Sunteți pe pagina 1din 6

Principiul necompensării impune înregistrarea distinctă în bilanţ a

pivalorii elementelor de activ şi a celor de pasiv şi în contul de profit şi erdere a veniturilor şi


a cheltuielilor, nefiind admisă vreo compensare între ele. În acest sens exemplificăm:
necompensarea creanţelor cu datoriile faţă de acelaşi terţ şi necompensarea plusurilor de
valoare cu minusurile de valoare care pot surveni cu prilejul aplicării principiului prudenţei.
Totodată, se reţine, ca excepţie, faptul că între creanţele şi datoriile faţă de acelaşi terţ se pot
efectua numai compensările admise de reglementările în vigoare, cu obligaţia înregistrării
anterioare în contabilitate a veniturilor şi a cheltuielilor aferente la valoarea integrală.

7. Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi


compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu
cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele
Internaţionale de Contabilitate (este vorba de aşa numitele „conturi rectificative”, care
aduc activele şi, respectiv pasivele, la valoarea contabilă netă).

PRINCIPIILE CONTABILITATII ACCEPTATE DE


LEGISLATIA
ROMÂNESCA COMPARATIV CU STANDARDELE
INTERNATIONALE DE CONTABILITATE
Bălănean Ioan
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Cadrul conceptual de normalizare a contabilităŃii se constituie dintr-un sistem
coerent de
obiective si principii fundamentale, care duc la elaborarea de norme ce
trebuie să asigure
soluŃionarea înregistrărilor operaŃiunilor economice în contabilitate conform
acestor principii.
Existând o puternică internaŃionalizare a activităŃii economice, al unor
activităŃi, în anul
1973 s-a înfiinŃat Comitetul InternaŃional de Standarde Contabile care are
drept rol tocmai
instituirea unui cadru comun si coerent pentru:
– coordonarea structurii lucrărilor financiar-contabile si a metodelor de
evaluare;
– publicarea documentelor de sinteză de către societăŃile comerciale;
– elaborarea de situaŃii obligatorii privind bilanŃul, anexele la bilanŃ si contul
de profit
si pierderi.
ConvenŃiile contabile de bază, care sunt si principii ale contabilităŃii servesc
de fapt la
întocmirea situaŃiilor financiare si pot fi următoarele:
– continuitatea activităŃii;
– permanenŃa metodelor;
– independenŃa (specializarea) exerciŃiilor;
– prudenŃa;
– prevalenŃa economicului asupra juridicului;
– importanŃa relativă.
Perioada de tranziŃie a României de la economia socialistă centralizată la cea
de piaŃă,
descentralizată, necesită o serie de modificări în planul legislaŃiei în ceea ce
priveste organizarea,
conducerea si funcŃionarea contabilităŃii la nivelul naŃiunii.
În acest sens a fost elaborată Legea 82/91 Legea contabilităŃii care prevede
unităŃile ce au
obligaŃia să organizeze si să conducă contabilitatea, organizarea contabilităŃii
patrimoniului,
registrele utilizate în contabilitate si reglementări privind bilanŃul contabil.
Activitatea de normalizare si îndrumare metodologică a contabilităŃii revine
Ministerului
FinanŃelor Publice.
TendinŃa este de a se crea un sistem de standarde contabile, care să fie
asimilate de
fiecare Ńară, tendinŃei acesteia, începând cu 1991, România încearcă să i se
circumscrie, tocmai
pentru a se putea facilita schimburile economice si industriale pe plan
internaŃional.
Reglementările L. 82/91 si Regulamentul de aplicare a acesteia, aprobat prin
H.G.
704/93, au vizat tocmai asimilarea unor prevederi ale Standardelor contabile
internaŃionale si ale
Directivei a IV-a Consiliului ComunităŃii Europene.
Un pas important în activitatea de normalizare contabilă a fost introducerea
unui nou
plan general de conturi de inspiraŃie franceză, fiind asimilate si introduse
standarde privind
metodele contabile, evidenŃa si evaluarea stocurilor, contabilitatea
amortizării imobilizărilor,
informaŃiile ce trebuie prezentate în situaŃiile financiare.
Activitatea de normalizare a sistemului contabil din Ńara noastră este impusă
printre altele
de dezvoltarea pieŃei de capital (transparenŃa informaŃiilor privitoare la
societăŃile comerciale
cotate la Bursa de Valori Bucuresti), dar si de programul de armonizare
legislativă în vederea
integrării europene.
69
Obiectivele procesului de dezvoltare a sistemului contabil constau în
asimilarea cadrului
conceptual al Standardelor InternaŃionale de Contabilitate si armonizarea cu
cerinŃele acestor
standarde precum si implementarea dispoziŃiilor Directivei a IV-a C.C.E., în
legislaŃia noastră.
De aceea, prin emiterea Ordinului 403/1999 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a C.C.E. si Standardele InternaŃionale de
Contabilitate emis de
Ministerul FinanŃelor, România face pasi importanŃi pentru îndeplinirea
obiectivelor mai sus
menŃionate.
Ordinul 94/2001 al ministrului finanŃelor publice desi abrogă Ordinul
403/1999 nu face
altceva decât să întărească în cele din urmă prevederile legale din ordinul
abrogat.
În programul de armonizare la standardele internaŃionale, implementarea se
va face
începând cu situaŃiile financiare ale anului 2000 de către societăŃile
comerciale cotate la Bursa de
Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societăŃi naŃionale, alte
întreprinderi de
interes naŃional.
Ordinul 94/2001 cuprinde în principal:
– Reglementări contabile organizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. si cu
Standardele
InternaŃionale de Contabilitate (I.A.S.);
– Cadrul general de întocmire si prezentare a situaŃiilor financiare, elaborat
de
Comitetul pentru Standarde InternaŃionale de Contabilitate.
Mai mult Ordinul 94/2001 prevede ca societăŃile comerciale cotate la Bursa
de Valori
Bucuresti si celelalte societăŃi comerciale ce vor intra sub incidenŃa acestor
reglementări au
obligaŃia auditării situaŃiilor financiare potrivit regulilor de auditare, în
conformitate cu
prevederile OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 75/1999 privind
activitatea de audit
financiar.
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a C.E.E. si cu
Standardele
InternaŃionale de Contabilitate sunt:
I. Capitolul I.
– reglementări privind contabilitatea si situaŃiile financiare;
– contabilitatea întreprinderii;
– exerciŃiul financiar;
– situaŃiile anuale ale întreprinderii;
– formarea si conŃinutul situaŃiilor financiare a întreprinderii;
– principii si reguli contabile;
– aprobarea si semnarea situaŃiilor financiare, distribuirea profitului;
– auditul;
– aprobarea si depunerea situaŃiilor financiare si raportul anual;
– publicarea raportului anual.
II. Capitolul II. - Planul de conturi general
III. Capitolul III.
– formatul bilanŃului;
– cont de profit si pierderi, note la conturile anuale.
IV. Capitolul IV - CorespondenŃa, Plan de conturi cu formatul conturilor
anuale.
Principiile contabile impuse de acest ordin sunt:
– Principiul continuităŃii activităŃii;
– Principiul permanenŃei metodei;
– Principiul prudenŃei;
– Principiul independenŃei exerciŃiului;
– Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de pasiv;
– Principiul intangibilităŃii;
– Principiul necompensării;
– Principiul prevalenŃei economicului asupra juridicului;
70
– Principiul pragului de semnificaŃie.
Sunt câteva principii ale contabilităŃii care se regăsesc explicit pentru prima
dată într-un
act normativ si anume:
a) Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de pasiv „În vederea
stabilirii
sumei totale corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau de
pasiv”.
b) Principiul prevalenŃei economicului asupra juridicului „Pentru ca
informaŃia să
prezinte, credibil, evenimentele si tranzacŃiile pe care le reprezintă, este
necesar ca
acestea să fie contabilizate si prezentate în concordanŃă cu fondul lor si cu
realitatea
economică si nu doar cu forma lor juridică”.
c) Principiul pragului de semnificaŃie „RelevanŃa informaŃiei este influenŃată
de natura
sa si pragul de semnificaŃie. Orice element care are o valoare semnificativă
trebuie
prezentat separat în cadrul situaŃiilor financiare. Elementele cu valori
nesemnificative
care au aceeasi natură sau cu funcŃii similare vor fi însumate, nefiind
necesară
prezentarea lor separată”.
Aceste trei principii prezentate succint sunt prezentate în Volumul II al
Ordinului
403/1999 care prezintă cadrul general de întocmire si prezentare a situaŃiilor
financiare elaborat
de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate InternaŃionale, de asemenea
sunt prezente si în
Ordinul 94/2001.
Prin dispoziŃiile Ordinului 94/2001 criteriile de aplicare asupra persoanelor
juridice sunt
de asa manieră formulate si elaborate încât până în anul 2005 un număr din ce
în ce mai mare de
persoane juridice intră sub incidenŃa acestui ordin, ducând astfel la un grad
mai mare de
compatibilizare a legislaŃiei românesti cu cea comunitar europeană, astfel
începând cu exerciŃiul
financiar 2006 rămân în afara reglementărilor numai societăŃile care la acea
dată se vor încadra în
categoria societăŃilor mici si mijlocii.
Bibliografie:
1. Chirică, L., „Curs complet de contabilitate si fiscalitate I - II”, Ed. Economică,
Bucuresti, 1999
2. Epura, M., BărbăiŃă, V., „Teoria generală a contabilităŃii”, Ed. Mirton, Timisoara,
2000
3. Pântea, I.P., „Managementul contabilităŃii I - II”, Ed. Intelcredo, Deva, 1998
4. Todea, N., „Bazele contabilităŃii”, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Al ba Iulia,
1999
5. Legea 82/91
6. Ordinul 403/1999
7. Ordinul 94/2001

f.Principiul necompensarii -; conform caruia elementele de activ si pasiv trebuie sa fie


evaluate si inregistrate in contabilitate in mod separat, nefiind admisa compensarea intre
posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului (ex: necompensarea creantelor cu datoriile
fata de acelasi tert) si intre veniturile si cheltuielile din contul de regularizare 121
(necompensarea plusurilor de valoare cu minusurile de valoare provenind din exercitii
din diferente de curs valutar, de conversie.

Necompensarea. Presupune interdictia compensarilor intre avere si datorii, intre


drepturi si angajamente, intre elemente de activ si de pasiv.

De asemenea, nu pot fi compensate pozitiile de cheltuieli cu cele de venituri, ori


plusurile de valoare cu minusurile de valoare, in cadrul mecanismului aplicarii
principiului prudentei.

In cazul Romaniei, care parcurge tranzitia la economia de piata, pentru diminuarea


blocajului financiar se pot face temporal compensari intre creantele si datoriile fata de
acelasi tert, dar numai pe baza de procese-verbale de compensare cu trimitere la
documentele primare care au generat asemenea creante si datorii.

Eventualele compensari intre creante si datorii ale entitatii fata de aceeasi entitate
economica pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea
in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.
Principiul necompensării. Este interzis a se efectua compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv,
între creanţe şi datorii, între posturile de cheltuieli şi venituri. În felul acesta se asigură transparenţa informaţiei,
implicit evaluarea şi înregistrarea separată în contabilitate a elementelor patrimoniale de activ şi pasiv, cheltuieli şi
venituri.
Principiul necompensării nu trebuie absolutizat, el este opozabil numai în cazul în care activele şi pasivele,
datoriile şi creanţele, cheltuielile şi veniturile constituie structuri separate şi în virtutea cerinţelor pragului de
semnificaţie trebuie prezentate separat în situaţiile financiare . O asemenea precizare conduce la problema
compensării. În acest sens activele şi datoriile nu trebuie compensate decât cu excepţia cazurilor în care substituirea
este cerută sau permisă de un standard de contabilitate. De asemenea, elementele de venituri şi cheltuieli pot fi
compensate decât în baza unor prevederi speciale din standardele de contabilitate sau dacă câştigurile, pierderile şi
cheltuielile provenite din aceeaşi tranzacţie / eveniment ori din tranzacţii / evenimente similare nu sunt semnificative.

S-ar putea să vă placă și