Manual Politici Contabile

SC EXEMPLU ROMANIA SRL
Proprii
Bucuresti, Str. Ion Roata nr. 4
Politici Contabile
Editia V1- 2015
Actualizat conform OMFP nr. 1802/2014 privind

contabilitatea,
armonizata cu directivele europene
Manual Politici Contabile

adoptate de SC EXEMPLU ROMANIA SRL
Aprobare administrator..................
Data......................
Prezentele politici contabile sunt adoptate in temeiul art. 5 din OMFP nr.
1802/2014, privind contabilitatea armonizata cu directivele europene, in
vigoare de la 1 ianuarie 2015.
Nerespectarea obligatiei adoptarii politicilor contabile este cosiderata

contraventie conform art. 41 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 82/1991, privind
contabilitatea republicata cu modificari.
Documentele nominalizate in prezentele politici, metoda si forma de

organizare a contabilitatii sunt conforme cu OMFP nr. 3512/2008, privind
documentele financiar contabile. La stabilirea procedurii privind stocurile in
curs de executie, conditiile de efectuare a achizitiilor se inteleg conform
termenilor INCOTERM 2010.
Elementele ce definesc structura costului de productie sunt adoptate in
Politici contabile Varianta V01/2015

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
temeiul pct. 8 paragraf 6-7 din OMFP nr. 1802/2014 si OMFP nr. 1826/2003,
privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, din care prezentam
un extras:
6. cost de achiziie nseamn preul datorat i eventualele cheltuieli
conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziie.
n acest sens, costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de
cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care
persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achiziiei bunurilor respective.
n costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele
notariale, cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse n costul de achiziie i atunci cnd
funcia de aprovizionare este externalizat;
7. cost de producie nseamn preul de achiziie al materiilor prime i al
materialelor consumabile i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct
bunului n cauz.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de
producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei,
i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice,
manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, costul proiectrii
produselor, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n
mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora..
Politicile contabile insusite de SC EXEMPLU ROMANIA SRL sunt conforme

de asemenea cu politicile contabile ale grupului EXEMPLU EUROPA si sunt
obligatorii pentru conducerea, organizarea si efectuarea activitatilor contabile
ale societatii.
Orice practica contabila si orice persoana ce desfasoara activitatea in

domeniul financiar contabil, va urmarii aplicarea acestor politici si efectuarea
activitatii proprii in conformitate cu aceste politici.
Nu sunt permise abateri de la politicile contabile aprobate. Eventualele

activitati economice ce nu pot fi incadrate individual in cadrul policiticilor
contabile, vor fi prelucrate in spiritul de aplicare al prezentelor politicilor, iar
solutia adoptata va identifica punctual cadrul normativ aplicabil, din legislatia
din Romania.
In cazul in care cadrul normativ din legislatia interna nu surprinde aspectele

semnificative aplicabile situatiilor analizate, se vor avea in vedere prevederile

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
din Directiva a-IV-a a Comunitatii Europene privind contabilitatea si Directiva
a-VII-a a Comunitatii Europene privind contabilitatea grupului de societati si
conturile consolidate.
In cazul conflictului de aplicare intre politicile contabile cu alte reguli ale

societatii, pentru intocmirea situatiilor financiare si conducerea contabilitatii,
vor avea prioritate politicile contabile si orice tranzactie va fi instrumentata prin
analiza politicilor contabile.
Politicile contabile vor fi revizuite periodic in functie de modificarea cadrului

normativ aplicabil din legislatia interna.
Prezentele politici contabile sunt aplicabile incepand cu data aprobarii

corespunzatoare de catre administarorul societatii, sunt aplicate pe termen
determinat, cat nu se modifica conditiile legale de la data intocmirii manualului
si pot fi inlocuite de un alt set de politici contabile, aprobate corespunzator.
Nu este indicat pentru societate sa continue sa evidentieze in contabilitate, in

aceeasi maniera, o tranzactie sau un alt eveniment daca politica adoptata nu
mentine caracteristicile calitative de relevanta si credibilitate. Nu este indicat
pentru o entitate sa-si lase politicile contabile nemodificate atunci cand exista
alternative mai relevante si mai credibile.
In cazul elaborarii unui nou set de politici contabile, aplicarea acestora se va

putea face incepand cu exercitiul financiar urmator, iar societatea prezinta
acest fapt in notele explicative la situatiile financiare. Este interzisa
schimbarea politicilor contabile in cadrul aceluiasi an.
Un exemplar al politicilor contabile va fi comunicat tuturor persoanelor cu

atributii in activitatea financiar contabila si va fi afisat in corespunzator.
ncepand cu anul 2015, conform prevederilor OMFP nr. 1802/2014 privind

contabilitatea, n funcie de criteriile de mrime, societatea se poate incadra la
una dintre urmatoarele 3 categorii: microentiti, entiti mici, entiti mijlocii i
mari.
Societatea este microentitate daca la data bilanului nu se depesc limitele a

cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 700.000 euro;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 10.
In acest caz, societatea intocmeste bilan prescurtat, n formatul prevzut la


Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
pct. 451 din ordin.
Societatea este entitate mica daca la data bilanului nu se ncadreaz n

categoria microentitilor i nu depeste limitele a cel puin dou dintre
urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 8.000.000 euro;
In cazul in care societatea se incadreaza la entitate mica, se ntocmesc situaii

financiare anuale care cuprind:
- bilan prescurtat,
- cont de profit i pierdere,
- notele explicative la situaiile financiare anuale.
Opional, societatea poate ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu

i/sau situaia fluxurilor de trezorerie.
Societatea este o entitate mijlocie sau mare daca la data bilanului se

depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 8.000.000 euro;
In acest caz, societatea intocmeste situaii financiare anuale care cuprind:

- bilan;
- cont de profit i pierdere;
- situaia modificrilor capitalului propriu;
- situaia fluxurilor de trezorerie;
- notele explicative la situaiile financiare anuale.
Trecerea de la o categorie la o alta se realizeaza doar daca criteriile

enumerate se regasesc in doua exercitii financiare consecutive, conform pct.
13 alin. (2) din ordin.
Cuprins :
1. Principii contabile generale Contabilitatea de angajamente;
2. Forme de inregistrare in contabilitate si metode contabile;
2.1 Metoda de inregistrare in contabilitate;
2.2 Formele de inregistrare in contabilitate;

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
2.3 Regimul intern de numerotare a documentelor;
3. Regulile generale de evaluare:
3.1 Evaluarea la intrare in unitate;
3.1.1 Notiunea de cost de achizitie si cost de productie;
3.1.2 Costul indatorarii;
3.2 Evaluarea la inventar;
3.3 Evaluarea la iesirea din unitate;
4. Metode de inventar permanent sau intermitent;
5. Politici contabile sectoriale;
5.1 Evenimente ulterioare bilantului;
5.2 Corectarea erorilor contabile;
5.3 Active imobilizate:
5.3.1 Reguli de evaluare de baza;
5.3.2 Imobilizari necorporale;
5.3.3 Imobilizari corporale;
1. Terenuri i construcii
2. Instalaii tehnice i maini
3. Alte instalaii, utilaje i mobilier
4. Investiii imobiliare
5. Active corporale de explorare i evaluare a resurselor
minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie

5.3.4 Costuri recunoscute ca active, cheltuieli ulterioare;
5.3.5 Diferenta intre modernizare si cheltuiala;
5.4 Amortizare:
5.4.1 Data de incepere a amortizarii;
5.4.2 Metode de amortizare;
5.5 Reguli alternative de evaluare a imobilizarilor;
6. Active circulante;
6.1 Recunoasterea activelor circulante;
6.2 Evaluarea activelor circulante;
6.3 Stocuri;
6.3.1 Stocuri cu perioada scurta de realizare;
6.3.2 Stocuri cu ciclu lung de fabricatie;
6.3.3 Contabilitatea analitica a stocurilor;
6.3.4 Stocuri in curs de aprovizionare;
6.3.5 Metode la iesirea din gestiune;
7. Operatiile cu tertii ( clienti / furnizori );
8. Evaluarea tranzactiilor in valuta;

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
9. Elemente extrabilantiere, active si datorii contingente;
10. Structura datoriilor : termen scurt / termen lung;
11. Provizioane, capitaluri si rezerve;
12. Recunoasterea unei cheltuieli;
13. Recunoasterea unui venit;
14. Particularitati privind recunoasterea cheltuielilor si veniturilor;
15. Procedura reconstituirii documentelor pierdute;
16. Parti afiliate;
17. Arhivarea si termenul de pastrare al documentelor contabile;
18. Nomenclatorul documentelor financiar-contabile.
1. Principii contabile Contabilitatea de angajamente

SC EXEMPLU ROMANIA SRL adopta urmatoarele principii si
politici contabile, obligatorii pana la noi revizuiri ale politicilor
contabile, adoptate corespunzator:
Recunoasterea tranzactiilor. Tranzactiile si ale alte evenimente sunt
recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc, conform
contabilitatii de angajamente (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul
sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in
situatiile financiare ale perioadelor aferente.
Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi
tranzactie sunt recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directa
intre cheltuielile si veniturile aferente, cu evidentierea distincta a acestor
venituri si cheltuieli.
Principiul continuitatii activitatii. Se prezuma ca societatea isi desfasoara

activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii, iar tranzactiile inregistrate
in evidenta contabila se vor evalua presupunand ca societatea isi continua in
mod normal activitatea fara a avea reduceri semnificative de volum sau intrari
in lichidare.
Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare si politicile

contabile trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la
altul.
Principiul prudentei. In contul de profit si pierdere poate fi inclus numai


Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
profitul realizat la data bilantului; trebuie sa se tina cont de toate datoriile
aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent,
chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii
acestuia; trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile
potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu
financiar precedent.
Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile si

cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor
sau data platii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenia n conturile de venituri i
creanele pentru care nu a fost ntocmit nc factura (contul 418 Clieni facturi de ntocmit), respectiv n conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile
pentru care nu s-a primit nc factura (contul 408 Furnizori - facturi nesosite).
n toate cazurile, nregistrarea n aceste conturi se efectueaz pe baza
documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de
exemplu, avize de nsoire a mrfii, situaii de lucrri etc.), conform pct. 53 din
ordin.
Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii.

Componentele elementelor de active si de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu

financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar
precedent. n cazul modificrii politicilor contabile i al corectrii unor erori
aferente perioadelor precedente, nu se modific bilanul perioadei anterioare
celei de raportare. nregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectrii
erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente, precum i a
modificrii politicilor contabile nu se consider nclcare a principiului
intangibilitii, conform pct. 54 din ordin.
Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de active si

datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza
de documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata
de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi
inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor
corespunzatoare.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea

valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face
tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si
nu numai de forma juridica a acestora. Exemple de situaii cnd se aplic
acest principiu pot fi considerate: ncadrarea de ctre utilizatori a contractelor
de leasing n leasing operaional sau financiar; recunoaterea veniturilor din

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii n funcie de fondul economic al
contractului i de eventualele gratuiti (stimulente) aferente; ncadrarea
operaiunilor la vnzare n nume propriu sau comision, respectiv consignaie;
recunoaterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor n contul de profit i pierdere
sau ca venituri n avans, respectiv cheltuieli n avans; recunoaterea
participaiilor deinute ca fiind de natura aciunilor deinute la entiti afiliate
sau sub forma altor imobilizri financiare; ncadrarea reducerilor acordate,
respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare, conform pct. 57 din
ordin.
Principiul pragului de semnificatie. Valoarea elementelor de bilant si de

cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata
daca acestea reprezinta o suma nesemnificativa sau daca o astfel de
combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele
astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.
Principiul evalurii la cost de achiziie sau cost de producie. Elementele

prezentate n situaiile financiare se evalueaz, de regul, pe baza principiului
costului de achiziie sau al costului de producie. Cazurile n care nu se
folosete costul de achiziie sau costul de producie sunt cele prevzute de
prezentele reglementri.
2. Forme de inregistrare in contabilitate si metode contabile

2.1 Metoda de inregistrare in contabilitate
Periodic, societatea va analiza oportunitatea conducerii contabilitatii analitice a
bunurilor pe baza uneia dintre urmatoarele metode: operativ-contabila,
cantitativ-valorica, global-valorica.
Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor
si ambalajelor.
Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor,
animalelor si ambalajelor.
Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a

marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor
de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in folosinta, precum si a
altor categorii de bunuri.
Metoda operativ-contabila consta in tinerea, in cadrul fiecarei gestiuni, a

evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie. in
contabilitate, aceasta metoda consta in tinerea evidentei valorice pe conturi de
materiale, desfasurate valoric pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe
sau subgrupe de materiale, dupa caz.
Metoda adoptata de SC EXEMPLU ROMANIA SRL, pana la modificarea
politicilor contabile, conform procedurii de modificare, este metoda
cantitativ valorica.
2.2 Formele de inregistrare in contabilitate

SC EXEMPLU ROMANIA SRL, utilizeaza ca forme de inregistrare in
contabilitate, forma pe jurnale. In cadrul formei de inregistrare in contabilitate
"pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (cod 14-1-3);
- jurnale auxiliare;
Balanta de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a
tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele
justificative. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se
intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A).
Notele de contabilitate se intocmesc pe baza de note justificative sau note de
calcul si se inregistreaza in mod cronologic in Registrul-jurnal.
Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de
verificare ale conturilor analitice se intocmesc lunar. Planul de conturi
utilizat pentru reflectarea operatiilor economice in evidenta contabila
este cel stabilit de OMFP nr. 1802/2014, privind contabilitatea armonizata
cu directivele europene.
2.3 Regimul intern de numerotare a documentelor

Este in competenta directorului economic sau a persoanei ce rapunde
de organizarea si conducerea contabilitatii sa desemneze prin decizie interna
scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind
alocarea si gestionarea numerelor aferente evidentei documentelor interne,
astfel:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar
sau serie ce trebuie sa fie secvential(a), stabilit(a) de societate. in
alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv
gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.;
procedural toate documentele se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n.
La finele anului se consemneaza printr-un borderou ultimul numar alocat
documentului, conform exemplului Nir....Numar.....Data......
In anul urmator numerotarea va porni de la numarul 1, in ordin

crescatoare, fara numere libere, pastrand componenta seriei
alfanumerica.
3. Regulile generale de evaluare:

Societatea utilizeaza ca mecanism general principiul costului istoric.
Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula,
pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.
Societatea va analiza punctual cazurile in care nu se foloseste costul de
achizitie sau costul de productie asa cum sunt prevazute de reglementarile
legale. Imoblizarile corporale pot fi prezentate in situatiile financiare anuale,
potrivit metodelor alternative de evaluare (reevaluare la bilant).
3.1 Evaluarea la intrare in unitate

Societatea stabileste faptul ca la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza
si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se detremina
astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile
reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate
plus la inventariere.
3.1.1 Notiunea de cost de achizitie si cost de productie;

Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunavoie intre parti, aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in
care pretul este determinat obiectiv.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import
si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera
de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,
cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile,
atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse in
costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare este externalizata.
Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe
factura de achiziie ajusteaz n sensul reducerii costul de
achiziie al bunurilor. Atunci cnd achiziia de produse i
primirea reducerii comerciale sunt tratate mpreun,
reducerile comerciale primite ulterior facturrii ajusteaz,
de asemenea, costul de achiziie al bunurilor.
Reducerile
comerciale
primite
ulterior
facturrii
corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac
acestea mai sunt n gestiune. Dac stocurile pentru care
au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt n
gestiune, acestea se evideniaz distinct n contabilitate
(contul 609 Reduceri comerciale primite), pe seama
conturilor de teri.
Atunci cnd vnzarea de produse i acordarea reducerii
comerciale sunt tratate mpreun, reducerile comerciale
acordate ulterior facturrii ajusteaz veniturile din
vnzare. Reducerile comerciale acordate ulterior
facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se
evideniaz distinct n contabilitate (contul 709 Reduceri
comerciale acordate), pe seama conturilor de teri.
Reduceri comerciale ca evenimente ulterioare datei
bilantului. n cazul n care reducerile comerciale reprezint
evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la
ajustarea situaiilor financiare anuale, acestea se
nregistreaz la data bilanului n contul 408 Furnizori facturi nesosite, respectiv contul 418 Clieni - facturi de
ntocmit, i se reflect n situaiile financiare ale
exerciiului pentru care se face raportarea, pe baza
documentelor justificative. Reducerile care urmeaz a fi
primite, nregistrate la data bilanului n contul 408
Furnizori - facturi nesosite, corecteaz costul stocurilor la
care se refer, dac acestea mai sunt n gestiune.
Societatea recunoaste urmatoarele tipuri de reduceri
comerciale:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare
volumului convenit sau daca societatea are un statul
preferential fata furnizor;
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra
ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi furnizor, in
decursul unei perioade calendaristice, analizate si cu
departamentul comercial.
Societatea va recunoaste reducerile financiare sunt
sub forma de sconturi de decontare acordate numai
pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal
de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta
venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se
refera Venituri din sconturi obtinute. La furnizor, aceste
reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei,
indiferent de perioada la care se refera Cheltuieli privind
sconturile acordate
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor,
precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind
cheltuielile directe aferente productiei, si anumemateriale
directe, energie consumata in scopuri tehnologice,
manopera directasi alte cheltuieli directe de productie,
costul proiectarii produselor, precumsi cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli

incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt
urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livraresi manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionalesi comisioane achitate in legatura
cu activul etc.
Costul stocurilor pentru prestatiile de servicii cuprinde

manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct
angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
insarcinat
cu
supravegherea,
precumsi
regiile

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
corespunzatoare.
In costul de productie societatea poate include o
proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate
de perioada de productie.
In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat

bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi evaluate si
recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de
vanzare sa poata fi stabilite si verificate, precum si pentru
analiza costurilor si a eficientei activitatii, in contabilitatea
de gestiune cheltuielile se clasifica de societate urmarind
structura de mai jos:
a) costuri de productie;
b) costuri de prelucrare;
c) cheltuieli ale perioadei.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor

si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in
contabilitatea financiara dupa natura lor societatea
grupeaza in contabilitatea de gestiune cheltuielile
perioadei, astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administratie.
In costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor nu trebuie

incluse urmatoarele elemente care se recunosc drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, dupa cum
urmeaza:
a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de
productie inregistrate peste limitele normal admise;
b) cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care
astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie,
anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
c) regiile generale de administratie care nu participa la
aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc in
prezent;
d) costurile de desfacere;
e) regia fixa nealocata costului.

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
Plusuri de inventar mijloace fixe
Societatea inregistreaza in conturile de subventii

pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru
investitii primite, precum si plusurile la inventar de natura
imobilizarilor corporalesi necorporale.
Subventiile
aferente
veniturilor
cuprind
toate
subventiile, altele decat cele pentru active. Subventiile se
recunosc drept venituri ale perioadelor corespunzatoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa
le compenseze. Pentru activele imobilizate subventia se
vireaza la venituri, la fiecare inregistrare a amortizarii.
In cazul in care intr-o perioada se incaseaza subventii

aferente unor cheltuieli care nu au fost inca efectuate,
subventiile primite nu reprezinta venituri ale acelei
perioade curente.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de

capital si rezerve.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile

nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in
contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in
bilant ca venit amanat, contul "Subventii pentru investitii".
Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si
pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea
sau la casarea ori cedarea activelor.
3.1.2 Costul indatorarii

Costurile ndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de
fabricaie sunt incluse n costurile de producie ale
acestora, n msura n care sunt legate de perioada de
producie. n costurile ndatorrii se include dobnda la
capitalul
mprumutat
pentru
finanarea
achiziiei,
construciei sau produciei de active cu ciclu lung de
fabricaie.
Capitalizarea costurilor ndatorrii trebuie s nceteze cnd
se realizeaz cea mai mare parte a activitilor necesare
pentru pregtirea activului cu ciclu lung de fabricaie, n
vederea utilizrii prestabilite sau a vnzrii acestuia.

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
3.2 Evaluarea la inventar
Inventarierea este o etapa obligatorie in intocmirea
situatiilor fianciare anuale. Societatea trebuie sa procedeze
la inventarierea si evaluarea elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, cu respectarea
procedurii stabilite de autoritati, iar elementele inventariate
trebuie sa corespunda valorii corecte, reale.
In situatiile financiare anuale elementele de natura

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se reflecta si se
evalueaza la valoarea contabila, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii. Prezentele politici se aplica inclusiv
in cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital
si al activelor in curs de executie.
La inventar valoarea contabila a unui activ este

valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc
amortizarea acumulata, pentru activele amortizabile si
ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de
valoare. Fac exceptie activele imobilizate ce pot fi
reevaluate.
Societatea are obligatia sa efectueze inventarierea

elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii detinute, cel putin o data in cursul exercitiului
financiar, de regula cu ocazia intocmirii situatiilor
financiare, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum
si in urmatoarele situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii
controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in
gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de
forta majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
3.3 Evaluarea la iesirea din unitate

La data iesirii din societate, bunurile se evalueaza si se
scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
care sunt inregistrate in contabilitate.
3.4 Evaluarea la bilant

Activele de natura stocurilor se evalueaz la cost, mai
puin ajustrile pentru depreciere constatate. Ajustri
pentru depreciere se constat inclusiv pentru stocurile fr
micare. n cazul n care valoarea contabil a stocurilor
este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea
stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net,
prin constituirea unei ajustri pentru depreciere.
Prin valoare realizabil net a stocurilor se nelege

preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe
parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul,
i costurile estimate necesare vnzrii.
Evaluarea la bilant a creanelor i a datoriilor se face la

valoarea lor probabil de ncasare sau de plat.
Diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar
stabilit la inventariere i valoarea contabil a creanelor
se nregistreaz n contabilitate pe seama ajustrilor
pentru deprecierea creanelor.
Evaluarea la bilan a creanelor i a datoriilor exprimate

n valut i a celor cu decontare n lei n funcie de cursul
unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii
exerciiului financiar. n scopul prezentrii n bilan,
valoarea creanelor, astfel evaluate, se diminueaz cu
ajustrile pentru pierdere de valoare.
4. Metode de inventar - permanent sau

intermitent;
Societatea are obligatia sa analizeze periodic utilizarea
urmatoarelor metode de conducere a contabilitatii
stocurilor de active:
4.1 Metoda inventarului permanent ce consta in
inregistrarea intrarilor si iesirilor elementelor de activ,
operatiune cu operatiune, atat cantitativ, cat si valoric,
astfel incat in orice moment sa se cunoasca dimensiunea
valorica si fizica a stocului.

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
Intrarile de bunuri de natura stocurilor vor avea ca
documente justificative in
primul rand factura de
cumparare a bunurilor sau avizul de expediere al
furnizorului, de factura, sau documentele justificative
ale operatiilor de
import. Societatea va aplica
procedura de autofacturare conform reglementarilor
fiscale, pentru achizitii de bunuri, ce nu sunt insotite de
factura.
4.2 Metoda inventarului intermitent consta in
stabilirea stocului de active prin inventarierea fizica la
finele perioadei. Aceasta perioada este luna calendaristica
si poate fi extinsa fara sa depaseasca trimestrul ca unitate
de timp pentru determinarea impozitului pe profit.
Societatea EXEMPLU ROMANIA SRL adopta metoda
inventarului permanent, pana la schimbarea politicilor
contabile conform procedurii.
5. Politici contabile sectoriale

Prezentele politici contabile vor fi aplicate la identificarea
unor evenimente si tranzactii punctuale si prevaleaza altor
practici stabilite de societate.
5.1 Evenimente ulterioare bilantului;

Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele
evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre
data bilantului si data la care situatiile financiare anuale
sunt autorizate pentru emitere. Prin autorizarea situatiilor
financiare anuale se intelege aprobarea acestora de catre
bordul director, cu aceptul auditorului statutar, in vederea
aprobarii, conform legii.
Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate
evenimentele ce au loc pana la data la care situatiile
financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar
daca acele evenimente au loc dupa declararea publica a
profitului sau a altor informatii financiare selectate.
Pot fi identificate doua tipuri de evenimente ulterioare datei
bilantului:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
a) cele care fac dovada conditiilor care au existat la
data bilantului. Aceste evenimente ulterioare datei
bilantului conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale;si
b) cele care ofera indicatii despre conditii aparute
ulterior datei bilantului. Aceste evenimente ulterioare
datei bilantului nu conduc la ajustarea situatiilor financiare
anuale.
In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care
conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, entitatea
ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare,
pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care
conduc la ajustarea situatiilor financiare si care impun
ajustarea de catre entitate a valorilor recunoscute in
situatiile sale financiare sau recunoasterea de elemente ce
nu au fost anterior recunoscute sunt urmatoarele:
a) solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu care
confirma ca o entitate are o obligatie prezenta la data
bilantului. Societatea ajusteaza orice provizion recunoscut
anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaste un nou
provizion. Ca urmare, entitatea nu prezinta o datorie
contingenta;
b) falimentul unui client, aparut ulterior datei bilantului,
confirma de obicei ca la data bilantului exista o pierdere
aferenta unei creante comerciale si, in consecinta,
societatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a
creantei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arata ca situatiile
financiare anuale sunt eronate
5.2 Corectarea erorilor contabile

Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la
exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare
precedente. Corectarea erorilor se efectueaza la data
constatarii lor.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si

declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale
entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare
rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
informatii credibile care erau disponibile la momentul la
care situatiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise si ar fi putut fi obtinute in mod
rezonabil si luate in considerare la intocmirea
si
prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de erori
includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare
a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a
evenimentelor si fraudelor.
Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar
curent se efectueaza pe seama contului de profit si
pierdere.
Corectarea
erorilor
semnificative
aferente
exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe
seama rezultatului reportat.
Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare

precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama
rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama
contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu

influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca
o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza
situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este
semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in
vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a
elementelor.
Concomitent cu adoptarea procedurii contabile de

corectare a erorilor in evidenta contabila, societatea va
avea obligatia sa analizeze si implicatiile fiscale ce
decurg in legatura cu aceste corectii.
Astfel, daca erorile contabile sunt de natura

veniturilor/cheltuielilor, se va proceda la recalculul
impozitului pe profit, aferent perioadei la care se refera
tratamentul fiscal aplicat eronat, prin depunerea
declaratiilor rectificative ( declaratii 710, 101, dupa
caz).
Societatea va urmari de asemenea si incidenta

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
altor impozite, enumerate nelimitativ, cum sunt: TVA,
impozitul datorat de nerezidenti in Romania, taxele
locale.
Personalul responsabil din departamentul financiar
contabilitate va comunica de indata si altor
departamente daca incidenta erorii afecteaza si alte
sectoare de activitate ale societatii.
nregistrarea stornrii unei operaiuni contabile

aferente exerciiului financiar curent se efectueaz fie
prin corectarea cu semnul minus a operaiunii iniiale
(stornare n rou), fie prin nregistrarea invers a
acesteia (stornare n negru), n funcie de decizia
conducatorului departamentului financiar contabil si
de softul de contabilitate utilizat.
5.3 Active imobilizate

Societatea va recunoaste ca active imobilizate acele
active generatoare de beneficii economice viitoare si
detinute pe o perioada mai mare de un an. Scopul
achizitiei trebuie sa fie utilizarea activului de catre
societatea fie in mod propriu, fie prin inchiriere catre terti.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de

a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de
echivalente de numerar catre entitate. Potentialul poate fi
unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale
entitatii. Beneficiile viitoare pot fi recunoscute si printr-o
reducere de costuri.
Societatea recunoaste in categoria activelor imobilizate

active a caror valoare este mai mare decat cea stabilita
prin acte normative. La data elaborarii acestor politici
contabile, valoarea unui activ este de 2500 lei, conform HG
nr. 276/2013. Modificarea ulterioara a plafonului se va
adopta de societate fara a fi nevoie de o modificare a
politiciilor contabile.
Receptia oricarui activ imobilizat se face de catre o

comisie. Este in atributiile comisiei de receptie sa
stabileasca durata normata de functionare. Comisia

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
atribuie numarul de inventar al activului si intocmeste
formalitatile de dare in folosiinta catre personalul cu
atributii.
Durata normata de amortizare este adoptata prin
HG nr. 2139/2004 privind catalogul mijloacelor fixe, iar
perioada de amortizare stabilita de acest act normativ
se adopta ca durata normata de amortizare de catre
societate.
Individual, pentru fiecare achizitie de active imobilizate,

comisia de receptie stabileste perioada de amortizare, in
interiorul duratei minime si maxime stabilite de lege,
impreuna cu conducerea societatii.
Amortizarea se inregistreaza in evidenta contabila

incepand cu luna urmatoare celei in care s-a efectuat
achizitia/receptia activului imobilizat.
Metoda de amortizare va fi stabilita de comisia de

receptie, in concordanta cu politica economica a
societatii, dintre metodele permise de art. 24 din Codul
fiscal, iar odata adoptata metoda de amortizare nu se
modifica ulterior.
Societatea va conduce prin grija departamentului

financiar contabilitate, registrul mijlocelor fixe, registrul
amortizarii, registrul numerelor de inventar, fisele de
amortizare pentru activele imobilizate.
Este in sarcina conducatorului serviciului contabilitate

intocmirea registrelor fiscale privind evidenta TVA
Registrul Bunurilor de Capital.
5.3.1 Reguli de evaluare de baza

Activele imobilizate se evalueaza la costul de achizitie sau
productie.
La intocmirea situatiilor financiare costul de achizitie sau
costul de productie al activelor imobilizate cu durate
limitate de utilizare economica trebuie redus cu ajustari
calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active in
mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare
economica (amortizare).

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
5.3.2 Imobilizari necorporale
Societatea recunoaste ca imobilizare necorporala un
activ identificabil, nemonetar, fara suport material si
detinut pentru utilizare in procesul de productie sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat
tertilor sau pentru scopuri administrative.
Societatea recunoaste ca o imobilizare necorporala
indeplineste criteriul de a fi identificabila cand:
a) este separabila, adica poate fi separata sau divizata
de entitate si vanduta, transferata, autorizata, inchiriata
sau schimbata, fie individual, fie impreuna cu un
contract corespunzator, un activ identificabil sau o
datorie identificabila; sau
b) decurge din drepturi contractuale sau de alta natura
legala, indiferent daca acele drepturi sunt transferabile
sau separabile de entitate sau de alte drepturi si
obligatii.
Societatea inregistreaza in evidenta contabila,
imobilizarile necorporale in functie de urmatoarea
clasificare:
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale,
drepturi i active similare, dac acestea au fost
achiziionate cu titlu oneros
4. Active necorporale de explorare i evaluare a
resurselor minerale
5. Fondul comercial, n msura n care acesta a fost
achiziionat cu titlu oneros
6. Avansuri
Costul unei imobilizri necorporale generate intern este
suma costurilor suportate de la data la care imobilizarea
necorporal a ndeplinit pentru prima oar criteriile de
recunoatere ca imobilizri necorporale.
Costul unei imobilizri necorporale generate intern este
compus din toate costurile direct atribuibile care sunt
necesare pentru crearea, producerea i pregtirea
activului pentru a fi capabil s funcioneze n maniera
intenionat de ctre conducere. Exemple de costuri
direct atribuibile sunt:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
a)cheltuielile cu materialele i serviciile utilizate sau
consumate pentru generarea imobilizrii necorporale;
b)cheltuielile cu personalul provenite din generarea
imobilizrii necorporale;
c)taxele de nregistrare a unui drept legal; i
d)amortizarea brevetelor i licenelor care sunt utilizate
pentru a genera imobilizarea necorporal.
Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute
drept cheltuieli atunci cnd sunt suportate, cu excepia
cazurilor n care:
a)fac parte din costul unei imobilizri necorporale care
ndeplinete criteriile de recunoatere; sau
b)elementul este dobndit n cadrul unei combinri de
ntreprinderi i nu poate fi recunoscut ca imobilizare
necorporal. n acest caz, face parte din valoarea
recunoscut ca fond comercial la data achiziiei.
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale,
drepturile i activele similare reprezentnd aport,
achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz
n conturile de imobilizri necorporale la costul de
achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n aceast
situaie valoarea de aport se asimileaz valorii juste.
Concesiunile primite se reflect ca imobilizri
necorporale atunci cnd contractul de concesiune
stabilete o durat i o valoare determinate pentru
concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmeaz a fi
nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit
potrivit contractului. n cazul n care contractul prevede
plata periodic a unei redevene/chirii, i nu o valoare
amortizabil, n contabilitatea entitii care primete
concesiunea, se reflect cheltuiala reprezentnd
redevena/ chiria, fr recunoaterea unei imobilizri
necorporale.
Brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i
alte active similare se amortizeaz pe durata prevzut
pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.
Programele informatice, precum i celelalte imobilizri
necorporale nregistrate la elementul Alte imobilizri
necorporale se amortizeaz pe durata prevzut
pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
5.3.3 Imobilizari corporale;
Imobilizarile corporale reprezinta active tangibile care
sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in
productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative si sunt utilizate pe parcursul unei
perioade mai mari de un an.
Societatea evidentiaza imobilizarile corporale urmarind
urmatoarele grupe:
1. Terenuri i construcii
2. Instalaii tehnice i maini
3. Alte instalaii, utilaje i mobilier
4. Investiii imobiliare
5. Active corporale de explorare i evaluare a resurselor
minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie
Terenurile i cldirile sunt active separabile i sunt
contabilizate separat, chiar atunci cnd sunt
achiziionate mpreun. O cretere a valorii terenului pe
care se afl o cldire nu afecteaz determinarea valorii
amortizabile a cldirii. Contabilitatea terenurilor se ine
pe dou categorii: terenuri i amenajri de terenuri.
n contabilitatea analitic, terenurile pot fi evideniate pe
urmtoarele subcategorii: terenuri agricole, terenuri
silvice, terenuri fr construcii, terenuri cu zcminte,
terenuri cu construcii i altele.
n categoria imobilizrilor corporale se urmresc
distinct: investiiile imobiliare, activele biologice
productive, precum i activele corporale de explorare i
evaluare a resurselor minerale. Pentru acestea se
aplic regulile generale de evaluare, aplicabile
imobilizrilor corporale.
Contabilitatea imobilizrilor n curs se ine distinct
pentru imobilizrile corporale, altele dect investiiile
imobiliare, i investiiile imobiliare.
Sunt reflectate distinct n contabilitate acele imobilizri

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
corporale cumprate, pentru care s-au transferat
riscurile i beneficiile aferente, dar care sunt n curs de
aprovizionare (grupa 22 Imobilizri corporale n curs de
aprovizionare din Planul de conturi general).
Investiia imobiliar este proprietatea (un teren sau o
cldire - ori o parte a unei cldiri - sau ambele) deinut
(de proprietar sau de locatar n baza unui contract de
leasing financiar) mai degrab pentru a obine venituri
din chirii sau pentru creterea valorii capitalului, ori
ambele, dect pentru:
a)a fi utilizat n producerea sau furnizarea de bunuri
sau servicii ori n scopuri administrative; sau
b)a fi vndut pe parcursul desfurrii normale a
activitii.
O proprietate imobiliar utilizat de posesor este o
proprietate imobiliar deinut (de proprietar sau de
locatar n temeiul unui contract de leasing financiar)
pentru a fi utilizat la producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii sau n scopuri administrative.
Urmtoarele constituie exemple de investiii imobiliare:
a)terenurile deinute, mai degrab, n scopul creterii pe
termen lung a valorii capitalului, dect n scopul vnzrii
pe termen scurt, pe parcursul desfurrii normale a
activitii;
b)terenurile deinute pentru o utilizare viitoare nc
nedeterminat. n cazul n care o entitate nu a hotrt
dac va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliar
utilizat de posesor, fie n scopul vnzrii pe termen
scurt n cursul desfurrii normale a activitii, atunci
terenul este considerat ca fiind deinut n scopul creterii
valorii capitalului;
c)o cldire aflat n proprietatea entitii (sau deinut
de entitate n temeiul unui contract de leasing financiar)
i nchiriat n temeiul unuia sau mai multor contracte
de leasing operaional;
d)o cldire care este liber, dar care este deinut
pentru a fi nchiriat n temeiul unuia sau mai multor
contracte de leasing operaional;
e)proprietile.
Activele biologice productive sunt orice active, altele

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
dect activele biologice de natura stocurilor; de
exemplu, animalele de lapte, via-de-vie, pomii fructiferi
i copacii din care se obine lemn de foc, dar care nu
sunt tiai. Activele biologice productive nu sunt produse
agricole ci, mai degrab, sunt active autoregeneratoare.
Active biologice
Un activ biologic este un animal viu sau o plant vie.
Societatea recunoate un activ biologic dac i numai
dac:
a) controleaz activul ca rezultat al evenimentelor
trecute;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare
asociate activului s revin entitii; i
c) valoarea just sau costul activului poate fi
evaluat() n mod credibil.
n activitatea agricol, controlul poate fi evideniat, de
exemplu, prin dreptul de proprietate asupra vitelor sau
prin nsemnarea ori marcarea vitelor n alt mod n
momentul achiziiei, naterii sau nrcrii. Beneficiile
viitoare sunt estimate, n mod normal, prin evaluarea
caracteristicilor fizice semnificative aferente acestora.
Activele biologice sunt adesea ataate fizic de terenul
pe care se afl (de exemplu, copacii dintr-o plantaie
forestier). Este posibil ca pentru activele biologice care
sunt ataate de teren s nu existe o pia separat, dar
s existe o pia activ pentru activele combinate, adic
pentru activele biologice, terenul viran i amenajrile
acestuia, considerate ca un ntreg.
5.3.4 Costuri recunoscute

cheltuieli ulterioare;
ca
active,
Societatea va aplica urmatoarea politica cu privire la

cheltuielile ulterioare receptiei aferente unei imobilizari
corporale, respectiv acestea trebuie recunoscute, de
regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost
efectuate, daca nu sunt indeplinite conditiile de
recunoastere a unei modernizari .
Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile
corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere,
locatie de gestiune sau alte contracte similare se

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat,
la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in
care au fost efectuate, in functie de beneficiile
economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in
legatura cu imobilizarile corporale proprii.
Piesele de schimb i echipamentul de service sunt, n
general, contabilizate ca stocuri i recunoscute n contul
de profit i pierdere atunci cnd sunt consumate. Totui,
piesele de schimb importante i echipamentele de
securitate sunt considerate imobilizri corporale atunci
cnd o entitate preconizeaz c le va utiliza pe
parcursul unei perioade mai mari de un an.
5.3.5 Diferenta
cheltuiala;
intre
modernizare
si
Cheltuielile ulterioare efectuate n legtur cu o

imobilizare corporal sunt cheltuieli ale perioadei n care
sunt efectuate sau majoreaz valoarea imobilizrii
respective, n funcie de beneficiile economice aferente
acestor cheltuieli (de exemplu, influena asupra duratei
de via rmase a imobilizrilor), potrivit criteriilor
generale de recunoatere.
Societatea recunoate n valoarea contabil a unui
element de imobilizri corporale costul prii nlocuite a
unui astfel de element cnd acel cost este suportat de
entitate, dac sunt ndeplinite criteriile de recunoatere
pentru imobilizrile corporale.
n cazul inspeciilor sau reviziilor generale regulate,
efectuate de entitate pentru depistarea defeciunilor, la
momentul efecturii fiecrei inspecii generale, costul
acesteia poate fi recunoscut drept cheltuial sau n
valoarea contabil a elementului de imobilizri corporale
ca o nlocuire, dac sunt respectate criteriile de
recunoatere. n cazul recunoaterii costului inspeciei
ca o component a activului, valoarea componentei se
amortizeaz pe perioada dintre dou inspecii
planificate.
(2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoaterii
costurilor cu revizii i inspecii drept componente ale
imobilizrilor corporale se aplic n cazul imobilizrilor
corporale ale cror costuri de inspecie i revizie sunt

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime i
fluviale, echipamente complexe, conform politicilor
contabile aprobate.
(3) Costul reviziilor i inspeciilor curente, altele dect
cele recunoscute, ca o component a imobilizrii
reprezint cheltuieli ale perioadei.
5.4 Amortizare imobilizarilor.

Societatea
va
evidentia
amortizarea
activelor
imobilizate, prin alocarea in costuri a valorii de intrare a
activelor pe durata de folosiinta a acestora.
Pentru a evita interpretarile neconforme duratele
normate de utilizare se prezuma ca sunt cele din
catalogul mijloacelor fixe aprobat de autoritati. Comisia
de receptie stabileste durata normata de amortizare
conform atributiilor si competentelor stabilite prin decizia
de numire a comisiei.
La determinarea profitului impozabil, valoarea
amortizariii deduse va trebui sa respecte prevederile din
Codul fiscal.
5.4.1 Data de incepere a

amortizarii;
Societatea stabileste ca amortizarea imobilizarilor
corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare
punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a
valorii lor de intrare.
Societatea nu va modifica durata normata de utilizare a
activelor imobilizate si receptionate, ulterior inceperii
calcului amortizarii.
5.4.2 Metode de amortizare;

La fiecare achizitie de active societatea va analiza
posibilitatea
utilizarii
urmatoarelor
metode
de
amortizare.
a) amortizarea liniara realizata prin includerea
uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe,
stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea
cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient,
caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea,
in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare
a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare
a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile
financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa
de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la
numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece
amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul
de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o
imobilizare corporala se consuma in primul an in
procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de
amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri
contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau
serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica
utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
SC EXEMPLU ROMANIA SRL va utiliza metoda de
amortizare lineara, insa societatea va analiza individual,
la fiecare achizitie/productie de active imobilizate,
oportunitatea utilizarii si a celorlalte metode de
amortizare.
5.5 Reguli alternative de evaluare a

imobilizarilor;
Societatea poate proceda la reevaluarea imobilizarilor
corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar,
astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la
valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei
reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel
exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale
astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate
incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru
care s-a efectuat reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din
urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii
contabile brute a activului, astfel incat valoarea
contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu
valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita,
deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin
aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului
si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu
ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea
reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita,
deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea
lor de piata.
6. Active circulante
6.1 Recunoasterea activelor circulante
Societatea va considera un activ circulant, activul ce
corespunde unuia sau mai multor scopuri, descrise mai
jos :
a) se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu
intentia de a fi vandut sau consumat in cursul normal al
ciclului de exploatare al societatii;
b) este detinut, in principal, in scopul tranzactionarii;
c) se astepta a fi realizat in termen de 12 luni de la
data bilantului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de
numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
6.2 Evaluarea activelor circulante

Activele circulante se evalueaza la costul de achizitie
sau costul de productie, dupa caz.
6.3 Stocuri
6.3.1 Stocuri cu perioada scurta de
realizare
Stocurile sunt active circulante:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in

procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte

consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de
productie sau pentru prestarea de servicii.
6.3.2 Stocuri cu ciclu lung de

fabricatie
In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu
lung de fabricatie, destinate vanzarii. Societatea are
obligatia stabilirii scopului achizitiei si daca existe
suficiente elemente pentru identificarea scopului
achizitiei, poate inregistra in stocuri active a caror
valoare este superioara valorii stabilte pentru activele
circulante, daca sunt destinate comercializarii.
Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei

imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a
fi imbunatatita in perspectivavanzarii, la momentul luarii
deciziei privind modificarea destinatiei, incontabilitate se
inregistreaza transferul activului din categoriaimobilizari
corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza
lavaloarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea
corporala a fostreevaluata, concomitent cu reclasificarea
activului se procedeaza la inchiderea contului de
rezerve din reevaluare aferente acestuia.
6.3.3 Contabilitatea analitica a

stocurilor
Societatea va conduce evidenta stocurilor
pe
categorii, dupa cum urmeaza:
a) marfurile, respectiv bunuri pe care societatea le
cumpara in vederea revanzarii;
b) materiile prime, care participa direct la fabricarea
produselor si se regasesc in produsul finit integral sau
partial;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare,
combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
seminte si materiale deplantat, furaje si alte materiale

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
consumabile), care participa sau ajuta la procesul de
fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de
regula,in produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
semifabricatele, prin care se intelege produsele

al caror procestehnologic a fost terminat intr-o faza de
fabricatie si care trec in continuare in procesul
tehnologic al altei faze sau se livreaza tertilor;
produsele finite, adica produsele care au parcurs

in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au
nevoie de prelucrari ulterioare;
rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;

f) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute
si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru
reproductie;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile,
achizitionate sau fabricate, destinate produselor
vandute;
h) productia in curs de executie, reprezentand
productia care nu a trecut prin toate fazele de
prelucrare.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care
urmeaz a fi recoltate ca produse agricole sau vndute
ca active biologice.
Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt
animalele destinate produciei de carne, animalele
deinute n vederea vnzrii, petii din fermele piscicole,
culturile, cum ar fi cele de porumb i gru, i copacii
crescui pentru cherestea.
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul
recoltrii de la activele biologice ale entitii, de
exemplu, ln, copaci tiai, bumbac, lapte, struguri,
fructe culese Dac entitatea raportoare prelucreaz
produsele agricole, rezult produse finite, de exemplu,
fire, mbrcminte, covoare, cherestea, brnz, zahr,
fructe prelucrate etc.
Recolta reprezint separarea produselor agricole de un
activ biologic sau ncetarea proceselor vitale ale unui
activ biologic.
6.3.4 Stocuri in curs de aprovizionare


Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
De asemenea, trebuiesc reflectate distinct in
contabilitate, acele stocuri cumparate, pentru care s-au
transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt
in curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri in curs de
aprovizionare" din Planul de conturi general).
Inregistrarea in contabilitate a intrarii acestor stocurilor
se efectueaza la data transferului riscurilor si
beneficiilor, de catre furnizori catre societate.
Societatea analizeaza individual procedura de achizitie
adoptata, avand in vedere prevederile INCOTERM.
Semnificatia si procedura contabila va tine cont de
urmatoarea semnificatie a termenilor.
EXW (EX-WORKS)
Produsul si riscurile se transfera cumparatorului, incusiv
plata transportului si costul asigurarii de la poarta fabricii
gurnizorului.
FCA (Free Carrier)

Furnizorul
isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care a predat marfa vamuita pentru export,
in grija transportatorului desemnat de cumparator la
locul sau punctul convenit. In cazul in care cumparatorul
nu indica un punct precis de transbordare, vanzatorul
poate sa aleaga punctul de la locul sau raza teritoriala
mentionata unde carausul urmeaza sa preia marfa in
custodia sa. In cazul in care potrivit practicii comerciale
este necesar sprijinul furnizorului pentru incheierea
contractului cu transportatorul, (cum este cazul in
transportul CFR sau aerian). Furnizorul actioneaza pe
riscul si cheltuiala cumparatorului.
CPT (Carriage Paid To)

Riscurile de pierdere sau de deteriorare a marfii, precum
si orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de situatii
ce au loc dupa ce marfa a fost predata transportatorului,
trec de la furnizor la cumparator in momentul in care
marfa a fost predata transportatorului. In cazul in care
pentru transportul marfii se folosesc mai multi

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
transportatori si implicit mai multe transbordari, riscurile
trec de la vanzator la cumparator in momentul in care
marfa a fost predata primului caraus.
Termenul CPT implica obligatia furnizorului de vamuire a
marfii pentru export. Acest termen poate fi folosit pentru
toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul
multimodal.
CIP (Carriage and Insurance Paid)
Valoarea facturata a stocului cuprinde inclusiv costul cu
transportul de la frontiera romana pana la punctul de
destinatie din interiorul tarii. Furnizorul are aceleasi
obligatii ca la termenul CPT dar suplimentar el trebuie
sa efectueze si asigurarea pentru acoperirea riscului de
pierdere sau deteriorare a marfii pe timpul transportului.
Furnizorul incheie contractul si plateste prima de
asigurare. Cumparatorul trebuie sa ia nota ca in cazul
CIP vanzatorul este obligat sa obtina prima de
asigurarea pentru acoperire minima.
DAT (Delivered at Terminal)

Furnizorul livreaza si descarca din mijlocul de transport
la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu
cumparatorul. Terminal inseamna orice loc, cum ar fi:
chei; depozit; strada; cargo terminal; terminal CFR.
Furnizorul acopera toate costurile pentru livrarea si
descarcarea marfurilor la terminalul stabilit.
DAP (Delivered at Place)

Furnizorul livreaza marfurile in mijloacele de transport
adecvate la locul stabilit cu cumparatorul. Vanzatorul
acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea
marfurilor la terminalul stabilit.
DDP (Delivered Duty Paid)
Furnizorul
isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia
cumparatorului, la locul convenit din tara importatoare.
Furnizorul suporta toate cheltuielile si riscurile legate de
aducerea marfii in acest loc inclusiv a taxelor vamale, a
altor taxe si speze oficiale care se platesc la import,

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
precum si a costurilor si riscurilor de indeplinire a
formalitatilor vamale.
6.3.5 Metode la iesirea din gestiune

Societatea analizeaza periodic, implicatiile utilizarii unei
metode de iesire din gestiune dupa cum urmeza :
a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit LIFO.

a) metoda "primul intrat - primul iesit" (FIFO) presupune
ca bunurile iesite din gestiune sa se evalueze la costul
de achizitie sau de productie al primei intrari. Primul
intrat este astfel si primul care va fi scazut din gestiune
in cazul vanzarii sau al consumului.
b) metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune
calcularea costului fiecarui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc
la inceputul perioadei si a costului elementelor similare
produse sau cumparate in timpul perioadei.
c) metoda "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO), presupune
ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al ultimei intrari. Astfel, ultimul
bun intrat este primul scazut din gestiune in cazul
vanzarii sau darii in consum.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru
elemente similare de natura stocurilor si a activelor
fungibile de la un exercitiu financiar la altul.
Societatea trebuie sa foloseasca aceleasi metode de
determinare a costului pentru toate stocurile care au
natura si utilizare similare.
SC EXEMPLU ROMANIA SRL utilizeaza metoda
FIFO pe termen nedeterminat, pana la revizuirea
actualelor politici contabile. Recalculul costului
mediu ponderat se efectueaza dupa fiecare noua
achizitie si receptie de stocuri.
Pentru produse identice, situate in gestiuni

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
diferite, determinarea costului mediu ponderat se
efectueaza pe global, astfel incat valoarea costului
mediu ponderat unitar sa fie identic pentru acelasi
produs, chiar daca se afla in gestiuni diferite.
7. Operatiile cu tertii ( clienti / furnizori )

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si
creantelor societatii in relatiile acesteia cu furnizorii,
clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului,
entitatile afiliate si cele legate prin interesede
participare, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii
diversi.
In contabilitatea furnizorilor si clientilor se

inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv
livrarile de marfuri si produse, serviciile prestate, precum
si alte operatiuni similare efectuate. Creantele si
datoriile in valuta, rezultate ca efect al tranzactiilor
societatii, se inregistreaza in contabilitate atat in lei, cat
si in valuta.
Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte

datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe
fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in
contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza
pe interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de
plata, respectiv de incasare.
8. Evaluarea tranzactiilor in valuta

Operaiunile privind ncasrile i plile n valut se
nregistreaz n contabilitate la cursul de schimb valutar,
comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data
efecturii operaiunii respective.
n vederea asigurrii unui tratament contabil unitar,

prin curs de schimb de la data efecturii operaiunii se
nelege cursul de schimb al pieei valutare, comunicat
de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar
anterioar operaiunii, disponibil ca informaie la
momentul efecturii operaiunii (ncasare, plat, emitere
de documente).

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
Operaiunile de vnzare-cumprare de valut, inclusiv
cele derulate n cadrul contractelor cu decontare la
termen, se nregistreaz n contabilitate la cursul utilizat
de banca comercial la care se efectueaz licitaia cu
valut, fr ca acestea s genereze n contabilitate
diferene de curs valutar.
La finele fiecrei luni, creanele i datoriile n valut
se evalueaz la cursul de schimb al pieei valutare,
comunicat de Banca Naional a Romniei din ultima zi
bancar a lunii n cauz. Diferenele de curs nregistrate
se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferene de curs valutar, dup caz.
Sumele reflectate n conturile 409 "Furnizori debitori" i 419 "Clieni - creditori", nu mai fac
obiectul evalurii n funcie de cursul valutar, la
finele lunii, respectiv la finele exerciiului financiar.
9. Elemente extrabilantiere, active si datorii

contingente
Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care
nu pot fi integrate in activele si datoriile entitatii se
inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului.
In aceasta categorie se cuprind: angajamente

(giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile
cu tertii; imobilizari corporale luate cu chirie; valori
materiale primite spre prelucrare sau reparare, in
pastrare sau custodie; debitori scosi din activ, urmariti in
continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date
in folosinta; redevente, locatii de gestiune, chirii si alte
datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenta;
bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu
chirie de catre regii autonome, societati/companii
nationale, societati comerciale; dobanzi aferente
contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenta;
certificate de emisii de gaze cu efect de sera primite,
care nu au stabilita o valoare si, prin urmare, nu pot fi
recunoscute in conturi bilantiere, precum si alte valori.
In cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
activele contingente (contul 807 "Active contingente"),
respectiv datoriile contingente (contul 808 "Datorii
contingente").
Un activ contingent este un activ potential care
apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei
bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin
aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente
viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul
entitatii.
O datorie contingenta este o obligatie potentiala,

aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior
datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai
de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor
evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate
sub controlul entitatii.
10. Structura datoriilor : termen scurt /

termen lung
O datorie este considerata ca fiind o datorie pe
termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al
ciclului de exploatare al societatii; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data
bilantului.
Toate celelalte datorii sunt datorii pe termen

lung.
11. Provizioane, capitaluri si rezerve

Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror
natura este clar definita si care la data bilantului este
probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care
sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la
care vor aparea.
Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in
care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de un

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara
pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii
obligatiei.
Politicile de constituire a provizioanelor pentru
stocurile cu miscare lenta se adopta prin politica
generala a grupului si vor fi aplicate si de catre
societate pe perioada nedeterminata. In cadrul
provizioanelor, societatea urmareste si natura
deductibila a acestora, potrivit art. 22 din Codul
fiscal, urmarind urmatoarele categorii:
provizioane pentru garantii de buna executie;
provizioane pentru deprecierea creantelor clienti, rai

platnici, deducere limitata 30% din valoarea venitului;
provizioane pentru deprecierea creantelor clienti

pentru care a inceput procedura falimentului,
deductibilitate 100% din venit.
La fiecare constituire de provizioane, societatea

analizeaza prevederea normativa in vigoare, avand in
vedere volatilitatea actului normativ fiscal.
Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta
dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati, dupa
deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii
cuprind: aporturile de capital, primele de capital,
rezervele, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului
financiar.
Capitalul este reprezentat de capitalul social al
societatii. Capitalul social subscris si varsat se
inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de
constituire a persoanei juridice si a documentelor
justificative
privind
varsamintele
de
capital.
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe
actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea
nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si
varsate.
O alta componenta a capitalurilor proprii o reprezinta
rezervele din reevaluare. Plusul sau minusul rezultat din
reevaluarea imobilizarilor corporale, trebuie reflectat in

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din
reevaluare". Evidentierea rezervelor din reevaluare
trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in
parte. Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi
efectuata numai in limita soldului creditor existent,
aferent imobilizarii respective si acestea au caracter
nedistribuibil.
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de
rezerve:
rezerve legale - se constituie anual din profitul

societatii. Constituirea rezervei legale este obligatorie,
pana ce aceasta atinge 20% din capitalul social.
Procentul si valoarea anuala a rezervei legale
constituite va tine cont atat de precizarea din legea
societatilor comerciale (5% din profitul brut), cat si
de reglementarea fiscala (5% din profitul brut,
influentata de ajustari fiscale, conform art. 22 alin.
(1) din Codul fiscal).
rezerve statutare sau contractuale se constituie

anual din profitul net al societatii in baza prevederilor din
actul constitutiv;
alte rezerve prevazute de lege sau de statut.
12. Recunoasterea unei cheltuieli

Societatea recunoste urmatoarea notiune a cheltuielilor
ce constituie diminuari ale beneficiilor economice
inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma
de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale
datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari.
Cheltuielile societatii reprezinta valorile platite sau de
platit pentru:
- consumuri de stocuri si servicii prestate, de care
beneficiaza societatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli,
astfel:

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare;
13. Recunoasterea unui venit

Societatea recunoste urmatoarea notiune a veniturilor
ce constituie cresteri ale beneficiilor economice
inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma
de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale
datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale
capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
contributii ale actionarilor.
In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile
incasate sau de incasat in nume propriu din activitati
curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri,
dupa natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
14. Particularitati privind

cheltuielilor si veniturilor
recunoasterea
Societatea recunoaste veniturile din vanzarea bunurilor

in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a) societatea a transferat cumparatorului riscurile si
avantajele semnificative care decurg din proprietatea
asupra bunurilor;
b) societatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la
nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul
detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine
controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate
tranzactiei sa fie generate catre societate si
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil.
O promisiune de vanzare nu genereaza contabilizarea
de venituri.
Cifra de afaceri neta a societatii cuprinde sumele

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de
servicii care se inscriu in activitatea curenta a societatii,
dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe
valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct
de cifra de afaceri.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri,
dupa natura lor,
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:
venituri din vanzarea de produse si marfuri;
venituri din prestarea de servicii

Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in
contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea
de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si
orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de
bunuri.
venituri aferente costului de productie, reprezentand

variatia in plus sau in minus (reducere) dintre valoarea
la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si
servicii in curs de executie de la sfarsitul perioadei si
valoarea stocurilor initiale ale produselor si serviciilor in
curs de executie;
- venituri din productia de imobilizari, reprezentand
costul lucrarilor efectuate de societate pentru ea insasi,
care se inregistreaza ca imobilizari corporale si
necorporale;
- venituri din subventii de exploatare;
- alte venituri din exploatarea curenta, ce sunt
formate din venituri din creante recuperate, penalitati
contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate
potrivit legii, precum si din alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind:
- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi primite in urma unor reduceri

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
financiare;
- alte venituri financiare
Cheltuielile societatii reprezinta valorile platite sau
de platit pentru:
- consumuri de stocuri si servicii prestate, de care
beneficiaza entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de
cheltuieli, dupa natura acestora :
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;
costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate;
costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct
asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei
consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul
marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu serviciile executate de terti, redevente,
locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si
cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti
(colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de
protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si
personal; deplasari, detasari si transferari;
cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii
bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia
sociala si alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de
protejarea mediului inconjurator, aferente perioadei;
pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri,
amenzi si penalitati; donatii, sponsorizari si alte cheltuieli
similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii
de capital; creante prescrise potrivit legii; certificatele de
emisii de gaze cu efect de sera achizitionate potrivit
legislatiei in vigoare si ale caror costuri pot fi determinate,
aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante
legate de participatii; cheltuieli privind investitiile
financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs
valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs;
sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
natura financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente
extraordinare).
15. Procedura reconstituirii documentelor

pierdute;
Orice persoana din cadrul societatii, care constata
pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente
justificative sau contabile are obligatia sa aduca la
cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la
constatare, conducatorului unitatii.
In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii,
conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces-verbal,
care sa cuprinda:
- datele de identificare a documentului disparut;
- numele si prenumele persoanei responsabile cu
pastrarea documentului;
- data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa
documentului respectiv.
Procesul-verbal se semneaza de catre:
- conducatorul unitatii;
- conducatorul compartimentului financiar-contabil al
unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca
aceasta functie;
- persoana responsabila cu pastrarea documentului; si
- seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea
documentului, dupa caz.
In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de
catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea
acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a
fost intocmit documentul original, mentionandu-se in
antetul documentului ca este reconstituit, si sta la baza
inregistrarilor in contabilitate.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui
"dosar de reconstituire", intocmit separat pentru fiecare
caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate
lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si
reconstituirea documentului disparut, si anume:
- sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
documentului;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau
distrugerii;
- dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau
dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate,
dupa caz;
- dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru
reconstituirea documentului;
- o copie a documentului reconstituit.
In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta
unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta,
prin realizarea unei copii de pe documentul existent la
unitatea emitenta. in acest caz, unitatea emitenta va
trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de
la primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta in mod
obligatoriu si vizibil mentiunea "DUPLICAT", cu
specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza
careia s-a facut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform prezentelor norme
metodologice constituie baza legala pentru efectuarea
inregistrarilor in contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli
nenominale (bonuri, bilete de calatorie nenominale etc.)
pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate
in contabilitate. In acest caz, vinovatii de pierderea,
sustragerea sau distrugerea documentelor suporta
paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele
respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale.
Procedura de reconstituire a facturilor pierdute,
sustrase, deteriorate se adopta conform norme
metodologice pentru art. 146 din Codul fiscal. Astfel, se
va solicita emitentului initial al facturii emiterea unui
dublicat ce poate avea urmatoarea forma:
a) se emite o noua factura continand toate

datele initiale ale facturii pierdute, pe care se precizeaza
in mod expres ca este duplicat;
b) se va emite o fotocopie a documentului

emis initial, ce va cuprinde semnatura si stampila

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
furnizorului/prestatorului initial si se mentioneaza ca este
duplicat ce inlocuieste factura initiala.
Oricare dintre aceste doua metode poate fi utilizata, in
functie si de posibilitatile tehnice ale furnizorului ce a
emis factura.
16. Parti afiliate

Potrivit art. 11 alin. (2) din Codul fiscal, tranzactiile
efectuate de societate cu persoane afiliate se realizeaza
la pretul pietei.
Sunt considerate persoane afiliate din punct de
vedere fiscal, urmatoarele persoane:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica,
daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al IIIlea inclusiv. Intre persoanele afiliate, pretul la care se
transfera bunurile corporale sau necorporale ori se
presteaza servicii reprezinta pret de transfer;
b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica
daca persoana fizica detine, in mod direct sau indirect,
inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din
valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor
de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza
in mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana
juridica daca cel putin:
prima persoana juridica detine, in mod direct

sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate,
minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana
juridica ori daca controleaza persoana juridica;
a doua persoana juridica detine, in mod

direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate,
participare sau al drepturilor de vot la prima persoana
juridica;
o persoana juridica terta detine, in mod direct

sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate,
participare sau al drepturilor de vot atat la prima
persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
Cu ocazia intocmirii situatiilor financiare consolidate,
societatea intelege termenul de afiliere potrivit notiunilor
adoptate de OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.
17. Arhivarea si termenul de pastrare al

documentelor contabile
Pastrarea registrelor si a documentelor justificative si
contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile
secundare, dupa caz. Registrele si documentele
justificative si contabile se pot arhiva, si in baza unor
contracte de prestari de servicii, cu titlu oneros, de catre
alte persoane juridice romane care dispun de conditii
corespunzatoare.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate,
societatea este obligata, la cerere, sa prezinte la
domiciliul fiscal documentele solicitate.
Termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50
de ani, iar termenul de pastrare a registrelor si a
documentelor justificative si contabile este de 10 ani
cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar
in cursul caruia au fost intocmite.
Arhivarea documentelor justificative si contabile se face
cu urmatoarele reguli generale:
- documentele se grupeaza in dosare, numerotate,
snuruite si parafate;
- gruparea documentelor in dosare se face cronologic si
sistematic, in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se
refera acestea. in cazul fuziunii sau al lichidarii societatii,
documentele aferente acestei perioade se arhiveaza
separat;
- dosarele continand documente justificative si contabile
se pastreaza in spatii amenajate in acest scop, asigurate
impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu
mijloace de prevenire a incendiilor;
- evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul
Registrului de evidenta, in care sunt consemnate
dosarele si documentele intrate in arhiva, precum si
miscarea acestora in decursul timpului.
Eliminarea din arhiva a documentelor al caror termen

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
legal de pastrare a expirat se face de catre o comisie,
sub conducerea administratorului.
18. Nomenclatorul documentelor financiarcontabile;

Nr.
crt.
Denumire formular
0 1
Cod
baz
variant
I. REGISTRELE DE CONTABILITATE
1. Registrul-jurnal
14-1-1
2. Abrogat prin art. 7, lit. b) din Ordinul ministrului finanelor publice nr. 170/2015
3. Registrul-inventar
14-1-2
4. Registrul Cartea mare
14-1-3
5. - Registrul Cartea mare (ah)
14-1-3/a
II. MIJLOACE FIXE

6. Registrul numerelor de inventar
14-2-1

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
7. Fia mijlocului fix
14-2-2
8. Bon de micare a mijloacelor fixe
14-2-3
A
9. - Proces-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe/de declasare a unor

bunuri materiale
10. Proces-verbal de recepie
14-2-3/aA
14-2-5
11. - Proces-verbal de recepie provizorie
14-2-5/a
12. - Proces-verbal de punere n funciune
14-2-5/b
III. BUNURI DE NATURA STOCURILOR

13. Not de recepie i constatare de diferene
14. Bon de primire n consignaie
14-31A
14-3-2
15. Bon de predare, transfer, restituire
14-33A
16. Bon de consum
14-34A
17. - Bon de consum (colectiv)
14-3-4/aA
18. - Fi limit de consum
14-3-4/bA
19. - List zilnic de alimente
14-3-4/dA
20. Dispoziie de livrare
14-35A
21. Aviz de nsoire a mrfii
14-36A
22. Fi de magazie
14-3-8
23. - Fi de magazie (cu dou uniti de msur)
14-3-8/a
24. Fi de eviden a materialelor de natura obiectelor de inventar n folosin
14-3-9
25. Registrul stocurilor
14-3-11
26. - Registrul stocurilor
14-3-11/a
27. List de inventariere
14-3-12
28. - List de inventariere
14-3-12/b
29. - List de inventariere (pentru gestiuni global-valorice)
14-3-12/a
IV. MIJLOACE BNETI I DECONTRI

30. Chitan
14-4-1
31. - Chitan pentru operaiuni n valut

32. Proces-verbal de pli
14-4-1/a
14-43A
33. Dispoziie de plat/ncasare ctre casierie

34. Registru de cas
14-4-4
14-47A
35. - Registru de cas
14-4-7/bA
36. - Registru de cas (n valut)
14-4-7/aA
37. - Registru de cas (n valut)
14-4-7/cA

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
38. Borderou de achiziie
14-4-13
39. - Borderou de achiziie (de la productori individuali)

40. Decont pentru operaiuni n participaie
14-4-13/b
14-4-14
V. SALARII I ALTE DREPTURI DE PERSONAL

41. - Stat de salarii
14-5-1/a
42. - Stat de salarii (fr elementele componente ale salariului total)
14-5-1/b
43. - Stat de salarii (fr elementele componente ale salariului total)
14-5-1/c
44. - Stat de salarii
14-5-1/k
45. - List de avans chenzinal
14-5-1/d
46. Ordin de deplasare (delegaie)
14-5-4
47. - Ordin de deplasare (delegaie) n strintate (transporturi internaionale)

48. Decont de cheltuieli (pentru deplasri externe)
14-5-4/a
14-5-5
49. Decont de cheltuieli valutare (transporturi internaionale)
14-5-5/a
VI. CONTABILITATE GENERAL

50. Not de debitare-creditare
14-61A
51. Not de contabilitate
14-62A
52. Extras de cont
14-6-3
53. Jurnal privind operaiunile de cas i banc
14-6-5
54. Jurnal privind decontrile cu furnizorii
14-6-6
55. Situaia ncasrii-achitrii facturilor
14-6-7
56. Jurnal privind consumurile i alte ieiri de stocuri
14-6-8
57. Jurnal privind salariile, contribuia pentru asigurri sociale, protecia social a
omerilor i asigurri sociale de sntate
14-6-10
58. Borderou de primire a obiectelor n consignaie
14-6-14
59. Borderou de ieire a obiectelor din consignaie
14-6-15
60. Jurnal privind operaiuni diverse (pentru conturi sintetice)
14-6-17
61. Fi de cont analitic pentru cheltuieli efective de producie
14-6-21
62. - Fi de cont analitic pentru cheltuieli

63. Fi de cont pentru operaiuni diverse
14-6-21/a
14-6-22
64. - Fi de cont pentru operaiuni diverse (n valut i n lei)

65. Document cumulativ
14-6-22/a
14-6-24
66. - Document cumulativ
14-6-24/b
67. Balan de verificare (cu patru egaliti)
14-6-30
68. - Balan de verificare (cu patru egaliti)
14-6-30/A
69. - Balan de verificare (cu cinci egaliti)
14-6-30/a
14-6-30/b1
14-6-30/b2

Proprii
Politici Contabile
Editia V1- 2015

contabilitatea,
72. - Balan de verificare (cu ase egaliti)
14-6-30/b
73. - Balan analitic a stocurilor
14-6-30/c
VII. ALTE SUBACTIVITI

74. Situaia activelor gajate sau ipotecate
14-8-1
75. - Situaia bunurilor sechestrate
14-8-1/a
76. Decizie de imputare
14-8-2
77. - Angajament de plat
14-8-2/a

Manual Politici Contabile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Politici Contabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC EXEMPLU ROMANIA SRL

Actualizat conform OMFP nr. 1802/2014 privind