Ciprian Porumbescu; nscut Ciprian Golembiovski (n.

14
octombrie 1853, ipotele Sucevei, Bucovina - d. 6
iunie 1883
[1]
,Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeul Suceava) a
fost un compozitor romn.

Originea i numele
Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu.
Nscut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urm
i schimb numele de familie n Porumbescu n 1881.

Studii
A nceput studiul muzicii la Suceava i Cernui, apoi a continuat la Konservatorium fr
Musik und darstellende Kunst n Viena, cu Anton Bruckner i Franz Krenn. n aceast
perioad l frecventeaz, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean,
cu care se perfecioneaz, n particular, la teoria muzicii.
[2]
ntre1873 i 1877 a studiat
teologia ortodox la Cernui.
A fost unul dintre cei mai faimoi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare
lucrri sunt: Balada pentru vioar si orchestr op. 29, opereta Crai nou pus n
scen pentru prima dat n sala festiv a Gimnaziului Romnesc din Braov (astzi
Colegiul Naional Andrei aguna), unde pentru scurt vreme a fost profesor de muzic
(1881-1883).
n plus, a compus muzica pentru celebrul cntec patriotic Pe-al nostru steag e scris
Unire, muzic ce este folosit astzi i de ctre Albania pentru imnul naional Hymni i
Flamurit. De asemenea, a scris i melodia fostului imn al Romniei, Trei culori. A murit
la 29 de ani n Stupca, acum acest sat fiind numit n onoarea sa Ciprian Porumbescu.
n 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular
film artistic
[3]
de lung metraj pentru ecran panoramic, n dou serii cu Vlad Rdescu,
debutnd n rolul marelui compozitor i patriot.
Biografie
Ciprian Porumbescu se nate la 14 octombrie 1853, la ipotele Sucevei, ntr-o cas
modest de ar, ca fiu al Emiliei i al preotuluiIraclie Golembiovski. Viitorul compozitor
va utiliza la nceput numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioad Golembiovski-
Porumbescu i mai apoi, Porumbescu.
Din cauza srciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzical
continu i complet. A nceput studiul muzicii la Suceava i Cernui, unde conduce
corul Societii Culturale Arboroasa. n anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la
zidirea Mnstirii Putna, la festiviti, alturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D.
Xenopol, Nicolae Teclu i alii, particip i tnrul Ciprian Porumbescu, uimind asistena
cu minunatul su cntec de vioar.
Apoi, cu ocazia unei burse, i continu studiile la Konservatorium fur Musik din Viena,
unde dirijeaz corul Societii Studeneti Romnia Jun. Aici va scoate, n anul 1880,
colecia de douzeci de piese corale i cntece la unison, reunite n Coleciune de
cntece sociale pentru studenii romni (Cntecul gintei latine, Cntecul tricolorului,
Imnul unirii - Pe-al nostru steag), prima lucrare de acest gen din literatura noastr.
Dup aceast perioad, urmeaz cea mai frumoas etap a vieii sale artistice. La 11
martie 1882 are loc premiera operei sale Crai nou, pies n dou acte scris de
Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens
impune reluarea spectacolului n 12 i 23 martie, pe aceeai scen. n acelai an,
opereta este montat i la Oravia.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politic, timp n care a scris
piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrrile sale se numr Rapsodia romn
pentru orchestr, Serenad, La malurile Prutului, Altarul Mnstirii Putna, Inim
de romn, Gaudeamus Igitur, Od ostailor romni i altele.
Ciprian Porumbescu se stinge din via n casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian
Porumbescu n onoarea marelui compozitor, sub ochii tatlui su i ai surorii sale,
Mrioara pe data de 6 iunie 1883, la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoz.
Mormntul lui Ciprian Porumbescu se afl n cimitirul satului Stupca, n apropiere de
altarul Bisericii Sfntul Dumitru. El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din
judeul Suceava din anul 2004, avnd codul SV-IV-m-B-05697.
[4]
ntreaga sa creaie
muzical se ncadreaz n sfera curentului romantic; manifestnd n totalitate elemente
tehnice i de expresivitate ale acestui curent. n lucrrile sale, Porumbescu insereaz
tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate
aparte, n care afieaz o serie de triri personale, gnduri i idei, ce doar n acest mod
pot fi auzite.
Compozitii:-Batraneasca
-Hora Brasovului
-Balada

Mormantul lui Ciprian Porumbescu


Casa memorial a lui Ciprian Porumbescu























Fantana dintre plopi




Soarele batea piezis in Hanul Ancutei , scanteind in geamurile zabrelite cand din
sleahul Romanului venea un calaret spre han.Calaretul era un vechi prieten cu
comisul Ionita,el era Neculai Isac,capitan de mazili.Era un om in varsta ,inca
frumos,insa ochiul drept careera stins ii dadea un aer trist.Capitanul era la
tineretea sa un mare calator care si-ar fui dat si viata pentru o iubire.Comisul ii
spuse , observand ca nu mai are ochiul drept,ca a pierdut o lumina,da
eraadevarat capitanul il pierduse din pricina inimii chiar pe aceste
meleaguri.Comisul auzind aceste vorbe il ruga sa le povesteasca celor din
han nefericita intamplare.Era o zi de toamna, acum douazeci si cinci de ani, cand
capitanul poposea pe la hanul Ancutei caci el urma sa se duca in ziua urmatoare
cu vin in tinutul Sucevei la domnitorul Canta .Stand pe la han ii treceau tot felul
de ganduri si il apuca tristeta ,as el incalecacalul si pleca pe malul Moldovei unde
dupa o cotitura a raului intalni o satra de tigani care pescuiau .De indata spr el se
apropie seful satrei,Hasanche,care intra in vorba cu el si,stiind ca el transporta
bautura, ii ceru si lui sa ii aduca un pic ca la un batran.In spateletiganului se afla
o tigancusa tanara si vesela care ii dadea tarcoale capitanului.dupaaceasta
discutie cu Hasanche el se dus inapoi la han ;trecand printrun loc singuratic
si misterios unde se afla o fatana isi intoarse privirea si o vazu pe Marga,
tigancusa,care il urmarea.Asa,oarecum uimit , se intoarse la han. A doua zi cand
se faceau ultimile pregatiri pentru a pleca in tinutul Sucevei,cu vin.Si lui Isac ii
veni sa se duca la fantan aflata intre plopi.Acolo o intalni pe Marga,si ii ceruca
peste doua ceasuri dupa inserare sa se intaleasca cu ea acolo,si asa
sedespartira.Capitanul ajunse in sfarsit la curtea domneasca cu vinul promis si
la ranul domnitorul isi respecta cuvatul si il platise cuvincios.Dupa inserare Isac
se duse cum promise la intalnire,urmat de credinciosul sau caine,Lupei.La
fantana dintre plopi seintalni cu Marga,a carui chip se zarea in lumina
noptii,Marga incepuse a plage,capitanul ointreba ce este.Cand Marga ii spuse ca
destainuise lui Hasanche ca ea urma sa aiba acestaintalnire si ca Hasanche dorea
sa il prinda pe capitan si sa il omoare pentru banii de pevin,Capitanul Isac
incaleca sa plece.Dar era prea tarziu,tiganii venisra,si dupa o urmarirescurta il
prinse pe capitan si se luasera la lupta cu el.Tiganii ii scosesera ochiul
drept cuun cutit,dar el il omora pe Hasanche cu pistolul lui si atunci tiganii o
luasera la fuga.Dupaun scurt timp se auzi un tipat la fatana..Dupa ce au sosit
tovarasii lui Isac, ei au plecat spre fatana;acolo vazuse doar apa rosie de sange si
capitanul a inteles ca Marga a fost ucisa.Din acea celipa capitanul Neculai Isac
intra intr-o tacere de mormat si privea trist sprelocul unde fusese odata fatana