatra. Tot in latura de miaza%zi, la eta+, unde au
!ost casele domnesti compuse din sali mai !rumos $oltite, cu calote s!erice pe
arcade lungi, spri+inite pe monumentale coloane de piatra, la capiteluri si $aze,
acum este e0pusa interesanta si valoroasa colectie de o$iecte si icoane
$isericesti ale manastirii, un pretios tezaur cultural%national.
'araclisul, situat la mi+locul laturii de apus a incintei drept in !ata $isericii,
ridicat la AD9C, e unul din cele mai gingase monumente din aceasta epoca.
'lanul lui consta dintr%un naos patrat, dominat de turla octogonala admira$il
proportionata, cu opt !erestre, acum singurul izvor de lumina al zilei, dintr%un altar
semicircular. 'ictura e in !resca, lucrarea zugravilor 'reda si &arin, mesteri din
aceeasi scoala $rincoveneasca, pastrata in conditii optime. "in tema
iconogra!ica nu lipsesc (!intii -mparati Constantin si mama sa Flena si $ogata
!amilie a #rancoveanului. Tampla din lemn e !in sculptata si decorata cu aur si
culori, aproape tot asa de vii, cum a !ost initial.
(u$ paraclis, la parter, se a!la trapeza, sala de mese a manastirii%!rumos
$oltita printr%o calota s!erica, spri+inita pe arcuri +oase si puternice. 'ictura in
!resca, e0ecutata intre anii AC8:%AC8D, e o des!atare spirituala si se pastreaza in
conditii e0celente.
>na dintre podoa$ele ar.itecturale, care da manastirii 5urezi un aer de
sar$atoare si incanta privirea vizitatorilor, e !oisorul vrednicului egumen si iu$itor
de arta "ionisie #alacescu, ridicat intre anii AC6:%AC:?, opera pietrarului -osi!.
"in $ogata zestre a $i$liotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii
viesuitori, invatatul ,r. ). Tocilescu a gasit si ridicat in ABB:, pentru &uzeul
2ational, ?B de manuscrise si ?9? de carti tiparite in di!erite lim$i. Tot aici s%au
pastrat vestitele calendare ale lui #rancoveanu din anii AD9?, AD9:, AC8A, si
AC8?, precum si un !rumos pomelnic. La sc.itul (!antul -oan a activat si o scoala
de copisti de manuscrise.
5urezul a avut o$ste de mona.i pana in ABC6 cand a devenit de
calugarite, care ingri+esc cu sarg si cu aleasa pricepere atat pravila mona.ala cat
si monumentul devenit astazi unul dintre cele mai e0emplare comple0e de
ar.itectura si arta caracteristice pentru epoca de tranzitie de la medieval la
modern in cultura romaneasca.
5urezi in!atiseaza treapta inalta de creatie a genului romanesc de la
s!arsitul secolului al G/--%lea. /izitatorul din tara sau de peste .otare a!la la
5urezi galeria unica a unor straluciti oameni cu larg orizont politic si carturari de
la (er$an /oievod si Constantin Cantacuzino (tolnicul, pana la Constantin
#rancoveanu si invatatii lui !ii, opriti in mani!estarea lor creatoare de tragica
moarte din ACA7. Hrumusetii ar.itecturii si picturii se adauga dovezile unui
puternic centru de cultura, care a adapostit un scriptoriu cele$ru, producator de
iscusite traduceri, super$e manuscrise si o $ogata $i$lioteca umanista, unica in
Furopa de sud%est la inceputul secolului al G/---%lea.
'rin toate aceste marturii istorice si !rumuseti artistice, &anastirea 5urezi
este una dintre cele mai convingatoare opere ale creatiei spirituale multiseculare,
pe care marele istoric 2icole -orga a numit%o printr%o !ericita !ormulare % in
lucrarea @#izant dupa #izant@ % continuatoare a civilizatiei romane, ai carei
mostenitori in Furopa de Rasarit sunt romanii.
Manastirea +olovragi
Fste o manastire de calugarite, purtand .ramul )dormirea &aicii
"omnului.
Comple0ul mona.al se a!la in comuna 'olovragi, +udetul ,or+, intr%un
cadru pitoresc, la poalele muntelui 'iatra 'olovragilor, in vecinatatea c.eilor
Oltetului, intr%o livada cu pomi !ructi!eri si castani comesti$ili, amintind de clima
$lnda a manastirilor Tismana si #istrita.
) !ost intemeiata la s!arsitul secolului al G/%lea (pro$a$il A:8:), dupa unii,
de catre domnitorul &oise /oda (A:69%A:?8).
Recentele cercetari istorice sta$ilesc vec.imea manastirii 'olovragi in
+urul anului A:8:, ctitorita !iind de Radul si 'atru, !iii lui "anciul =amona,
mentionati intr%un .risov emis la AB ianuarie A7B8 de voievodul #asara$ cel
Tnar.
Timp de un secol si +umatate, documentele nu mai pomenesc nimic
despre aceasta manastire. -n anul AD7:, satul 'olovragi devine proprietatea
logo!atului "anciul '*r*ianul, !iul lui 5amza. Fl a rezidit pe platoul 'olovragilor un
locas de cult pe temeliile celui e0istent de+a, pentru odi.na si reculegere
su!leteasca iar in caz de pericol pentru re!ugiu si adapost.
'icturile murale in stil pre$rancovenesc, asemanatoare cu cele de la
5urezi dateaza din anul AC8?, realizarea lor !iind lasata in gri+a ar.imandritului
-oan de la 5orezu si a mesterilor zugravi Constantinos, )ndrei, ,.eorg.e,
5ranite.
'ictura interioara, pastrata intacta, are o mare valoare artistica. Coloritul,
pe !ond al$astru, are nuante armonioase si so$re.
'rima atestare documentara a ei rezulta dintr%un .risov emis la D iulie
AD7B de &atei #asara$, prin care voievodul ii con!irma satul cu acelasi nume
daruit de ctitor. -nc.inata (!ntului &ormnt de cel de%al doilea ctitor al sau
manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin #rncoveanu in anul
AD9? si !acuta metoc al manastirii 5urez. -n timpul lui s%a zugravit interiorul, s%a
adaugat pridvorul in stil $rncovenesc, s%au construit unele c.ilii si clopotnita,
preccum si zidurile de cetate.
#iserica manastirii 'olovragi este construita in stil $izantin, avnd !orma
trilo$ata, realizata intr%o simetrie proportionata. "e remarcat este catapeteasma
e0ecutata din lemn de tei, o adevarata capodopera a vec.ii sculpturi romnesti,
avnd o $ogata ornamentatie cu impletituri !lorale.
-n e0terior, deasupra arcadei mi+locii a pridvorului gasim icoana
J)coperamntul &aicii "omnuluiJ, e0ecutata in anul ACA? de zugravul
Constantin.
#iserica manastirii 'olovragi este incon+urata de c.ilii, !ormnd o puternica
cetate de aparare. -n ea se patrunde printr%o poarta masiva deasupra careia se
inalta clopotnita. Ca toate marile manastiri ortodo0e si 'olovragiul are in prea+ma
ei o $iserica pentru satis!acerea dorintelor su!letesti numita $iserica $olnita,
construita in anul AC?6.
)stazi manastirea adaposteste peste ?888 de volume in lim$ile romna,
slavona si greaca. 'rintre ele se a!la carti rare, manuscrise de muzica psaltica.
)laturi de carti se gaseste o $ogata colectie de icoane pe lemn si sticla,
totaliznd peste D:8 de e0emplare, provenind din secolele al G/---%lea si al G-G%
lea.
Manastirea ,ismana
)!lata la 78 ;ilometri de Targu 1iu, manastirea este una de maici, cu
.ramul )dormirea &aicii "omnului, a carei denumire provine de la ar$orele de
tisa care odinioara crestea din a$undenta pe aceste locuri.
-ntemeiata in acest loc ascuns pe la s!rsitul secolului al G-/%lea de
calugarul 2icodim(A?C:%A?CB)., dupa cum sustine traditia, $iserica Tismana s%a
ruinat la s!rsitul secolului al G/%lea.
) !ost insa reconstruita de catre Radu cel &are (A79:%A:8B), $iserica ei
!iind un monument reprezentativ de la inceputul secolului al G/-%lea.
'e vremea domniei lui 2eagoe #asara$ lacasul se $ucura de atentia
voievodului ce o acopera cu plum$.
-n A:D7, "o$romir cel Tanar din Tragoviste a impodo$it naosul cu !resce
de mare valoare, insa din pacate, dintre !rescele lui s%au mai pastrat pna azi
doar cteva scene si un panou cu portretele a patru domnite.
-n AC?6, in naos, s%a e0ecutat o alta pictura murala, de catre o ec.ipa
condusa de Ranite ,rigorie. -n ACDD, zugravul "umitru "iaconu a repictat
pronaosul (!rescele sale au !ost recent decaptate si e0puse muzealistic). >sile
$isericii au !ost e0ecutate in AD9B ce maestrul lemnar 2ic.ita (azi, la muzeul
&ogosoaia).
/oievodul &atei #asara$ a reconstruit%o partial, adaugand un paraclis.
-n AB6A, Tudor /ladimirescu a ordonat de la manastirea Tismana
strngerea pandurilor. )tri$uindu%i%se un rol important de rezistenta, manastirea
cade totusi repede in mna turcilor, datorita lipsei de munitii si tradarii unor
conducatori.
'ictura originala este in !resca monocroma peste care s%au aplicat
tencuieli noi, policrome. Culoarea dominanta este rosu inc.is, ca sim$ol al vietii.
'ictura reda c.ipurile ctitorilor, a domnitorilor si a !amiliilor lor.
-n incinta manastirii au !ost inc.iinate multe ore muncii carturaresti, asa
inct Tismana devine unul din primele centre de cultura din Tara Romneasca.
"in $ogatul tezaur al acestui lacas, desele +e!uiri au lasat putine lucruri. 'rintre
ele se a!la si cea mai vec.e piesa de argintarie cunoscuta in Tara Romneasca %
Cadelnita de la Tismana, datata la s!rsitul secolului al G-/%lea, inceputul
secolului al G/%lea (azi la muzeul de arta) si JTetravang.elul lui 2icodimJ, cel mai
vec.i manuscris, datat A78:%A78D.
)testarea documentara s%a !acut pentru prima data intr%un .risov din anul
AB?:.
La manastire si%au gasit loc de re!ugiu multi oaspeti de seama :'aul de
)lep, )nton 'ann, ,rigore )le0andrescu, )l. /la.uta, ,eorge Cos$uc, 2.-orga.
O$iecte de cult care se mai pastreaza inca sunt: candela donata de C%tin
#rancoveanu, pravila lui &atei #asara$, pomelnicul manastirii retranscris la AB78
dupa cel vec.i, !resce cu scene religioase si ctitori, sculptura in lemn, doua
s!esnice mari imparatesti decorate cu vulturul $ice!al.
Manastirea ,opolnita
Fste o manastire de calugari, cu .ramul Taierea Capuluui (!antului -oan
#otezatorul (69 august), situata in comuna -zvorul #arzii +udetul &e.edinti, la 6C
;m de Turnu (everin, cu rami!icatia din "2 "ro$eta Tr. (everin E &otru.
Traditia o atri$uie lui Radu - /oievod, picturile murale in !resca, in stil
$izantind, apartin !iului sau, Curia vel pa.arnic, realizate de ,.eorg.e grecul si
"ima romanul in ADC?, !iind marcate de ta$loul cu 1udecata de )poi pe !atada de
vest, rar intalnit in iconogra!ia Tarii Romanesti.
Catapeteasma este din lem, construita in anul ACD6, iar turn%clopotnita si
incinta din zid sunt din secolul G/--.
-n incinta sa se gasesc pietrele !unerare ale ctitorilor impodo$ite cu inalta
maiestrie.
) !ost ctitorita de $oierii Craiovesti, in sec G/- pe locul unei $iserici ridicate
dupa traditie de (!antul Cuvios 2icodim, apoi $iserica este reconstuita intre AD7:
si AD7D de marele capitan Lupu #uliga.
-ata si prezentarea catorva manastiri din &untenia%Oltenia si &e.edinti :
M-n.stirea /rnota
Fste o mnstire de clugari, cu .ramul (!inii )r.ang.el &i.ail i ,avril, com
Costesti +ud /lcea, ctitorie a lui &atei #asara$ (AD??%AD?D) pe temelia unei
$iserici nedatate4 amsam$lu renovat de Constantin #rncoveanu (AC8:%AC8D) i
*n stil neogotic su$ #ar$u Ktir$ei (AB:6%AB:D)4 remarca$ile picturi murale
interioare (AD77), cu un valoros ta$lou votiv, aparinnd zugravului (troe din
Trgoviste, *ntregite *n pronaos *n epoca $rncoveneasc de zugravii Fnac.e i
'reda4 mormntul lui &atei #asara$ i al vornicului "anciu, tatl su4 muzeu de
arta religioas4 ar.ondaric.
Manastirea %istrita
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul )dormirea &aicii "omnului, com
Cotesti +ud /lcea, 78 ;m de Rm /lcea, ctitorie a $oierilor Craioveti, *nainte
de A79A, *n prea+ma unei sti.astii, datnd de la *nceputul sec G-/, re!cut dup
drmarea de &i.nea /oda cel Ru (A:89), pictat de "o$romir Craiovescu, cu
picturi murale valoroase (A:A?%A:A7), *n 'etera #istriei sc.it cu $iserica spat
*n piatra cu .ramul (!inii ar.ang.eli &i.ail i ,avriil constuit de &itropolitul
Teo!il *n AD??. /estigii i odoare: racla de argint aurit, danie a lui Constantin
(er$an i a soiei sale (AD:7%AD:B), cu moatele (!ntului ,rigorie "ecapolitul
(B76), tipogra!ia lui &acarie, meter de tipar slavon, picturi murale i ar.itectura
din sec G/-, $roderii, piese argintrie i icoane vec.i, icoana 5odig.itria, sec
G/-, ar.odaric.
Manastirea %rancoveni
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul (!ntul 2icolae, com #rncoveni, +ud
Olt, ctitorie a $oierilor Craioveti, sec G/-, re!cut i !orti!icat de &atei #asara$
*n AD78, $iserica actuala ctitoritde Constantin #rcoveanu *n AD99, pictat *n
AC86, $olnia nou, construit *n AC88 de acelai (!nt martir, cu .ramul (!inii
)r.ang.eli &i.ail i ,avriil, pstreaz pictura original, paraclis (AD?7%AD?:), cu
.ramul (!ntul 2icolae, !ragmente din pictura original *n registrele in!erioare, *n
$iserica mare mormntul lui Radu 'opa (apca, ar.ondari.
Manastirea Calui
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul (!ntu 2icolae, com O$oga +ud Olt,
ctitorit de !raii /lad #anul, "umitru 'arcala$ i #alica (patar (A:AD%A:6A),
!inisat i *n!rumuseat de $oierii #uzeti *n A:BB, zid de incint, picturi murale
interioare e0ecutate *n !resca de &ina (A:9?%A:97), $ine conservat cu un
e0presiv ta$lou al $uzetilor, altul al lui &i.ai /iteazul i 'etru Cercel, icoane i
pietre !unerare din sec G/-%G/--, ar.ondric.
Manastirea 0itianu
Fste o mnstire de clugri, cu .ramul (!ntul "umitru, com 'odari +ud "ol+ :
;m de Craiova, atri$uit +upnesei &aria din O$ede i $oierului #engescu,
s!ritul sec G/-, $iserica din zid de plan triconic, cu turla pe naos, cldit de
vistierii ,.inea #rtsescu si >drite (AD:7%AD:B), reparat i zugrvit *n ABA6,
turnul%clopotniei din AC8A4 colecie de arta $isericeasc vec.e din *ntreaga
)r.iepiscopie a Craiovei4 arhondaric1
Manastirea Cornetu
Fste o mnstire de clugrie, su$ .ramul (!ntului -oan #otezatorul,
satul Clinesti 7: ;m de R& /lcea, ridicat *n de!ileul Oltului de &are #+escu i
&aria, soia sa, *n ADDD, e0presie ar.itectural din vremea lui &atei #asara$,
$iserica re!cut i zugrvit de 1upn )lecsa *n AC7A i de cpitan Lovite *n
AB?: *n incinta de piatr, mic i $ine proporionat, poseda picturi murale
interoare, e0ecutate *n !resc, *n stil $izantin i perei e0teriori decorai cu $utoni
i plci de teracot.
M-n.stirea ,urnu
Fste o mnstire de clugrie, oraul Climneti +ud /lcea, $iserica mic cu
.ramul -ntrarea *n #iserica a &aicii "omnului, ctitorit *n ADCD de &itropolitul
/arlaam pe locul alteia vec.i de lemn din sec G/-, repictat de )ga!ton
-eromona.ul *n ABDD4 aezmnt integral restaurat de ,.erasim Timus, Fpiscop
al )rgeului, $iseric re!cut *n A9??, pictat *n !resc de ". #elizarie4
ar.itectur !idel apropiat Coziei vec.i, sculpturi interioare *n lemn4 $iserica mare
cu .ramul (c.im$area la Ha, trapeza i c.ilii ctitorite de ,.erasim Timus *n stil
ar.itectonic strin tradiiei vec.i, picturi *n ulei pe pnze detaate, aplicate pe
perei, peteri spate *n piatra de si.astri din Cozia, atelier de pictur i icoane4
a.ondaric.
(ituat la 7? ;m nord de 'iatra 2eam i la 9 ;m distan de Tg. 2eamt, *n
comuna )gapia, mnstirea )gapia (de maici) poarta .ramul L(!inii )r.ang.eli
&i.ail i ,avril. 3n sec. G-/ (i.astrul )gapie a ctitorit un sc.it al crui nume a
rmas *ns i pentru mnstirea ce s%a construit *n vale de ctre .atmanul
,avril, !ratele lui /asile Lupu, *ntre anii AD76 % AD7C. )r.itectura nu are un stil
speci!ic, dar ceea ce%i con!er o valoare deose$it este !aptul c $iserica a !ost
pictat de 2icolae ,rigorescu *ntre anii AB:B % ABDA. )ezmntul a !ost de mai
multe ori restaurat. &nstirea )gapia are o !rumoas colecie de art i o$iecte
$isericeti i tot aici se a!l depozitul de carte vec.e din +udeul 2eam, precum i
casa memorial )le0andru /la.u. #i$lioteca are apro0imativ A:.888 de
volume. (c.itul )gapia /ec.e ine tot de mnstire.
Manastirea Cotmeana
Fste cu .ramul L#una /estireL, com Cotmeana, ctitorit de Radu - /oievod
*n A?B:, pe locul unei construcii mai vec.i, monument de sintez reprezentativ
pentru asimilarea i dezvoltarea ar.itecturii munteneti din sec. G-/, !aade din
caramid i decoraiuni *n stil $izantino%$alcanic sin. G---%G-/, clopote turnate
*nainte de A?BD.
Manastirea Cra)na
Fste o mnstire de clugri, cu .ramul Tierea Capului (!ntului -oan
#oteztorul, com Crasna +ud ,or+ ?C ;m de Tg &ure, ctitorit de marele pitar
"umitru Hilisanu *n AD?D, picturi *n !resc din AC:C, cu ta$louri de mare
e0presivitate, tampla de valoare artistic deose$it din vremea lui &atei #asara$
i &itropolitul Kte!an (AD7?%AD:?), Fvang.elii argintate, $i$lioteca cu crti vec.i,
ar.ondaric.
M-n.stirea Dintr2un Lemn
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul 2aterea &aicii "omnului, com
Hranceti +ud /lcea, 6: ;m de Rm /lcea, $iserica unui sc.it construit, potrivit
traditiei, de un clugar, dintr%un lemn de ste+ar uria, pe care s%a gsit o icoana a
&aicii "omnului, la s!ritul sec G/- i *nceputul sec G/--, $iserica actual
ctitorit din zid de 'reda #rncoveanu *ntre AD?:%AD?D, ar.itectura speci!ic
epocii lui &atei #asara$, *n stil reinut, pe plan triconc, !aade decorate cu un
$ru *n relie!, arcaturi *n razele pictate *n culori, coloane cu capiteluri simple, *n
pridvor adugat de Ker$an Cantacuzino /oievod, zugrvit de Constantinos i
-oan la ADB7, interior $ogat *mpodo$it cu picturi murale din sec G/--%G/---
aparinnd zugravilor 'reda i -anac.e i meterul zugrav Constantinos (AC8C),
$iserica $olnia de lemn, construit *ntre ABA8 i ABA7 de -ancu, ginerele lui
Constantin (ocoteanu, pe locul celei citorite din ste+arul purttor al miraculoasei
icoane, ars la s!ritul sec G/---, construit pe temelia celei din sec G/-, colecie
de icoane *n $iserica de lemn, *ntre care i icoana !ctoare de minuni a &aicii
"omnului gsit *n ste+ar, pstrat *n iconstasul $isericii mari, cunoscut i ca
5odig.itria % Hecioara cu 'runcul (icoana cu !igura &aicii "omnului cu 'runcul pe
$raul stng, reprodus dup tradiie % reprezint atitudinea cea mai duioas din
iconogra!ia &aicii "omnului) sau dup tradiie, una din cele patru icoane din
lemn pictate de Fvang.elistul Luca, !erecat *n argint de Radu ,olescu (ABA6),
covoare vec.i, argintrie *n o$iecte de cult, cruce din AC79, Fvang.elie din
vremea lui Constantin #rncoveanu, mormintele soiei i !iului lui Ker$an
Cantacuzino, atelier de pictur icoane, ar.ondaric.
Manastirea *rasinei
Fste o mnstire de clugri, com &uiereasca +ud /lcea, 6? ;m de Rm.
/lcea, $iserica vec.e cu .ramul (!ntul -oan #oteztorul, construit din lemn de
clugrii -larion i Kte!an *n ACA8, reconstruit din zid de ctitori vlceni din !amilia
lovipalii, *ntre ACD6 i ACD?, pictat de Teodor =ugravul *n ACD?, pictur
conservat pn astzi, alturi de cea din tinda din AB7B, $iserica mare cu
.ramul )dormirea &aicii "omnului, cldit *n !orm de incint de cetate de ctre
(!ntul -erar. Calinic de la Cernica *ntre ABD8 i ABD?, pictat *n ulei stil ,.e.
Tttrescu de pictorul &iu 'op, splat *n A9DB4 paraclism cu .ramul (!nta
Treime, ctitorit de ,.erasim (a!irim, Fpiscop la Romanului A9A8%A9AA4 regim
mona.al at.onit, pro.i$ita intrarea se0ului !eminin, regim alimentar auster, !r
carne4 Fvang.elii argintate, cri vec.i de cult, singura mnstire din ara
e0ceptat de secularizare4 ar.ondaric.
&anastirea ,ura &otrului
Fste o mnstire de clugri, cu .ramul Cuvioasa 'arasc.iva, com
#utoieti +ud &e.edini, ctitorit de 5arvat, mare logo!t, $iseric re!cut de
'reda #rncoveanu *n AD:?, mare vornic, zugrvit de (!ntul &artir Constantin
#rncoveanu *n AC87, *nnoita i pictat (AB7A%AB:?) de Fu!rosin 'oteca
ar.imandritul4 clopotnia din sec G/--4 punct !orti!icat de Tudor /ladimirescu la
AB6A4 ar.ondaric.
Manastirea Namaiesti
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul -ntrarea *n #iserica &aicii
"omnului i -zvorul Tmduirii sat 2mileti, $iseric din piatr, *n *ntregime
spat *n stnca de mini necunoscute, datat din prima +umtate a sec G-/
(A:7C), picturi murale ne*ndemnatic realizate, cu !iguri de s!ini sterse *n
pridvorul sudic, interior nepictat, cu icoane atrnate pe perei, podoa$e, ioana
&aicii "omnului !ctoare de minuni, atri$uit de tradiie Fvang.elistului Luca,
*nrmat *n argint la AC9B, litogra!iat *n ABCA de &aior 'apazogeu, cruce vec.e
din AD8A, ridicat lnga turla de Radu 'ostelnicu, .arsiove cu proprieti din anii
A:76 i A:C6, cri vec.i, casa memoriala ,. Toprceanu, ateliere de covoare i
macrameuri, &ausoleul din &ateiai *nc.inat eroilor din primul rz$oi mondial.
Manastirea !tanisoara
Fste o mnstire de clugri, sat 'ua%Climneti, ?A ;m de Rm
/lcea, vatra de si.astrie *n sec G-/%G/, locuit de si.astri din Cozia *n sec G/%
G/-4 $iserica vec.e din lemn din sec G/--, ctitorie cert din AC7C a lui ,.eorg.e
mare clucer de arie, ars *n ACBB i re!cut *n dou rnduri (ABAB%AB69, AB:8)4
$iserica actual zidit de Fpiscopul ,.erasim Timus (A988%A98B), cu .ramul
(!ntul ,.eorg.e4 paraclis aparinnd Fpiscopului ,rigore Leu (A9?C)4
ar.ondaric.
Manastirea !urpatele
Fste o mnstire de clugrie, cu .ramul (!nta Treime, com Hrnceti,
+ud /lcea, ctitorit din lemn, la *nceputul sec G/-, de !raii Tudor i (tanciu, !iii
lui popa Hrancu, *nnoit de $oierii #uzeti, reparat apoi *n sec G/--4 rectitorit
din zid de doamna &aria, soia (!ntului &artir #rncoveanu, *n AC8D4 picturi
murale pstrate din AC8D4 $iserica re!cut i repictat *n ABA:4 de remarcat
ta$loul cu 3mprirea .ainelor lui -isus rar *ntlnit *n iconogra!ia $isericeasc4
amsam$lu monumental%artistic deose$it de valoros4 adpostete tmpla
$rncoveneasc, Fvang.elia *m$rcat *n argint poleit de la (!ntu &artir
Constantin #rncoveanu, icoane, dvera de serasin, esturi cusute cu mna de
mare !inee, !recturi.
Manastirea odita
Fste o mnstire de clugri, cu .ramul (!nta )ntonie cel &are, sat
/nciorova +ud &e.edini, ctitorit de (!ntul Cuvios 2icodim, cu spri+inul
material al lui /laicu /od, ante A?C7, pe temelia unei $iserici mai vec.i % sec
G---, atri$uit lui Litovoi voievodul din A67C, de ar.eologul /irgil "rg.icescu,
drmat *n sec G/, re!cut de Radu cel &are (ccaA:88), i de Cornea #riloiu,
*n ADB94 $iseric *n curs de reconstrucie, *n ar.itectura c.ipului originar, o$tea
*n !ormare.
#i$liogra!ie
MMM.patriar.ia.ro
MMM.ici.ro
MMM.manastiri.go.ro
MMM.episcopia%ramnicului.ro
MMM.manastiri%din%gor+.go.ro
MMM.geocities.comNtismanaOro
MMM.Mi;ipedia.org