Bazele teoretice ale psihologiei clinice; Sntate i boal

Psihologia clinica se ocupa cu investigarea mecanismelor psihologice implicate in

sanatate si boala (patologie psihica).
Clinic abordare individualizata a subiectului uman, cu referire la starea lui de boala si sanatate.
Functii ale psihologului clinician:
(psiho)diagnostic psihologic si evaluare clinica vizeaza identificarea factorilor
psihologici implicate in sanatate si boala;
nterventie!asistenta psihologica generala si de specialitate vizeaza controlul factorilor
psihologici implicate in sanatate si boala;
Cercetare vizeaza investigarea rolului factorilor psiho. implicate in sanatate si boala.;
"ducatie si formare vizeaza implicarea celor de#a formati in domeniu in pregatirea
viitorilor profesionisti, cat si in dezvoltarea lor profesionala;
$ctivitati #udiciare protectia bolnavului mintal care a comis sau prezinta riscul comiterii
unui act antisocial, agresiv.
Particularitati ale psihologiei clinice
%iferente culturale;
%iferente de varsta atunci cand decidem ce este normal si ce este patologic, trebuie sa
tinem cont de stadiul de dezvoltare al individului;
%iferente de gen;
$spectele de etica si deontologie sunt foarte stricte pentru ca actorii principali sunt
bolnavii (se implementeaza proceduri riguroase si foarte sigure);
&ol curative si de optimizare!profila'ie.
Profila'ia (preventia) poate fi
( primara interventia care previne instalarea bolii; se adreseaza populatiei sanatoase
(interentie, adesea, la nivel de grup);
( secundara interventia are loc dupa instalarea bolii, avand ca scop prevenirea
complicatiilor si evolutiei acesteia (reducerea riscului de suicid in tulburarea depresiva
ma#ora)
( tertiara la boli cornice, urmarind reducerea problemelor induse de complicatiile bolii
(cresterea calitatii vietii persoanelor depresive cu tentative de suicid).
Sanatatea stare de bine fizic, psihic, social.
Boala serie de modificari biologice, psiho(comportamentale care genereaza o stare de distres,
dizabilitate, risc crescut de distres sau dizabilitate.
%oua constructe asociate celui de boala, care permit analiza matematice sunt:
Incidenta numarul de cazuri noi dintr(o boala anume, care apar intr(o unitate de timp
specificata (de obicei ) an).
Prevalenta numarul de cazuri dintr(o boala anume e'istente la un moment dat (evaluare
punctuala *+ noi *,,-( sau interval *+ noi *,,.!*+ noi *,,-).
Componentele bolii:
Manifestari
/ablou clinic (simptomatologia pacientului) contine semne si simptome. (0emiologia stiinta
care se ocupa cu studiul acestora).
Semnele forme de manifestare a bolii ce pot fi identificate indiferent de ceea ce declara
pacientul (modif ale culorii pielii, modif in comportament).
Simptomele manifestari ale bolii care apar in sfera de perceptie a bolnavului (simtite la nivel
subiectiv); pot fi cunoscute indirect prin intermediul declaratiilor pacientului (starea de frica).
1nele semen si simptome tind sa apara impreuna, constituind sindroame.
Agenti/factori etiologici (cauzali
Clasificare:
%upa natura lor
!"ogeni Fizici (termici, electrici);
Chimici (acizi, baze, saruri);
2iologici (microbe, virusuri, paraziti, ciuperci);
Psiho(sociali (stil de viata nesanatos).
!ndogeni factorii genetici care pot produce diverse tipuri de anomalii ereditare.
%upa functia lor
#actori declansatori produc in mod direct simptomatologia (necesari
declansarii tabloului clinic), "': discrepanta cognitive dintre motivatia pacientului (scopuri,
dorinte, e'pectante) si evenimentele propriu(zise;
#actori deter$inanti si ei produc in mod direct simptomatologia, dar sunt
legati specific de un anumit tablou clinic;
#actori favorizanti % eficientizeaza actiunea primilor doi factori;
#actori predispozanti (de risc % apartin pacientului, au fost prezenti inainte
de instalarea tabloului clinic, si prin interactiune cu factorii declansatori, determinanti si!sau
favorizanti, duc la aparitia bolii;
#actori de $entinere % sustin simptomatologia, fie ca sunt factorii de mai
sus, fie ca au aparut altii noi dupa instalarea bolii.
&eactii de raspuns al organis$ului la actiunea agentilor etiologici
Patogenia % 3ce genereaza suferinta45
'rata$ente patogenetice vizeaza modificarea acestor reactii si, ameliorarea tabloului clinic.
(i$ite ale psihodiagnosticului i evaluri clinice nosologice
)u$arul e"agerat de $are de categorii diagnostice si tendinta de patologizare a
vietii cotidiene
). 6ustificare stiintifica vs. #ustificare socio(economica sis au politica
%e(a lungul timpului din %07 s(au scos si s(au adaugat tulburari in functie de presiunile si
schimbarile sociale (homosexualitatea, masturbarea tulburari psihice inainte).
*. 8umarul mare de categorii nosologice duce la o tendinta de patologizare a vietii cotidiene
(probleme de relationare cu partenerul, neglijarea copilului).
+. $mbiguitatea termenilor. 1tilizarea lor a devenit periculoasa, intru(cat fiecare ne putem trezi
ca ni se potriveste un diagnostic psihiatric.
( modificarea psihica si comportamentala (3cat de modificata tre sa fie modificarea ca sa iasa din
normal?5);
Criterii de delimitarea intre normal si patologic:
9 0tatistic;
9 Cultural(ideal ceea ce se asteapta a fi normal intr(o societate;
9 Functional normal inseamna capacitatea de a(ti atinge scopurile importante in viata fara a
interfera cu functionalitatea celuilalt.
( distres si dizabilitate;
( risc spre distress si dizabilitate (3este justificat un tratament pe acest element?5 cercetarile
arata ca nu):
9 tratamentul in psihiatrie nu e administrat unui 3pacient statistic5, ci unui pacient anume; 9
psihodiagnostic si evaluare clinica4 7eta(analia arata ca predictia clinica nu e mai buna decat
predictia statistica (oamenii au dificultati in a combina informatii calitative diferite sau indicatori
rar asociati)
*tilizarea unui instru$ent psihologic deposit
+iagnostic descriptive vs, diagnostic etiopatogenetic
procesul de psihodiagnostic:
incadrarea tabloului clinic al pacientului intr(o anumite categorie nosologica (fazele ) si
* se realizeaza prin interviu clinic si testare psihologica);
particularizarea, detalierea si sintetizarea datelor culese in fazele ) si *, pentru a intelege
mai bine dinamica fiecarui individ. $ici se detaliaza diagnosticul nosologic in proble$e
concrete de viata pentru fiecare pacient (faza + se realizeaza prin interviu clinic si
testare psihologica).
#aza -
descrierea tabloului clinic, debutul si evolutia acestuia ($'a ) tulburari clinice; $'a *
tulburari de personalitate);
prezenta altor boli somatice sau psihice, internari anterioare ($'a + conditiile
medicale);
conditiile social(economice, informatii despre familie, situatii stresante ($'a : stresorii
psihosociali);
o perspectiva generala asupra starii pacientului ($'a . indicele global de functionare).
$ceasta faza se incheie cu un diagnostic nosologic ipotetic.
#aza . o investigare detaliata prin interviu plus teste psihologice a
comportamentului;
functiilor psihice.
$ceasta faza se incheie cu un diagnostic nosologic prezumtiv.
#aza / vizeaza:
surprinderea structurii si dinamicii individuale a pacientului prin reliefarea modului in
care categoria nosologica se particularizeaza in cazul pacientului in discutie;
cele patru nivele de analiza a subiectului uman:
0ubiectiv(afectiv;
cognitiv;
comportamental;
biologic!fiziologic.
$ceasta faza se incheie cu o categorie de diagnostic nosologic si particularizarea acesteia prin
surprinderea dinamicii indiviaduale a pacientului.
/ehnicile de spargere a rezistentelor in + pasi principali:
reflectarea empatica a rezistentei pacientului;
abordarea indirecta a pacientului;
oferirea de intariri pentru implicarea pacientului in procesul de diagnostic.