Manual Politici Contabile

SC EXEMPLU ROMANIA SRL Politici Contabile Proprii
Bucuresti, Str. Ion Roata nr. 4 Editia V1- 2015
Actualizat conform OMFP nr. 1802/2014 privind contabilitatea,

armonizata cu directivele europene
Manual Politici Contabile

adoptate de SC EXEMPLU ROMANIA SRL
Aprobare administrator..................
Data......................
 Prezentele politici contabile sunt adoptate in temeiul art. 5 din OMFP nr.
1802/2014, privind contabilitatea armonizata cu directivele europene, in
vigoare de la 1 ianuarie 2015.
 Nerespectarea obligatiei adoptarii politicilor contabile este cosiderata

contraventie conform art. 41 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 82/1991, privind
contabilitatea republicata cu modificari.
 Documentele nominalizate in prezentele politici, metoda si forma de

organizare a contabilitatii sunt conforme cu OMFP nr. 3512/2008, privind
documentele financiar contabile. La stabilirea procedurii privind stocurile in
curs de executie, conditiile de efectuare a achizitiilor se inteleg conform
termenilor INCOTERM 2010.
 Elementele ce definesc structura costului de productie sunt adoptate in

temeiul pct. 8 paragraf 6-7 din OMFP nr. 1802/2014 si OMFP nr. 1826/2003,
privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, din care prezentam
un extras:
SC EXEMPLU ROMANIA SRL Politici contabile – Varianta V01/2015


“6. cost de achiziţie înseamnă preţul datorat şi eventualele cheltuieli

conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziţie.
În acest sens, costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de
cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care
persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achiziţiei bunurilor respective.
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele
notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când
funcţia de aprovizionare este externalizată;
7. cost de producţie înseamnă preţul de achiziţie al materiilor prime şi al
materialelor consumabile şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct
bunului în cauză.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de
producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei,
şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice,
manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării
produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în
mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.”.
 Politicile contabile insusite de SC EXEMPLU ROMANIA SRL sunt conforme

de asemenea cu politicile contabile ale grupului EXEMPLU EUROPA si sunt
obligatorii pentru conducerea, organizarea si efectuarea activitatilor contabile
ale societatii.
 Orice practica contabila si orice persoana ce desfasoara activitatea in

domeniul financiar contabil, va urmarii aplicarea acestor politici si efectuarea
activitatii proprii in conformitate cu aceste politici.
 Nu sunt permise abateri de la politicile contabile aprobate. Eventualele

activitati economice ce nu pot fi incadrate individual in cadrul policiticilor
contabile, vor fi prelucrate in spiritul de aplicare al prezentelor politicilor, iar
solutia adoptata va identifica punctual cadrul normativ aplicabil, din legislatia
din Romania.
 In cazul in care cadrul normativ din legislatia interna nu surprinde aspectele

semnificative aplicabile situatiilor analizate, se vor avea in vedere prevederile
din Directiva a-IV-a a Comunitatii Europene privind contabilitatea si Directiva
a-VII-a a Comunitatii Europene privind contabilitatea grupului de societati si
conturile consolidate.
 In cazul conflictului de aplicare intre politicile contabile cu alte reguli ale

societatii, pentru intocmirea situatiilor financiare si conducerea contabilitatii,


vor avea prioritate politicile contabile si orice tranzactie va fi instrumentata prin

analiza politicilor contabile.
 Politicile contabile vor fi revizuite periodic in functie de modificarea cadrului

normativ aplicabil din legislatia interna.
 Prezentele politici contabile sunt aplicabile incepand cu data aprobarii

corespunzatoare de catre administarorul societatii, sunt aplicate pe termen
determinat, cat nu se modifica conditiile legale de la data intocmirii manualului
si pot fi inlocuite de un alt set de politici contabile, aprobate corespunzator.
 Nu este indicat pentru societate sa continue sa evidentieze in contabilitate, in

aceeasi maniera, o tranzactie sau un alt eveniment daca politica adoptata nu
mentine caracteristicile calitative de relevanta si credibilitate. Nu este indicat
pentru o entitate sa-si lase politicile contabile nemodificate atunci cand exista
alternative mai relevante si mai credibile.
 In cazul elaborarii unui nou set de politici contabile, aplicarea acestora se va

putea face incepand cu exercitiul financiar urmator, iar societatea prezinta
acest fapt in notele explicative la situatiile financiare. Este interzisa
schimbarea politicilor contabile in cadrul aceluiasi an.
 Un exemplar al politicilor contabile va fi comunicat tuturor persoanelor cu

atributii in activitatea financiar contabila si va fi afisat in corespunzator.
 Începand cu anul 2015, conform prevederilor OMFP nr. 1802/2014 privind

contabilitatea, în funcţie de criteriile de mărime, societatea se poate incadra la
una dintre urmatoarele 3 categorii: microentităţi, entităţi mici, entităţi mijlocii şi
mari.
 Societatea este microentitate daca la data bilanţului nu se depăşesc limitele a

cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350.000 euro;
b) cifra de afaceri netă: 700.000 euro;
c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
 In acest caz, societatea intocmeste bilanţ prescurtat, în formatul prevăzut la

pct. 451 din ordin.
 Societatea este entitate mica daca la data bilanţului nu se încadrează în

categoria microentităţilor şi nu depăşeste limitele a cel puţin două dintre
următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;


 In cazul in care societatea se incadreaza la entitate mica, se întocmesc situaţii

financiare anuale care cuprind:
- bilanţ prescurtat,
- cont de profit şi pierdere,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.
 Opţional, societatea poate întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu

şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie.
 Societatea este o entitate mijlocie sau mare daca la data bilanţului se

depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;
 In acest caz, societatea intocmeste situaţii financiare anuale care cuprind:

- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.
 Trecerea de la o categorie la o alta se realizeaza doar daca criteriile

enumerate se regasesc in doua exercitii financiare consecutive, conform pct.
13 alin. (2) din ordin.
Cuprins :
1. Principii contabile generale – Contabilitatea de angajamente;

2. Forme de inregistrare in contabilitate si metode contabile;
2.1 Metoda de inregistrare in contabilitate;
2.2 Formele de inregistrare in contabilitate;
2.3 Regimul intern de numerotare a documentelor;
3. Regulile generale de evaluare:
3.1 Evaluarea la intrare in unitate;
3.1.1 Notiunea de cost de achizitie si cost de productie;
3.1.2 Costul indatorarii;
3.2 Evaluarea la inventar;
3.3 Evaluarea la iesirea din unitate;
4. Metode de inventar permanent sau intermitent;
5. Politici contabile sectoriale;
5.1 Evenimente ulterioare bilantului;


5.2 Corectarea erorilor contabile;

5.3 Active imobilizate:
5.3.1 Reguli de evaluare de baza;
5.3.2 Imobilizari necorporale;
5.3.3 Imobilizari corporale;
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Investiţii imobiliare
5. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
5.3.4 Costuri recunoscute ca active, cheltuieli ulterioare;
5.3.5 Diferenta intre modernizare si cheltuiala;
5.4 Amortizare:
5.4.1 Data de incepere a amortizarii;
5.4.2 Metode de amortizare;
5.5 Reguli alternative de evaluare a imobilizarilor;

6. Active circulante;
6.1 Recunoasterea activelor circulante;
6.2 Evaluarea activelor circulante;
6.3 Stocuri;
6.3.1 Stocuri cu perioada scurta de realizare;
6.3.2 Stocuri cu ciclu lung de fabricatie;
6.3.3 Contabilitatea analitica a stocurilor;
6.3.4 Stocuri in curs de aprovizionare;
6.3.5 Metode la iesirea din gestiune;
7. Operatiile cu tertii ( clienti / furnizori );
8. Evaluarea tranzactiilor in valuta;
9. Elemente extrabilantiere, active si datorii contingente;
10. Structura datoriilor : termen scurt / termen lung;
11. Provizioane, capitaluri si rezerve;
12. Recunoasterea unei cheltuieli;
13. Recunoasterea unui venit;
14. Particularitati privind recunoasterea cheltuielilor si veniturilor;
15. Procedura reconstituirii documentelor pierdute;
16. Parti afiliate;
17. Arhivarea si termenul de pastrare al documentelor contabile;
18. Nomenclatorul documentelor financiar-contabile.


1. Principii contabile – Contabilitatea de angajamente
SC EXEMPLU ROMANIA SRL adopta urmatoarele principii si

politici contabile, obligatorii pana la noi revizuiri ale politicilor
contabile, adoptate corespunzator:
Recunoasterea tranzactiilor. Tranzactiile si ale alte evenimente sunt

recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc, conform
contabilitatii de angajamente (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul
sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in
situatiile financiare ale perioadelor aferente.
Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi

tranzactie sunt recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directa
intre cheltuielile si veniturile aferente, cu evidentierea distincta a acestor
venituri si cheltuieli.
 Principiul continuitatii activitatii. Se prezuma ca societatea isi desfasoara

activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii, iar tranzactiile inregistrate
in evidenta contabila se vor evalua presupunand ca societatea isi continua in
mod normal activitatea fara a avea reduceri semnificative de volum sau intrari
in lichidare.
 Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare si politicile

contabile trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la
altul.
 Principiul prudentei. In contul de profit si pierdere poate fi inclus numai

profitul realizat la data bilantului; trebuie sa se tina cont de toate datoriile
aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent,
chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii
acestuia; trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile
potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu
financiar precedent.
 Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile si

cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor
sau data platii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi
creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 „Clienţi -
facturi de întocmit“), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile
pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 „Furnizori - facturi nesosite“).
În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de


exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.), conform pct. 53 din
ordin.
 Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii.

Componentele elementelor de active si de datorii trebuie evaluate separat.
 Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu

financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar
precedent. În cazul modificării politicilor contabile şi al corectării unor erori
aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanţul perioadei anterioare
celei de raportare. Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării
erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, precum şi a
modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului
intangibilităţii, conform pct. 54 din ordin.
 Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de active si

datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza
de documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata
de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi
inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor
corespunzatoare.
 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea

valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face
tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si
nu numai de forma juridica a acestora. Exemple de situaţii când se aplică
acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către utilizatori a contractelor
de leasing în leasing operaţional sau financiar; recunoaşterea veniturilor din
chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcţie de fondul economic al
contractului şi de eventualele gratuităţi (stimulente) aferente; încadrarea
operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie;
recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere
sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoaşterea
participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la entităţi afiliate
sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate,
respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare, conform pct. 57 din
ordin.
 Principiul pragului de semnificatie. Valoarea elementelor de bilant si de

cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata
daca acestea reprezinta o suma nesemnificativa sau daca o astfel de
combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele
astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.
 Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie. Elementele


prezentate în situaţiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului

costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se
foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de
prezentele reglementări.
2. Forme de inregistrare in contabilitate si metode contabile
2.1 Metoda de inregistrare in contabilitate
Periodic, societatea va analiza oportunitatea conducerii contabilitatii analitice a

bunurilor pe baza uneia dintre urmatoarele metode: operativ-contabila,
cantitativ-valorica, global-valorica.
 Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor
si ambalajelor.
 Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor,
animalelor si ambalajelor.
 Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a

marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor
de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura
obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in folosinta, precum si a
altor categorii de bunuri.
 Metoda operativ-contabila consta in tinerea, in cadrul fiecarei gestiuni, a

evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie. in
contabilitate, aceasta metoda consta in tinerea evidentei valorice pe conturi de
materiale, desfasurate valoric pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe
sau subgrupe de materiale, dupa caz.
Metoda adoptata de SC EXEMPLU ROMANIA SRL, pana la modificarea

politicilor contabile, conform procedurii de modificare, este metoda
cantitativ valorica.
2.2 Formele de inregistrare in contabilitate
SC EXEMPLU ROMANIA SRL, utilizeaza ca forme de inregistrare in

contabilitate, forma pe jurnale. In cadrul formei de inregistrare in contabilitate
"pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);


- Registrul-inventar (cod 14-1-2);

- Cartea mare (cod 14-1-3);
- jurnale auxiliare;
Balanta de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a
tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele
justificative. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se
intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A).
Notele de contabilitate se intocmesc pe baza de note justificative sau note de
calcul si se inregistreaza in mod cronologic in Registrul-jurnal.
 Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de

verificare ale conturilor analitice se intocmesc lunar. Planul de conturi
utilizat pentru reflectarea operatiilor economice in evidenta contabila
este cel stabilit de OMFP nr. 1802/2014, privind contabilitatea armonizata
cu directivele europene.
2.3 Regimul intern de numerotare a documentelor
 Este in competenta directorului economic sau a persoanei ce rapunde

de organizarea si conducerea contabilitatii sa desemneze prin decizie interna
scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind
alocarea si gestionarea numerelor aferente evidentei documentelor interne,
astfel:
 fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar
sau serie ce trebuie sa fie secvential(a), stabilit(a) de societate. in
alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv
gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.;
 procedural toate documentele se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n.
La finele anului se consemneaza printr-un borderou ultimul numar alocat
documentului, conform exemplului Nir....Numar.....Data......
 In anul urmator numerotarea va porni de la numarul 1, in ordin

crescatoare, fara numere libere, pastrand componenta seriei
alfanumerica.
3. Regulile generale de evaluare:
Societatea utilizeaza ca mecanism general principiul “costului istoric”.

Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula,
pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.
Societatea va analiza punctual cazurile in care nu se foloseste costul de
achizitie sau costul de productie asa cum sunt prevazute de reglementarile
legale. Imoblizarile corporale pot fi prezentate in situatiile financiare anuale,
potrivit metodelor alternative de evaluare (reevaluare la bilant).


3.1 Evaluarea la intrare in unitate
Societatea stabileste faptul ca la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza

si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se detremina
astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile
reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate
plus la inventariere.
3.1.1 Notiunea de cost de achizitie si cost de productie;
Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunavoie intre parti, aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in
care pretul este determinat obiectiv.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import

si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera
de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli
care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,

cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile,
atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse in
costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare este externalizata.


Reducerile comerciale acordate de furnizor şi

înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul
reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Atunci când
achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale
sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite
ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de
achiziţie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării
corectează costul stocurilor la care se referă, dacă
acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru
care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt
în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în
contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale
primite“), pe seama conturilor de terţi.
Atunci când vânzarea de produse şi acordarea
reducerii comerciale sunt tratate împreună,
reducerile comerciale acordate ulterior facturării
ajustează veniturile din vânzare. Reducerile
comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de
perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în
contabilitate (contul 709 „Reduceri comerciale
acordate“), pe seama conturilor de terţi.
Reduceri comerciale ca evenimente ulterioare datei

bilantului. În cazul în care reducerile comerciale
reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului care
conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale,
acestea se înregistrează la data bilanţului în contul
408 „Furnizori - facturi nesosite“, respectiv contul 418
„Clienţi - facturi de întocmit“, şi se reflectă în situaţiile
financiare ale exerciţiului pentru care se face
raportarea, pe baza documentelor justificative.
Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la
data bilanţului în contul 408 „Furnizori - facturi
nesosite“, corectează costul stocurilor la care se
referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.
Societatea recunoaste urmatoarele tipuri de reduceri

comerciale:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate;


b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor

superioare volumului convenit sau daca societatea
are un statul preferential fata furnizor;
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra
ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi furnizor,
in decursul unei perioade calendaristice, analizate si
cu departamentul comercial.
Societatea va recunoaste reducerile financiare

sunt sub forma de sconturi de decontare
acordate numai pentru achitarea datoriilor inainte
de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta

venituri ale perioadei indiferent de perioada la care
se refera “Venituri din sconturi obtinute”. La furnizor,
aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale
perioadei, indiferent de perioada la care se refera
“Cheltuieli privind sconturile acordate”
 Costul de productie sau de prelucrare al

stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente
productiei, si anumemateriale directe, energie
consumata in scopuri tehnologice, manopera
directasi alte cheltuieli directe de productie, costul
proiectarii produselor, precumsi cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
 In cazul productiei de imobilizari, exemple de

cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile
sunt urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livraresi manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a
activului;
e) onorarii profesionalesi comisioane achitate in
legatura cu activul etc.
 Costul stocurilor pentru prestatiile de servicii


cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de

personalul direct angajat in furnizarea serviciilor,
inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea,
precumsi regiile corespunzatoare.
 In costul de productie societatea poate include o

proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt
legate de perioada de productie.
 In scopul determinarii costurilor unitare astfel

incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi evaluate
si recunoscute in contabilitatea financiara, iar
preturile de vanzare sa poata fi stabilite si verificate,
precum si pentru analiza costurilor si a eficientei
activitatii, in contabilitatea de gestiune cheltuielile se
clasifica de societate urmarind structura de mai jos:
a) costuri de productie;
b) costuri de prelucrare;
c) cheltuieli ale perioadei.
 Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor,

serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile
inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura
lor societatea grupeaza in contabilitatea de gestiune
cheltuielile perioadei, astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administratie.
 In costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor nu trebuie

incluse urmatoarele elemente care se recunosc drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, dupa cum
urmeaza:
a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri
de productie inregistrate peste limitele normal
admise;
b) cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in
care astfel de costuri sunt necesare in procesul de
productie, anterior trecerii intr-o noua faza de
fabricatie;


c) regiile generale de administratie care nu participa

la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se
gasesc in prezent;
d) costurile de desfacere;
e) regia fixa nealocata costului.
 Plusuri de inventar mijloace fixe

 Societatea inregistreaza in conturile de subventii
pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru
investitii primite, precum si plusurile la inventar de
natura imobilizarilor corporalesi necorporale.
 Subventiile aferente veniturilor cuprind toate

subventiile, altele decat cele pentru active.
Subventiile se recunosc drept venituri ale perioadelor
corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subventii urmeaza sa le compenseze. Pentru activele
imobilizate subventia se vireaza la venituri, la fiecare
inregistrare a amortizarii.
 In cazul in care intr-o perioada se incaseaza

subventii aferente unor cheltuieli care nu au fost inca
efectuate, subventiile primite nu reprezinta venituri
ale acelei perioade curente.
 Subventiile nu trebuie inregistrate direct in

conturile de capital si rezerve.
 Subventiile pentru active, inclusiv subventiile

nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in
contabilitate ca subventii pentru investitii si se
recunosc in bilant ca venit amanat, contul "Subventii
pentru investitii". Venitul amanat se inregistreaza in
contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori
cedarea activelor.
3.1.2 Costul indatorarii

Costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung


de fabricaţie sunt incluse în costurile de producţie ale

acestora, în măsura în care sunt legate de perioada
de producţie. În costurile îndatorării se include
dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea
achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu
ciclu lung de fabricaţie.
Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze

când se realizează cea mai mare parte a activităţilor
necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de
fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a
vânzării acestuia.
3.2 Evaluarea la inventar

 Inventarierea este o etapa obligatorie in
intocmirea situatiilor fianciare anuale. Societatea
trebuie sa procedeze la inventarierea si evaluarea
elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii, cu respectarea procedurii stabilite
de autoritati, iar elementele inventariate trebuie sa
corespunda valorii corecte, reale.
 In situatiile financiare anuale elementele de

natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se
reflecta si se evalueaza la valoarea contabila, pusa
de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele
politici se aplica inclusiv in cazul bunurilor care au
fost aduse drept aport la capital si al activelor in curs
de executie.
 La inventar valoarea contabila a unui activ este

valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se
deduc amortizarea acumulata, pentru activele
amortizabile si ajustarile acumulate din depreciere
sau pierdere de valoare. Fac exceptie activele
imobilizate ce pot fi reevaluate.
 Societatea are obligatia sa efectueze

inventarierea elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii detinute, cel putin o
data in cursul exercitiului financiar, de regula cu
ocazia intocmirii situatiilor financiare, in cazul fuziunii


sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele

situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul
efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de
lege;
b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau
plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat
prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de
gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor
cazuri de forta majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
3.3 Evaluarea la iesirea din unitate

La data iesirii din societate, bunurile se evalueaza si
se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau
valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate.
3.4 Evaluarea la bilant

 Activele de natura stocurilor se evaluează la
cost, mai puţin ajustările pentru depreciere
constatate. Ajustări pentru depreciere se constată
inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care
valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
constituirea unei ajustări pentru depreciere.
 Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se

înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii,
minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare
vânzării.
 Evaluarea la bilant a creanţelor şi a datoriilor se

face la valoarea lor probabilă de încasare sau de
plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea
de inventar stabilită la inventariere şi valoarea


contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate

pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
 Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor
exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în
funcţie de cursul unei valute se face la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României, valabil la data încheierii exerciţiului
financiar. În scopul prezentării în bilanţ, valoarea
creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu
ajustările pentru pierdere de valoare.
4. Metode de inventar - permanent sau

intermitent;
Societatea are obligatia sa analizeze periodic

utilizarea urmatoarelor metode de conducere a
contabilitatii stocurilor de active:
 4.1 Metoda inventarului permanent ce consta

in inregistrarea intrarilor si iesirilor elementelor de
activ, operatiune cu operatiune, atat cantitativ, cat si
valoric, astfel incat in orice moment sa se cunoasca
dimensiunea valorica si fizica a stocului.
Intrarile de bunuri de natura stocurilor vor avea

ca documente justificative in primul rand factura de
cumparare a bunurilor sau avizul de expediere al
furnizorului, de factura, sau documentele
justificative ale operatiilor de import. Societatea va
aplica procedura de autofacturare conform
reglementarilor fiscale, pentru achizitii de bunuri,
ce nu sunt insotite de factura.
 4.2 Metoda inventarului intermitent consta in

stabilirea stocului de active prin inventarierea fizica la
finele perioadei. Aceasta perioada este luna
calendaristica si poate fi extinsa fara sa depaseasca
trimestrul ca unitate de timp pentru determinarea
impozitului pe profit.
Societatea EXEMPLU ROMANIA SRL adopta
metoda inventarului permanent, pana la schimbarea


politicilor contabile conform procedurii.
5. Politici contabile sectoriale
Prezentele politici contabile vor fi aplicate la

identificarea unor evenimente si tranzactii punctuale
si prevaleaza altor practici stabilite de societate.
5.1 Evenimente ulterioare bilantului;
Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele

evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc
intre data bilantului si data la care situatiile financiare
anuale sunt autorizate pentru emitere. Prin
autorizarea situatiilor financiare anuale se intelege
aprobarea acestora de catre bordul director, cu
aceptul auditorului statutar, in vederea aprobarii,
conform legii.
Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate

evenimentele ce au loc pana la data la care situatiile
financiare anuale sunt autorizate pentru emitere,
chiar daca acele evenimente au loc dupa declararea
publica a profitului sau a altor informatii financiare
selectate.
Pot fi identificate doua tipuri de evenimente ulterioare

datei bilantului:
a) cele care fac dovada conditiilor care au existat
la data bilantului. Aceste evenimente ulterioare
datei bilantului conduc la ajustarea situatiilor
financiare anuale;si
b) cele care ofera indicatii despre conditii aparute
ulterior datei bilantului. Aceste evenimente
ulterioare datei bilantului nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare anuale.
In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care
conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale,
entitatea ajusteaza valorile recunoscute in situatiile
sale financiare, pentru a reflecta evenimentele
ulterioare datei bilantului.


Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului

care conduc la ajustarea situatiilor financiare si care
impun ajustarea de catre entitate a valorilor
recunoscute in situatiile sale financiare sau
recunoasterea de elemente ce nu au fost anterior
recunoscute sunt urmatoarele:
a) solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu
care confirma ca o entitate are o obligatie prezenta la
data bilantului. Societatea ajusteaza orice provizion
recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau
recunoaste un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu
prezinta o datorie contingenta;
b) falimentul unui client, aparut ulterior datei
bilantului, confirma de obicei ca la data bilantului
exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si,
in consecinta, societatea trebuie sa ajusteze valoarea
contabila a creantei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arata ca
situatiile financiare anuale sunt eronate
5.2 Corectarea erorilor contabile
 Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie

la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile
financiare precedente. Corectarea erorilor se
efectueaza la data constatarii lor.
 Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si

declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale
entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare
rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza
informatii credibile care erau disponibile la momentul
la care situatiile financiare pentru acele perioade au
fost aprobate spre a fi emise si ar fi putut fi obtinute in
mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si
prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de
erori includ efectele greselilor matematice, greselilor
de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau
interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
 Corectarea erorilor aferente exercitiului


financiar curent se efectueaza pe seama contului

de profit si pierdere.
 Corectarea erorilor semnificative aferente

exercitiilor financiare precedente se efectueaza
pe seama rezultatului reportat.
 Erorile nesemnificative aferente exercitiilor

financiare precedente se corecteaza, de asemenea,
pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate
pe seama contului de profit si pierdere erorile
nesemnificative.
 Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu

influenteze informatiile financiar-contabile. Se
considera ca o eroare este semnificativa daca
aceasta ar putea influenta deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare
anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa
sau nu se efectueaza in context, avand in vedere
natura sau valoarea individuala sau cumulata a
elementelor.
 Concomitent cu adoptarea procedurii

contabile de corectare a erorilor in evidenta
contabila, societatea va avea obligatia sa
analizeze si implicatiile fiscale ce decurg in
legatura cu aceste corectii.
 Astfel, daca erorile contabile sunt de natura

veniturilor/cheltuielilor, se va proceda la
recalculul impozitului pe profit, aferent perioadei
la care se refera tratamentul fiscal aplicat eronat,
prin depunerea declaratiilor rectificative
( declaratii 710, 101, dupa caz).
 Societatea va urmari de asemenea si

incidenta altor impozite, enumerate nelimitativ,
cum sunt: TVA, impozitul datorat de nerezidenti
in Romania, taxele locale.
 Personalul responsabil din departamentul


financiar contabilitate va comunica de indata si

altor departamente daca incidenta erorii
afecteaza si alte sectoare de activitate ale
societatii.
 Înregistrarea stornării unei operaţiuni

contabile aferente exerciţiului financiar curent se
efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a
operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin
înregistrarea inversă a acesteia (stornare în
negru), în funcţie de decizia conducatorului
departamentului financiar contabil si de softul de
contabilitate utilizat.
5.3 Active imobilizate
 Societatea va recunoaste ca active imobilizate

acele active generatoare de beneficii economice
viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an.
Scopul achizitiei trebuie sa fie utilizarea activului de
catre societatea fie in mod propriu, fie prin inchiriere
catre terti.
 Beneficiile economice viitoare reprezinta

potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul
de numerar sau de echivalente de numerar catre
entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte
a activitatilor de exploatare ale entitatii. Beneficiile
viitoare pot fi recunoscute si printr-o reducere de
costuri.
 Societatea recunoaste in categoria activelor

imobilizate active a caror valoare este mai mare
decat cea stabilita prin acte normative. La data
elaborarii acestor politici contabile, valoarea unui
activ este de 2500 lei, conform HG nr. 276/2013.
Modificarea ulterioara a plafonului se va adopta de
societate fara a fi nevoie de o modificare a politiciilor
contabile.
 Receptia oricarui activ imobilizat se face de catre

o comisie. Este in atributiile comisiei de receptie sa


stabileasca durata normata de functionare. Comisia

atribuie numarul de inventar al activului si intocmeste
formalitatile de dare in folosiinta catre personalul cu
atributii.
 Durata normata de amortizare este adoptata

prin HG nr. 2139/2004 privind catalogul
mijloacelor fixe, iar perioada de amortizare
stabilita de acest act normativ se adopta ca
durata normata de amortizare de catre societate.
 Individual, pentru fiecare achizitie de active

imobilizate, comisia de receptie stabileste perioada
de amortizare, in interiorul duratei minime si maxime
stabilite de lege, impreuna cu conducerea societatii.
 Amortizarea se inregistreaza in evidenta

contabila incepand cu luna urmatoare celei in care s-
a efectuat achizitia/receptia activului imobilizat.
 Metoda de amortizare va fi stabilita de

comisia de receptie, in concordanta cu politica
economica a societatii, dintre metodele permise
de art. 24 din Codul fiscal, iar odata adoptata
metoda de amortizare nu se modifica ulterior.
 Societatea va conduce prin grija departamentului

financiar contabilitate, registrul mijlocelor fixe,
registrul amortizarii, registrul numerelor de inventar,
fisele de amortizare pentru activele imobilizate.
 Este in sarcina conducatorului serviciului

contabilitate intocmirea registrelor fiscale privind
evidenta TVA – Registrul Bunurilor de Capital.
5.3.1 Reguli de evaluare de baza

Activele imobilizate se evalueaza la costul de
achizitie sau productie.
La intocmirea situatiilor financiare costul de achizitie
sau costul de productie al activelor imobilizate cu
durate limitate de utilizare economica trebuie redus
cu ajustari calculate pentru a diminua valoarea unor


astfel de active in mod sistematic de-a lungul

duratelor lor de utilizare economica (amortizare).
5.3.2 Imobilizari necorporale

Societatea recunoaste ca imobilizare
necorporala un activ identificabil, nemonetar,
fara suport material si detinut pentru utilizare in
procesul de productie sau furnizare de bunuri
sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau
pentru scopuri administrative.
Societatea recunoaste ca o imobilizare

necorporala indeplineste criteriul de a fi
identificabila cand:
a) este separabila, adica poate fi separata sau
divizata de entitate si vanduta, transferata,
autorizata, inchiriata sau schimbata, fie
individual, fie impreuna cu un contract
corespunzator, un activ identificabil sau o
datorie identificabila; sau
b) decurge din drepturi contractuale sau de alta
natura legala, indiferent daca acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de entitate
sau de alte drepturi si obligatii.
Societatea inregistreaza in evidenta contabila,

imobilizarile necorporale in functie de
urmatoarea clasificare:
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare, dacă
acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Active necorporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale
5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a
fost achiziţionat cu titlu oneros
6. Avansuri
Costul unei imobilizări necorporale generate

intern este suma costurilor suportate de la data
la care imobilizarea necorporală a îndeplinit
pentru prima oară criteriile de recunoaştere ca
imobilizări necorporale.
Costul unei imobilizări necorporale generate

intern este compus din toate costurile direct
atribuibile care sunt necesare pentru crearea,
producerea şi pregătirea activului pentru a fi
capabil să funcţioneze în maniera intenţionată
de către conducere. Exemple de costuri direct
atribuibile sunt:
a)cheltuielile cu materialele şi serviciile utilizate
sau consumate pentru generarea imobilizării
necorporale;
b)cheltuielile cu personalul provenite din
generarea imobilizării necorporale;
c)taxele de înregistrare a unui drept legal; şi
d)amortizarea brevetelor şi licenţelor care sunt
utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporală.
Costurile cu un element necorporal trebuie

recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt
suportate, cu excepţia cazurilor în care:
a)fac parte din costul unei imobilizări
necorporale care îndeplineşte criteriile de
recunoaştere; sau
b)elementul este dobândit în cadrul unei
combinări de întreprinderi şi nu poate fi
recunoscut ca imobilizare necorporală. În acest
caz, face parte din valoarea recunoscută ca
fond comercial la data achiziţiei.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile

comerciale, drepturile şi activele similare
reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite
pe alte căi, se înregistrează în conturile de
imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau
valoarea de aport, după caz. În această situaţie
valoarea de aport se asimilează valorii juste.
Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări

necorporale atunci când contractul de
concesiune stabileşte o durată şi o valoare
determinate pentru concesiune. Amortizarea
valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe
durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit
contractului. În cazul în care contractul prevede
plata periodică a unei redevenţe/chirii, şi nu o
valoare amortizabilă, în contabilitatea entităţii
care primeşte concesiunea, se reflectă
cheltuiala reprezentând redevenţa/ chiria, fără
recunoaşterea unei imobilizări necorporale.
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale,

drepturile şi alte active similare se amortizează
pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de
către entitatea care le deţine. Programele
informatice, precum şi celelalte imobilizări
necorporale înregistrate la elementul „Alte
imobilizări necorporale“ se amortizează pe
durata prevăzută pentru utilizarea lor de către
entitatea care le deţine.
5.3.3 Imobilizari corporale;

Imobilizarile corporale reprezinta active
tangibile care sunt detinute de o entitate pentru
a fi utilizate in productia de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate
tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative si sunt utilizate pe parcursul unei
perioade mai mari de un an.
Societatea evidentiaza imobilizarile corporale

urmarind urmatoarele grupe:
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Investiţii imobiliare
5. Active corporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de
execuţie
Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi

sunt contabilizate separat, chiar atunci când
sunt achiziţionate împreună. O creştere a
valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a
clădirii. Contabilitatea terenurilor se ţine pe
două categorii: terenuri şi amenajări de
terenuri.
În contabilitatea analitică, terenurile pot fi

evidenţiate pe următoarele subcategorii:
terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără
construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu
construcţii şi altele.
În categoria imobilizărilor corporale se

urmăresc distinct: investiţiile imobiliare, activele
biologice productive, precum şi activele
corporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale. Pentru acestea se aplică regulile
generale de evaluare, aplicabile imobilizărilor
corporale.
Contabilitatea imobilizărilor în curs se ţine

distinct pentru imobilizările corporale, altele
decât investiţiile imobiliare, şi investiţiile
imobiliare.
Sunt reflectate distinct în contabilitate acele

imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-
au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar
care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22
„Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“
din Planul de conturi general).
Investiţia imobiliară este proprietatea (un teren

sau o clădire - ori o parte a unei clădiri - sau
ambele) deţinută (de proprietar sau de locatar
în baza unui contract de leasing financiar) mai
degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau
pentru creşterea valorii capitalului, ori ambele,
decât pentru:
a)a fi utilizată în producerea sau furnizarea de
bunuri sau servicii ori în scopuri administrative;
sau
b)a fi vândută pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii.
O proprietate imobiliară utilizată de posesor

este o proprietate imobiliară deţinută (de
proprietar sau de locatar în temeiul unui
contract de leasing financiar) pentru a fi
utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri
ori servicii sau în scopuri administrative.
Următoarele constituie exemple de investiţii

imobiliare:
a)terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul
creşterii pe termen lung a valorii capitalului,
decât în scopul vânzării pe termen scurt, pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b)terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare
încă nedeterminată. În cazul în care o entitate
nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o
proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în
scopul vânzării pe termen scurt în cursul
desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul
este considerat ca fiind deţinut în scopul
creşterii valorii capitalului;
c)o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau
deţinută de entitate în temeiul unui contract de
leasing financiar) şi închiriată în temeiul unuia
sau mai multor contracte de leasing
operaţional;
d)o clădire care este liberă, dar care este
deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia
sau mai multor contracte de leasing
operaţional;
e)proprietăţile.
Activele biologice productive sunt orice active,

altele decât activele biologice de natura
stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, viţa-
de-vie, pomii fructiferi şi copacii din care se
obţine lemn de foc, dar care nu sunt tăiaţi.
Activele biologice productive nu sunt produse
agricole ci, mai degrabă, sunt active
autoregeneratoare.
Active biologice
Un activ biologic este un animal viu sau o
plantă vie. Societatea recunoaşte un activ
biologic dacă şi numai dacă:
a) controlează activul ca rezultat al
evenimentelor trecute;
b) este probabil ca beneficiile economice
viitoare asociate activului să revină entităţii; şi
c) valoarea justă sau costul activului poate fi
evaluat(ă) în mod credibil.
În activitatea agricolă, controlul poate fi
evidenţiat, de exemplu, prin dreptul de
proprietate asupra vitelor sau prin însemnarea
ori marcarea vitelor în alt mod în momentul
achiziţiei, naşterii sau înţărcării. Beneficiile
viitoare sunt estimate, în mod normal, prin
evaluarea caracteristicilor fizice semnificative
aferente acestora.
Activele biologice sunt adesea ataşate fizic de
terenul pe care se află (de exemplu, copacii
dintr-o plantaţie forestieră). Este posibil ca
pentru activele biologice care sunt ataşate de
teren să nu existe o piaţă separată, dar să
existe o piaţă activă pentru activele combinate,
adică pentru activele biologice, terenul viran şi
amenajările acestuia, considerate ca un întreg.
5.3.4 Costuri recunoscute ca active,

cheltuieli ulterioare;
Societatea va aplica urmatoarea politica cu

privire la cheltuielile ulterioare receptiei
aferente unei imobilizari corporale, respectiv
acestea trebuie recunoscute, de regula, drept
cheltuieli in perioada in care au fost efectuate,
daca nu sunt indeplinite conditiile de
recunoastere a unei modernizari .
Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile

corporale utilizate in baza unui contract de
inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte
similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii
care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau
drept cheltuieli in perioada in care au fost
efectuate, in functie de beneficiile economice
aferente, similar cheltuielilor efectuate in
legatura cu imobilizarile corporale proprii.
Piesele de schimb şi echipamentul de service

sunt, în general, contabilizate ca stocuri şi
recunoscute în contul de profit şi pierdere
atunci când sunt consumate. Totuşi, piesele de
schimb importante şi echipamentele de
securitate sunt considerate imobilizări corporale
atunci când o entitate preconizează că le va
utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de
un an.
5.3.5 Diferenta intre modernizare si

cheltuiala;
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o

imobilizare corporală sunt cheltuieli ale
perioadei în care sunt efectuate sau majorează
valoarea imobilizării respective, în funcţie de
beneficiile economice aferente acestor
cheltuieli (de exemplu, influenţa asupra duratei
de viaţă rămase a imobilizărilor), potrivit
criteriilor generale de recunoaştere.
Societatea recunoaşte în valoarea contabilă a

unui element de imobilizări corporale costul
părţii înlocuite a unui astfel de element când
acel cost este suportat de entitate, dacă sunt
îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru
imobilizările corporale.
În cazul inspecţiilor sau reviziilor generale
regulate, efectuate de entitate pentru
depistarea defecţiunilor, la momentul efectuării
fiecărei inspecţii generale, costul acesteia
poate fi recunoscut drept cheltuială sau în
valoarea contabilă a elementului de imobilizări
corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate
criteriile de recunoaştere. În cazul recunoaşterii
costului inspecţiei ca o componentă a activului,
valoarea componentei se amortizează pe
perioada dintre două inspecţii planificate.
(2) Prevederile referitoare la posibilitatea
recunoaşterii costurilor cu revizii şi inspecţii
drept componente ale imobilizărilor corporale
se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale
căror costuri de inspecţie şi revizie sunt
semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime
şi fluviale, echipamente complexe, conform
politicilor contabile aprobate.
(3) Costul reviziilor şi inspecţiilor curente,
altele decât cele recunoscute, ca o
componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli
ale perioadei.
5.4 Amortizare imobilizarilor.
Societatea va evidentia amortizarea activelor

imobilizate, prin alocarea in costuri a valorii de
intrare a activelor pe durata de folosiinta a
acestora.
Pentru a evita interpretarile neconforme
duratele normate de utilizare se prezuma ca
sunt cele din catalogul mijloacelor fixe aprobat
de autoritati. Comisia de receptie stabileste
durata normata de amortizare conform
atributiilor si competentelor stabilite prin decizia
de numire a comisiei.
La determinarea profitului impozabil, valoarea

amortizariii deduse va trebui sa respecte
prevederile din Codul fiscal.
5.4.1 Data de incepere a

amortizarii;
Societatea stabileste ca amortizarea

imobilizarilor corporale se calculeaza incepand
cu luna urmatoare punerii in functiune si pana
la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Societatea nu va modifica durata normata de
utilizare a activelor imobilizate si receptionate,
ulterior inceperii calcului amortizarii.
5.4.2 Metode de
amortizare;
La fiecare achizitie de active societatea va

analiza posibilitatea utilizarii urmatoarelor
metode de amortizare.
a) amortizarea liniara realizata prin includerea
uniforma in cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proportional cu numarul de
ani ai duratei de utilizare economica a
acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in
multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un
anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in
vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in
includerea, in primul an de functionare, in
cheltuielile de exploatare a unei amortizari de
pana la 50% din valoarea de intrare a
imobilizarii. Amortizarile anuale pentru
exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la
valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul
liniar, prin raportare la numarul de ani de
utilizare ramasi. Deoarece amortizarea
calculata trebuie sa fie corelata cu modul de
utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o
imobilizare corporala se consuma in primul an
in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda
de amortizare accelerata este mai putin
utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs

sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii
justifica utilizarea unei asemenea metode de
amortizare.
SC EXEMPLU ROMANIA SRL va utiliza
metoda de amortizare lineara, insa societatea
va analiza individual, la fiecare
achizitie/productie de active imobilizate,
oportunitatea utilizarii si a celorlalte metode de
amortizare.
5.5 Reguli alternative de evaluare a

imobilizarilor;
Societatea poate proceda la reevaluarea
imobilizarilor corporale existente la sfarsitul
exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie
prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu
reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in
situatiile financiare intocmite pentru acel
exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile
corporale astfel reevaluate se inregistreaza in
contabilitate incepand cu exercitiul financiar
urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale,

amortizarea cumulata la data reevaluarii este
tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea
valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare,
sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta
metoda este folosita, deseori, in cazul in care
activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a
activului si valoarea neta, determinata in urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este
recalculata la valoarea reevaluata a activului.
Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru
cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de
piata.
6. Active circulante
6.1 Recunoasterea activelor

circulante
Societatea va considera un activ circulant,

activul ce corespunde unuia sau mai multor
scopuri, descrise mai jos :
 a) se asteapta sa fie realizat sau este
detinut cu intentia de a fi vandut sau consumat
in cursul normal al ciclului de exploatare al
societatii;
 b) este detinut, in principal, in scopul
tranzactionarii;
 c) se astepta a fi realizat in termen de 12
luni de la data bilantului; sau
 d) este reprezentat de numerar sau
echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata.
6.2 Evaluarea activelor circulante
Activele circulante se evalueaza la costul de

achizitie sau costul de productie, dupa caz.
6.3 Stocuri
6.3.1 Stocuri cu perioada scurta
de realizare
Stocurile sunt active circulante:

 a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii;
 b) in curs de productie in vederea vanzarii
in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
 c) sub forma de materii prime, materiale si
alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea de
servicii.
6.3.2 Stocuri cu ciclu lung de

fabricatie
 In categoria stocurilor se cuprind si activele

cu ciclu lung de fabricatie, destinate vanzarii.
Societatea are obligatia stabilirii scopului
achizitiei si daca existe suficiente elemente
pentru identificarea scopului achizitiei, poate
inregistra in stocuri active a caror valoare este
superioara valorii stabilte pentru activele
circulante, daca sunt destinate comercializarii.
 Atunci cand exista o modificare a utilizarii
unei imobilizari corporale, in sensul ca
aceasta urmeaza a fi imbunatatita in
perspectivavanzarii, la momentul luarii deciziei
privind modificarea destinatiei, incontabilitate se
inregistreaza transferul activului din
categoriaimobilizari corporale in cea de stocuri.
Transferul se inregistreaza lavaloarea
neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea
corporala a fostreevaluata, concomitent cu
reclasificarea activului se procedeaza la
inchiderea contului de rezerve din reevaluare
aferente acestuia.
6.3.3 Contabilitatea analitica a

stocurilor
Societatea va conduce evidenta stocurilor

pe categorii, dupa cum urmeaza:
 a) marfurile, respectiv bunuri pe care
societatea le cumpara in vederea revanzarii;
 b) materiile prime, care participa direct la
fabricarea produselor si se regasesc in produsul
finit integral sau partial;
 c) materialele consumabile (materiale
auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, seminte si materiale
deplantat, furaje si alte materiale consumabile),
care participa sau ajuta la procesul de fabricatie
sau de exploatare fara a se regasi, de regula,in
produsul finit;
 d) materialele de natura obiectelor de
inventar;
 e) produsele, si anume:
 semifabricatele, prin care se intelege
produsele al caror procestehnologic a fost
terminat intr-o faza de fabricatie si care trec in
continuare in procesul tehnologic al altei faze
sau se livreaza tertilor;
 produsele finite, adica produsele care au
parcurs in intregime fazele procesului de
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari
ulterioare;
 rebuturile, materialele recuperabile si
deseurile;
 f) animalele si pasarile, respectiv animalele
nascute si cele tinere de orice fel, crescute si
folosite pentru reproductie;
 g) ambalajele, care includ ambalajele
refolosibile, achizitionate sau fabricate,
destinate produselor vandute;
 h) productia in curs de executie,
reprezentand productia care nu a trecut prin
toate fazele de prelucrare.
Activele biologice de natura stocurilor sunt

acelea care urmează a fi recoltate ca produse
agricole sau vândute ca active biologice.
Exemple de active biologice de natura
stocurilor sunt animalele destinate producţiei de
carne, animalele deţinute în vederea vânzării,
peştii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi
cele de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi
pentru cherestea.
Produsele agricole sunt cele rezultate la
momentul recoltării de la activele biologice ale
entităţii, de exemplu, lână, copaci tăiaţi,
bumbac, lapte, struguri, fructe culese Dacă
entitatea raportoare prelucrează produsele
agricole, rezultă produse finite, de exemplu, fire,
îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză,
zahăr, fructe prelucrate etc.
Recolta reprezintă separarea produselor
agricole de un activ biologic sau încetarea
proceselor vitale ale unui activ biologic.
6.3.4 Stocuri in curs de

aprovizionare
De asemenea, trebuiesc reflectate distinct in

contabilitate, acele stocuri cumparate, pentru
care s-au transferat riscurile si beneficiile
aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare
(grupa 32 "Stocuri in curs de aprovizionare"
din Planul de conturi general).
Inregistrarea in contabilitate a intrarii acestor

stocurilor se efectueaza la data transferului
riscurilor si beneficiilor, de catre furnizori catre
societate.
Societatea analizeaza individual procedura de

achizitie adoptata, avand in vedere prevederile
INCOTERM. Semnificatia si procedura contabila
va tine cont de urmatoarea semnificatie a
termenilor.
 EXW (EX-WORKS)
Produsul si riscurile se transfera
cumparatorului, incusiv plata transportului si
costul asigurarii de la poarta fabricii
gurnizorului.
 FCA (Free Carrier)

Furnizorul isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care a predat marfa vamuita pentru
export, in grija transportatorului desemnat de
cumparator la locul sau punctul convenit. In
cazul in care cumparatorul nu indica un punct
precis de transbordare, vanzatorul poate sa
aleaga punctul de la locul sau raza teritoriala
mentionata unde carausul urmeaza sa preia
marfa in custodia sa. In cazul in care potrivit
practicii comerciale este necesar sprijinul
furnizorului pentru incheierea contractului cu
transportatorul, (cum este cazul in transportul
CFR sau aerian). Furnizorul actioneaza pe
riscul si cheltuiala cumparatorului.
 CPT (Carriage Paid To)

Riscurile de pierdere sau de deteriorare a
marfii, precum si orice alte cheltuieli
suplimentare cauzate de situatii ce au loc dupa
ce marfa a fost predata transportatorului, trec
de la furnizor la cumparator in momentul in
care marfa a fost predata transportatorului. In
cazul in care pentru transportul marfii se
folosesc mai multi transportatori si implicit mai
multe transbordari, riscurile trec de la vanzator
la cumparator in momentul in care marfa a fost
predata primului caraus.
Termenul CPT implica obligatia furnizorului de

vamuire a marfii pentru export. Acest termen
poate fi folosit pentru toate modurile de
transport, inclusiv pentru transportul multimodal.
 CIP (Carriage and Insurance Paid)

Valoarea facturata a stocului cuprinde inclusiv
costul cu transportul de la frontiera romana
pana la punctul de destinatie din interiorul tarii.
Furnizorul are aceleasi obligatii ca la termenul
CPT dar suplimentar el trebuie sa efectueze si
asigurarea pentru acoperirea riscului de
pierdere sau deteriorare a marfii pe timpul
transportului. Furnizorul incheie contractul si
plateste prima de asigurare. Cumparatorul
trebuie sa ia nota ca in cazul CIP vanzatorul
este obligat sa obtina prima de asigurarea
pentru acoperire minima.
 DAT (Delivered at Terminal)

Furnizorul livreaza si descarca din mijlocul de
transport la terminalul (din portul sau locul)
stabilit cu cumparatorul. Terminal inseamna
orice loc, cum ar fi: chei; depozit; strada; cargo
terminal; terminal CFR. Furnizorul acopera
toate costurile pentru livrarea si descarcarea
marfurilor la terminalul stabilit.
 DAP (Delivered at Place)

Furnizorul livreaza marfurile in mijloacele de
transport adecvate la locul stabilit cu
cumparatorul. Vanzatorul acopera toate
costurile pentru livrarea si descarcarea
marfurilor la terminalul stabilit.
 DDP (Delivered Duty Paid)
Furnizorul isi indeplineste obligatia de livrare in

momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia
cumparatorului, la locul convenit din tara
importatoare. Furnizorul suporta toate
cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii
in acest loc inclusiv a taxelor vamale, a altor
taxe si speze oficiale care se platesc la import,
precum si a costurilor si riscurilor de indeplinire
a formalitatilor vamale.
6.3.5 Metode la iesirea din gestiune
Societatea analizeaza periodic, implicatiile

utilizarii unei metode de iesire din gestiune dupa
cum urmeza :
 a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
 b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
 c) metoda ultimul intrat - primul iesit – LIFO.
a) metoda "primul intrat - primul iesit" (FIFO)

presupune ca bunurile iesite din gestiune sa se
evalueze la costul de achizitie sau de productie
al primei intrari. Primul intrat este astfel si primul
care va fi scazut din gestiune in cazul vanzarii
sau al consumului.
b) metoda "costului mediu ponderat" (CMP)
presupune calcularea costului fiecarui element
pe baza mediei ponderate a costurilor
elementelor similare aflate in stoc la inceputul
perioadei si a costului elementelor similare
produse sau cumparate in timpul perioadei.
c) metoda "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO),
presupune ca bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de
productie al ultimei intrari. Astfel, ultimul bun
intrat este primul scazut din gestiune in cazul
vanzarii sau darii in consum.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa

pentru elemente similare de natura stocurilor si
a activelor fungibile de la un exercitiu financiar
la altul.
Societatea trebuie sa foloseasca aceleasi

metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare.
 SC EXEMPLU ROMANIA SRL utilizeaza

metoda FIFO pe termen nedeterminat, pana
la revizuirea actualelor politici contabile.
Recalculul costului mediu ponderat se
efectueaza dupa fiecare noua achizitie si
receptie de stocuri.
 Pentru produse identice, situate in

gestiuni diferite, determinarea costului
mediu ponderat se efectueaza pe global,
astfel incat valoarea costului mediu
ponderat unitar sa fie identic pentru acelasi
produs, chiar daca se afla in gestiuni
diferite.
7. Operatiile cu tertii ( clienti / furnizori

)
 Contabilitatea tertilor asigura evidenta

datoriilor si creantelor societatii in relatiile
acesteia cu furnizorii, clientii, personalul,
asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile
afiliate si cele legate prin interesede participare,
asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.
 In contabilitatea furnizorilor si clientilor se

inregistreaza operatiunile privind cumpararile,
respectiv livrarile de marfuri si produse,
serviciile prestate, precum si alte operatiuni
similare efectuate. Creantele si datoriile in
valuta, rezultate ca efect al tranzactiilor
societatii, se inregistreaza in contabilitate atat in
lei, cat si in valuta.
 Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a

celorlalte datorii si creante se tine pe categorii,
precum si pe fiecare persoana fizica sau
juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica,
furnizorii si clientii se grupeaza pe interni si
externi, iar in cadrul acestora pe termene de
plata, respectiv de incasare.
8. Evaluarea tranzactiilor in valuta

 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în
valută se înregistrează în contabilitate la cursul
de schimb valutar, comunicat de Banca
Naţională a României, de la data efectuării
operaţiunii respective.
 În vederea asigurării unui tratament contabil

unitar, prin curs de schimb de la data efectuării
operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a
României, din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul
efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere
de documente).
Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută,

inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu
decontare la termen, se înregistrează în
contabilitate la cursul utilizat de banca
comercială la care se efectuează licitaţia cu
valută, fără ca acestea să genereze în
contabilitate diferenţe de curs valutar.
 La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile

în valută se evaluează la cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în
contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz.
 Sumele reflectate în conturile 409

"Furnizori - debitori" şi 419 "Clienţi -
creditori", nu mai fac obiectul evaluării în
funcţie de cursul valutar, la finele lunii,
respectiv la finele exerciţiului financiar.
9. Elemente extrabilantiere, active si

datorii contingente
 Drepturile si obligatiile, precum si unele

bunuri care nu pot fi integrate in activele si
datoriile entitatii se inregistreaza in contabilitate
in conturi in afara bilantului.
 In aceasta categorie se cuprind:

angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate
sau primite in relatiile cu tertii; imobilizari
corporale luate cu chirie; valori materiale primite
spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau
custodie; debitori scosi din activ, urmariti in
continuare; stocuri de natura obiectelor de
inventar date in folosinta; redevente, locatii de
gestiune, chirii si alte datorii asimilate; efecte
scontate neajunse la scadenta; bunuri publice
primite in administrare, concesiune si cu chirie
de catre regii autonome, societati/companii
nationale, societati comerciale; dobanzi
aferente contractelor de leasing financiar,
neajunse la scadenta; certificate de emisii de
gaze cu efect de sera primite, care nu au
stabilita o valoare si, prin urmare, nu pot fi
recunoscute in conturi bilantiere, precum si alte
valori.
 In cadrul elementelor extrabilantiere sunt

cuprinse si activele contingente (contul 807
"Active contingente"), respectiv datoriile
contingente (contul 808 "Datorii contingente").
 Un activ contingent este un activ potential
care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilantului si a caror existenta va
fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia
unuia sau mai multor evenimente viitoare
nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul
entitatii.
 O datorie contingenta este o obligatie

potentiala, aparuta ca urmare a unor
evenimente trecute, anterior datei bilantului si a
carei existenta va fi confirmata numai de
aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor
evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in
totalitate sub controlul entitatii.
10. Structura datoriilor : termen scurt /

termen lung
 O datorie este considerata ca fiind o

datorie pe termen scurt, denumita si datorie
curenta, atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal
al ciclului de exploatare al societatii; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data
bilantului.
 Toate celelalte datorii sunt datorii pe

termen lung.
11. Provizioane, capitaluri si rezerve
Provizioanele sunt destinate sa acopere

datoriile a caror natura este clar definita si care
la data bilantului este probabil sa existe, sau
este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in
ceea ce priveste valoarea sau data la care vor
aparea.
Un provizion va fi recunoscut numai in

momentul in care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de
un eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie
necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii
obligatiei.
 Politicile de constituire a provizioanelor

pentru stocurile cu miscare lenta se adopta
prin politica generala a grupului si vor fi
aplicate si de catre societate pe perioada
nedeterminata. In cadrul provizioanelor,
societatea urmareste si natura deductibila a
acestora, potrivit art. 22 din Codul fiscal,
urmarind urmatoarele categorii:
 provizioane pentru garantii de buna
executie;
 provizioane pentru deprecierea creantelor
clienti, rai platnici, deducere limitata 30% din
valoarea venitului;
 provizioane pentru deprecierea creantelor
clienti pentru care a inceput procedura
falimentului, deductibilitate 100% din venit.
La fiecare constituire de provizioane, societatea

analizeaza prevederea normativa in vigoare,
avand in vedere volatilitatea actului normativ
fiscal.
Capitalul si rezervele (capitaluri proprii)

reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor
unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii cuprind: aporturile de
capital, primele de capital, rezervele,
rezultatul reportat si rezultatul exercitiului
financiar.
Capitalul este reprezentat de capitalul social al

societatii. Capitalul social subscris si varsat se
inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza
actelor de constituire a persoanei juridice si a
documentelor justificative privind varsamintele
de capital. Contabilitatea analitica a capitalului
social se tine pe actionari sau asociati,
cuprinzand numarul si valoarea nominala a
actiunilor sau a partilor sociale subscrise si
varsate.
O alta componenta a capitalurilor proprii o

reprezinta rezervele din reevaluare. Plusul sau
minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor
corporale, trebuie reflectat in debitul sau creditul
contului 105 "Rezerve din reevaluare".
Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie
efectuata pe fiecare imobilizare corporala in
parte. Diminuarea rezervelor din reevaluare
poate fi efectuata numai in limita soldului
creditor existent, aferent imobilizarii respective
si acestea au caracter nedistribuibil.
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii

de rezerve:
 rezerve legale - se constituie anual din
profitul societatii. Constituirea rezervei legale
este obligatorie, pana ce aceasta atinge 20%
din capitalul social. Procentul si valoarea
anuala a rezervei legale constituite va tine
cont atat de precizarea din legea societatilor
comerciale (5% din profitul brut), cat si de
reglementarea fiscala (5% din profitul brut,
influentata de ajustari fiscale, conform art.
22 alin. (1) din Codul fiscal).
 rezerve statutare sau contractuale – se
constituie anual din profitul net al societatii in
baza prevederilor din actul constitutiv;
 alte rezerve – prevazute de lege sau de
statut.
12. Recunoasterea unei cheltuieli
Societatea recunoste urmatoarea notiune a

cheltuielilor ce constituie diminuari ale
beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau
scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale
datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate
din distribuirea acestora catre actionari.
Cheltuielile societatii reprezinta valorile platite

sau de platit pentru:
- consumuri de stocuri si servicii prestate, de
care beneficiaza societatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau
contractuale etc.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de

cheltuieli, astfel:
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare;
13. Recunoasterea unui venit
Societatea recunoste urmatoarea notiune a

veniturilor ce constituie cresteri ale beneficiilor
economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii,
altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
In categoria veniturilor se includ atat sumele

sau valorile incasate sau de incasat in nume
propriu din activitati curente, cat si castigurile
din orice alte surse.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de

venituri, dupa natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
14. Particularitati privind

recunoasterea cheltuielilor si
veniturilor

Societatea recunoaste veniturile din vanzarea

bunurilor in momentul in care sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) societatea a transferat cumparatorului
riscurile si avantajele semnificative care decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
b) societatea nu mai gestioneaza bunurile
vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod
normal, in cazul detinerii in proprietate a
acestora si nici nu mai detine controlul efectiv
asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod
credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice
asociate tranzactiei sa fie generate catre
societate si
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod
credibil.
O promisiune de vanzare nu genereaza
contabilizarea de venituri.
 Cifra de afaceri neta a societatii

cuprinde sumele rezultate din vanzarea de
produse si furnizarea de servicii care se inscriu
in activitatea curenta a societatii, dupa
deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe
valoarea adaugata, precum si a altor taxe
legate direct de cifra de afaceri.
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de

venituri, dupa natura lor,
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:

 venituri din vanzarea de produse si marfuri;
 venituri din prestarea de servicii
Veniturile din prestari de servicii se
inregistreaza in contabilitate pe masura
efectuarii acestora. Prestarea de servicii
cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice


alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari

de bunuri.
 venituri aferente costului de productie,
reprezentand variatia in plus sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie
efectiv a stocurilor de produse si servicii in curs
de executie de la sfarsitul perioadei si valoarea
stocurilor initiale ale produselor si serviciilor in
curs de executie;
- venituri din productia de imobilizari,
reprezentand costul lucrarilor efectuate de
societate pentru ea insasi, care se
inregistreaza ca imobilizari corporale si
necorporale;
- venituri din subventii de exploatare;
- alte venituri din exploatarea curenta, ce
sunt formate din venituri din creante
recuperate, penalitati contractuale, datorii
prescrise, scutite sau anulate potrivit legii,
precum si din alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind:

- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi primite in urma unor
reduceri financiare;
- alte venituri financiare
Cheltuielile societatii reprezinta valorile

platite sau de platit pentru:
- consumuri de stocuri si servicii prestate, de
care beneficiaza entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau
contractuale etc.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de

cheltuieli, dupa natura acestora :


a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:

- cheltuieli cu materiile prime si materialele
consumabile; costul de achizitie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achizitie al
materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei
consumate; valoarea animalelor si pasarilor;
costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu serviciile executate de terti,
redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de
asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte
servicii executate de terti (colaboratori);
comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol,
reclama si publicitate; transportul de bunuri si
personal; deplasari, detasari si transferari;
cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii,
servicii bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si
protectia sociala si alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate
de protejarea mediului inconjurator, aferente
perioadei; pierderi din creante si debitori diversi;
despagubiri, amenzi si penalitati; donatii,
sponsorizari si alte cheltuieli similare; cheltuieli
privind activele cedate si alte operatii de capital;
creante prescrise potrivit legii; certificatele de
emisii de gaze cu efect de sera achizitionate
potrivit legislatiei in vigoare si ale caror costuri
pot fi determinate, aferente perioadei curente
etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din
creante legate de participatii; cheltuieli privind
investitiile financiare cedate; diferentele
nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind
exercitiul financiar in curs; sconturile acordate
clientilor; pierderi din creante de natura
financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte
evenimente extraordinare).
15. Procedura reconstituirii


documentelor pierdute;
Orice persoana din cadrul societatii, care

constata pierderea, sustragerea sau distrugerea
unor documente justificative sau contabile are
obligatia sa aduca la cunostinta, in scris, in
termen de 24 de ore de la constatare,
conducatorului unitatii.
In termen de cel mult 3 zile de la primirea

comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa
incheie un proces-verbal, care sa cuprinda:
- datele de identificare a documentului disparut;
- numele si prenumele persoanei responsabile
cu pastrarea documentului;
- data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa
documentului respectiv.
Procesul-verbal se semneaza de catre:

- conducatorul unitatii;
- conducatorul compartimentului financiar-
contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie;
- persoana responsabila cu pastrarea
documentului; si
- seful ierarhic al persoanei responsabile cu
pastrarea documentului, dupa caz.
In conditiile in care documentul pierdut a fost

intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar,
reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi
proceduri prin care a fost intocmit documentul
original, mentionandu-se in antetul documentului
ca este reconstituit, si sta la baza inregistrarilor
in contabilitate.
Reconstituirea documentelor se face pe baza

unui "dosar de reconstituire", intocmit separat
pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire
trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in
legatura cu constatarea si reconstituirea
documentului disparut, si anume:


- sesizarea scrisa a persoanei care a constatat

disparitia documentului;
- procesul-verbal de constatare a pierderii,
sustragerii sau distrugerii;
- dovada sesizarii organelor de urmarire penala
sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei
vinovate, dupa caz;
- dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru
reconstituirea documentului;
- o copie a documentului reconstituit.
In cazul in care documentul disparut a fost emis

de alta unitate, reconstituirea se va face de
unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de
pe documentul existent la unitatea emitenta. in
acest caz, unitatea emitenta va trimite unitatii
solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la
primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta in mod

obligatoriu si vizibil mentiunea "DUPLICAT",
cu specificarea numarului si datei dispozitiei
pe baza careia s-a facut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform prezentelor

norme metodologice constituie baza legala
pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli

nenominale (bonuri, bilete de calatorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse
inainte de a fi inregistrate in contabilitate. In
acest caz, vinovatii de pierderea, sustragerea
sau distrugerea documentelor suporta paguba
adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati,
sumele respective recuperandu-se potrivit
prevederilor legale.
Procedura de reconstituire a facturilor

pierdute, sustrase, deteriorate se adopta
conform norme metodologice pentru art. 146 din
Codul fiscal. Astfel, se va solicita emitentului


initial al facturii emiterea unui dublicat ce poate

avea urmatoarea forma:
 a) se emite o noua factura continand
toate datele initiale ale facturii pierdute, pe care
se precizeaza in mod expres ca este “duplicat”;
 b) se va emite o fotocopie a
documentului emis initial, ce va cuprinde
semnatura si stampila furnizorului/prestatorului
initial si se mentioneaza ca este “duplicat ce
inlocuieste factura initiala”.
Oricare dintre aceste doua metode poate fi

utilizata, in functie si de posibilitatile tehnice ale
furnizorului ce a emis factura.
16. Parti afiliate
Potrivit art. 11 alin. (2) din Codul fiscal,

tranzactiile efectuate de societate cu persoane
afiliate se realizeaza la pretul pietei.
Sunt considerate persoane afiliate din punct

de vedere fiscal, urmatoarele persoane:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta
persoana fizica, daca acestea sunt sot/sotie sau
rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre
persoanele afiliate, pretul la care se transfera
bunurile corporale sau necorporale ori se
presteaza servicii reprezinta pret de transfer;
b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana
juridica daca persoana fizica detine, in mod
direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot
detinute la persoana juridica ori daca
controleaza in mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta
persoana juridica daca cel putin:
 prima persoana juridica detine, in
mod direct sau indirect, inclusiv detinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din
valoarea/numarul titlurilor de participare sau al


drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori

daca controleaza persoana juridica;
 a doua persoana juridica detine, in
drepturilor de vot la prima persoana juridica;
 o persoana juridica terta detine, in
drepturilor de vot atat la prima persoana juridica,
cat si la cea de-a doua.
Cu ocazia intocmirii situatiilor financiare

consolidate, societatea intelege termenul de
afiliere potrivit notiunilor adoptate de OMFP nr.
3055/2009 privind contabilitatea.
17. Arhivarea si termenul de pastrare

al documentelor contabile
Pastrarea registrelor si a documentelor

justificative si contabile se face la domiciliul fiscal
sau la sediile secundare, dupa caz. Registrele si
documentele justificative si contabile se pot
arhiva, si in baza unor contracte de prestari de
servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane
juridice romane care dispun de conditii
corespunzatoare.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele

abilitate, societatea este obligata, la cerere, sa
prezinte la domiciliul fiscal documentele
solicitate.
Termenul de pastrare a statelor de salarii este

de 50 de ani, iar termenul de pastrare a
registrelor si a documentelor justificative si
contabile este de 10 ani cu incepere de la
data incheierii exercitiului financiar in cursul


caruia au fost intocmite.
Arhivarea documentelor justificative si contabile

se face cu urmatoarele reguli generale:
- documentele se grupeaza in dosare,
numerotate, snuruite si parafate;
- gruparea documentelor in dosare se face
cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui
exercitiu financiar la care se refera acestea. in
cazul fuziunii sau al lichidarii societatii,
documentele aferente acestei perioade se
arhiveaza separat;
- dosarele continand documente justificative si
contabile se pastreaza in spatii amenajate in
acest scop, asigurate impotriva degradarii,
distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de
prevenire a incendiilor;
- evidenta documentelor la arhiva se tine cu
ajutorul Registrului de evidenta, in care sunt
consemnate dosarele si documentele intrate in
arhiva, precum si miscarea acestora in decursul
timpului.
Eliminarea din arhiva a documentelor al caror

termen legal de pastrare a expirat se face de
catre o comisie, sub conducerea
administratorului.


18. Nomenclatorul documentelor

financiar-contabile;
Nr. Cod
Denumire formular
crt. bază variantă
0 1 2 3
I. REGISTRELE DE CONTABILITATE
1. Registrul-jurnal 14-1-1
2. Abrogat prin art. 7, lit. b) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015
3. Registrul-inventar 14-1-2
4. Registrul Cartea mare 14-1-3
5. - Registrul Cartea mare (şah) 14-1-3/a
II. MIJLOACE FIXE
6. Registrul numerelor de inventar 14-2-1
7. Fişa mijlocului fix 14-2-2
8. Bon de mişcare a mijloacelor fixe 14-2-3

A
9. - Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor 14-2-3/aA

bunuri materiale
10. Proces-verbal de recepţie 14-2-5
11. - Proces-verbal de recepţie provizorie 14-2-5/a
12. - Proces-verbal de punere în funcţiune 14-2-5/b
III. BUNURI DE NATURA STOCURILOR
13. Notă de recepţie şi constatare de diferenţe 14-3-

1A
14. Bon de primire în consignaţie 14-3-2
15. Bon de predare, transfer, restituire 14-3-

3A


16. Bon de consum 14-3-

4A
17. - Bon de consum (colectiv) 14-3-4/aA
18. - Fişă limită de consum 14-3-4/bA
19. - Listă zilnică de alimente 14-3-4/dA
20. Dispoziţie de livrare 14-3-

5A
21. Aviz de însoţire a mărfii 14-3-

6A
22. Fişă de magazie 14-3-8
23. - Fişă de magazie (cu două unităţi de măsură) 14-3-8/a
24. Fişă de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă 14-3-9
25. Registrul stocurilor 14-3-11
26. - Registrul stocurilor 14-3-11/a
27. Listă de inventariere 14-3-12
28. - Listă de inventariere 14-3-12/b
29. - Listă de inventariere (pentru gestiuni global-valorice) 14-3-12/a
IV. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI DECONTĂRI
30. Chitanţă 14-4-1
31. - Chitanţă pentru operaţiuni în valută 14-4-1/a
32. Proces-verbal de plăţi 14-4-

3A
33. Dispoziţie de plată/încasare către casierie 14-4-4
34. Registru de casă 14-4-

7A
35. - Registru de casă 14-4-7/bA
36. - Registru de casă (în valută) 14-4-7/aA
37. - Registru de casă (în valută) 14-4-7/cA
38. Borderou de achiziţie 14-4-13
39. - Borderou de achiziţie (de la producători individuali) 14-4-13/b
40. Decont pentru operaţiuni în participaţie 14-4-14
V. SALARII ŞI ALTE DREPTURI DE PERSONAL
41. - Stat de salarii 14-5-1/a
42. - Stat de salarii (fără elementele componente ale salariului total) 14-5-1/b
43. - Stat de salarii (fără elementele componente ale salariului total) 14-5-1/c
44. - Stat de salarii 14-5-1/k
45. - Listă de avans chenzinal 14-5-1/d
46. Ordin de deplasare (delegaţie) 14-5-4
47. - Ordin de deplasare (delegaţie) în străinătate (transporturi internaţionale) 14-5-4/a


48. Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe) 14-5-5
49. Decont de cheltuieli valutare (transporturi internaţionale) 14-5-5/a
VI. CONTABILITATE GENERALĂ
50. Notă de debitare-creditare 14-6-

1A
51. Notă de contabilitate 14-6-

2A
52. Extras de cont 14-6-3
53. Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă 14-6-5
54. Jurnal privind decontările cu furnizorii 14-6-6
55. Situaţia încasării-achitării facturilor 14-6-7
56. Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri 14-6-8
57. Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia socială a 14-6-10
şomerilor şi asigurări sociale de sănătate
58. Borderou de primire a obiectelor în consignaţie 14-6-14
59. Borderou de ieşire a obiectelor din consignaţie 14-6-15
60. Jurnal privind operaţiuni diverse (pentru conturi sintetice) 14-6-17
61. Fişă de cont analitic pentru cheltuieli efective de producţie 14-6-21
62. - Fişă de cont analitic pentru cheltuieli 14-6-21/a
63. Fişă de cont pentru operaţiuni diverse 14-6-22
64. - Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (în valută şi în lei) 14-6-22/a
65. Document cumulativ 14-6-24
66. - Document cumulativ 14-6-24/b
67. Balanţă de verificare (cu patru egalităţi) 14-6-30
68. - Balanţă de verificare (cu patru egalităţi) 14-6-30/A
69. - Balanţă de verificare (cu cinci egalităţi) 14-6-30/a
70. - Balanţă de verificare (cu cinci egalităţi) 14-6-30/b1
71. - Balanţă de verificare (cu cinci egalităţi) 14-6-30/b2
72. - Balanţă de verificare (cu şase egalităţi) 14-6-30/b
73. - Balanţă analitică a stocurilor 14-6-30/c
VII. ALTE SUBACTIVITĂŢI
74. Situaţia activelor gajate sau ipotecate 14-8-1
75. - Situaţia bunurilor sechestrate 14-8-1/a
76. Decizie de imputare 14-8-2
77. - Angajament de plată 14-8-2/a

Manual Politici Contabile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Politici Contabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC EXEMPLU ROMANIA SRL Politici Contabile Proprii

Bucuresti, Str. Ion Roata nr. 4 Editia V1- 2015

Actualizat conform OMFP nr. 1802/2014 privind contabilitatea,