Manual Proceduri Etice

PROCEDURI ETICE
n administra]ia public\
COUNCIL
OF EUROPE
CONSEIL
DE L'EUROPE
PROCEDURI ETICE
n administraia public
Monica Dimitriu
Asisten i Programe pentru Dezvoltare Durabil Agenda 21
2008
Asisten i Programe pentru Dezvoltare Durabil Agenda 21 | 3
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Capitolul 1. Iniiative model referitoare la statutul aleilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
1. Cadrul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
2. ncetarea mandatului i suspendarea din funcie a aleilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
3. Drepturile i obligaiile aleilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
4. Rspunderea administrativ, civil sau penal a aleilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
5. Remunerarea, condiiile de lucru i carierele aleilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
6. Formarea, informarea i cooperarea cu aleii locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
Capitolul 2. Finanarea partidelor politice, organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor
naionale i a candidailor independeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
1. Cadrul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
2. Finanarea partidelor politice, a organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor
naionale i a candidailor individuali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
3. Finanarea campaniilor electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
4. Monitorizarea respectrii standardelor pentru finanarea partidelor i alegerilor . . . .29
5. Informaiile i publicitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Capitolul 3. Controlul i auditul n administraia public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
1. Controlul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
2. Controlul intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35
Capitolul 4. Iniiative model referitoare la statutul funcionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
1. Cadrul juridic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
2. Remunerarea, condiiile de serviciu i dezvoltarea carierei funcionarilor publici
din administraia public local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
3. Drepturile i ndatoririle funcionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
4. Suspendarea i ncetarea raporturilor de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47
5. Rspunderea funcionarilor publici din administraia public local . . . . . . . . . . . . . .49
6. Informarea, cooperarea i transparena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
Capitolul 5. Iniiative model referitoare la transparen, accesul la informaii
i procedurile administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
1. Transparena i accesul la informaii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
2. Procedurile administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
Capitolul 6. Iniiative model referitoare la relaiile autoritii locale cu sectorul privat . . . . . . . . . . . .63
1. Contractele de achizitii publice ncheiate de autoriti pentru furnizarea de bunuri,
servicii i lucrri publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63
2. Delegarea serviciilor publice sectorului privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66
3. Acionariatele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69
4. Privatizarea ntreprinderilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70
5. Relaiile cu sectorul non-profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72
6. Eliberarea de licene/autorizaii i certificate (n special cele referitoare la urbanism) .73
7. Gestionarea bunurilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76
Introducere
Consiliul Europei a depus multiple eforturi in vederea asigurarii unui cadru comun, unor practici unitare
in ceea ce priveste conduita profesionala atat a functionarilor publici cat si a alesilor locali. In acest sens, la data
de 11 martie 2000, Comitetul de Minitri a adoptat Recomandarea nr. R (2000) 10 referitoare la codurile de
conduit pentru oficialii publici; precum si alte recomandri recente ale Comitetului de Minitri, care sunt
relevante pentru acest subiect, cum ar fi Recomandarea nr. R (98) 12 referitoare la supravegherea aciunii
autoritilor locale i Recomandarea nr. R (99) 8 referitoare la rspunderea financiar a reprezentanilor locali
alei pentru actele sau omisiunile din cursul ndeplinirii sarcinilor ce le revin.
In aceeasi linie, Comitetul pentru Democraie Local i Regional (CDLR) din cadrul Consiliului Europei
a initiat numeroase actiuni referitoare la etica public a functionarilor publici si a alesilor locali, precum i
actiuni referitoare la mecanismele de monitorizare a acestor proceduri n diferite domenii, inclusiv cel
financiar, i in sistemele electorale. Totodata CDLR/CoE a initiat un proiect intitulat Etica public la nivel
local: strategii pentru combaterea corupiei i a altor forme de infraciune financiar n cadrul autoritilor
locale i a ncredinat sarcina implementrii acestui proiect Grupului de Specialiti n Etic Public la Nivel
Local. Urmare a acestui proiect a fost elaborarea si diseminarea unui manual de etici publice. Initiative la nivel
local, care a fost tradus si diseminat in mai multe state membre ale CoE, printre care si Romania prin
intermediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Manualul a fost actualizat in functie de modificarile
curente si actual se urmareste adaptarea acestuia in functie de realitatile legislative si administrative existente
in aceste tari.
Materialul de fata isi propune sa transpuna manualul initiat de CoE prin intermediul CDLR urmand a fi
dezvoltat in functie de cadrul juridico-administrativ romanesc, dar avand la baza structura initiala a celor 6
capitole, respectiv: statutul alesilor locali, finantarea partidelor politice, controlul intern, statutul
functionarilor publici, transparenta si liberul acces la informatiile de interes public si procedurile
administrative, precum si relatiile autoritatilor locale cu sectorul privat. Fiecare capitol cuprinde prevederile si
practicile actuale, transpuse intr-un limbaj prietenos si usor accesibil tuturor celor care sunt interesati de
diferitele proceduri aplicabile in sistemul administrativ romanesc.
Este important de retinut ca acest manual nu este un instrument juridic, mai cu seama ca legislatia
romaneasca este in plin proces de actualizare, insa reprezinta o fotografie actuala a situatiei existente in
sistemul administrativ romanesc. Scopul acestui material este acela de a servi drept surs de inspiraie si de a
fi un ghid pentru actorii locali (aleii locali i funcionarii publici) n ceea ce privete conduita pe care acetia
trebuie s o adopte n diferite situaii.
4 | Proceduri etice n administraia public
Aleii locali sunt, conform legislaiei romneti,
consilierii locali i consilierii judeeni, primarii,
primarul general al municipiului Bucureti,
viceprimarii, preedinii i vicepreedinii
consiliilor judeene. Este asimilat aleilor locali i
delegatul stesc.
a. Msuri ale autoritilor centrale
Cadrul legal pentru exercitarea atribuiilor de
ctre aleii locali s-a conturat nc din anul 2001,
prin Legea nr. 215 privind administraia public
local i din anul 2004, cnd s-a instituionalizat
statutul aleilor locali, prin Legea nr. 393 privind
Statutul aleilor locali. Legile au suferit unele
modificri i au necesitat completri care s-au
concretizat n acte normative ulterioare, fiind
armonizate cu legislaia din domeniul adminitraiei
publice locale, dar i cu prevederile europene.
Autoritile centrale:
elaboreaz cadrul legal general al aleilor
locali, innd seama de recomandrile care au
venit din partea autoritilor locale, a
sindicatelor, a societii civile sau propunerile
rezultate din consultrile cu asociaiile
aleilor locali;
elaboreaz codul de conduit standard pentru
aleii locali; Acest cod ar putea conine o list
cu prevederi obligatorii, pe care autoritile
locale trebuie s le includ n codurile de
conduit adoptate la nivel local i o list cu
prevederi model pe care autoritile locale,
dac este cazul, o pot adapta i include n
codurile de conduit de la nivel local;
Autoritatile administratiei publice centrale
trebuie s consulte, inainte de adoptarea
oricarei decizii, structurile asociative ale
autoritatilor administratiei publice locale, in
toate problemele care le privesc in mod direct.
Structurile asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale sunt:
a) Asociatia Comunelor din Romania;
b) Asociatia Oraselor din Romania;
c) Asociatia Municipiilor din Romania;
d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene
din Romania;
e) alte forme asociative de interes general, consti-
tuite potrivit legii
garanteaz i asigur respectarea principiului
liberului acces al cetenilor la informaiile de
interes public, prin intermediul paginii de
Internet i analize de date referitoare la:
Norme comune de conduit, pe baza
diferitelor prevederi legale referitoare la
conduit adoptate de autoritile locale,
astfel nct s se poat efectua o analiz
comparativ a acestora;
statistici referitoare la cazurile de corupie
i alte ramuri de etic public i integrita-
tea public a aleilor locali i a funcio-
narilor publici.
Guvernul sprijina asocierea unitatilor
administrativ-teritoriale prin programe
Capitolul 1
Iniiative model referitoare
la statutul aleilor locali
Acest capitol reprezint o culegere de norme referitoare la statutul aleilor locali i a
msurilor pe care acetia le au la ndemn n vederea asigurrii unui mediu administrativ
etic la nivel local. Pentru a fi o practic precis i concis, similar Modelului de initiative al
Consiliului Europei, acesta a fost conceput n funcie de capitolele i structura manualului
mai sus menionat.
Prezentul capitol a fost conceput astfel nct s poat fi utilizat separat de celelate pri
ale pachetului de iniiative model; totui, pentru o mai bun consisten, ar trebui
consultate i celelalte capitole.
Asigur respectarea cadrului legal prin diferite autoriti centrale care pot s se
autosesizeze, sau pot s fie sesizate i n urma acestei activiti, s acioneze n instan
autoritile locale care au adus vtmri sau atingeri ale drepturilor,libertilor i
intereselor legitime ale unor persoane.
1. Cadrul general
nationale de dezvoltare. Aceste programe
sunt finantate anual prin bugetul de stat si
sunt prevazute distinct in cadrul bugetului
Ministerului Internelor i Reformei
Administrative
primarii, respectiv presedintii consiliilor
judetene, transmit la MAE proiectele de
cooperare cu alte ri, nainte de
supunerea lor spre adoptare de catre
consiliile locale sau consiliile judetene,
dupa caz, iar avizele MAE trebuie emise in
termen de 30 de zile de la primirea
solicitarii. In caz contrar se va considera ca
nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate
fi supus spre aprobare consiliului local sau
judetean interesat.
b. Msuri ale autoritilor locale
Administratia publica in unitatile administra-
tiv-teritoriale se organizeaza si functioneaza
in temeiul principiilor descentralizarii, auto-
nomiei locale, deconcentrarii serviciilor
publice, eligibilitatii autoritatilor adminis-
tratiei publice locale, legalitatii si al consultarii
cetatenilor in solutionarea problemelor locale
de interes deosebit
administraia public local, are drept carac-
teristic definitorie autonomia local. Prin
autonomie locala se intelege dreptul si capa-
citatea efectiva a autoritatilor administratiei
publice locale de a solutiona si de a gestiona,
in numele si in interesul colectivitatilor locale
pe care le reprezinta, treburile publice.
Acest drept se exercita de ctre consiliile locale
si primari, precum si de ctre consiliile
judetene, autoritati ale administratiei publice
locale alese prin vot universal, egal, direct, secret
si liber exprimat Aplicarea acestor principii
nu poate aduce atingere caracterului de stat
national, unitar si indivizibil al Romaniei.
Autonomia locala este numai administrativa
si financiara, fiind exercitata pe baza si in
limitele prevazute de lege.
Autonomia locala confera autoritatilor
administratiei publice locale dreptul ca, in
limitele legii, sa aiba initiative in toate
domeniile, cu exceptia celor care sunt date in
mod expres in competenta altor autoritati
publice.
Autoritatile administratiei publice locale
exercita competente exclusive, competente
partajate si competente delegate. Aceste
autoriti prevzute de legea nr. 215/2001,
sunt autoritati deliberative - consiliul local,
consiliul judetean, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor; i autoritati executive - primarii
comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdivi-
ziunilor administrativ-teritoriale ale munici-
piilor, primarul general al municipiului
Bucuresti si presedintele consiliului judetean;
Raporturile dintre autoritatile administratiei
publice locale din comune, orase si municipii
si autoritatile administratiei publice de la
nivel judetean se bazeaza pe principiile
autonomiei, legalitatii, responsabilitatii,
cooperarii si solidaritatii in rezolvarea
problemelor intregului judet.
in relatiile dintre autoritatile administratiei
publice locale si consiliul judetean, pe de o
parte, precum si intre consiliul local si primar,
pe de alta parte, nu exista raporturi de
subordonare, ci doar de colaborare
Raporturile dintre autoritile administraiei
publice locale ale comunei, oraului sau
municipiului i autoritile centrale:
Aleii locali nu se subordoneaz prefectu-
lui, i nici altor autoriti ale administraiei
centrale;
Consiliul local i primarul nu se subordo-
neaz consiliului judeean sau preedintelui
consiliului judeean;
Viceprimarul este subordonat primarului
si inlocuitorul de drept al acestuia
Consiliul local i primarul, precum i
consiliul judeean i preedintele consiliu-
lui judeean sunt supui controlului de
tutel administrativ asupra actelor
administrative, exercitat de prefect, avnd
caracter judiciar.
Autoritile locale:
elaboreaz recomandri pentru normele de
conduit ale aleilor locali, dac este cazul,
prin adaptarea la situaia existent n cadrul
comunitii respective i prin luarea n consi-
derare a recomandrilor fcute de diferite
asociaii profesionale, ONG-uri sau ceteni;
asigur diseminarea normelor de conduit
ctre aleii locali, autoritile centrale, alte
organisme interesate i publicului larg,
utiliznd mijloacele disponibile, inclusiv
mass-media, Internet etc
autoritatile administratiei publice locale au
dreptul la resurse financiare proprii, pe care le
stabilesc, le administreaza si le utilizeaza
pentru indeplinirea competentelor si atribu-
tiilor ce le revin
administreaza sau, dupa caz, dispun de
resursele financiare, precum si de bunurile
proprietate publica sau privata ale comunelor,
oraselor, municipiilor si judetelor, in
conformitate cu principiul autonomiei locale
Consiliile judetene pot initia si derula
programe judetene de dezvoltare, finantate
din bugetul local al judetului si prevazute
distinct in cadrul acestuia
autoritatile administratiei publice locale au
dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si
taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele
locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si
judetelor,
Delegatul satesc:
Locuitorii satelor care nu au consilieri locali
alesi in consiliile locale sunt reprezentati la
sedintele de consiliu de un delegat satesc.
Delegatul satesc este ales pe perioada man-
datului consiliului local de catre o adunare
sateasca, constituita din cate un reprezentant
al fiecarei familii, convocata si organizata de
primar si desfasurata in prezenta primarului
sau viceprimarului.
Delegaii steti sunt invitai n mod obligato-
riu la discutarea problemelor privind satele pe
care le reprezint.
Votul delegatului stesc are caracter consultativ.
Delegatului satesc primeste o indemnizatie si
are dreptul la decontarea cheltuielilor
Administratorul public:
La nivelul comunelor si oraselor, dar i
judeelor, primarul respectiv presedintele
consiliului judetean poate propune consi-
liului local/consiliului judetean infiintarea
functiei de administrator public, in limita
numarului maxim de posturi aprobate.
Numirea si eliberarea din functie a adminis-
tratorului public se face de primar/pree-
dintele CJ, pe baza unor criterii, proceduri si
atributii specifice, aprobate de consiliul
local/CJ. Numirea in functie se face pe baza de
concurs.
Administratorul public poate indeplini, in
baza unui contract de management, incheiat
in acest sens cu primarul sau presedintele CJ,
atributii de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes
local sau judetean.
Primarul/presedintele CJ poate delega catre
administratorul public, calitatea de ordonator
principal de credite.
Calitatea de consilier local sau de consilier
judetean inceteaza la data declarrii ca legal
constituit a noului consiliu ales.
Calitatea de consilier local sau de consilier
judetean inceteaza de drept, inainte de
expirarea duratei normale a mandatului, in
urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate
administrativ-teritoriala, inclusiv ca
urmare a reorganizarii acesteia;
d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte
ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o
perioada mai mare de 6 luni consecutive,
cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa
de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) pierderea calitatii de membru al partidului
politic sau al organizatiei minoritatilor
nationale pe a carei lista a fost ales;
j) deces.
Incetarea de drept a mandatului de consilier
se constata de catre consiliul local, respectiv
de consiliul judetean, prin hotarare, la
propunerea primarului ori, dupa caz, a
presedintelui consiliului judetean sau a
oricarui consilier.
Referendumul se organizeaza ca urmare a
cererii adresate in acest sens prefectului de
locuitorii comunei, orasului sau munici-
piului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta
a intereselor generale ale colectivitatii locale
sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin,
potrivit legii, inclusiv a celor pe care le
exercita ca reprezentant al statului
Hotararea consiliului poate fi atacata de
consilier, la instanta de contencios adminis-
trativ, in termen de 10 zile de la comunicare.
2. ncetarea mandatului i suspendarea din funcie
a aleilor locali
Instanta se va pronunta in termen de cel mult
30 de zile. In acest caz, procedura prealabila
nu se mai efectueaza, iar hotararea primei
instante este definitiva si irevocabila.
In toate situatiile de incetare a mandatului
inainte de expirarea duratei normale a
acestuia consiliul local sau consiliul judetean,
dupa caz, adopta in prima sedinta ordinara, la
propunerea primarului, respectiv a
presedintelui consiliului judetean, o hotarare
prin care se ia act de situatia aparuta si se
declara vacant locul consilierului in cauza.
Hotararea va avea la baza, in toate cazurile, un
referat constatator semnat de primar si de
secretarul comunei sau orasului, respectiv de
presedintele consiliului judetean si de
secretarul judetului. Referatul va fi insotit de
actele justificative.
Suspendarea consilierului - ales local
Mandatul de consilier local si judetean se
suspenda de drept numai in cazul in care
acesta a fost arestat preventiv. Masura
arestarii preventive se comunica de indata de
catre instanta de judecata prefectului, care,
prin ordin, constata suspendarea mandatului.
Suspendarea dureaza pana la incetarea
situatiei mai sus prevazute.
Ordinul de suspendare se comunica de indata
consilierului.
In cazul in care consilierul al carui mandat a
fost suspendat a fost gasit nevinovat, acesta
are dreptul la despagubiri
Incetarea mandatului de primar
Calitatea de primar inceteaza la data
depunerii juramantului de catre noul primar.
Calitatea de primar inceteaza, de drept,
inainte de expirarea duratei normale a
mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate
administrativ-teritoriala;
d) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa
de libertate;
e) punerea sub interdictie judecatoreasca;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) pierderea, prin demisie, a calitatii de membru
al partidului politic sau al organizatiei mino-
ritatii nationale pe a carei lista a fost ales
h) deces
i) daca acesta se afla in imposibilitatea
exercitarii functiei din cauza unei boli
grave, certificate, care nu permite desfasu-
rarea activitatii in bune conditii timp de 6
luni pe parcursul unui an calendaristic;
j) daca acesta nu isi exercita, in mod
nejustificat, mandatul timp de 45 de zile
consecutiv.
n cazurile mai sus menionate, prefectul -
prin ordin, ia act de incetarea mandatului
primarului.
Ordinul va avea la baza un referat semnat de
secretarul comunei sau al orasului, precum si
actele din care rezulta motivul legal de
incetare a mandatului.
ordinul prefectului poate fi atacat de primar la
instanta de contencios administrativ in
termen de 10 zile de la comunicare.
instanta de contencios administrativ este
obligata sa se pronunte in termen de 30 de
zile. In acest caz procedura prealabila nu se
mai efectueaza, iar hotararea primei instante
este definitiva si irevocabila.
mandatul primarului inceteaz i ca urmare a
rezultatului unui referendum local avand ca
obiect demiterea acestuia, organizat in
conditiile legii
Primarul poate demisiona, anuntand in scris
consiliul local si prefectul. La prima sedinta a
consiliului, presedintele de sedinta ia act de
aceasta situatie, care se consemneaza intr-un
proces-verbal
Prefectul ia act prin ordin de demisia
primarului. Ordinul prefectului, impreuna cu
un extras din procesul-verbal al sedintei, se
inainteaza Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, care va propune
Guvernului stabilirea datei desfasurarii
alegerilor pentru un nou primar.
Primarul se afla in imposibilitatea exercitarii
mandatului in situatiile in care nu se poate
prezenta efectiv la primarie din motive de
sanatate sau din alte cauze, chiar daca acestea
nu ii sunt imputabile.
Suspendarea mandatului de primar
si presedinte judetean
Mandatul primarului si al presedintelui de
judet se suspenda de drept numai in cazul in
care acesta a fost arestat preventiv. Masura
arestarii preventive se comunica de indata de
catre instanta de judecata prefectului, care,
prin ordin, constata suspendarea mandatului.
Ordinul de suspendare se comunica de indata
primarului.
Suspendarea dureaza pana la incetarea
situatiei care a dus la acest caz
Daca primarul suspendat din functie a fost
gasit nevinovat, acesta are dreptul, la plata
drepturilor salariale corespunzatoare perioadei
in care a fost suspendat.
Eliberarea din functie a presedintelui sau a
vicepresedintilor consiliului judetean se face
cu votul secret al majoritatii consilierilor in
functie, la propunerea a cel putin o treime din
numarul acestora.
Eliberarea din functie a presedintelui sau a
vicepresedintilor consiliului judetean nu se
poate face in ultimele 6 luni ale mandatului
Autoritile locale:
informeaz organul competent asupra oricrei
incompatibiliti de care au luat cunotin;
pot sesiza prefectul care va dispune o anchet
administrativ, n cazul unor nclcri
flagrante ale legii de ctre aleii locali;
solicit instanelor s decid ncetarea
ndeplinirii funciei unui reprezentant ales, n
special n cazul unei grave abateri sau a unei
nclcri clare a standardelor de etic public
i suspend reprezentantul pn la emiterea
de ctre instane a unei hotrri judectoreti.
c. Msuri ale aleilor locali:
Aleii locali respect normele n vigoare referi-
toare la etic i conduita n desfurarea activitilor
profesionale:
evit, pe ct posibil, orice conflict de interese
sau incompatibilitate;
comunic orice situaie care poate duce la
incompatibilitate sau conflict de interese,
imediat ce aceasta/acesta apare;
nu dein alte funcii care i-ar mpiedica s-i
ndeplineasc n mod eficient ndatoririle n
calitate de alei locali;
respectnd alegerea electoratului, nu i pot
modifica apartenena la partid n perioada
exercitrii madatului.
Drepturi
Pe timpul exercitarii mandatului de primar,
viceprimar, presedinte sau vicepresedinte al
consiliului judetean se suspenda contractul de
munca sau actul de numire a acestora in
cadrul unei institutii ori autoritati publice,
respectiv la regii autonome sau la societati
comerciale cu capital integral ori majoritar de
stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Sunt exceptate de la suspendarea contractului
de munca sau a actului de numire cadrele
didactice, cercetatorii stiintifici, ziaristii cu
atestat profesional, oamenii de cultura si arta
In cazul in care, pe durata exercitarii
mandatului de catre persoanele care ocupa
functiile de alesi locali au loc reorganizari ale
persoanei juridice, acestea sunt obligate sa
comunice persoanelor ale caror contracte de
munca sau acte de numire au fost suspendate,
noile locuri de munca stabilite, corespunzator
celor detinute de acestea, cu respectarea
legislatiei in vigoare.
Timp de 2 ani de la data incetarii mandatului,
persoanelor prevazute mai sus, nu li se poate
modifica sau desface contractul de munca ori
acestea nu pot fi eliberate din functie pe
motive ce nu le sunt imputabile.
La incetarea mandatului, primarii si vicepri-
marii, presedintii si vicepresedintii consiliilor
judetene, care indeplinesc conditiile prevazute
de lege pentru pensionare sau sunt pensionari,
beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupa
caz, de recalcularea pensiei, luandu-se in
calcul si indemnizatiile
Alesii locali au dreptul de initiativa in promo-
varea actelor administrative, individual sau in
grup.
Dreptul alesilor locali de a avea acces la orice
informatie de interes public nu poate fi
ingradit.
Aleii locali au dreptul de a fi informai de
ctre autoritatile administratiei publice centrale
si locale, institutiile, serviciile publice, precum
si persoanele juridice de drept privat asupra
treburilor publice si asupra problemelor de
interes local.
Dreptul de asociere este garantat alesilor
locali.
In virtutea mandatului reprezentativ acordat de
colectivitatile locale, structurile asociative legal
constituite ale alesilor locali vor fi consultate de
catre autoritatile administratiei publice centrale
in toate problemele de interes local
Primarii si viceprimarii, presedintii si vicepre-
sedintii consiliilor judetene beneficiaza de
3. Drepturile i obligaiile aleilor locali
concedii de odihna, concedii medicale, con-
cedii fara plata, precum si de concedii platite
in cazul unor evenimente familiale deosebite.
Pentru a beneficia de concediu fara plata sau
de concedii platite in cazul unor evenimente
familiale deosebite, primarii si presedintii
consiliilor judetene au obligatia de a informa,
in prealabil, consiliul local sau judetean, dupa
caz, indicand durata acestora si perioada in
care vor avea loc. In cazuri de urgenta, infor-
marea se va face in prima sedinta de consiliu,
organizata dupa terminarea concediului.
Concediile fara plata sau pentru evenimente
familiale deosebite, precum si durata acestora,
in cazul viceprimarilor si vicepresedintilor
consiliilor judetene, se aproba de catre
primar, respectiv de catre presedinte.
Obligatii
In urma indeplinirii unor misiuni oficiale,
alesii locali sunt obligati sa prezinte, la prima
sedinta ordinara de consiliu, un raport privind
deplasarile efectuate. In cazul primarului,
viceprimarului si consilierilor locali, termenul
maxim de depunere a raportului este de 30 de
zile, iar in cazul consilierilor judeteni este de
45 de zile de la data incheierii misiunii.
In cazul nerespectarii prevederilor de mai sus,
alesii locali vor suporta cheltuielile deplasarii.
Alesii locali, in calitate de reprezentanti ai
colectivitatii locale, au indatorirea de a
participa, pe durata mandatului, la exercitarea
functiilor autoritatilor administratiei publice
locale din care fac parte sau pe care le
reprezinta, cu buna-credinta si fidelitate fata
de tara si de colectivitatea care i-a ales.
Consilierii locali si consilierii judeteni sunt
obligati sa respecte Constitutia si legile tarii,
precum si regulamentul de functionare a
consiliului, sa se supuna regulilor de curtoazie
si disciplina si sa nu foloseasca in cuvantul lor
sau in relatiile cu cetatenii expresii injurioase,
ofensatoare ori calomnioase.
Alesii locali sunt obligati sa mentioneze
expres situatiile in care interesele lor perso-
nale contravin intereselor generale. In cazurile
in care interesul personal nu are caracter
patrimonial, consiliile locale sau judetene pot
permite participarea la vot a consilierului.
Alesii locali sunt obligati la probitate si
discretie profesionala.
Alesii locali sunt obligati sa dea dovada de
cinste si corectitudine; este interzis alesului
local sa ceara, pentru sine sau pentru altul,
bani, foloase materiale sau alte avantaje.
Alesii locali au obligatia de a aduce la cunos-
tinta cetatenilor toate faptele si actele adminis-
trative ce intereseaza colectivitatea locala.
Alesii locali sunt obligati ca, in exercitarea
mandatului, sa organizeze periodic, cel putin
o data pe trimestru, intalniri cu cetatenii, sa
acorde audiente si sa prezinte in consiliul o
informare privind problemele ridicate la
intalnirea cu cetatenii.
Consilierii locali si consilierii judeteni,
presedintii si vicepresedintii consiliilor
judetene nu pot lipsi de la lucrarile consiliului
sau ale comisiilor de specialitate din care fac
parte decat in situatiile prevazute in
regulamentul de functionare.
Alesii locali sunt obligati sa isi faca publice
interesele personale printr-o declaratie pe
propria raspundere, depusa in dublu
exemplar la secretarul comunei, orasului,
municipiului, sectorului municipiului
Bucuresti, respectiv la secretarul judetului sau
al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Un exemplar al declaratiei privind interesele
personale se pastreaza de catre secretar intr-
un dosar special, denumit registru de interese.
Al doilea exemplar al declaratiei de interese se
transmite la secretarul prefecturii, care le va
pastra intr-un dosar special, denumit registru
general de interese.
In declaratia privind interesele personale,
alesii locali vor specifica:
a) functiile detinute in cadrul societatilor
comerciale, autoritatilor si institutiilor
publice, asociatiilor si fundatiilor;
b) veniturile obtinute din colaborarea cu
orice persoana fizica sau juridica si natura
colaborarii respective;
c) participarea la capitalul societatilor co-
merciale, daca aceasta depaseste 5% din
capitalul societatii;
d) participarea la capitalul societatilor co-
merciale, daca aceasta nu depaseste 5% din
capitalul societatii, dar depaseste valoarea
de 100.000.000 lei;
e) asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt;
f) bunurile imobile detinute in proprietate
sau in concesiune;
g) functiile detinute in cadrul societatilor
comerciale, autoritatilor sau institutiilor
publice de catre sot/sotie;
h) bunurile imobile detinute in proprietate
sau in concesiune de catre sot/sotie si copii
minori;
i) lista proprietatilor detinute pe raza unitatii
administrativ-teritoriale din ale caror
autoritati ale administratiei publice locale
fac parte;
j) cadourile si orice beneficii materiale sau
avantaje facute de orice persoana fizica ori
juridica, legate sau decurgand din functia
detinuta in cadrul autoritatii adminis-
tratiei publice locale; orice cadou sau
donatie primita de alesii locali intr-o
ocazie publica sau festiva devin
proprietatea acelei institutii ori autoritati;
k) orice alte interese, stabilite prin hotarare a
consiliului local, in cazul primarilor,
viceprimarilor si consilierilor locali, sau
prin hotarare a consiliului judetean, in
cazul presedintelui si vicepresedintelui
acestuia si al consilierilor judeteni.
Consilierii judeteni si consilierii locali nu pot
lua parte la deliberarea si adoptarea de hota-
rari daca au un interes personal in problema
supusa dezbaterii, drept pentru care,
consilierii locali si consilierii judeteni sunt
obligati sa anunte, la inceputul dezbaterilor,
interesul personal pe care il au in problema
respectiva.
Anuntarea interesului personal si abtinerea de
la vot se consemneaza in mod obligatoriu in
procesul-verbal al sedintei.
Alesii locali au obligatia sa reactualizeze
declaratia privind interesele personale la
inceputul fiecarui an, dar nu mai tarziu de 1
februarie, daca au intervenit modificari
semnificative fata de declaratia anterioara.
Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va
transmite secretarului prefecturii, pana la data
de 1 martie a fiecarui an, un exemplar al
declaratiilor reactualizate.
Nerespectarea declaratiei privind interesele
personale in termenul prevazut mai sus,
atrage suspendarea de drept a mandatului,
pana la depunerea declaratiei.
Refuzul depunerii declaratiei privind interesele
personale atrage incetarea de drept a mandatului.
Cadourile si orice beneficii materiale
nedeclarate potrivit legii n vigoare, sunt
supuse confiscarii.
Fapta alesilor locali de a face declaratii privind
interesele personale, care nu corespund
adevarului, constituie infractiunea de fals in
declaratii si se pedepseste potrivit Codului
penal.
stabilesc legislaia cadru care cuprinde
drepturile i obligaiile fundamentale ale
alesilor locali,
stabilesc procedurile de monitorizare
corespunzatoare i modalitatea de diseminare
a acestor statistici ctre publicul larg.
Asigura protecie, de care beneficiaz i
membrii familiei - so, soie i copii - n cazul
n care agresiunea mpotriva acestora urma-
rete nemijlocit exercitarea de presiuni asupra
alesului local n legatur cu exercitarea
mandatului su.
Autoritile locale:
monitorizeaz respectarea de ctre aleii locali
respectarea drepturilor i obligaiilor, precum
i regimul incompatibilitilor i al conflic-
telor de interese;
aleii locali adapteaz i mbogesc prevede-
rile statutului cu norme de conduit i alte
norme pe care le consider necesare n funcie
de specificul instituiei sau autoritii publice,
ori al regiunii sau al unui anumit domeniu de
activitate pe care le introduc n propriul
Regulament de organizare intern
c. Msuri ale aleilor locali
Aleii locali:
Respect Constituia i legile rii;
i ndeplinesc toate obligaiile consacrate de
lege, exercitndu-i drepturile cu moderaie i
pentru binele public;
respect ordinea de drept i bunele moravuri;
i declar averile nainte i dup durata
ndeplinirii funciei, precum i pe perioada
manadului, de cte ori este necesar
iau cunotin de normele de conduit care
reglementeaz statutul acestora i i iau
angajamentul s le respecte;
ncurajeaz i promoveaz orice msur care
stimuleaz mbuntirea randamentului de
funcionare a serviciilor sau a departamen-
telor aflate n subordinea lor i mbuntirea
motivrii personalului implicat;
nu se folosesc de prerogativele funciei pentru
a-i promova interesele personale directe sau
indirecte ori interesele private ale unor per-
soane sau grupuri de persoane, n scopul
obinerii unui beneficiu personal direct sau
indirect;
declar orice interes personal i respect
supremaia interesului public;
nu particip la nicio dezbatere sau nu iau
poziie fa de niciun subiect n care au un
interes personal;
nu i nsuesc pe nedrept fonduri publice sau
alte bunuri publice;
nu ntreprind nimic care ar putea duce la
folosirea fondurilor publice sau a altor bunuri
publice n scop personal, direct sau indirect;
nu fac favoruri familiei, cunotinelor sau
altor persoane i nu primesc bunuri sau alte
favoruri, n schimbul unor servicii;
promoveaza toate msurile care au ca scop
creterea transparenei modului n care acetia
i exerseaz puterea i a funcionrii departa-
mentelor administrative de care rspund;
respect legislaia i nu aplic un tratament
preferenial sau discriminatoriu personalului
din subordine;
respect independena, puterile i preroga-
tivele altor demnitari sau alei locali;
respect legislaia care reglementeaz funcia
public i funcionarii publici,precum i
legislaia referitoare la personalul contractual;
manifest transparen i deschidere n relaia
cu mass-media i cu cetenii, n legtur cu
exerciiul funciei lor ;
nu dezvluie informaii care sunt confideniale
sau care privesc viaa privat a altor persoane;
Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii,
viceprimarii, primarul general al municipiului
Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, presedintii si
vicepresedintii consiliilor judetene, raspund, dupa
caz, contraventional, administrativ, civil sau penal
pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce
le revin, in conditiile legii.
Raspunderea administrativa
Alesii locali raspund, in conditiile legii, admi-
nistrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru
faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le
revin.
Consilierii raspund in nume propriu, pentru
activitatea desfasurata in exercitarea manda-
tului, precum si solidar, pentru activitatea
consiliului din care fac parte si pentru
hotararile pe care le-au votat.
In procesul-verbal al sedintei consiliului va fi
consemnat rezultatul votului, iar, la cererea
consilierului, se va mentiona in mod expres
votul acestuia.
Incalcarea de catre consilieri a prevederilor
Legii nr. 215/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare si ale regulamentului
de organizare si functionare a consiliului
atrage aplicarea urmatoarelor sanctiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvantului;
d) eliminarea din sala de sedinta;
e) excluderea temporara de la lucrarile
consiliului si ale comisiei de specialitate;
f) retragerea indemnizatiei de sedinta,
pentru 1-2 sedinte.
La prima abatere, presedintele de sedinta
atrage atentia consilierului in culpa si il invita
sa respecte regulamentul.
Consilierii care nesocotesc avertismentul si
invitatia presedintelui si continua sa se abata
de la regulament, precum si cei care incalca in
mod grav, chiar pentru prima data, dispo-
zitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.
Chemarea la ordine se inscrie in procesul-
verbal de sedinta.
Inainte de a fi chemat la ordine, consilierul
este invitat de catre presedinte sa isi retraga
sau sa explice cuvantul ori expresiile care au
generat incidentul si care ar atrage aplicarea
sanctiunii.
Daca expresia intrebuintata a fost retrasa ori
daca explicatiile date sunt apreciate de
presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se
mai aplica.
In cazul in care dupa chemarea la ordine un
consilier continua sa se abata de la regu-
lament, presedintele ii va retrage cuvantul, iar
daca persista, il va elimina din sala. Elimi-
narea din sala echivaleaza cu absenta nemo-
tivata de la sedinta.
4. Rspunderea administrativ, civil sau penal
a aleilor locali
In cazul unor abateri grave, savarsite in mod
repetat, sau al unor abateri deosebit de grave,
consiliul poate aplica sanctiunea excluderii
temporare a consilierului de la lucrarile
consiliului si ale comisiilor de specialitate.
Gravitatea abaterii va fi stabilita de comisia de
specialitate care are in obiectul de activitate
aspecte juridice, in cel mult 10 zile de la sesizare.
Excluderea temporara de la lucrarile
consiliului si ale comisiilor de specialitate nu
poate depasi doua sedinte consecutive.
Excluderea de la lucrarile consiliului si ale
comisiilor de specialitate are drept consecinta,
in caz de opunere, interzicerea participarii la
sedinte si se executa cu ajutorul fortei publice
puse la dispozitie presedintelui.
Pentru abateri grave si repetate, savarsite in
exercitarea mandatului de viceprimar, de
presedinte sau de vicepresedinte al consiliului
judetean, persoanelor in cauza li se pot aplica
urmatoarele sanctiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) diminuarea indemnizatiei cu 5-10% pe
timp de 1-3 luni;
d) eliberarea din functie.
Rspunderea contravenional
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu
amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele
fapte:
a) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a
hotararilor consiliului local de catre primar;
b) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a
hotararilor consiliului judetean de catre
presedintele consiliului judetean;
c) neprezentarea in termenul prevazut de
Legea finantelor publice locale a proiectului
bugetului unitatii administrativ-teritoriale
de catre primar, respectiv presedintele
consiliului judetean, din culpa lor;
d) neprezentarea de catre primar sau prese-
dintele consiliului judetean a rapoartelor
prevazute de lege, din culpa lor;
e) neluarea masurilor necesare, stabilite de
lege, de catre primar sau presedintele
consiliului judetean, in calitatea acestora
de reprezentanti ai statului in unitatile
administrativ-teritoriale.
Constatarea contraventiilor si aplicarea
amenzilor se fac de catre prefect, in calitatea
sa de autoritate publica, reprezentant al
Guvernului pe plan local.
Autoritile centrale stabilesc cadrul general
referitor la rspunderea aleilor locali, n mod
individual sau solidar cu instituia, pentru actele sau
omisiunile n ndeplinirea sarcinilor acestora. La
baza acestui cadru se afl urmtoarele principii:
orice persoan fizic sau juridic, ce a suferit
un prejudiciu nejustificat n urma unui act
sau omisiuni din partea alesului local, va avea
dreptul la remedierea acestuia;
rspunderea personal a aleilor locali n caz
de abatere grav sau intenionat;
n cadrul edinelor de lucru, aleii locali nu
vor fi trai la raspundere pentru nicio decizie
la care s-au opus;
nu va exista nicio sanciune automat a aleilor
locali, fr o procedur de cercetare a faptei;
analizarea faptelor i sancionarea aleilor
locali se face de comisii specializate, nfiinate
prin lege i a cror organizare i funcionare se
stabilete printr-un act normativ;
reinerea, arestarea sau trimiterea n judecat
a aleilor locali, precum i faptele svrite
care au determinat luarea msurilor se aduc la
cunotina autoritii administraiei publice
din care fac parte, ct i prefectului.
Autoritile locale:
Iau msuri pentru despgubirea prilor
vtmate de un act sau omisiune din partea
aleilor locali;
iau msuri pentru recuperarea costurilor de la
aleii locali care le produc prejudicii printr-o
abatere grav sau intenionat;
contabilizeaz i fac publice voturile aleilor
locali;
organizeaz controlul juridic intern efectiv;
asigur accesul public la informaii complete
referitoare la rspunderea autoritii locale i
rspunderea aleilor locali.
Aleii locali:
i ndeplinesc responsabilitile cu profesio-
nalism i corectitudine;
reduc la minim riscul prejudiciilor substan-
iale sau ireversibile, ce rezult dintr-un act
sau omisiune a acestora ctre tere pri;
pun la dispoziia organelor autorizate infor-
maii complete referitoare la cazurile n care
acetia sunt rspunztori.
Remunerarea i Cariera aleilor locali
Pentru participarea la lucrarile consiliului si
ale comisiilor de specialitate, consilierii au
dreptul la o indemnizatie de sedinta.
Presedintilor si vicepresedintilor consiliilor
judetene nu li se acorda indemnizatie de
sedinta.
Indemnizatia de sedinta pentru membrii
consiliului care participa la sedintele ordinare
ale consiliului si ale comisiilor de specialitate
va fi in cuantum de pana la 5% din indemni-
zatia lunara a primarului, presedintelui
consiliului judetean sau primarului general al
municipiului Bucuresti, dupa caz.
Numarul maxim de sedinte pentru care se
poate acorda indemnizatia, este de o sedinta
de consiliu si 1-2 sedinte de comisii de
specialitate pe luna
Plata indemnizatiilor stabilite se efectueaza
exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor
locale, respectiv judetene
Aleii locali au dreptul la decontarea cheltuie-
lilor pe care le-au facut in exercitarea
mandatului
Aceleai principii de remunerare se aplica in
mod corespunzator si delegatului satesc.
Primarii si viceprimarii, precum si presedintii
si vicepresedintii consiliilor judetene au
dreptul la o indemnizatie lunara, stabilita
potrivit legii.
Ei au dreptul la decontarea cheltuielilor legate
de exercitarea mandatului.
Drepturile banesti cuvenite alesilor locali, pot
fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri
Consilierii si delegatul satesc, care participa la
sedintele de consiliu organizate in mod
exceptional in timpul programului de lucru,
se considera invoiti de drept, fara a le fi afectat
salariul si celelalte drepturi ce le revin, de la
locul de munca.
Durata exercitarii mandatului de primar si de
viceprimar, de presedinte si de vicepresedinte
al consiliului judetean constituie vechime in
munca si in specialitate si se ia in calcul la
promovare si la acordarea tuturor drepturilor
banesti rezultate din aceasta, inclusiv la
calcularea si la recalcularea pensiei.
pierderea calitatii de membru al partidului
politic sau al organizatiei minoritatilor natio-
nale pe a carei lista a fost ales, determina si
incetarea mandatului de ales local;
Autoritile centrale stabilesc un cadru legal al
remunerrii, a condiiilor de lucru i a carierei
aleilor locali, avnd la baz urmtoarele principii:
autoritile centrale vor pregti statistici
naionale n legatur cu aceste indemnizaii i
le vor pune la dispoziia publicului.
consilierii au dreptul la o indemnizaie de
edin, pentru participarea la lucrrile
consiliului i ale comisiilor de specialitate;
cunatumul indemnizaiei de edin i
numrul maxim de edine ordinare este
stabilit prin act normativ;
plata indemnizaiilor stabilite se efectueaz
exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor
locale, respectiv judeene;
drepturile bneti cuvenite aleilor locali,
potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu
alte venituri, n condiiile legii.
se vor face publice sumele indemnizaiilor
primite de aleii locali;
Autoritile locale:
asigur echipamentul i personalul necesar
activitii aleilor locali (spaiu, personal de
secretariat, computere i, dac este necesar,
transport);
fac publice sumele indemnizaiilor, remunera-
iilor i despgubirilor primite de aleii locali
suport costurile cursurilor de formare
profesional sau de mbuntire a abilitilor
pentru aleii locali.
Aleii locali:
declar cu onestitate i fac dovada cheltuielilor
care rezult n urma ndeplinirii sarcinilor;
nu desfoar aciuni care le aduc avantaje
profesionale la entitile publice sau private
pe care le controleaz, cu care intr n relaii
contractuale sau care au fost stabilite n
timpul ndeplinirii funciei i ca rezultat al
exercitrii responsabilitilor oficiale i, la
expirarea duratei de ndeplinire a funciei
cel puin pentru o perioad de timp
rezonabil de la expirarea acesteia - evit s
lucreze la astfel de societi.
5. Remunerarea, condiiile de lucru i carierele aleilor locali
respect regimul juridic al conflictului de
interese i al incompatibilitilor.
nu i vor exercita funcia sau prerogativele
care deriv din funcie n interes particular, cu
scopul de a obine un interes personal direct
sau indirect;
nu trebuie s ia parte la nicio deliberare sau
votare a unei probleme n care aleii locali pot
avea un interes personal direct sau indirect;
nu trebuie s dein funcii, mandate, profesii
sau responsabiliti care genereaz un conflict
de interese cu mandatul lor.
Formare
a. Msuri ale autoritilor
autoritile locale suport costurile cursurilor
de formare profesional sau de mbuntire a
abilitilor pentru aleii locali;
Cursurile de pregatire trebuie s fie organizate
de institutiile abilitate de lege
asigur existena unui cadru general pentru
formarea aleilor locali,
propun subiecte de interes care s fie luate in
considerare la momentul elaborrii curriculei
de ctre Institutul Naional de Administraie
sau de ctre centrele regionale de formare;
incheie contracte cu diferite forme de nv-
mnt sau cu diverse forme instituionale de
perfecionare
ncurajeaz schimbul de experien ntre alesii
locali, prin intermediul seminariilor, conferin-
elor i forumurilor de discuii on-line;
ncurajeaza i asist iniiativele autoritilor
locale n legtur cu formarea aleilor locali;
b. Msuri ale aleilor locali
Alesii locali au indatorirea de a-si perfectiona
pregatirea in domeniul administratiei publice
locale, urmand cursurile de pregatire, formare
si perfectionare organizate in acest scop de
institutiile abilitate.
Alesii locali beneficiaza de plata cursurilor de
pregatire, formare si perfectionare profesio-
nala organizate de institutii specializate, in
decursul mandatului, conform hotararii
consiliului local sau judetean.
Alesii locali au obligatia de a participa la cel
putin un curs de pregatire in domeniul
administratiei publice locale, in decursul
primului an de mandat
Alesii locali care au detinut anterior un alt
mandat de consilier local, consilier judetean,
presedinte al consiliului judetean, primar sau au
exercitat functia de prefect, au fost functionari
publici, au detinut un mandat de parlamentar
sau au studii economice, juridice sau
administrative nu mai trebuie s absolve un curs
de pregtire in domeniul administraiei publice
Aleii locali au ndatorirea de a-i perfeciona
pregtirea n domeniul administraiei publice
locale, urmnd cursurile de pregtire, formare
i perfecionare organizate n acest scop de
instituiile abilitate.
particip - dup ce au fost alei- la cursuri de
formare, organizate de centrele regionale de
formare continu sau de alte instituii
specializate i acreditate de Institutul Naional
de Administraie;
solicit instituiilor cu atribuii n domeniul
formrii informaiile de care au nevoie pentru
ndeplinirea sarcinilor cu obiectivitate i
imparialitate
Informare
a. Msurile autoritilor locale
Sedintele consiliului local sunt publice.
Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana.
In consiliile locale in care consilierii locali
apartinand unei minoritati nationale repre-
zinta cel putin o cincime din numarul total, la
sedintele de consiliu se poate folosi si limba
materna. In aceste cazuri se va asigura
traducerea, prin grija primarului
In toate cazurile, documentele sedintelor de
consiliu si toate actele oficiale se intocmesc in
mod obligatoriu in limba romana
Dezbaterile din sedintele consiliului local,
precum si modul in care si-a exercitat votul
fiecare consilier local se consemneaza intr-un
proces-verbal, semnat de presedintele de
sedinta si de secretarul unitatii administrativ-
teritoriale.
Procesul-verbal si documentele care au fost
dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar
special al sedintei respective, care va fi
numerotat, semnat si sigilat de presedintele de
sedinta si de secretar, dupa aprobarea
procesului-verbal.
In termen de 3 zile de la terminarea sedintei,
secretarul unitatii administrativ-teritoriale
afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pa-
gina de internet a unitatii administrativ-terito-
riale o copie a procesului-verbal al sedintei
6. Formarea, informarea i cooperarea cu aleii locali
In raporturile dintre cetateni si autoritatile
administratiei publice locale se foloseste
limba romana.
In unitatile administrativ-teritoriale in care
cetatenii apartinand minoritatilor nationale au
o pondere de peste 20% din numarul locuito-
rilor, autoritatile administratiei publice locale,
institutiile publice aflate in subordinea
acestora, precum si serviciile publice decon-
centrate asigura folosirea, in raporturile cu
acestia, si a limbii materne, in conformitate cu
prevederile Constitutiei si ale tratatelor
internationale la care Romania este parte
In unitatile administrativ-teritoriale in care
cetatenii apartinand unei minoritati nationale
au o pondere de peste 20% din numarul locui-
torilor, in raporturile lor cu autoritatile adminis-
tratiei publice locale, cu aparatul de specialitate
si organismele subordonate consiliului local,
acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba
lor materna si vor primi raspunsul atat in limba
romana, cat si in limba materna
In posturile care au atributii privind relatii cu
publicul vor fi incadrate si persoane care
cunosc limba materna a cetatenilor aparti-
nand minoritatii respective.
Autoritatile administratiei publice locale vor
asigura inscriptionarea denumirii localitatilor
si a institutiilor publice de sub autoritatea lor,
precum si afisarea anunturilor de interes
public si in limba materna a cetatenilor
apartinand minoritatii respective
Hotararile consiliului judetean se comunica
in mod obligatoriu prefectului judetului.
Comunicarea actelor intre autoritatile
administratiei publice locale si cu prefectul
judetului se efectueaza prin intermediul
secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
Actele autoritatilor administratiei publice
locale se vor aduce la cunostinta publica prin
grija secretarului unitatii administrativ-
teritoriale.
b. Msurile aleilor locali
Primarul este obligat ca, prin intermediul secre-
tarului si al aparatului propriu de specialitate,
sa puna la dispozitie consilierilor locali, la
cererea acestora, in termen de cel mult 10 zile
lucratoare, informatiile necesare in vederea
indeplinirii mandatului.
Consilierii locali sunt obligati ca, in inde-
plinirea mandatului, sa organizeze periodic
intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente
Fiecare consilier local, precum si viceprimarul
sunt obligati sa prezinte un raport anual de
activitate, care va fi facut public prin grija
secretarului
Primarul prezinta consiliului local, in primul
trimestru, un raport anual privind starea
economica, sociala si de mediu a unitatii
administrativ-teritoriale, dar i alte rapoarte si
informari;
Alesii locali sunt obligati sa isi faca publice
interesele personale printr-o declaratie pe
propria raspundere, depusa in dublu exemplar
la secretarul comunei, orasului, municipiului,
sectorului municipiului Bucuresti, respectiv la
secretarul judetului sau al municipiului
Bucuresti, dupa caz.
Un exemplar al declaratiei privind interesele
personale se pastreaza de catre secretar intr-
un dosar special, denumit registru de interese.
Al doilea exemplar al declaratiei de interese se
transmite la secretarul prefecturii, care le va
pastra intr-un dosar special, denumit registru
general de interese.
Registrul de interese are caracter public,
putand fi consultat de catre orice persoana.
pun la dispoziia aleilor locali informaiile
necesare pentru ndeplinirea sarcinilor;
colecteaz i nainteaz autoritilor centrale
informaiile necesare ntocmirii statisticilor,
analizelor, studiilor i actelor normative din
domeniul pentru autoritilor locale
Cooperare
a. Msurile autoritilor centrale
Guvernul sprijina asocierea unitatilor admi-
nistrativ-teritoriale prin programe nationale
de dezvoltare.
Aceste programe sunt finantate anual prin
bugetul de stat si sunt prevazute distinct in
cadrul bugetului Ministerului Internelor si
Reformei Administrative conform legislaiei
finantelor publice locale.
Initiativa unitatilor administrativ-teritoriale
de a coopera si de a se asocia cu unitati admi-
nistrativ-teritoriale din strainatate, precum si
de a adera la o asociatie internationala a
unitatilor administrativ-teritoriale va fi co-
municata Ministerului Afacerilor Externe si
Ministerul Internelor si Reformi Administrative
Avizele prevazute mai sus, trebuie emise in
termen de 30 de zile de la primirea solicitarii.
In caz contrar se va considera ca nu sunt
obiectii si proiectul respectiv poate fi supus
spre aprobare consiliului local sau judetean
interesat. Responsabilitatea privind intele-
gerile de cooperare incheiate de unitatile
administrativ-teritoriale revine in
exclusivitate acestora.
elaboreaz un cadru pentru diferite forme de
cooperare internaional, interegional i
intermunicipal care au ca scop identificarea
celor mai bune practici referitoare la statutul
aleilor locali, le ncurajeaz i particip la ele;
b. Msurile autoritilor locale
Doua sau mai multe unitati administrativ-
teritoriale au dreptul ca, in limitele
competentelor autoritatilor lor deliberative si
executive, sa coopereze si sa se asocieze, for-
mand asociatii de dezvoltare intercomunitara,
cu personalitate juridica, de drept privat si de
utilitate publica.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se
constituie, in scopul realizarii in comun a
unor proiecte de dezvoltare de interes zonal
sau regional ori al furnizarii in comun a unor
servicii publice.
Zonele metropolitane si aglomerarile urbane
constituite cu acordul expres al consiliilor
locale ale unitatilor administrativ-teritoriale
componente au ca scop dezvoltarea infra-
structurilor si a obiectivelor de dezvoltare de
interes comun.
Pentru protectia si promovarea intereselor lor
comune, unitatile administrativ-teritoriale au
dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale.
Unitatile administrativ-teritoriale pot incheia
intre ele acorduri si pot participa, inclusiv
prin alocare de fonduri, la initierea si la reali-
zarea unor programe de dezvoltare zonala sau
regionala, in baza hotararilor adoptate de
consiliile locale ori judetene, dupa caz.
particip la diferite schimburi de exeprien la
nivel local, regional, naional i internaional,
referitoare la statutul aleilor locali.
Unitatile administrativ-teritoriale limitrofe
zonelor de frontiera pot incheia intre ele
intelegeri de cooperare transfrontaliera cu
structuri similare din statele vecine
c. Msurile aleilor locali
Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari,
respectiv presedintii consiliilor judetene,
transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre
avizare conforma, proiectele de intelegeri de
cooperare pe care acestea intentioneaza sa le
incheie cu unitatile administrativ-teritoriale
din alte tari, inainte de supunerea lor spre
adoptare de catre consiliile locale sau
judetene, dupa caz.
Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul
ca, in limitele competentelor autoritatilor lor
deliberative si executive, sa coopereze si sa se
asocieze si cu unitati administrativ-teritoriale
din strainatate, prin hotarari ale consiliilor
locale sau consiliilor judetene, dupa caz
Unitatile administrativ-teritoriale care au
incheiat intelegeri de cooperare transfronta-
liera au dreptul sa participe in alte state la
organismele create prin respectivele
intelegeri, in limita competentelor ce le revin
Prin intelegerile de cooperare transfrontaliera
pot fi create si pe teritoriul Romaniei
organisme care sa aiba, potrivit dreptului
intern, personalitate juridica, care ns nu au
competene administrativ-teritoriale.
Autoritatile deliberative si executive de la nivelul
fiecarei unitati administrativ-teritoriale
componente isi pastreaza autonomia locala
se informeaz permanent cu privire la
noutile legislative i la noile intrumente de
management;
se implic n schimburile de experien
organizate de autoritile centrale sau locale,
autohtone sau strine.
Bibliografie orientativ:
- Constituia Romniei
- Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleilor
locali
- Legea nr. 67/ 2004 pentru alegerea autorit-
ilor administraiei publice locale
- Legea nr. 249/2006 pentru modificarea i
completarea Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleilor locali
- Decretul nr. 860/2006 privind promulgarea
Legii pentru modificarea i completarea Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleilor locali
- Legea nr. 215/2001 privind administraia public
- Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si
completarea Legii administraiei publice
locale nr. 215/2001
- Decizia nr. 108/2006 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 19,
art. 20 alin. (1) si art. 24 alin. (3) din Legea nr.
154/1998 privind sistemul de stabilire a
salariilor de baza n sectorul bugetar i a
indemnizaiilor pentru persoane care ocup
funcii de demnitate public, precum si ale
art. 35 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul
aleilor locali
- Proceduri i practici eficiente pentru
consilierii locali, Centrul pentru Studii
Politice i Analiz Comparativ, 2003
- Raport de ar privind Etica n sistemul
administraiei publice i dezbaterile
naionale asupra Manualului de bune
practici (iniiat de Consiliul Europei), 2003
- Codul European de Conduit privind
integritatea politic a reprezentanilor alei
locali i regionali, Bucureti, 2001.
n societatea romneasc pluralismul este o condiie
i o garanie a democraiei constituionale. Conform
prevederilor constituionale, partidele politice
contribuie la definirea i la exprimarea voinei politice
a cetenilor, respectnd suveranitatea naional,
integritatea teritorial, ordinea de drept i principiile
democraiei
1
, n acest scop putndu-se constitui i
putndu-i desfura activitatea n condiiile legii.
n prezent, cadrul juridic care guverneaz
finanarea partidelor politice, asociaiilor politice i
campaniilor electorale este dat de Legea nr. 334/2006
privind finanarea activitii partidelor politice i a
campaniilor electorale, coroborat cu dispoziiile
referitoare la acordarea subveniilor de la bugetul de
stat i la Curtea de Conturi.
Prin aceste prevederi legislative s-a urmrit
asigurarea egalitii de anse n competiia politic,
precum i a transparenei n finanarea activitii
partidelor politice i a campaniilor electorale.
n conformitate cu dispoziiile Legii pentru
alegerea Camerei Deputailor i a Senatului i cele
ale Legii pentru alegerea Preedintelui Romniei, n
organizarea i desfurarea alegerilor sunt implicate
instituii ale puterii executive, judectoreti, Curtea
Constituional i Autoritatea Electoral Permanent.
Autoritatea Electoral Permanent
AEP este o instituie administrativ autonom
cu competen general n domeniul electoral
reprezint o premier la nivel instituional i o
soluie modern acceptat la nivel mondial.
Organizarea i funcionarea Autoritii Electorale
Capitolul 2
Finanarea partidelor politice, organizaiilor
cetenilor aparinnd minoritilor
naionale i a candidailor independeni
Acest capitol prezint o culegere de norme referitoare la finanarea partidelor politice,
a organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor naionale i a candidailor individuali,
urmrirea i analizarea aplicabilitii acestuia putnd conduce la un ghid de bune practici
referitor la procedurile etice la nivel central i local.
Pentru a fi o practic precis i concis, similar Modelului de initiative al Consiliului Europei,
acesta a fost conceput n funcie de capitolele i structura manualului mai sus menionat.
Prevederile legale privind finanarea se aplic partidelor politice i candidailor propui
de acestea, alianelor politice i candidailor propui de acestea, candidailor independeni,
precum i organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor naionale i candidailor
propui de acestea.
Potrivit legii, partidele politice se pot asocia, constituind aliane politice sau alte forme
de asociere cu formaiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovrii unor obiective
comune, dar i n acest caz i pstreaz personalitatea juridic i patrimoniul propriu.
De asemenea, conform prevederilor legislative, partidele politice sunt organizate i
funcioneaz dup criteriul administrativ- teritorial, putnd avea ca subdiviziuni,
organizaii teritoriale.
Perioada electoral cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunotin public
a zilei alegerilor i data nceperii campaniei electorale, campania electoral, desfurarea
efectiv a votrii, numrarea i centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votrii,
atribuirea mandatelor i publicarea rezultatului alegerilor n Monitorul Oficial al Romniei.
1. Cadrul general
1
Constitutia Romniei, art. 8
Permanente sunt reglementate att n
Constituia Romniei, ct i n recentele legi
organice referitoare la alegeri Autoritatea este
condus de un preedinte, ales de Parlament,
secondat de doi vicepreedini, numii de
preedintele Romniei, respectiv de primul-
ministru. Mandatul preedintelui i al
vicepreedinilor este de 8 ani. Aparatul
propriu al Autoritii Electorale Permanente
este condus de un secretar general, numit de
primul-ministru prin concurs. Autoritatea
Electoral Permanent poate nfiina filiale n
fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare
regional de pe teritoriul Romniei.
Atribuiile Autoritii Electorale Permanente
se desfoar n intervalul dintre dou
perioade electorale, n domeniul logisticii, al
legislaiei, precum i activiti de studiu i
documentare. Unele dintre cele mai impor-
tante atribuii se refer la:
o elaborarea sistemelor de protecie a seciilor
de votare, a buletinelor de vot i a celorlalte
documente i materiale specifice votrii;
o urmrirea i controlarea modului de
ntocmire i actualizare a listelor electorale
permanente; modului de ntocmire i
eliberare a crilor de alegtor n concor-
dan cu listele electorale permanente;
o asigurarea logisticii necesare dotrii seciilor
de votare, inclusiv a localurilor acestora;
o aplicarea unitar a legislaiei privind orga-
nizarea alegerilor; sprijinirea, organizarea
i desfurarea alegerilor pariale;
o elaborarea de studii i propuneri pentru
mbuntirea sistemului electoral;
o elaborarea de programe: pentru instruirea
alegtorilor asupra coninutului sistemu-
lui electoral romnesc; pentru instruirea
primarilor, secretarilor unitilor adminis-
trativteritoriale i a persoanelor care ar
putea deveni membri ai birourilor electo-
rale; pentru exercitarea votului de ctre
netiutorii de carte sau de ctre persoanele
cu handicap;
o prezentarea Parlamentului a unui Raport
asupra organizrii i desfurrii alegerilor/
referendumului, raport care se public sub
forma unei Cri Albe; prezentarea
Parlamentului a unui raport anual asupra
activitii sale;
o realizarea unor activiti legate de stabi-
lirea rezultatelor alegerilor precum spriji-
nirea constituirii sistemului informaional
la nivel naional, necesar stabilirii rezulta-
telor alegerilor; organizarea de licitaii n
vederea selecionrii programelor de
calculator care se utilizeaz de Biroul
Electoral Central pentru centralizarea
rezultatelor alegerilor; certificarea spre
neschimbare a programelor de calculator
selecionate n urma licitaiilor organizate
legal i punerea lor, la cerere, la dispoziia
organizaiilor politice participante la
alegeri;
o inerea evidenei unitilor administrativ
teritoriale n care sunt vacante posturi de
primar sau n care au fost desfiinate
consiliile locale (n acest sens Autoritatea
face propuneri Guvernului pentru
stabilirea datei de organizare i desfurare
a noilor alegeri).
Potrivit Legii nr. 33/2007, Autoritatea Electo-
ral Permanent realizeaz schimbul de
informaii cu instituii din statele membre ale
Uniunii Europene care au responsabiliti
similare cu privire la exercitarea drepturilor
electorale de ctre cetenii romni i cetenii
europeni comunitari pentru alegerea
membrilor din Romnia n Parlamentul
European i totodat hotrte asupra
ndeplinirii condiiilor prevzute de lege de
ctre alegtorul comunitar privind exercitarea
dreptului de a alege membri din Romnia n
Parlamentul European.
n exercitarea atribuiilor, preedintele Auto-
riti Electorale Permanente emite ordine i
adopt hotrri i instruciuni care se
contrasemneaz de vicepreedini.
Activitatea autoritii nu se rezum ns
numai la intervalul dintre perioadele
electorale. n timpul perioadelor electorale,
preedintele i vicepreedinii Autoritii
Electorale Permanente sunt membri ai
Biroului Electoral Central iar aparatul
propriu de specialitate al Autoritii sprijin
Biroul Electoral Central i birourile electorale
de circumscripie n ndeplinirea atribuiilor
legale ce le revin.
Biroul Electoral Central
Are drept scop organizarea i supravegherea
operaiunilor din perioada electoral, avnd
ntre principalele categorii de atribuii urm-
rirea aplicrii dispoziiilor legale privitoare la
alegeri, pe ntreg teritoriul rii i asigurarea
interpretrii lor uniforme.
asigur verificarea actualizrii listelor electorale.
n acest scop, Biroul Electoral Central culege
informaiile necesare, verific nscrierea cete-
nilor n liste, solicit autoritilor competente
eliminarea obstacolelor care ar impieta asupra
respectrii termenelor electorale legale.
emite hotrri de interpretare care sunt
obligatorii pentru toate celelalte birouri
electorale.
rezolv ntmpinrile referitoare la activitatea
sa proprie i contestaiile privind activitatea,
modul de formare i componena birourilor
electorale de circumscripie. Contestaiile se
soluioneaz prin hotrri care sunt obliga-
torii pentru biroul electoral n cauz i pentru
toate autoritile i instituiile publice la care
se refer, sub sanciunea prevzut de lege.
nregistreaz rezultatului alegerilor, realizeaz
repartizarea central i desfurarea pe circum-
scripii a mandatelor de senator i deputat,
atest atribuirea unui mandat de deputat
organizaiilor minoritilor naionale etc.
anuleaz alegerile dintr-o circumscripie
electoral n cazul constatrii unor fraude n
timpul votrii sau al stabilirii rezultatelor
alegerilor.
Biroul electoral de circumscripie - conduce
operaiunile electorale ntr-o circumscripie i se
organizeaz n fiecare circumscripie electoral, care
este un jude i n municipiul Bucureti.
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului
Bucureti - se organizeaz doar la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureti, datorit mrimii acestora,
att din punctul de vedere al populaiei, ct i al
ntinderii lor.
Biroul electoral al seciilor de votare - conduce
operaiunile electorale, care se desfoar n cadrul
seciilor de votare. Ele constituie autoritile
electorale de la nivelul de baz i sunt cele mai
numeroase.
Birourile seciilor de votare din strintate - se
pot organiza pe lng misiunile diplomatice i
oficiile consulare ale Romniei, pentru alegtorii
membri ai reprezentanelor diplomatice i familiilor
lor, precum i pentru cetenii romni din ar sau
din strintate aflate n ara respectiv n ziua
alegerilor. Legea prevede, de asemenea, modul de
constituire a biroului seciilor de votare de pe nave
i platforme marine.
Prefectul
Guvernul numete un prefect n fiecare jude i n
municipiul Bucureti. Acesta este reprezentantul
Guvernului pe plan local i conduce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor i ale
celorlalte organe ale administraiei publice centrale
din unitile administrativ teritoriale. Atribuiile
prefectului se stabilesc prin lege organic.
Atribuiile prefectului n procesul electoral
conform Legii nr. 67-2004 pentru alegerea autori-
tilor administraiei publice locale sunt urmtoarele:
numeroteaz circumscripiile electorale
ntocmete mpreun cu preedintele tribu-
nalului lista juritilor care pot face parte din
biroul electoral de circumscripie oreneasc
sau municipal
primete comunicarea de la preedintele
biroului electoral de circumscripie privind
ordinea stabilit a candidailor pe buletinul de
vot, n termen de 24 de ore
se ngrijete de imprimarea buletinelor de vot
se asigur de ctre birourile electorale de
circumscripie
se ngrijete de distribuirea buletinelor de vot
de ctre circumscripiile electorale
sediile i dotarea birourilor electorale de
circumscripie judeean i, dup caz, ale
birourilor electorale judeene se asigur de
ctre primarii municipiilor reedin de jude,
mpreun cu preedinii consiliilor judeene i
cu prefecii, iar cele ale birourilor electorale de
circumscripie comunal, oreneasc, muni-
cipal i de sector al municipiului Bucureti,
precum i cele ale seciilor de votare, de ctre
primar, mpreun cu prefecii
Atribuiile prefectului n procesul electoral
conform Legii nr. 373-2004 pentru alegerea Camerei
Deputailor i a Senatului, sunt urmtoarele:
Prefecii sunt obligai ca n termen de 10 zile
de la stabilirea datei alegerilor s fac
numerotarea seciilor de votare de pe raza
judeului i s aduc la cunotin public
delimitarea i numerotarea fiecrei secii de
votare, prin publicaii n care se indic i locul
de desfurare a votrii
Secii de votare se stabilesc de ctre prefect:
- mpreun cu comandantul garnizoanei, n
cazul seciilor de votare de pe lng
unitile militare;
- mpreun cu Ministerul Transporturilor
n cazul seciilor de votare organizate n
staiile de cale ferat, n autogri, n
porturi i aeroporturi, pentru alegtorii
care, n ziua alegerilor, se afl n timpul
efecturii unei cltorii;
- mpreun cu comandanii porturilor de
nregistrare a navelor, n cazul seciilor de
votare organizate pe navele sub pavilion
romnesc, aflate n navigaie n ziua alege-
rilor, precum i pe platformele marine.
Aceste secii de votare fac parte din
circumscripia electoral unde este nre-
gistrat nava, respectiv din circumscripia
electoral unde este nregistrat platforma.
ntocmete, mpreun cu preedintele tribu-
nalului i cte un reprezentant din partea
fiecrui partid politic parlamentar, lista
juritilor care pot face parte din biroul
electoral al seciei de votare
Imprimarea buletinelor de vot se asigur, de
ctre birourile electorale de circumscripie,
prin grija prefecilor
Distribuirea buletinelor de vot ctre circum-
scripiile electorale se realizeaz prin grija
prefecilor.
Cabinele, urnele, tampilele i celelalte
materiale necesare biroului electoral al seciei
de votare se asigur de ctre primarii
comunelor, oraelor, municipiilor i ai
subdiviziunilor administrativ teritoriale ale
municipiilor mpreun cu prefecii.
Prefecii i preedinii consiliilor judeene
asigur sediul i dotarea pentru birourile
electorale de circumscripie (excepie cel al
municipiului Bucureti). Sediul i dotarea
oficiilor electorale i birourilor electorale ale
seciilor de votare se asigur de ctre primar,
mpreun cu prefecii.
Prefecii verific corecta ndeplinire de ctre
primari a obligaiilor ce le revin, iar n cazul
constatrii unor fraude sau nclcri ale unor
prevederi legale, sesizeaz organele n drept.
Dup 3 luni de la data publicrii rezultatelor
n Monitorul Oficial, instanele cu sprijinul
prefecilor, predau n vederea topirii, agenilor
economici specializai buletinele de vot
Primarul
Administraia public n unitile administra-
tiv-teritoriale se organizeaz i funcioneaz n
temeiul principiilor descentralizrii, autonomiei
locale, deconcentrrii serviciilor publice, eligibilitii
autoritilor administraiei publice locale, legalitii
i al consultrii cetenilor n soluionarea proble-
melor locale de interes deosebit. (art 2 din Legea
215 din 23 aprilie 2001 Legea administraiei publice
locale republicat). Autoritile administraiei
publice prin care se realizeaz autonomia local n
comune, orae i municipii sunt consiliile locale,
comunale, oreneti i municipale, ca autoriti
deliberative, i primarii, ca autoriti executive.
Atribuiile primarului n procesul electoral
pentru alegerea autoritilor administraiei
publice locale, sunt urmtoarele:
Primarii, consiliile locale, consiliile judeene
se aleg prin vot universal, egal, direct, secret i
liber exprimat astfel:
- primarii comunelor, oraelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureti i
primarul general al municipiului Bucureti
se aleg pe circumscripii electorale, prin
scrutin uninominal ;
- consiliile locale i consiliile judeene se aleg
pe circumscripii, potrivit principiului
reprezentrii proporionale, pe baza
scrutinului de list.
Numrul circumscripiei electorale se aduce
la cunotin alegtorilor de ctre primar, o
dat cu aducerea la cunotin a delimitrii i
numerotrii seciilor de votare.
Primarul delimiteaz seciile de votare, prin
dispoziie, pe care o comunic prefectului n
termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Primarii i secretarii comunelor, oraelor,
municipiilor i ai subdiviziunilor administrativ-
teritoriale ale municipiilor sunt obligai s
asigure datele, informaiile i sprijinul necesar
pentru ndeplinirea de ctre prefect a atribuiilor
sale cu privire la aducerea la cunotina opiniei
publice a delimitrii i numerotrii fiecrei secii
de votare de pe raza judeului.
Primarul mpreun cu conductorii institu-
iilor de nvmnt stabilesc seciile de votare
pentru studenii de la cursurile de zi i pentru
elevii cu drept de vot, care nu domiciliaz n
localitatea n care urmeaz studiile, cte o
secie pentru 250-1.000 de alegtori.
Primarul mpreun cu conductorii instituiilor
de sntate i ocrotire social organizeaz
secii de votare pe lng unitile militare,
precum i n spitale, materniti, sanatorii,
case de invalizi, centre de ngrijire, asisten i
recuperare a persoanelor adulte cu handicap
i cmine de btrni, n care se afl cel puin
25 de ceteni cu drept de vot.
Listele electorale permanente se ntocmesc si
se actualizeaz de primar mpreun cu
serviciile de eviden informatizat a
persoanei din cadrul Ministerului Internelor
i Reformei Administrative. (Listele electorale
permanente cuprind pe toi cetenii cu drept
de vot care au domiciliul n localitatea pentru
care se ntocmete lista.)
Primarul, mpreun cu serviciile de eviden
informatizat a persoanei, actualizeaz listele
electorale permanente, anual, pn la data de
1 martie i se comunic judectoriei, n cel
mult 15 zile, actualizrile operate n liste. n
anul n care au loc alegeri, actualizarea listelor
se face n cel mult 15 zile de la data stabilirii
zilei votrii
La cererea cetenilor cu drept de vot, care i-
au stabilit cu cel puin 3 luni naintea scruti-
nului reedina n circumscripia electoral n
care au loc alegeri, acetia sunt nscrii de
ctre primar ntr-o list electoral suplimen-
tar, pe baza actului de identitate.
n termen de 10 zile de la stabilirea datei
alegerilor, primarul este obligat sa pun la
dispoziia partidelor politice, alianelor
politice i alianelor electorale, la cererea i pe
cheltuiala acestora, copii de pe listele
electorale permanente, precum i de pe listele
electorale suplimentare.
Primarul este obligat s pun la dispoziia
alegtorilor, pentru consultare, listele electo-
rale permanente i s acorde informaii
alegtorilor n legtur cu efectuarea verific-
rilor. Acesta va rspunde ntmpinrilor
depuse de ctre alegtori, cu privire la
corectarea greelilor sau oricror alte erori din
listele electorale permanente, n termen de
trei zile de la depunerea acestora.
Primarul comunic biroului electoral de
circumscripie numrul de alegtori rezultat
din listele electorale permanente, n termen
de 24 de ore de la constituirea acestuia.
Numrul definitiv de alegtori se comunic
de ctre primar biroului electoral de circum-
scripie cu 5 zile naintea datei alegerilor, pe
baza datelor cuprinse n copiile de pe listele
electorale permanente i n lista suplimentar.
Cetatenii Uniunii Europene cu drept de vot
care au domiciliul sau resedinta n circum-
scriptia electorala n care au loc alegeri si nu se
afla n evidentele Oficiului Romn pentru
Imigrari sunt nscrisi, la cerere, de catre
primar n lista electorala complementara, pe
baza unui document care le atesta identitatea
si a unui document care atesta adresa la care
locuiesc.
Atribuiile primarului n procesul electoral
pentru alegerea Preedintelui Romniei sunt
urmtoarele:
Alegerea Preedintele Romniei are la baz scru-
tinul majoritar uninominal i poate avea 2 tururi
de scrutin, n cazul n care la primul tur niciun
candidat nu a obinut majoritatea voturilor aleg-
torilor nscrii n listele electorale permanente.
Delimitarea i numerotarea seciilor de votare
se fac de ctre primari, prin dispoziie, care se
aduce la cunotina alegtorilor n termen de cel
mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
se actualizeaz de primar
Primarul , mpreun cu serviciile de eviden
zilei votrii.
Primarul comunic biroului electoral de
circumscripie numrul de alegtori rezultat
din listele electorale permanente, n termen
de 24 de ore de la constituirea acestuia.
Numrul definitiv de alegtori se comunic
de ctre primar biroului electoral de circum-
scripie cu 5 zile naintea datei alegerilor, pe
baza datelor cuprinse n copiile de pe listele
electorale permanente i n lista suplimentar.
Primarul stabilete prin dispoziie locuri
speciale pentru afiaj electoral.
Primarii se vor ocupa i de nlturarea
afielor, nsemnelor i nscrisurilor rmase de
la campaniile precedente.
Afieaz la sediul primriei, n termen de 3
zile de la expirarea termenului de imprimare,
cte un buletin de vot din fiecare categorie,
dup ce a fost vizat i anulat de preedintele
biroului electoral de circumscripie.
Primarii i preedinii birourilor electorale de
circumscripie sau ai oficiilor electorale
predau pe baz de proces-verbal, cu cel puin
o zi nainte de data alegerilor, tampilele i
celelalte materiale necesare votrii.
Atribuiile primarului n organizarea alegerilor
pentru Camera Deputailor i pentru Senat, sunt
urmtoarele:
Listele electorale permanente se ntocmesc n
dou exemplare originale i se semneaz de
primar i de seful serviciului de eviden
informatizat a persoanei.
electorale permanente anual, pn la data de 1
martie i comunic judectoriei, n cel mult 15
zile, actualizrile operate n liste. n anul n care
au loc alegeri, actualizarea listelor se face n cel
mult 15 zile de la data stabilirii zilei votrii.
nscrierea n listele electorale permanente este
obligatorie..
n termen de cel mult 10 zile de la stabilirea
datei alegerilor primarul este obligat s pun
la dispoziie partidelor politice, alianelor
politice i alianelor electorale, la cererea i pe
electorale permanente.
Delimitarea seciilor de votare se stabilete de
primar se comunic prefectului n termen de
5 zile de la stabilirea datei alegerilor
Seciile de votare se stabilesc de primar, iar
acestea se organizeaz dup cum urmeaz:
a) n localitile urbane, cte o secie de
votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) n comune, cte o secie de votare la 500-
2.000 de locuitori; se organizeaz secii de
votare, de regul, n fiecare sat; pot fi
organizate secii de votare i n satele sau n
grupurile de sate cu populaie de pn la
500 de locuitori.
Se pot organiza secii de votare pe lng
unitile militare, precum i n spitale,
materniti, sanatorii, case de invalizi, centre
de ngrijire, asisten i recuperare a
persoanelor adulte cu handicap i cmine de
btrni, n care se afl cel puin 25 de ceteni
cu drept de vot.
Se pot organiza secii de votare i in staiile de
cale ferata, n autogri, n porturi i
aeroporturi, pentru alegtorii care, n ziua
alegerilor, se afl n timpul efecturii unei
cltorii. Pentru studenii de la cursurile de zi
i pentru elevii cu drept de vot care nu
domiciliaz n localitatea n care urmeaz
studiile se organizeaz cte o secie de votare
pe lng cminele de studeni sau de elevi,
pentru 250-1.000 de alegtori.
Primarii sunt obligai ca pn la nceperea
campaniei electorale s stabileasc locuri
speciale pentru afiaj electoral
Atribuiile primarului n organizarea alegerilor
pentru Parlamentul European, sunt dup cum
urmeaz:
Primarul mpreun cu conductorii institu-
iilor de nvmnt stabilesc seciile de votare
pentru studenii de la cursurile de zi i pentru
elevii cu drept de vot, care nu domiciliaz n
localitatea n care urmeaz studiile, cte o
secie pentru 250-1.000 de alegtori,
ntocmesc i actualizeaz listele electorale
Primarul are obligaia de a preda pe baz de
proces verbal preedintelui biroului electoral
al fiecrei secii de votare a copiilor listelor
electorale permanente i ale listelor electorale
speciale cu 3 zile nainte de ziua de referin.
n aceeai zi se vor transmite birourilor
electorale modele ale listei electorale
suplimentare n care urmeaz s fie nscrii
alegtorii omii din listele permanente,
precum i cei care voteaz n alt secie de
votare dect cea n care sunt arondai
conform domiciliului sau reedinei.
Primarii primesc n mod gratuit, la cererea
acestora, actualizarea listelor electorale
permanente, precum i copiile de pe acestea,
cuprinznd alegtorii din fiecare secie de
votare de la Centrul Naional de Administrare
a Bazelor de Date privind Evidena
Persoanelor din cadrul Ministerului
Internelor i Reformei Administrative.
Primarii au obligaia, ca n termen de 5 zile de
la actualizarea listelor electorale permanente
s pun la dispoziia partidelor politice,
alianelor politice, alianelor electorale i
organizaiilor cetenilor aparinnd
minoritilor naionale, la cererea i pe
electorale permanente.
Primarii sunt obligai ca, pn la nceperea
campaniei electorale, s stabileasc prin
dispoziie locuri speciale pentru afiaj
electoral, innd seama de numrul partidelor
politice, alianelor politice i alianelor
electorale care declar c depun liste de
candidai ct i de candidaii independeni.
Atribuiile primarului n organizarea referen-
dumului sunt dup cum urmeaz:
Problemele supuse referendumului local se
stabilesc de consiliile locale sau judeene,
dup caz, la propunerea primarului, respectiv
a preedintelui consiliului judeean sau a unei
treimi din numrul consilierilor locali,
respectiv al consilierilor judeeni.
se actualizeaz de primar mpreun cu
serviciile de eviden informatizat a
persoanei din cadrul Ministerului Internelor
i Reformei Administrative. (Listele electorale
permanente cuprind pe toi cetenii cu drept
de vot care au domiciliul n localitatea pentru
care se ntocmete lista.)
zilei votrii.
c. Msuri ale candidailor
i ale aleilor locali
Candidaii i aleii locali:
respect normele referitoare la finanarea
partidelor politice, a organizaiilor cetenilor
aparinnd minoritilor naionale i a
candidailor individuali, precum i cele
privind finanarea campaniilor electorale;
nu adopt o conduit care i-ar conduce sau
care ar putea s-i conduc la favorizarea
intereselor private n defavoarea interesului
public, chiar dac o asemenea conduit nu
este interzis n mod expres prin lege;
sprijin circulaia informaiei referitoare la
cadrul juridic pentru finanarea partidelor i
campaniilor electorale.
Candidatii independenti pentru functia de
consilier trebuie sa fie sustinuti de minimum
1% din numarul total al alegatorilor nscrisi n
listele electorale permanente si n listele
electorale complementare din circumscriptia
respectiva, dar nu mai putin de 50 n cazul
comunelor, de 100 n cazul localitatilor
urbane si de 1.000 n cazul judetelor, muni-
cipiului Bucuresti, sectoarelor municipiului
Bucuresti si a altor localitati mai mari.
Pentru functia de primar, candidatii indepen-
denti trebuie sa prezinte o lista de sustinatori,
care trebuie sa cuprinda minimum 2% din
numarul total al alegatorilor nscrisi n listele
electorale permanente si n listele electorale
complementare din circumscriptia pentru
care candideaza, dar nu mai putin de 200 n
cazul comunelor, 300 n cazul oraselor, 1.000
n cazul municipiilor si sectoarelor munici-
piului Bucuresti si 5.000 n cazul municipiului
Bucuresti.
Candidatii independenti pentru functia de
presedinte al consiliului judetean trebuie sa
prezinte o lista de sustinatori, care sa cuprinda
minimum 2% din numarul total al alegato-
rilor nscrisi n listele electorale permanente si
n listele electorale complementare din
circumscriptia pentru care candideaza, dar nu
mai putin de 3.000.
Cetatenii Uniunii Europene pot candida n
unitatea administrativ-teritoriala n care au
domiciliul si propunerile de candidaturi se
depun n aceleasi conditii ca si pentru
cetatenii romni.
n cazul candidaturii unui cetatean al Uniunii
Europene, declaratia de acceptare a candi-
daturii cuprinde numele, prenumele, statul
membru de origine, adresa din Romnia,
ocupatia, profesia si apartenenta politica,
consimtamntul expres al acestuia de a
candida pentru functia respectiva, precum si
precizarea ca ntruneste conditiile prevazute
de lege pentru a candida. Declaratia de
acceptare a candidaturii este nsotita de un
document care atesta adresa din Romnia, sau
de un document emis de Oficiul Romn
pentru Imigrari.
Odata cu depunerea candidaturii, pe lnga
documentele necesare cetatenilor romni,
cetatenii Uniunii Europene prezinta un
document care le atesta identitatea si o decla-
ratie pe propria raspundere care cuprinde
urmatoarele mentiuni:
a) ca nu sunt lipsiti de dreptul de a candida n
statul membru de origine, n urma unei
hotarri judecatoresti penale sau civile
definitive;
b) ca nu detin functii n alt stat membru al
Uniunii Europene, echivalente functiilor
incompatibile n Romnia cu statutul de
ales local.
n termen de 24 de ore de la depunerea can-
didaturii, biroul electoral de circumscriptie
respinge prin hotarre toate propunerile de can-
didaturi care nu contin n declaratia pe propria
raspundere mentiunea prevazuta mai sus.
d. Msuri ale partidelor politice:
Partidele politice:
respect legislaia care guverneaz finanarea
partidelor politice i finanarea campaniilor
electorale;
declar sursele de finanare, conform legii;
pun la dispoziia organelor de control mpu-
ternicite prin lege, documentele solicitate;
Candidaturile pentru consiliile locale si con-
siliile judetene, precum si cele pentru primari
si presedinti ai consiliilor judetene se propun
de partidele politice sau de aliantele politice
constituite potrivit Legii partidelor politice
nr. 14-2003. Se pot depune candidaturi si de
catre aliantele electorale constituite n condi-
tiile prezentei legi, de catre organizatiile ceta-
tenilor apartinnd minoritatilor nationale,
precum si candidaturi independente. Listele
de candidati pentru alegerea consiliilor locale
si a consiliilor judetene trebuie ntocmite astfel
nct sa asigure reprezentarea ambelor sexe
Partidele politice, aliantele politice si aliantele
electorale pot propune cte o lista de can-
didati n fiecare circumscriptie electorala
pentru consiliul local, pentru consiliul
judetean, un candidat pentru functia de
primar si un candidat pentru functia de
presedinte al consiliului judetean
Pot depune candidaturi organizatiile cetatenilor
romni apartinnd minoritatilor nationale
reprezentate n Parlament.
Pot depune candidaturi si alte organizatii ale
cetatenilor romni apartinnd minoritatilor
nationale legal constituite, care prezinta la
Biroul Electoral Central o lista de membri.
Numarul membrilor nu poate fi mai mic de
15% din numarul total al cetatenilor care la
ultimul recensamnt s-au declarat ca
apartinnd minoritatii respective.
Propunerile de candidati pentru consilierii
locali, consilierii judeteni, pentru primari si
pentru presedintii consiliilor judetene se fac
pe circumscriptii electorale si se depun la
birourile electorale de circumscriptie cel mai
trziu cu 40 de zile nainte de data alegerilor.
Propunerile de candidati se fac n scris, n 4
exemplare, de catre partidele politice,
aliantele politice, aliantele electorale sau
organizatiile cetatenilor apartinnd minori-
tatilor nationale care participa la alegeri, sub
semnatura conducerii organizatiilor judetene
ale acestora, iar n cazul candidatilor
independenti, pe baza listei sustinatorilor.
Listele de candidati trebuie sa fie nsotite de
declaratiile de acceptare a candidaturii,
semnate si datate de candidate
Prevederile legale vizeaz att finanarea privat
(cotizaii, donaii sau alte surse) precum i
finanarea public (subvenii de la bugetul de stat),
dar i finanarea n cadrul campaniilor electorale.
Finanarea public
Cadrul normativ prin care se stabilesc
mijloacele de finanare ale partidelor i
transparena acestora este alctuit, n
principal, din Legea nr.334/2006 privind
finanarea activitii partidelor politice i a
campaniilor electorale i din Hotrrea de
Guvern nr.749/2007 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.334/2006 privind finanarea partidelor
politice i a campaniilor electorale.
Potrivit prevederilor Legii nr. 334/2006
privind finanarea activitii partidelor politice
i a campaniilor electorale, activitile
partidelor politice se pot finana i din
subvenii acordate de la bugetul de stat.
Suma alocat anual partidelor politice nu
poate fi mai mare de 0,04% din veniturile
prevzute n bugetul de stat.
Subvenia de la bugetul de stat se acord anual,
avndu-se n vedere urmtoarele criterii:
Numrul de voturi primite n alegerile
parlamentare;
Numrul de voturi primite n alegerile locale.
ncepnd cu anul 2008, partidele primesc
subvenia de la bugetul de stat prin bugetul
Autoritii Electorale Permanente, n propor-
iile menionate de Legea nr.334 din 2006, astfel:
75% din bugetul anual acordat partidelor
politice vor fi mprite proporional cu
numrul de voturi primite la alegerile parla-
mentare, respectiv media voturilor valabil
exprimate pentru Camera Deputailor i
Senat, dac au realizat pragul electoral;
25% din bugetul anual acordat partidelor
politice vor fi mprite proporional cu
numrul de voturi exprimate primite la
alegerile locale pentru alegerea consi-
lierilor judeeni i consilierilor din
municipiul Bucureti, dac au obinut cel
puin 50 de mandate de consilier judeean
i de consilier din municipiul Bucureti.
Subvenia de la bugetul de stat pentru
partidele politice care promoveaz femei pe
listele electorale pe locuri eligibile va fi majo-
rat proporional cu numrul mandatelor
obinute n alegeri de candidaii femei.
n cazul alianelor politice sau electorale,
subvenia de la bugetul de stat se va mprii,
potrivit nelegerii ntre membrii alianei sau,
n lipsa unei nelegeri, dup numrul de
mandate obinute.
Subvenia de la bugetul de stat se va varsa
lunar n contul fiecrui partid, prin bugetul
Autoritii Electorale Pemanente.
Veniturile partidelor politice care provin din
subvenii de la bugetul de stat se pot uitliza
exclusiv la:
Cheltuieli materiale pentru ntreinerea i
funcionarea sediilor;
2. Finanarea partidelor politice, a organizaiilor cetenilor
aparinnd minoritilor naionale i a candidailor
individuali
Cheltuieli de personal;
Cheltuieli pentru pres i propagand;
Cheltuieli privind organizarea de activiti
cu caracter politic;
Cheltuieli de deplasare n ar i strintate;
Cheltuieli pentru telecomunicaii;
Cheltuieli cu delegaiile din stintate;
Cheltuieli cu cotizaiile datorate organiza-
iilor politice internaionale la care este
afiliat partidul politic;
Investiii n bunuri mobile i imobile,
necesare activitii partidelor respective;
Cheltuieli de protocol;
Cheltuieli de birotic;
Cheltuieli pentru campania electoral.
Este interzis folosirea veniturilor provenite
din subvenii de la bugetul de stat pentru oricare
alte destinaii dect cele prevzute mai sus.
Eficiena i oportunitatea acestor cheltuieli se
hotrsc de organele de conducere ale
partidelor politice, potrivit statutului lor i
dispoziiilor legale.
Autoritatea Electoral Permanent poate s
suspende temporar acordarea subveiei de la
bugetul de stat, dac, n urma controalelor
efectuate partidelor politice constat abateri
n aplicarea dispoziiilor legale din Legea
nr.334 din 2006.
Autoritatea Electoral Permanent notific n
prealabil partidului politic neregulile consta-
tate i termenul de remediere a acestora.
Termenul acordat partidelor politice pentru
remedierea neregulilor constatate nu poate fi
mai mare de 15 zile.
Decizia de suspendare temporar a acordrii
tranelor lunare de la bugetul de stat poate fi
contestat n termen de 15 zile de la comu-
nicare la instana de contencios administrativ
competent, care trebuie s se pronune n
termen de 15 zile de la sesizare. Hotrrea
instanei este definitiv i irevocabil.
n termen de 10 zile de la notificarea scris a
partidului politic referitoare la remedierea
neregulilor constatate, Autoritatea Electoral
Permanent se pronun asupra ridicrii
suspendrii tranelor lunare.
b. Msuri ale autoritilor locale:
Autoritile administraiei publice locale
asigur cu prioritate, n termen de cel mult 90
de zile de la solicitare, spaii pentru sediile
centrale i locale ale partidelor politice,
precum i terenurile aferente, la cererea
motivat a acestora.
Partidele politice pot primi cel mult cte un
sediu pe unitate administrativ-teritorial.
nchirierea de ctre autoritile locale a
spaiilor destinate sediilor partidelor politice
urmeaz regimul juridic prevzut pentru
nchirierea spaiilor cu destinaie de locuin.
Partidele politice care i nceteaz activitatea
ca urmare a reorganizrii, autodizolvrii sau
dizolvrii pronunate prin hotrri definitive
ale instanelor judectoreti sunt obligate s
predea autoritilor administraiei publice
locale, n termen de 30 de zile, spaiile pe care
le-au deinut cu contract de nchiriere ncheiat
cu acestea. Spaiile deinute n proprietate vor
fi transmise n condiiile legii.
Finanarea privat
Prin Legea nr. 334/2006 s-a asigurat egalitatea
de anse n competiia politic i a transpa-
renei n finanarea activitii partidelor
politice i a campaniilor electorale.
a. Msuri ale partidelor politice
Sursele de finanare private a partidelor politice
sunt:
- cotizaii ale membrilor de partid;
- donaii, legate i alte liberaliti;
- venituri provenite din activiti proprii.
Cotizaii
Cuantumul cotizaiilor, repartizarea i
utilizarea acestora se stabilesc prin hotrri ale
partidului politic, potrivit statutului propriu.
Veniturile totale provenite din cotizaii sunt
neplafonate.
Suma cotizaiilor pltite ntr-un an de un
membru de partid nu poate depi 48 de salarii
minime brute pe ar. Salariul de baz minim
brut pe ar luat ca referin este cel existent la
data de 1 ianuarie a anului respectiv.
Partidele politice au obligaia de a publica n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
cuantumul total al veniturilor din cotizaii
pn la data de 31 martie a anului urmtor,
precum i lista membrilor de partid care au
pltit ntr-un an cotizaii a cror valoare
nsumat depete 10 salarii minime brute pe
ar.
Lista prevzut mai sus trebuie s cuprind
urmtoarele elemente: numele i prenumele
membrului de partid, cetenia, codul
numeric personal, valoarea i data la care a
fost pltit cotizaia.
Donaii
Donaiile primite de un partid politic ntr-un
an fiscal nu pot depi 0,025% din veniturile
prevzute n bugetul de stat pe anul respectiv.
n anul fiscal n care au loc alegeri generale
locale, parlamentare, pentru Parlamentul
European sau alegerea Preedintelui Romniei,
plafonul va fi de 0,050% din veniturile
prevzute n bugetul de stat pe anul respectiv.
Donaiile primite de la o persoan fizic ntr-
un an pot fi de pn la 200 de salarii de baz
minime brute pe ar, la valoarea existent la
data de 1 ianuarie a anului respectiv.
Donaiile primite de la o persoan juridic
ntr-un an pot fi de pn la 500 de salarii de
baz minime brute pe ar, la valoarea existent
la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
Este interzis acceptarea sub orice form,
direct sau indirect, de ctre partidele
politice, a donaiilor de bunuri materiale ori
sume de bani sau prestarea de servicii gratuite
fcute cu scopul evident de a obine un
avantaj economic ori politic
La primirea donaiei sunt obligatorii verifica-
rea i nregistrarea identitii donatorului,
indiferent de caracterul public sau confidenial
al acesteia.
Toate donaiile vor fi evideniate n mod
corespunztor n documentele contabile, cu
menionarea datei la care au fost fcute i a
altor informaii care s permit identificarea
surselor de finanare.
Nu sunt considerate donaii activitile prestate
pe baz de voluntariat n condiiile legii.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, lista
persoanelor fizice i juridice care au fcut
ntr-un an fiscal donaii a cror valoare
cumulat depete 10 salarii de baz minime
brute pe ar, precum i suma total a
donaiilor confideniale primite pn la data
de 31 martie a anului urmtor.
Este interzis folosirea resurselor financiare,
umane i tehnice aparinnd instituiilor
publice, regiilor autonome, companiilor
naionale, societilor comerciale sau societ-
ilor bancare la care sunt acionari majoritari
statul ori uniti administrativ-teritoriale,
pentru sprijinirea activitii partidelor politice
sau a campaniei electorale a acestora, altfel
dect n condiiile stabilite de legile electorale.
Partidele politice nu pot accepta donaii sau
servicii prestate cu titlu gratuit de la o
autoritate ori instituie public, de la o regie
autonom, de la o companie naional,
societate comercial sau societate bancar cu
capital integral ori majoritar de stat.
Este interzis acceptarea donaiilor din partea
unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent
de natura acestora.
Acceptarea donaiilor din partea altor state ori
a organizaiilor din strintate, precum i din
partea persoanelor fizice sau juridice strine
este interzis.
Fac excepie donaiile constnd n bunuri
materiale necesare activitii politice, dar care
nu sunt materiale de propagand electoral,
primite de la organizaii politice internaio-
nale la care partidul politic respectiv este
afiliat sau de la partide politice ori formaiuni
politice aflate n relaii de colaborare politic.
Pot fi primite i materiale de propagand care
se folosesc numai n cadrul campaniei
electorale pentru alegerea reprezentanilor
Romniei n Parlamentul European.
Alte surse de venituri
Partidele politice nu pot desfura activiti
specifice societilor comerciale. Fac excepie
urmtoarele activiti din care partidele
politice pot obine venituri:
a) editarea, realizarea i difuzarea publicaiilor
ori a altor materiale de propagand i
cultur politic proprii;
b) organizarea de ntruniri i seminarii cu
tematic politic, economic sau social;
c) aciunile culturale, sportive i distractive;
d) serviciile interne;
e) nchirierea spaiilor aflate n patrimoniul
propriu pentru conferine sau aciuni
social-culturale i pentru organizarea
birourilor parlamentare;
f) nstrinarea terenurilor i cldirilor din
patrimoniu, dar numai dup cel puin 10
ani de la nregistrarea n patrimoniu, cu
excepia partidelor politice aflate n curs de
dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplic
n situaia bunurilor imobiliare motenite;
g) nstrinarea bunurilor mobile din patri-
moniu, numai dac nu reprezint acte de
comer.
Partidele politice pot obine venituri din
dobnzi bancare.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
cuantumul total al veniturilor provenite din
alte surse, pn la data de 31 martie a anului
urmtor.
au obligaia potrivit legii, de a sprijini AEP n
efectuarea controlului finanrii partidelor
politice.
Finanarea n timpul campaniilor electorale
este reglementat, de asemenea, prin Legea nr.
334/2006, avnd n vedere att contribuiile
pentru campania electoral, mandatarul finan-
ciar, ct i limitele maxime ale cheltuielilor.
Este interzisa folosirea resurselor financiare,
umane si tehnice apartinnd institutiilor publice,
regiilor autonome, companiilor nationale,
societatilor comerciale sau societatilor
bancare la care sunt actionari majoritari statul
ori unitati administrativ-teritoriale, pentru
sprijinirea activitatii partidelor politice sau a
campaniei electorale a acestora, altfel dect n
conditiile stabilite de legile electorale.
Partidele politice nu pot accepta donatii sau
servicii prestate cu titlu gratuit de la o
autoritate ori institutie publica, de la o regie
autonoma, de la o companie nationala,
societate comerciala sau societate bancara cu
capital integral ori majoritar de stat.
Este interzisa acceptarea donatiilor din partea
unui sindicat sau a unui cult religios,
indiferent de natura acestora
Este interzisa finantarea campaniei electorale,
n mod direct sau indirect, de catre persoane
fizice ori juridice straine. Sumele astfel primite
se confisca si se fac venit la bugetul de stat.
Se interzice finantarea n orice mod a
campaniei electorale a unui partid, a unei
aliante a acestora sau a unui candidat
independent de catre o autoritate publica,
institutie publica, regie autonoma, companie
nationala, societate comerciala ori societate
bancara, la care sunt actionari majoritari
statul sau unitati administrativ-teritoriale, ori
de catre societati comerciale care desfasoara
activitati finantate din fonduri publice.
Interdictia se aplica n cazul societatilor
comerciale care, cu 12 luni nainte de
nceperea campaniei electorale, au desfasurat
activitati finantate din fonduri publice.
Se interzice finantarea n orice mod a cam-
paniei electorale a unui partid, a unei aliante a
acestora sau a unui candidat independent de
catre sindicate, culte religioase, asociatii ori
fundatii din strainatate.
Donaiile i legatele primite dup deschiderea
campaniilor electorale pot fi folosite pentru
campania electoral a unui partid numai dup
declararea lor la Autoritatea Electoral
Permanent.
b. Msuri ale partidelor politice
Mandatarul financiar poate fi o persoan
fizic sau juridic.
Un partid poate avea mai muli mandatari
financiari, la nivel central, pentru filiale sau
pentru candidai; n acest caz se vor delimita
mputernicirile acestora i se va desemna un
mandatar financiar coordonator.
Primirea donaiilor sau a legatelor de la
persoane fizice ori juridice se face numai
printr-un mandatar financiar, desemnat n
acest scop de conducerea partidului.
Mandatarul financiar este obligat s in
evidena operaiunilor financiare, dup cum
urmeaz:
a) la nivel naional, n cazul alegerilor pentru
funcia de Preedinte al Romniei i
pentru alegerea reprezentanilor Romniei
n Parlamentul European;
b) pentru fiecare circumscripie electoral n
parte, n cazul alegerilor pentru Camera
Deputailor i, respectiv, pentru Senat;
c) pentru fiecare circumscripie electoral
judeean, n cazul alegerilor pentru
funciile de consilieri judeeni;
d) pentru fiecare circumscripie electoral
local, n cazul candidailor pentru
funciile de primar i consilieri locali
Mai multe partide nu pot folosi serviciile
aceluiai mandatar, cu excepia situaiei n
care partidele fac parte din aceeai alian
politic sau electoral. Calitatea de mandatar
financiar se dobndete numai dup nregis-
trarea sa oficial la Autoritatea Electoral
Permanent i se aduce la cunotin public
prin pres sau prin publicarea pe pagina de
internet a partidului.
c. Msuri ale autoritilor locale
Autoritile locale:
n cooperare cu AEP i folosesc infrastructura
pentru ca declaraiile de finanare ale
candidailor s fie disponibile n mod public;
cheltuielile legate de organizarea i desfu-
rarea operaiunilor electorale se suport de la
bugetul de stat ori, dup caz, de la bugetele
locale sau judeene, potrivit dispoziiilor
legilor electorale.
au norme sau reglementri adecvate pentru a
garanta c reprezentanii alei nu se folosesc
de funcia pentru a finana sau pentru a
facilita finanarea de campanii electorale, sau
3. Finanarea campaniilor electorale
pentru a face reclam (chiar i doar prin
afiarea nsemnelor unui partidul politic la
birou) sau pentru a se implica n campaniile
electorale (reprezentnd interesele unui
partid politic) sau pentru a susine public un
partid politic ori pentru a ncerca s deter-
mine ali funcionari publici s se implice n
susinerea intereselor unor partide politice.
d. Msuri ale candidailor si ale
aleilor locali
Candidaii i aleii locali:
respect legile care guverneaz finanarea
campaniilor electorale;
candidaii i declar sursele de finanare i
analiza cheltuielilor pentru campaniile
electorale, conform legii;
candidaii alei i declar averea i interesele
financiare;
reprezentanii alei i declar averea imediat
dup alegeri i la sfritul duratei de
ndeplinire a funciei; aceste declaraii pot fi
puse la dispoziia organelor de control
mputernicite prin lege.
nalii funcionari publici i funcionarii
publici de conducere pot fi numii n funcii
de demnitate public numai dup ncetarea,
n condiiile legii, a raporturilor de serviciu.
nalii funcionari publici i funcionarii publici
de conducere pot candida pentru funcii de
demnitate public numai dup ncetarea, n
condiiile legii, a raporturilor de serviciu.
Prefecii, care fac parte din categoria nalilor
funcionari publici, nu pot candida i nu pot
participa la aciunile din campania electoral,
sub sanciunea demiterii din funcie, dect n
situaia n care demisioneaz cu cel puin 50
de zile naintea datei alegerilor.
Prefecii nu pot participa la desfurarea
aciunilor de campanie electoral de vot
Electorala Permanenta este autoritatea publica
abilitata sa controleze respectarea prevede-
rilor legale privind finantarea partidelor
politice, a aliantelor politice sau electorale, a
candidatilor independenti si a campaniilor
electorale.
Controlul privind subventiile de la bugetul de
stat va fi efectuat n mod simultan si de Curtea
de Conturi, conform dispozitiilor Legii nr.
94-1992 privind organizarea si functionarea
Curtii de Conturi, republicata, cu modifica-
rile si completarile ulterioare.
n cadrul Autoritatii Electorale Permanente
functioneaz Departamentul de control al
finantarii partidelor politice si a campaniilor
electorale, prin suplimentarea schemei de
personal existente.
Anual si ori de cte ori este sesizata, Autori-
tatea Electorala Permanenta verifica pentru
fiecare partid respectarea prevederilor legale
referitoare la finantarea partidelor politice.
Autoritatea Electorala Permanenta poate fi
sesizata de catre orice persoana care prezinta
dovezi cu privire la nerespectarea prevederilor
legale referitoare la finantarea partidelor politice.
Fapta persoanei care sesizeaza AEP cu
afirmatii false cu rea-credinta cu privire la
nerespectarea prevederilor legale referitoare la
finantarea partidelor politice constituie
infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la
un an la 3 ani.
Autoritatea Electorala Permanenta poate con-
trola respectarea prevederilor legale referitoare
la finantarea partidelor politice si atunci cnd
exista suspiciuni de ncalcare a prevederilor
legale privitoare la finantarea partidelor, la
sesizarea oricaror persoane interesate sau din
oficiu.
Rezultatele fiecarui control efectuat se publica
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si
pe pagina de internet a Autoritatii Electorale
Permanente, n termen de 15 zile de la
efectuare.
Potrivit dispoziiilor legale, reprezentanii
AEP constat contraveniile, sanciunea
aplicndu-se prin decizie a AEP. Decizia AEP
poate fi atacat la instana competent, n
condiiile legii.
Sanciunile se pot aplica, dup caz, partidului
politic, candidatului independent, mandatarului
financiar sau donatorului care a nclcat
dispoziiile legii.
Pentru verificarea legalitii ncasrilor i a
plilor efectuate de partidele politice, AEP
poate solicita declaraii i documente
suplimentare pe care le consider necesare.
Partidele politice au obligaia de a prezenta -
reprezentanilor AEP n termen de 15 zile de
la solicitare - documentaia privind veniturile
sau, dup caz, cheltuilelile electorale.
4. Monitorizarea respectrii standardelor pentru
finanarea partidelor i alegerilor
Exist prevederi legale privind declararea i
controlul averii demnitarilor, magistrailor,
funcionarilor publici i a unor persoane cu
funcii de conducere, cu modificrile i
completrile ulterioare, se instituie obligaia
declarrii averii pentru demnitari, magistrai i
asimilaii acestora, persoane cu funcii de
conducere i de control, prevzute expres n
lege i pentru funcionarii publici, precum i
procedura controlului averilor acestora n cazul
n care exist dovezi certe c anumite bunuri ori
valori nu au fost dobndite n mod licit.
Astfel, au obligaia de a-i declara averea
Preedintele Romniei, deputaii, senatorii,
membrii Guvernului, consilierii prezideniali,
consilierii de stat, secretarii de stat,
subsecretarii de stat, precum i asimilaii
acestora, consilierii judeeni i locali, primarii,
viceprimarii, etc.
Declaraia de avere se public pe paginile de
Internet ale Parlamentului, Guvernului,
ministerelor, celorlalte autoriti ori instituii
publice centrale, prefecturilor sau consiliilor
judeene, dupa caz, ori n Monitorul Oficial al
Romniei, n termen de 30 de zile de la data
depunerii, cheltuielile de publicare fiind
suportate de ctre persoanele juridice din care fac
parte persoanele respective. Persoana desemnat
s primeasc i s pstreze declaraiile de avere
elibereaz depuntorului o dovada de primire i
ia msuri pentru asigurarea publicrii acestora.
Autoritatea Electoral Permanent pstreaz
un registru fiscal al partidelor politice, al
alianelor politice i al candidailor indepen-
deni, n care vor fi trecute toate datele
referitoare la activitatea financiar a acestora,
precum i la sanciunile aplicate.
Autoritile locale au obligaia de a sprijini
Autoritatea Electoral Permanent n efectua-
rea controlului finanrii partidelor politice.
c. Msuri ale candidailor, aleilor
locali i liderilor politici
Candidaii declarai alei, fie c sunt din
partea unui partid politic, fie c sunt
candidai independeni, pentru a li se putea
valida mandatul, trebuie s fi depus, n
condiiile legii, raportul detaliat al veniturilor
i cheltuielilor electorale.
Raportul anual al AEP se publica n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si pe
pagina de internet a Autoritatii Electorale
Permanente pna la data de 31 martie a
anului urmator.
AEP elaboreaz materiale i programe de
informare i instruire a alegtorilor asupra
sistemului electoral romnesc i asupra
respectrii deontologiei electorale i asigur
popularizarea acestora
AEP elaboreaz programe speciale de instru-
ire n materie electoral, pentru primarii i
secretarii unitilor administrativ teritoriale,
precum i pentru persoanele care pot deveni
membri ai birourilor electorale, organizeaz
desfurarea acestor programe, mpreun cu
Institutul Naional de Administraie i cu
filialele regionale.
Accesul la serviciile publice de radio i de
televiziune n cadrul campaniei electorale,
precum i la locurile speciale de afiaj electoral
este garantat i se asigur potrivit dispoziiilor
legilor electorale.
Partidele i alianele politice, precum i
candidaii independeni au obligaia de a
imprima pe toate materialele de propagand
electoral urmtoarele date:
a) numele candidatului independent, denu-
mirea partidului politic sau a alianei
politice ori electorale care le-a comandat,
dup caz;
b) denumirea operatorului economic care
le-a realizat.
Cheltuielile privitoare la realizarea materia-
lelor de propagand electoral sunt suportate
exclusiv de beneficiarii acestora - candidai
independeni, partide politice sau aliane
politice ori electorale.
Partidele i alianele politice, precum i
candidaii independeni sunt obligai s
declare Autoritii Electorale Permanente,
prin mandatar financiar, numrul de
materiale de propagand electorale produse,
defalcat pe categorii.
n timpul campaniei electorale, informaiile
privind sistemul electoral, tehnica votrii,
calendarul campaniei electorale, programele
politice, opiniile i mesajele cu coninut
electoral trebuie s fie prezentate exclusiv n
urmtoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative - n care pot fi
difuzate informaii privind sistemul
5. Informaiile i publicitatea
electoral, tehnica votrii i activitile de
campanie ale candidailor; n acest scop
durata programat a emisiunii informative
poate fi mrit cu cel mult 15 minute;
b) emisiuni electorale - n care candidaii i
pot prezenta programele politice i
activitile de campanie electoral;
c) dezbateri electorale - n care candidaii,
jurnalitii, analitii i ali invitai pun n
discuie programele electorale i temele de
interes public.
Autoritile locale utlilizeaz mijloacele aflate la
dispoziia lor i n special tehnologia informaional
pentru:
a face publicitate cadrului juridic care guver-
neaz finanarea partidelor i a campaniilor
electorale;
a face cunoscui reprezentanii locali alei i a
face publicitate declaraiilor acestora n
legatur cu finanarea campaniilor electorale;
a face publicitate diferitelor decizii, raporte i
hotrri ale AEP, care se refer la muni-
cipalitate;
a face publicitate hotrrilor judectoreti refe-
ritoare la municipalitate, n legatur cu
finanarea partidelor i a campaniilor electorale.
de a face publice declaraiile de avere i
declaraiile de interese ale aleilor locali.
Primarul
asigur condiiile necesare consultrii de ctre
alegtori a copiilor de pe listele electorale
permanente, att la sediul primriei, ct i la
sediul seciei de votare.
n termen de 10 zile de la stabilirea datei ale-
gerilor, este obligat sa pun la dispoziia par-
tidelor politice, alianelor politice i alianelor
electorale, la cererea i pe cheltuiala acestora,
copii de pe listele electorale permanente4,
precum i de pe listele electorale suplimentare.
este obligat s pun la dispoziia alegtorilor,
pentru consultare, listele electorale perma-
nente i s acorde informaii alegtorilor n
legtur cu efectuarea verificrilor. Acesta va
rspunde ntmpinrilor depuse de ctre
alegtori, cu privire la corectarea greelilor
sau oricror alte erori din listele electorale
permanente, n termen de trei zile de la
depunerea acestora.
asigur condiiile necesare consultrii de ctre
alegtori a copiilor de pe listele electorale
permanente, att la sediul primriei, ct i la
sediul seciei de votare.
Afieaz la sediul primriei, n termen de 3
zile de la expirarea termenului de imprimare a
buletinelor de vot, cte un exemplar din
fiecare categorie, dup ce a fost vizat i anulat
de preedintele biroului electoral de
circumscripie
Funciile i activitile care se includ n declaraia
de interese sunt:
funciile deinute n cadrul unor asociaii,
fundaii sau alte organizaii neguvernamentale
ori partide politice;
activitile profesionale remunerate;
calitatea de acionar sau asociat la societi
comerciale, inclusiv bnci sau alte instituii de
credit, societi de asigurare i financiare.
c. Msuri ale candidailor, aleilor
locali i a liderilor politici
Candidaii, aleilor locali i liderii politici:
utilizeaz mijloacele disponibile (inclusiv
noile tehnologii informaionale) pentru a
pune la dispoziia AEP, spre a fi fcute
publice, informaii relevante referitoare la
finanarea partidelor politice, a asociaiilor
politice care le sprijin i a campaniilor
electorale ale partidelor;
particip la diferite forme de cooperare i
schimburi de experien n acest domeniu.
completeaz declaraii de avere i declaraii de
interese imediat dup alegeri i la sfritul
mandatului.
Bibliografie orientativ
Constituia Romniei
Legea nr. 161/2003 privind unele msuri
pentru asigurarea transparenei n exercitarea
demnitilor publice, a funciilor publice i n
mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea
corupiei
Legii nr. 94/1992 privind organizarea i funcio-
narea Curii de Conturi, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Legea nr. 115/1996 - privind declararea i
controlul averii demnitarilor, magistrailor,
funcionarilor publici i a unor persoane cu
funcii de conducere, cu modificrile i
completrile ulterioare
Legea nr. 373/ 2004 pentru alegerea Camerei
Deputailor i Senatului
Legea nr.14/2003 privind partidele politice
Legea nr. 334/2006 privind finanarea activitii
partidelor politice i a campaniilor electorale
Legea nr. 43/2003 privind finanarea activitii
partidelor politice i a campaniilor electorale
Cadrul general
este efectuat de organisme specializate si
exercita o deosebita influenta asupra contro-
lului intern, contribuind la perfectionarea si la
eficientizarea actului decizional.
Acesta poate aprea sub forma controlului
ierarhic si a controlului de tutela administra-
tiva, fiind exercitat de catre functionari sau
organe din afara celor controlate.
Controlul extern poate fi ncredinat unuia
sau mai multor organe care sunt diferite de
organul principal responsabil de controlul
extern, n conformitate cu specificitatea
msurilor care vor fi controlate.
Competena fiecrui organ de control este
bine stabilit, astfel nct s nu existe nici o
suspiciune n privina autoritii care
efectueaz controlul.
Controlul extern nu se pronun asupra
oportunitii politicii de management a
autoritii locale.
Controlul extern se desfoar independent
de autoritile supravegheate i n funcie de
organizare i desfurare, acesta implic
urmtoarele principii:
obligaia autoritilor locale de a accepta
controlul extern i principalele acorduri
pentru controlul respectiv sunt stabilite la cel
mai nalt nivel ierarhic posibil al legislaiei
care se aplic autoritilor locale;
controlorii externi au acces nengrdit la acte,
documente i informaii necesare exercitrii
funciei lor de control;
autoritile de control au un buget propriu,
prevzut distinct n bugetul de stat;
autoritile de control sunt libere s decid
propriul program i ore de control;
autoritile de control sunt independente de
autoritile locale supravegheate.
Controlul parlamentar
se manifesta prin verificarea activitatii execu-
tive, pe baza unor considerente juridice,
controlul parlamentar vizeaza atat legalitatea,
cat si oportunitatea actelor administrative,
dar prin aceasta forma de control nu se poate
sanctiona ilegalitatea actelor administrative
controlul parlamentar asupra activitatii executive
isi are legitimitatea in rolul parlamentului de a fi
organul reprezentativ suprem al poporului, care
exercita atributiile suveranitatii nationale.
controlul parlamentar este consacrat in Consti-
tutia Romaniei art. 110, unde se prevede ca
Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice, in cadrul controlului parlamentar al
activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informa-
tiile si documentele cerute de Camera Deputatilor,
de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul presedintilor acestora.
Controlul extern specializat
este realizat de organe ce nu se afla intr-o
anumit structur ierarhic,
se extinde asupra acelor activiti ce sunt
prevazute de lege si se incadreaz n sfera
competenei lor materiale.
Controlul extern exercitat de Curtea
de Conturi a Romniei
Controlul exercitat de Curtea de Conturi a
Romniei este reglementat de Legea nr.94/1992,
Capitolul 3
Controlul i auditul n administraia public
Acest capitol reprezint o culegere de norme referitoare la msurile de control intern i
extern la care pot recurge autoritile publice centrale i locale n scopul respectrii
principiului care vizeaz prioritatea interesului public n faa celui privat , precum i a
utilizrii eficiente i eficace a banului public. Pentru a fi o practic precis i concis, similar
Modelului de iniiative al Consiliului Europei, acesta a fost conceput n funcie de capitolele
i structura manualului mai sus menionat.
1. Controlul extern
republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare i se realizeaz prin proceduri de
audit public extern prevzute n standardele
proprii de audit, elaborate n conformitate cu
standardele de audit internaionale general
acceptate
scopul controlului extern efectuat de Curtea
de Conturi este de a contribui la buna gestio-
nare a fondurilor publice i a patrimoniului
public, de a furniza autoritilor publice deli-
berative ale unitilor administrativ teritoriale
rapoarte privind utilizarea i administrarea
acestora, n conformitate cu principiile legali-
tii, regularitii, economicitii, eficienei i
eficacitii;
Activitatea autoritatilor administratiei publice
locale este supusa unei verificari exceptionale
de catre Curtea de Conturi, atunci cnd:
a) autoritatea administratiei publice locale nu
isi ramburseaza toate obligatiile de plata pe
termen scurt pana la sfarsitul anului bugetar
in care au fost angajate imprumuturile;
b) daca, la un anumit moment pe durata
anului bugetar, datoriile pe termen scurt
ale autoritatii administratiei publice locale
depasesc limita prevzut de legislaia n
vigoare
c) la sesizarea motivata a cel putin unei
treimi din numarul membrilor ce compun
autoritatea deliberativa.
Curtea de Conturi poate solicita autoritatilor
administratiei publice locale care se afla in
una dintre situatiile specificate mai sus sa
intocmeasca si sa depuna un plan de redresare
la Curtea de Conturi si la directia generala a
finantelor publice
Autoritatile administratiei publice locale vor
raporta lunar la Curtea de Conturi si la
directia generala a finantelor publice modul
de realizare a masurilor cuprinse in planul de
redresare
n situaia n care autoritatea public local
este considerat a fi n criz financiar i a fost
elaborat i aprobat de ctre autoritatea
deliberativ un plan de redresare financiar,
controlul executrii i ndeplinirii msurilor
cuprinse n acest plan este n sarcina
structurilor teritoriale ale Curii de Conturi.
Controlul Curii de Conturi atrage:
certificarea conturilor. Pentru autoritile
locale, n urma verificrii acurateii i
veridicitii datelor din conturile de execuie
Nicio alt autoritate nu se poate pronuna
asupra datelor nscrise n conturile de
execuie, dect provizoriu. Verificrile
acoper i societile comerciale la care
autoritile locale dein mai mult de jumtate
din capitalul social, precum i la alte persoane
juridice care beneficiaz de garanii guverna-
mentale pentru credite, de subvenii sau alte
forme de sprijin financiar din partea
autoritilor locale sau persoane juridice care
administreaz, n baza unui contract de
concesiune sau nchiriere, bunuri aparinnd
domeniului public sau privat al unitilor
administrativ teritoriale sau persoane juridice
care administreaz i/sau utilizeaz fonduri
publice, verificrile urmnd a se efectua
numai n legtur cu legalitatea administrrii
i/sau utilizrii acestor fonduri
n situaia n care se constat existena unor
abateri de la legalitate i regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii, se
comunic aceast stare de fapt conductorului
autoritii publice locale. Stabilirea ntinderii
prejudiciului i dispunerea msurilor pentru
recuperarea acestuia devine obligaie a
conducerii autoritii publice locale.
Atunci cnd se constat imposibilitatea ntoc-
mirii unui raport de audit, auditorul public
extern dispune autoritii publice locale
completarea i/sau refacerea conturilor
verificate, fixnd i un termen pentru aceast
msur. Dac autoritatea public nu se
conformeaz n termenul stabilit, comple-
tarea sau refacerea conturilor se face pe
cheltuiala autoritii publice, de ctre un
expert contabil numit de Curtea de Conturi.
un audit de performan, care constituie o
evaluare independent asupra economicitii,
eficienei i eficacitii cu care o autoritate
local, un program, un proiect sau o activitate
utilizeaz resursele publice alocate pentru
ndeplinirea obiectivelor stabilite. Auditul
performanei se poate efectua att la finalul,
ct i pe parcursul desfurrii proiectelor,
programelor sau activitilor
controlorul extern nu are voie s se pronune
asupra oportunitii deciziilor autoritii
locale, dar poate s se pronune asupra
temeiului deciziilor autoritilor locale sau
asupra coerenei acestora, n special din punct
de vedere financiar.
Controlul extern de specialitate efectuat de
Agenia Naional a Funcionarilor Publici
Corpul de control al Preedintelui ANFP
exercit controale tematice (a priori) i
inopinate (a posteriori), la sesizarea unor
persoane interesate, funcionari publici sau
simpli ceteni, inclusiv societatea civil prin
diferitele ei organizaii, interesate
Obiectivele controlului administrative de
specialitate al Ageniei sunt de dou categorii:
obiective generale, cum ar fi: respectarea
legalitii, asigurarea unei bune practici la
nivel instituional n domeniul funciei
publice i funcionarilor publici care se
regsesc cu precdere n cazul controalelor
tematice, i obiective speciale, diferite de la
caz la caz, care se regsesc mai cu seam n
cazul controalelor inopinate, care au ca scop
rezolvarea unei anumite spee al crei grad de
complexitate este diferit).
Aciunea de control se materializeaz n
procesul verbal de control, care se st la baza
raportului de control aprobat de preedintele
Ageniei,
n urma controalelor efectuate, Agenia,
avnd n vedere prerogativa de legitimitate
procesual activ, poate fie s dispun sau s
solicite revocarea sau anularea unor acte ori
operaiuni administrative, modificarea sau
nlocuirea actelor ori a operaiunilor adminis-
trative, considerate nelegale; fie s dispun
msurile necesare pentru restabilirea legalitii.
Controlul de tutel administrativ
se exercita de catre prefect, asupra actelor
administrative ale autoritatilor publice locale,
constituite pe baza principiului autonomiei
locale.
priveste doar legalitatea actelor administrative
si se infaptuieste prin atacarea actului ilegal, la
instanta de contencios administrativ, actul
fiind suspendat de drept.
Controlul extern exercitat de prefect atrage
certificarea legalitii actelor administrative
ale consiliilor judeene, consiliilor locale sau
ale primarilor.
Controlul efectuat de prefect vizeaz
respectarea de ctre actele administrative
adoptate sau emise de autoritile locale a 2
importante condiii de legalitate prevzute de
actele normative n vigoare, respectiv: condiia
de fond (care presupune adoptarea sau
emiterea actelor administrative cu respectarea
competenei materiale i competenei
teritoriale) i condiia de form (care prevd
pentru actele administrative forma scris, aa
cum rezult din dispoziiile Legii nr.24/2000,
republicat, privind normele de tehnic
legislativ pentru elaborarea actelor
normative: preambul i dispozitiv cu toate
informaiile necesare pentru a identifica
autoritatea emitent, destinatarul actului,
msura adoptat, termenul i condiiile n
care se execut msura dispus, sigiliul
autoritii, numrul actului, data emiterii);
Prefectul, n exercitarea atribuiilor, poate
ataca n faa instanei de contencios adminis-
trativ, actele pe care le consider nelegale, cu
excepia actelor de gestiune. Actul atacat este
suspendat de drept. Cu cel puin 10 zile
naintea introducerii aciunii la instana de
contencios administrativ, prefectul solicit
autoritilor locale care au emis actul, cu
motivarea necesar, reanalizarea actului
socotit nelegal, n vederea modificrii sau,
dup caz, a revocrii acestuia.
Controlul exercitat de prefect este unul ulterior,
secretarii unitilor administrativ teritoriale
avnd obligaia, potrivit Legii nr.340/2004, cu
modificrile i completrile ulterioare, s
nainteze actele administrative adoptate sau
emise de autoritile locale, prefectului pentru
verificarea legalitii acestora.
Controlul administrativ jurisdictional
intervine pentru solutionarea unor litigii din
sfera administratiei publice
se realizeaza dupa o procedura bazata pe princi-
piul independentei si al contradictorialitatii.
priveste doar legalitatea actelor administra-
tive, iar actul de control poarta denumirea de
act administrativ-jurisdictional, fiind irevocabil
si cu autoritate de lucru judecat.
actele administrative jurisdictionale pot fi atacate
cu recurs, dupa epuizarea cailor administrativ
jurisdictionale, la sectia de contencios adminis-
trativ a Curtii Supreme de Justitie, conform Legii
contenciosului administrativ.
Controlul judecatoresc
Se exercit n vederea aprrii drepturilor si a
intereselor legitime ale cetatenilor, impotriva
abuzurilor administratiei. Controlul se
realizeaz de catre instantele de drept comun
si de catre instantele de contencios administrativ.
Se exercita un control si din partea Ministe-
rului Public asupra autoritatilor administra-
tiei publice se. Acest control are un caracter
nejurisdictional si priveste verificarea actelor
organelor administrative de cercetare si
urmarire penala, precum si a organelor de
administrare a locurilor de detinere si
executare a pedepselor.
Autoritile locale:
furnizeaz autoritii de control toate infor-
maiile relevante;
coopereaz, cu bun credin, cu autoritatea
de control extern.
Cadrul general
Complexitatea sarcinilor administratiei publice
si diversificarea continua, au impus necesitatea
specializarii controlului in functie de multi-
plele laturi ale activitatii economice si sociale.
Specializarea controlului este un principiu
valabil atat pentru controlul efectuat in cadrul
fiecarei autoritati administrative, pe compar-
timente, cat si pentru controlul ce se exercita
din afara, de catre organisme special create, pe
domenii de activitate.
Administratia publica exercita un control
asupra propriei sale activitati, care cuprinde
atat activitatea desfasurata in forma juridica,
cat si cea realizata prin operatiuni materiale si
tehnice, de prestari de servicii si chiar productive.
In orice autoritate i instituie public exist un
anumit sistem de control intern, deoarece fiecare
conductor se organizeaz pentru a-i conduce
activitatea: acesta va defini sarcinile individuale
ale personalului, va pune la punct metodele de
lucru, se va dota cu un sistem de informare, va
superviza activitatea personalului etc.
Cea mai frecventa forma de control intern
specializat este controlul financiar preventiv
propriu prin care se asigura, in toate compar-
timentele administratiei publice, disciplina
financiara si bugetara.
Autoritile centrale stabilesc un cadru juridic care
fixeaz principiile generale ale controlului intern:
Legea nr.672/2002, cu modificrile i comple-
trile ulterioare reglementeaz organizarea
auditului intern n cadrul entitilor publice,
att din administraia central, ct i local,
fiind acea activitate funcional independent i
obiectiv, care d asigurri i consiliere con-
ducerii pentru buna administrare a veniturilor i
cheltuielilor publice, perfecionnd activitile
entitii publice; ajut entitatea public s i
ndeplineasc obiectivele printr-o abordare
sistematic i metodic, care evalueaz i mbu-
ntete eficiena i eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a
controlului i a procesului de administrare.
O.G. nr.119/1999 privind controlul intern i
controlul financiar preventiv
O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea
Codului controlului intern, cuprinznd
standardele de management/control intern la
entitile publice i pentru dezvoltarea
sistemelor de control managerial.
Controlul intern
Controlul nu trebuie privit doar ca o operaiune
de verificare, ci este o funcie managerial. Astfel,
prin funcia de control managementul constat
abaterile rezultatelor de la obiective, analizeaz
cauzele care le-au determinat i dispune
msurile corective sau preventive ce i se impun.
Este un instrument indispensabil procesului
decizional al conducerii autoritatii administrative.
Aceasta forma de control administrativ este
consecinta structurii ierarhice a comparti-
mentelor autoritatilor administrative si a
functionarilor ce le alcatuiesc.
Acest control are un caracter general si perma-
nent, privind deopotriva atat legalitatea, cat si
oportunitatea actelor si faptelor celor controlati.
Controlul intern se realizeaza din oficiu sau la
cererea si sesizarea altor persoane, din inte-
riorul organului administrativ ori din afara
acestuia.
Cand controlul a fost declansat printr-o
reclamatie sau o sesizare, poarta denumirea
de recurs gratios (reclamatie administrativa),
care constituie, in caz de litigiu, o conditie
prealabila a exercitarii actiunii de contencios
administrativ
Potrivit legii, controlul intern reprezinta
ansamblul formelor de control exercitate la
nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere in concordanta
cu obiectivele acesteia si cu reglementarile
legale, in vederea asigurarii administrarii
fondurilor in mod economic, eficient si
eficace. Totodata controlul intern include
structurile organizatorice, metodele si
procedurile de control.
Auditul public intern
reprezint o activitate functional indepen-
denta si obiectiva, prin care se dau asigurari si
consiliere conducerii entitatii publice, pentru
buna administrare a veniturilor si cheltuie-
lilor publice si care contribuie la indeplinirea
obiectivelor stabilite, printr-o abordare siste-
matica si metodica, imbunatatind eficienta si
eficacitatea sistemului de conducere, bazat pe
gestiunea riscului, a controlului si a proce-
selor de administrare
Auditul intern reprezinta activitatea de examinare
obiectiva a ansamblului activitatilor instituiilor
in scopul furnizarii unei evaluari independente a
managementului riscului, controlului si
proceselor de conducere a acestuia.
2. Controlul intern
Auditul intern are drept obiective:
o verificarea conformitatii activitatilor din
instituia auditata cu politicile, programele
si managementul acestuia, in conformitate
cu prevederile legale;
o evaluarea gradului de adecvare si aplicare a
controalelor financiare si nefinanciare
dispuse si efectuate de catre conducerea
unitatii in scopul cresterii eficientei acti-
vitatii instituiei;
o evaluarea gradului de adecvare a date-
lor/informatiilor financiare si nefinanciare
destinate conducerii pentru cunoasterea
realitatii din instituia respectiv;
o protejarea elementelor patrimoniale bilan-
tiere si extrabilantiere si identificarea
metodelor de prevenire a fraudelor si
pierderilor de orice fel.
Sfera auditului public intern cuprinde:
o activitati financiare sau cu implicatii
financiare, desfasurate de entitatea publica
din momentul constituirii angajamentului
pana la utilizarea fondurilor de catre
beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor
provenite din asistenta externa;
o constituirea veniturilor publice, respectiv
autorizarea si stabilirea titlurilor de
creanta, precum si a facilitatilor acordate la
incasarea acestora;
o vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri din domeniul
privat/public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;
o sistemele de management financiar si
control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente
Tipurile de audit sunt urmatoarele:
o auditul de sistemcare reprezinta o evaluare
de profunzime a sistemelor de conducere
si control intern, cu scopul de a stabili daca
acestea functioneaza economic, eficace si
eficient pentru identificarea deficientelor
si formularea de recomandari pentru
corectarea acestora;
o auditul performantei care examineaza daca
criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor si sarcinilor entitatii publice
sunt corecte, pentru evaluarea rezultatelor
si apreciaza daca rezultatele sunt conforme
cu obiectivele;
o auditul de regularitate care reprezinta exami-
narea actiunilor asupra efectelor financiare
pe seama fondurilor publice sau a patrimo-
niului public, sub aspectul respectarii ansam-
blului principiilor, regulilor procedurale si
metodologice care el sunt aplicate.
Activitatea de audit public intern se realizeaza
in cadrul compartimentului de specialitate de
catre auditori interni care au calitatea de
functionari publici, numiti in functie de
conducatorul instituiei publice, cu avizul
conducatorului compartimentului de audit
public intern. Prin urmare auditul implica o
munca de analiza si diagnosticare si poate fi
general sau limitat, la o anumita componenta
a activitatii entitatii publice.
Auditul financiar
reprezinta activitatea de examinare, in
vederea exprimarii de catre auditorii
financiari, a unei opinii asupra situatiilor
financiare, in conformitate cu standardele
de audit, armonizate cu standardele inter-
nationale de audit si adoptate de Camera
Auditorilor Financiari din Romania.
conform Legii nr.94/1992, auditul public
extern este activitatea desfurat de Curtea
de Conturi i cuprinde n principal auditul
financiar i auditul performanei. Astfel,
Curtea de Conturi efectueaz auditul finan-
ciar asupra conturilor de execuie ale buge-
telor locale. Aa c, nu vd rostul includerii
acestui paragraf la controlul intern.
Controlul financiar-preventiv
Potrivit prevederilor O.G. nr. 119/1999, cu
modificarile ulterioare, privind controlul
intern si controlul financiar preventiv,
Ministerul Economiei i Finanelor este
autoritatea de coordonare i reglementare a
controlului financiar preventiv pentru toate
entitile publice.
Controlul financiar preventiv se organizeaz
i se exercit de autoriti competente, n mod
unitar, potrivit prevederilor ordonanei
menionate anterior i ale actelor normative
emise n aplicarea acesteia i reprezint
activitatea prin care se verifica legalitatea si
regularitatea operatiunilor efectuate pe seama
fondurilor publice sau a patrimoniului public,
inainte de aprobarea acestora i ncadrarea n
limitele creditelor bugetare sau a creditelor de
angajament, dup caz.
Controlul financiar preventiv se organizeaz i
se exercit n urmtoarele forme:
o controlul financiar preventiv propriu, la
toate entitile publice i asupra tuturor
operaiunilor cu impact financiar asupra
fondurilor publice i a patrimoniului public;
o controlul financiar preventiv delegat, la
ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat, bugetului asigurrilor
sociale de stat, precum i ai bugetului
oricrui fond special, la Fondul naional i
la ageniile de implementare a fondurilor
comunitare, precum i la alte entiti
publice cu risc ridicat, prin controlori
delegai ai Ministerului Finanelor Publice.
Controlul financiar preventiv propriu
se exercita prin viza, de catre persoane din
cadrul compartimentelor de specialitate,
desemnate in acest scop de catre conducatorul
instituiei publice, altele decat cele care
initiaza operatiunea supusa vizei.
Numirea, suspendarea, destituirea sau schim-
barea personalului care desfoar activiti
de control financiar preventiv propriu se face,
n cazul entitilor publice n care se exercit
funcia de ordonator principal de credite al
bugetului de stat, al bugetului asigurrilor
sociale de stat sau al bugetului oricrui fond
special, cu acordul Ministerului Economiei i
Finanelor
Persoanele desemnate cu exercitarea activi-
tii de control financiar preventiv propriu
trebuie s aib competenele profesionale
solicitate de aceast activitate.
Persoanele n drept s exercite controlul
financiar preventiv propriu rspund, potrivit
legii, n raport de culpa lor, pentru legalitatea,
regularitatea i ncadrarea n creditelor buge-
tare sau a creditelor de angajament aprobate, n
privina operaiunilor pentru care au acordat
viza de control financiar preventiv propriu.
Persoanele in drept sa exercite controlul
financiar preventiv delegat acorda sau refuza
acordarea vizei de legalitate numai in scris, pe
formular tipizat care poarta semnatura si
sigiliul personal al controlorului delegat
competent.
Inainte de a emite un refuz de viza, contro-
lorul delegat are obligatia sa informeze, in
scris, in legatura cu intentia sa pe ordonatorul
de credite, precizand motivele refuzului.
Controlorii delegati fac parte din Corpul
controlorilor delegati care reprezinta un com-
partiment distinct in structura Ministerului
Economiei i Finantelor, atat la nivel central,
cat si teritorial.
controlul intern reprezint ansamblul
formelor de control exercitate la nivelul
autoritii publice locale, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere n concordan
cu obiectivele acesteia i cu reglementrile
legale, n vederea asigurrii administrrii
fondurilor n mod economic, eficient i
eficace; acesta include, de asemenea, struc-
turile organizatorice, metodele i procedurile
controlul intern, cel puin n cadrul
autoritilor locale de o anumit mrime, este
o structur specializat care asigur asistena
experilor n conceperea procedurilor pentru
departamentele operaionale; structura de
control intern este de asemenea responsabil
de verificarea conformitii procedurilor
adoptate; dac acestea nu corespund, con-
trolul intern este responsabil de stabilirea
cauzelor i de recomandarea de soluii la
aceast problem;
instrumentele concrete de control intern
variaz de la o autoritate local la alta, n
funcie de mrimea, complexitatea structurii
sale interne, gradul de dispersare a centrelor
de activitate, natura activitilor, normele
legale aplicabile, obinuinele de lucru ale
conductorilor etc. ns, ele trebuie s reduc
la minim riscul:
unei gestionri economice sau financiare
necorespunztoare;
unei gestionri administrative necorespun-
ztoare, ca urmare a necunoaterii normelor
respective;
unei slabe prestri de servicii;
procedurilor administrative, civile sau penale.
Autoritile publice locale mici care au depit
pragul anual de 100.000 euro, o perioad de 3
ani consecutiv, au obligaia de a-i constitui
compartimente de audit public intern pn la
sfritul primului trimestru al anului urmtor.
Autoritatea public local care are organizat
compartiment de audit public intern propriu
i devine instituie public mic, trebuie s
ntiineze compartimentul de audit public
intern din cadrul Directiei Genenrale a
Finantelor Publice teritoriala, de noul statut,
n termen de 30 de zile de la ndeplinirea
noilor condiii.
Autoritile publice mici, care nu au depit
acel prag anual, auditul public intern se
limiteaz la audit de regularitate i se
efectueaz de ctre compartimentele de audit
public intern ale Directiilor Generale de
Finante Publice teritoriale.
Bibliografie:
Legea nr.94/1992 privind organizarea i funcio-
narea Curii de Conturi, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare
Legii nr.340/2004 privind instituia Prefectului,
cu modificrile i completrile ulterioare
O.G. nr.119/1999 privind controlul intern i
controlul financiar preventiv, republicat, cu
Legea nr.672/2002 privind auditul public intern,
O.M.F.P. nr.946/2005
O.M.F.P. nr.38/2003
Legea nr.273/206
Cadrul juridic principal care reglementeaz
statutul funcionarilor publici din Romnia este
constituit din urmtoarele acte normative:
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcio-
narilor publici, republicat, cu modificrile i
Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduit a
funcionarilor publici, republicat
Hotrrea de Guvern nr. 611/2008 pentru
aprobarea normelor privind organizarea i
dezvoltarea carierei funcionarilor publici, cu
Hotrrea de Guvern nr.1344/2007 pentru
normele de organizare si functionare a
comisiilor de disciplina
Hotrrea de Guvern nr.1066/2007 privind
formarea profesionala,
Pachetul de lege 161/2003
Este important de stiut c regimul juridic al
funcionarilor publici locali din Romnia nu difer
de regimul juridic al funcionarilor publici din
administraia de stat si teritoriala.
elaboreaz cadrul legal privind funcia public
i funcionarii publici;
asigur cunoaterea i respectarea cadrului legal
privind funcia public i funcionarii publici;
solicit coordonarea metodologic a ANFP n
probleme privind funcia public i funcio-
narii publici;
transmit ANFP rapoarte periodice de moni-
torizare a modului de aplicare a legislaiei
privind funcia public i funcionarii publici;
gestioneaz resursele umane din instituia sau
autoritatea public respectiv conform normelor
n vigoare stabilite de ANFP;
asigur publicitatea codului de conduit la
nivelul autoritii sau instituiei publice
respective.
urmrete aplicarea i respectarea prevederilor
codului de conduit a funcionarilor publici
colaboreaz cu ONG-uri care au drept scop
promovarea i aprarea intereselor legitime ale
cetenilor n relaia cu funcionarii publici.
poate sesiza n contencios administrativ acele
acte prin care autoritile sau instituiile
publice ncalc legislaia aferent funciei i
funcionarilor publici, avand legitimitate
procesual activ
poate fi sesizat, de orice persoan, alturi de
comisia de disciplin cu privire la ncalcarea
normelor de conduit de ctre un funcionar
public, dar acest fapt nu nseamn c prin
activitatea acestei instituii se poate influena
n vreun mod derularea procedurii de lucru a
respectivei comisii de disciplina
coordoneaza metodologic, monitorizeaza,
verifica si controleaza aplicarea si respectarea
prevederilor legale privind normele de
conduita a functionarilor publici, organizarea
si functionarea comisiilor paritare si a
comisiilor de disciplina
Capitolul 4
Iniiative model referitoare la statutul
funcionarilor publici
Acest capitol reprezint o culegere de norme referitoare la statutul functionarilor publici
din Romnia i la procedurile administrative aplicabile acestora, identificate n cadrul
analizei efectuate asupra a numeroase acte normative n vigoare referitoare la conduita
functionarilor publici Pentru a fi o practic precis i concis, similar Modelului de iniiative
al Consiliului Europei, acesta a fost conceput n funcie de capitolele i structura manualului
mai sus menionat.
1. Cadrul juridic
elaboreaz studii i analize privind respectarea
normelor de conduit
are obligaia de a ntocmi un raport anual cu
privire la managementul funciei publice i al
funcionarilor publici, care cuprinde infor-
maii cu privire la situaia disciplinar i etic
din cadrul instituiilor i autoritilor publice
romneti.
introduce in raportul managementului
funciilor publice i al funcionarilor publici
date referitoare la numarul si obiectul
sesizarilor privind cazurile de incalcare a
normelor de conduita profesionala; catego-
riile si numarul de functionari publici care au
incalcat normele de conduita morala si profe-
sionala; cauzele si consecintele nerespectarii
prevederilor prezentului cod de conduita;
evidentierea cazurilor in care functionarilor
publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea
factorului politic
realizeaz baza de date a consilierilor etici pe
care o actualizeaz permenet, asigurnd coordo-
nare permanent i instruire, dac este cazul
creeaz i gestioneaz baza de date a funciilor
publice i a funcionarilor publici, putnd
oferi diferite situaii statistice la solicitarea
instituiilor i autoritilor publice romneti
b. Msuri ale autoritii locale
respect legislaia privind funcia public i
funcionarii publici;
asigur cunoaterea i respectarea n interior a
cadrului legal privind funcia public i
numesc un consilier etic, de regul din cadrul
departamentelor de resurse umane;
asigur constituirea i organizarea comisiilor
de disciplin i a comisiilor paritare;
asigur publicitatea i diseminarea codului de
conduit propriu la nivelul autoritii sau
instituiei publice respective.
particip la aciunile de instruire, de infor-
mare i de completare sau actualizare a bazei
de date privind consilierii etici sau privind
funciile i funcionarii publici;
solicit coordonarea metodologic a ANFP n
aspecte ce in de managementul funciilor
publice i al funcionarilor publici;
transmit ctre ANFP datele solicitate pentru
elaborarea de rapoarte periodice (trimestriale
si semestriale) de monitorizare a modului de
aplicare a legislaiei privind funcia public i
transmit ctre ANFP trimestrial i semestrial,
la termenele i n forma standard, situaia
privind respectarea normelor de conduit,
dup ce a fost aprobat prealabil de conduc-
torul instituiei sau autoritii i dup ce n
prealabil a fost deja diseminat n cadrul acelei
instituii
gestioneaz resursele umane din instituia
respectiv conform normelor n vigoare;
adapteaz codul de conduit la caracteristicile
i cerinele specifice ale instituiei sau
autoritii locale, n funcie de prevederile
Legii nr. 7/2004 republicat;
i ale funcionarilor publici
din administraia public
Aleii locali:
iau la cunotin cadrul legal privind funcia
public i funcionarii publici;
asigur cunoaterea i respectarea cadrului
legal privind funcia public i funcionarii
publici din subordine;
evit s exercite presiuni asupra funciona-
rilor publici care i-ar determina pe acetia s
nu respecte regimul ndatoririlor de serviciu
Funcionarii publici din administratia publica
locala au un regim juridic care:
este suficient de clar i comprehensiv;
asigur promovarea i diseminarea normelor
conduit care au un impact direct asupra
imaginii instituiei sau autoritii din care fac
parte
particip la respectarea drepturilor i ndato-
ririlor, prevederi privind cariera funcionarilor
publici, evaluarea performanelor, perfecio-
narea profesional, recrutarea funcionarilor
publici, numirea funcionarilor publici,
sanciuni disciplinare i rspunderea funcio-
narilor publici, modificarea, suspendarea i
ncetarea raportului de serviciu, redistribuirea
i corpul de rezerv a funcionarilor publici;
respect prevederi referitoare la conduita
funcionarilor publici;
Remunerarea i condiiile de serviciu
a. Msuri ale autoritilor locale:
Autoritile i instituiile publice pot ncheia
anual, n condiiile legii, acorduri cu sindi-
catele reprezentative ale funcionarilor publici
sau cu reprezentanii funcionarilor publici,
care s cuprind numai msuri referitoare la:
constituirea i folosirea fondurilor
destinate mbuntirii condiiilor la locul
de munc;
sntatea i securitatea n munc;
programul zilnic de lucru;
perfecionarea profesional;
alte msuri dect cele prevzute de lege,
referitoare la protecia celor alei n organele
de conducere ale organizaiilor sindicale.
n cadrul autoritilor i instituiilor publice
se constituie comisii paritare. Comisiile pari-
tare sunt consultate n urmtoarele situaii:
la stabilirea oricror msuri privind preg-
tirea profesional a funcionarilor publici,
dac costurile acestora sunt suportate din
fonduri bugetare;
la stabilirea msurilor de imbunatatire a
activitii autoritilor i instituiilor
publice pentru care sunt constituite;
la stabilirea programului de lucru de ctre
conductorul autoritii sau instituiei
publice;
alte situaii prevzute de lege.
Avansarea in trepte de salarizare se face in
conditiile legii privind sistemul unitar de
salarizare a functionarilor publici
prevd n bugetul anual propriu sumele
necesare pentru acoperirea cheltuielilor de
perfecionare profesional a funcionarilor
publici organizat la initiaiva ori n interesul
autoritii sau instituiei publice;
comunic anual Ageniei Naionale a Funcio-
narilor Publici planul de perfecionare profe-
sional a funcionarilor publici, precum i
fondurile prevzute n bugetul anual propriu
pentru acoperirea cheltuielilor de perfecio-
nare profesional a funcionarilor publici
intocmesc raportul anual privind formarea
profesional a funcionarilor publici, la
ncheierea exerciiului bugetar, raport pe care
face parte integrant din raportul anual de
activitate al acestora
transmit ctre ANFP planul anual de
perfecionare profesional i fondurile alocate
de la bugetul instituiei n scopul instruirii
personalului propriu pentru anul urmtor
pot ncheia anual acorduri cu sindicatele
reprezentative ale funcionarilor publici sau
cu reprezentanii funcionarilor publici,
referitoare la constituirea i folosirea
fondurilor destinate mbuntirii condiiilor
la locul de munc, precum i la sntatea i
securitatea n munc;
furnizeaz sindicatelor reprezentative sau
reprezentanilor funcionarilor publici
informaiile necesare pentru ncheierea
acordurilor privind raporturile de serviciu, n
condiiile legii;
urmresc activitatea comisiilor paritare din
cadrul instituiilor respective;
Evaluarea performantelor profesionale indivi-
duale ale functionarilor publici se face anual,
iar calificativele obinute folosesc i la
avansarea in treptele de salarizare
b. Msuri ale funcionarilor publici:
Salarizarea functionarilor publici se face in
conformitate cu prevederile legii privind
stabilirea sistemului unitar de salarizare
pentru functionarii publici.
Pentru activitatea desfurat, funcionarii
publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baz;
b) sporul pentru vechime n munc;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunztor treptei de
salarizare;
e) prime i alte drepturi salariale.
Pentru orele lucrate din dispozitia conduca-
torului autoritatii sau institutiei publice peste
durata normala a timpului de lucru sau in
zilele de sarbatori legale ori declarate zile
nelucratoare functionarii publici de executie
au dreptul la recuperare sau la plata majorata
cu un spor de 100% din salariul de baza.
(Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu
poate depasi 360 intr-un an.)
Functionarul public are dreptul, pe langa
indemnizatia de concediu, la o prima egala cu
2. Remunerarea, condiiile de serviciu i dezvoltarea
carierei funcionarilor publici din administraia
public local
salariul de baza din luna anterioara plecarii in
concediu, care se impoziteaza separat
Functionarii publici beneficiaza de prime si
alte drepturi salariale, in conditiile legii.
Funcionarii publici beneficiaz pe perioada
n care urmeaz forme de perfecionare
profesional de toate drepturile salariale
cuvenite
Funcionarii publici care urmeaz ntr-un an
calendaristic programe de formare organizate
n ar sau n strintate, avnd o durat
cumulat mai mare de 90 de zile, finanate de
la bugetul de stat sau de la bugetul local, n
scopul intrrii n corpul funcionarilor publici
sau dup caz ntr-o categorie a funciei
publice superioare celei pe care o ocupau la
momentul nceperii programului, sunt
obligai s se angajeze n scris c vor lucra n
administraia public o perioad determinat
(ntre 2 si 5 ani de la de la terminarea
programelor), proporional cu numrul de
zile de formare, daca pentru programul
respectiv nu este prevazuta o alta perioada
Functionarii publici care au urmat forme de
perfectionare profesionala, in conditiile mai
sus menionate, dar ale caror raporturi de
serviciu inceteaza din motive imputabile lor,
inainte de implinirea termenului prevazut,
sunt obligati sa restituie contravaloarea
cheltuielilor efectuate pentru perfectionare,
precum si, dupa caz, drepturile salariale
primite pe perioada perfectionarii, calculate
in conditiile legii proportional cu perioada
ramasa pana la implinirea termenului
(Prevederile acestea nu se aplica in cazul in
care functionarul public nu mai detine functia
publica din motive neimputabile acestuia.)
In cazul in care persoanele care au urmat o
forma de perfectionare, dar nu au absolvit-o
din vina lor, sunt obligate sa restituie insti-
tutiei sau autoritatii publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate pentru perfectionare,
precum si drepturile salariale primite in
perioada perfectionarii, calculate in conditiile
legii, daca acestea au fost suportate de
autoritatea sau institutia publica.
funcionarii publici au dreptul la pensii,
precum i la celelalte drepturi de asigurri
sociale de stat.
Dezvoltarea carierei funcionarilor
publici din administraia local
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funciona-
rilor publici cu modificrile i completrile ulterioare
prevede c ocuparea funciilor publice se face prin:
promovare;
transfer;
redistribuire;
recrutare;
alte modaliti prevzute expres de lege.
Recrutarea in vederea intrarii in corpul func-
tionarilor publici se face prin concurs, in limita
functiilor publice vacante rezervate in acest
scop prin planul de ocupare a functiilor publice.
Concursul are la baza principiile competiiei
deschise, transparenei, meritelor profesio-
nale i competenei, precum i cel al egalitii
accesului la funciile publice pentru fiecare
cetean care ndeplinete condiiile legale.
Anuntul privind concursul se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a,
si intr-un cotidian de larga circulatie, cu cel
putin 30 de zile inainte de data desfasurarii
concursului. In mod exceptional, termenul de
30 de zile poate fi redus, in conditiile legii,
pentru concursul organizat in vederea ocuparii
functiilor publice de executie temporar vacante.
La baza dezvoltrii carierei funcionarilor
publici se afl funcia de previzionare care se
concretizeaz prin elaborarea i respectarea
planului de ocupare a funciilor publice
Planul de ocupare a functiilor publice se
intocmeste centralizat, pe fiecare ordonator
principal de credite si pe fiecare institutie din
subordinea acesteia sau finantata prin bugetul
sau.
Planul de ocupare a functiilor publice se elabo-
reaza anual, cu consultarea sindicatelor
reprezentative ale functionarilor publici, astfel:
a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor
Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite, pentru autoritatile si
institutiile publice din administratia
publica centrala;
b) de catre primar sau, dupa caz, de catre
presedintele consiliului judetean, prin
aparatul de specialitate, pentru autoritatile
si institutiile publice din administratia
publica locala.
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a
carierei prin ocuparea unei functii publice
superioare
Promovarea se realizeaz in clasa i in grade
profesionale.
Promovarea in gradul profesional imediat
superior celui detinut de functionarul public
se face prin concurs sau examen, organizat
anual, prin transformarea postului ocupat de
functionarul public ca urmare a promovarii
concursului sau examenului. (Fisa postului
functionarului public care a promovat in
functia publica se completeaza cu noi atributii
si responsabilitati).
Redistribuirea functionarilor publici se face
intr-o functie publica de aceeasi categorie,
clasa si acelasi grad profesional cu functia
publica detinuta de functionarul public, dar
se poate face si intr-o functie publica
inferioara vacanta, cu acordul scris al
functionarului public, de catre Agentia
Nationala a Functionarilor Publici, astfel:
a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor
publice din aceeasi localitate sau dintr-o
localitate aflata la o distanta de pana la 50
km de localitatea de domiciliu;
b) in cadrul autoritatilor sau institutiilor
publice din alt judet sau aflate la o distanta
mai mare de 50 km de localitatea de domi-
ciliu, la cererea functionarului public.
Transferul se poate face intr-o functie publica
pentru care sunt indeplinite conditiile speci-
fice prevazute in fisa postului i poate avea loc
dupa cum urmeaza:
a) in interesul serviciului;
b) la cererea functionarului public.
Concursul de recrutare pentru functiile publice
vacante din autoritatile si institutiile publice
centrale este organizat, in conditiile legii, astfel:
a) de catre comisia pentru inaltii functionari
publici. Secretariatul tehnic al comisiei se
asigura de Agentia Nationala a Functio-
narilor Publici;
b) de catre Agentia Nationala a Functio-
narilor Publici, pentru ocuparea functiilor
publice de conducere generale si specifice;
c) de catre autoritati si institutii publice, cu
avizul Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici, pentru ocuparea functiilor publice
de executie generale si specifice.
Redistribuirea se poate realiza i intr-o functie
publica de conducere se face numai daca
functionarul public a indeplinit atributii
similare cu atributiile functiei publice de pe
care se efectueaza redistribuirea.
Redistribuirea pe functii publice temporar
vacante se poate face doar ca urmare a
suspendarii titularului pe o perioada de cel
putin o luna, a functionarilor publici din
corpul de rezerva care indeplinesc conditiile
specifice pentru ocuparea functiei publice
respective.
Transferul in interesul servicului se poate face
numai cu acordul scris al functionarului
public transferat, intr-o functie publica de
aceeasi categorie, clasa si grad profesional cu
functia publica detinuta de functionarul
public sau intr-o functie publica de nivel
inferior.
gestioneaz ntregul corp al funcionarilor publici,
sens n care:
stabilete cadrul legal al recrutrii i dezvol-
trii carierei funcionarilor publici din
administraia central i local;
poate delega autoritatilor sau institutiilor
publice, in conditiile legii, competenta de a
organiza concursuri de recrutare pentru ocu-
parea functiilor publice de conducere generale
si specifice.
dispune amnarea sau suspendarea organi-
zrii i desfurrii concursului, n situaia n
care constat ca nu sunt ndeplinite condiiile
legale privind organizarea i desfurarea
concursurilor
organizeaz anual concursul pentru promo-
varea rapid, n limita numrului de funcii
publice rezervate promovrii rapide, n
conformitate cu planul anual de ocupare a
funciilor publice.
avizeaz concursul pentru admiterea la
programele organizate n condiiile legii
pentru obinerea statutului de manager public
care se organizeaz i se gestioneaz de
instituiile abilitate potrivit legii
realizeaz redistribuirea funcionarilor publici
din corpul de rezerv
Autoritile locale:
Concursul de recrutare pentru functiile
publice vacante din autoritatile si institutiile
publice din administratia publica locala este
organizat, in conditiile legii, astfel:
a) de catre Agentia Nationala a Functio-
narilor Publici, pentru functiile publice de
conducere din urmatoarele domenii:
protectia copilului, evidenta informatizata
a persoanei, audit public intern, financiar-
contabilitate, urbanism si arhitectura,
resurse umane, integrare europeana,
pentru secretarii unitatilor administrativ-
teritoriale, precum si pentru functiile
publice de executie din domeniul
auditului public intern;
b) de catre autoritati si institutii publice,
pentru ocuparea functiilor publice
vacante, altele decat cele prevazute mai
sus, dar n aceast situaie autoritatile si
institutiile publice din administratia
publica locala au obligatia de a informa
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
inainte cu 10 zile de demararea procedurii
de organizare si desfasurare a concursu-
rilor. In situatia in care Agentia Nationala
a Functionarilor Publici constata ca nu
sunt indeplinite conditiile legale privind
organizarea si desfasurarea concursurilor
dispune amanarea sau suspendarea
organizarii si desfasurarii concursului.
Pentru autoritatile si institutiile publice din
administratia publica locala, proiectul
planului de ocupare a functiilor publice se
transmite Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici cu 45 de zile inainte de data aprobarii.
In situatia in care Agentia Nationala a
Functionarilor Publici constata neregularitati
in structura acestuia, autoritatile sau
institutiile publice au obligatia de a modifica
proiectul planului de ocupare a functiilor
publice, pe baza observatiilor Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici, in
conformitate cu prevederile legale.
organizeaz concursurile pentru ocuparea
funciilor publice din structurile proprii, n
conformitate cu prevederile legale;
organizeaz examenul de promovare n
gradul profesional, cu avizul Ageniei
Naionale a Funcionarilor Publici, n limita
funciilor publice rezervate promovrii, cu
ncadrarea n fondurile bugetare alocate.
Promovarea se face prin transformarea
postului ocupat de funcionarul public ca
urmare a promovrii examenului, n situaia
n care este vorba despre dobndirea unei
diplome de studii de nivel n specialitatea n
care i desfoar activitatea funcionarul
public respectiv
In cazul in care exista mai multi functionari
publici care indeplinesc conditiile specifice
pentru ocuparea functiei publice respective,
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
organizeaza, in colaborare cu autoritatea sau
institutia publica in cadrul careia se afla
functia publica vacanta, o testare profesionala
pentru selectarea functionarului public care
urmeaza sa fie redistribuit.
In cazul in care conducatorii autoritatilor si
institutiilor publice refuza incadrarea functio-
narilor publici redistribuii, functionarul
public se poate adresa instantei de contencios
administrativ competente.
Autoritatile sau institutiile publice au
obligatia de a asigura publicitatea functiilor
publice vacante care pot fi ocupate prin
transfer la cerere. In situatia in care doi sau
mai multi functionari publici solicita ocupa-
rea unei functii publice vacante prin transfer
la cerere, selectia se face pe baza de interviu.
In cazul transferului in interesul serviciului in
alta localitate, functionarul public transferat
are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul
net calculat la nivelul salariului din luna
anterioara celei in care se transfera, la
acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si
la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor
drepturi se suporta de autoritatea sau
institutia publica la care se face transferul, in
termen de cel mult 15 zile de la data aprobarii
transferului.
Transferul la cerere se face intr-o functie
publica de aceeasi categorie, clasa si grad
profesional sau intr-o functie publica de nivel
inferior, in urma aprobarii cererii de transfer a
functionarului public de catre conducatorul
autoritatii sau institutiei publice la care se
solicita transferul. (In acest caz, transferul poate
avea loc numai intre autoritati sau institutii
publice din administratia publica centrala, intre
autoritati administrative autonome ori, dupa
caz, intre autoritati sau institutii publice din
administratia publica locala.)
In cazul functionarilor publici de conducere
transferul se poate realiza pe functii publice
de conducere ale caror atributii sunt similare
cu atributiile functiei publice de pe care se
efectueaza transferul
narilor publici, republicat, cu modificrile i com-
pletrile ulterioare stabilete regimul drepturilor i
ndatoririlor funcionarilor publici din adminis-
traia public central i local, precum i Legea nr.
7-2004 privind codul de conduit republicat.
n aplicarea prevederilor legale, autoritile
centrale:
stabilesc cadrul legal privind drepturile i
obligaiile funcionarilor publici;
aduc la cunotina funcionarilor publici,
autoritilor locale i cetenilor cadrul legal
privind drepturile i obligaiile funcionarilor
publici;
stabilesc proceduri de monitorizare i control
a respectrii drepturilor i obligaiilor de ctre
garateaz dreptul la opinie funcionarilor
nu opereaz discriminri pe criterii politice,
de apartenen sindical, convingeri religioase,
etnice, de sex, orientare sexual, stare
material, origine social sau de orice alt
asemenea natur;
informeaz cu privire la deciziile care se iau n
aplicarea Statutului funcionarilor publici i
care l vizeaz n mod direct;
garanteaz dreptul de asociere sindical
funcionarilor din subordine, cu excepia
funcionarilor care sunt numii n categoria
nalilor funcionari publici, funcionarilor
publici de conducere i altor categorii de
funcionari publici crora le este interzis acest
drept prin statute speciale;
garanteaz dreptul de a nfiina organizaii
sindicale, de a adera i de a exercita orice
mandat n cadrul acestora;
respect dreptul de asociere n organizaii
profesionale sau n alte organizaii avnd ca
scop reprezentarea intereselor proprii,
promovarea pregtirii profesionale i
protejarea statutului lor;
garanteaz dreptul la grev, n condiiile legii,
cu respectarea principiului continuitii i
celeritii serviciului public;
garanteaz dreptul la un salariu;
recunosc personalului din subordine dreptul
la prime i alte drepturi salariale
confer personalului din subordine dreptul de
a-i perfeciona n mod continuu pregtirea
profesional;
garanteaz dreptul la recuperare sau la plata
majorat cu un spor de 100% din salariul de
baz pentru orele suplimentare efectuate n
afara programului de lucru;
garanteaz funcionarilor publici dreptul de a
fi alei sau numii ntr-o funcie de demnitate
public, n condiiile legii.
recunosc dreptul la concediu de odihn, la
concedii medicale i la alte concedii, inclusiv
dreptul la o prim egal cu salariul de baz din
luna anterioar plecrii n concediu;
recunosc dreptul la concedii de boal, de
maternitate i la concedii pentru creterea i
ngrijirea copiilor;
recunosc dreptul la condiii normale de
munc i igien, de natur s le ocroteasc
sntatea i integritatea fizic i psihic;
recunosc dreptul de schimbare a comparti-
mentului n care i desfoar activitatea,
pentru motive ntemeiate.
garanteaz dreptul la asisten medical,
proteze i medicamente pentru personalul din
subodine;
garanteaz dreptul la pensii, precum i la
celelalte drepturi de asigurri sociale de stat.
respect dreptul la pensie de urma pentru
membrii familiei, n cazul decesului funcio-
narului public;
asigur msuri speciale de protectie pentru
functionarii publici cu atributii de control si
inspectie, executare silita a creantelor
bugetare, precum si pentru alte categorii de
functionari publici care desfasoara activitati
cu grad ridicat de risc profesional se stabilesc
prin acte normative, la propunerea Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici sau de
catre autoritati si institutii publice, cu avizul
Agentiei Nationale a Functionarilor Publici
respect dreptul la despgubiri, n situaia n
care funcionarul public a suferit, din culpa
autoritii sau a instituiei publice, un
prejudiciu material n timpul ndeplinirii
atribuiilor de serviciu.
Autoritile locale, potrivit cadrului legal:
au obligatia sa asigure functionarilor publici
conditii normale de munca si igiena, de
natura sa le ocroteasca sanatatea si integri-
tatea fizica si psihica
achit in continuare drepturile prevazute de
lege, pn la emiterea deciziei pentru pensia
3. Drepturile i ndatoririle funcionarilor publici
de urma, n cazul in care din vina autoritatii
sau a institutiei publice, decizia pentru pensia
de urmas nu a fost emisa in termen de 3 luni
de la data decesului
trebuie sa asigure protectia functionarului
public impotriva amenintarilor, violentelor,
faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in
exercitarea functiei publice sau in legatura cu
aceasta (n acest scop, autoritatea sau institutia
publica va solicita sprijinul organelor abilitate )
trebuie sa il despagubeasca pe functionarul
public in situatia in care acesta a suferit, din
culpa autoritatii sau institutiei publice, un
prejudiciu material in timpul indeplinirii
atributiilor de serviciu
interzic orice discriminare intre functionarii
publici pe criterii politice, de apartenenta
sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex,
orientare sexuala, stare materiala, origine
sociala sau de orice alta asemenea natura.
c. Msuri ale funcionarilor publici
din administraia public local
Drepturi
au dreptul de asociere sindicala si dreptul la
opinie al functionarilor publici este garantat
sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la
ele si sa exercite orice mandat in cadrul
acestora, in mod liber
se pot asocia in organizatii profesionale sau in
alte organizatii avand ca scop protejarea
intereselor profesionale
n situatia in care inaltii functionari publici
sau functionarii publici, care au calitatea de
ordonatori de credite, sunt alesi in organele
de conducere a organizatiilor sindicale,
acestia au obligatia ca in termen de 15 zile de
la alegerea in organele de conducere ale
organizatiilor sindicale sa opteze pentru una
dintre cele doua functii. In cazul in care
functionarul public opteaza pentru desfa-
surarea activitatii in functia de conducere in
organizatiile sindicale, raporturile de serviciu
ale acestuia se suspenda pe o perioada egala cu
cea a mandatului in functia de conducere din
organizatia sindicala
pot fi alesi sau numiti intr-o functie de
demnitate publica
naltii functionari publici si functionarii
publici de conducere pot fi numiti in functii
de demnitate publica numai dupa incetarea
raporturilor de serviciu.
naltii functionari publici si functionarii
publici de conducere pot candida pentru
functii de demnitate publica numai dupa
incetarea raporturilor de serviciu
pot fi membri ai partidelor politice legal
constituite.
au dreptul la concediu de odihna, la concedii
medicale si la alte concedii.
au dreptul, pe langa indemnizatia de
concediu, la o prima egala cu salariul de baza
din luna anterioara plecarii in concediu
n perioada concediilor de boala, a concediilor
de maternitate si a celor pentru cresterea si
ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu
pot inceta si nu pot fi modificate decat din
initiativa functionarului public in cauza.
beneficiaza in exercitarea atributiilor lor de
protectia legii.
nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in niciun
fel pentru sesizarea cu buna-credinta a
comisiei de disciplina competente, in
conditiile legii, cu privire la cazurile de
incalcare a normelor de conduita.
Obligaii
ndeplinesc cu profesionalism, imparialitate
i n conformitate cu legea ndatoririle de
serviciu i se abin de la orice fapt care ar
putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau
juridice ori prestigiului corpului funcio-
narilor publici.
funcionarii publici de conducere sprijin
propunerile i iniiativele motivate ale
personalului din subordine, n vederea mbu-
ntirii activitii autoritii sau instituiei
publice n care i desfoar activitatea,
precum i a calitii serviciilor publice oferite
cetenilor.
respect normele de conduit profesional i
civic prevzute de lege.
rspund n ndeplinirea atribuiilor ce revin
din funcia public, precum i a atribuiilor
delegate.
se conformeaz dispoziiilor primite de la
superiorii ierarhici, cu excepia situaiei cnd
au dreptul de a se opune n scris i motivat, iar
cnd este o situaie vdit ilegal dar superiorul
ierarhic d un ordin scris n acest sens, acetia
au dreptul de a informa superiorul ierarhic al
superiorului lor
le este interzis sa ocupe functii de conducere
in structurile sau organele de conducere, alese
sau numite, ale partidelor politice, definite
conform statutului acestora, ale organizatiilor
carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca
si partidelor politice sau ale fundatiilor ori
asociatiilor care functioneaza pe langa
partidele politice.
naltilor functionari publici le este interzis sa
faca parte din partide politice, organizatii
carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca
si partidelor politice sau din fundatiile ori
asociatiile care functioneaza pe langa parti-
dele politice. Functionarii publici au obligatia
ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se
abtina de la exprimarea sau manifestarea
publica a convingerilor si preferintelor lor
politice, sa nu favorizeze vreun partid politic
sau vreo organizatie careia ii este aplicabil
acelasi regim juridic ca si partidelor politice.
au obligatia de a apara in mod loial prestigiul
autoritatii sau institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea, precum si de a se abtine
de la orice act ori fapt care poate produce
prejudicii imaginii sau intereselor legale ale
acesteia.
completeaz anual i actualizeaz ori de cte
ori este nevoie sau apare o schimbare,
declaraia de avere i de interese, pe care o
depune la departamentul de resurse umane
le este interzis:
a) sa exprime in public aprecieri neconforme
cu realitatea in legatura cu activitatea
autoritatii sau institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea, cu politicile si
strategiile acesteia ori cu proiectele de acte
cu caracter normativ sau individual, pentru
o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din
legi speciale nu prevad alte termene.
b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu
litigiile aflate in curs de solutionare si in
care autoritatea sau institutia publica in
care isi desfasoara activitatea are calitatea
de parte, pentru o perioada de 2 ani, daca
dispozitiile din legi speciale nu prevad alte
termene.
c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter
public, in alte conditii decat cele prevazute
de lege, pentru o perioada de 2 ani, daca
dispozitiile din legi speciale nu prevad alte
termene.
d) sa dezvaluie informatiile la care au acces in
exercitarea functiei publice, daca aceasta
dezvaluire este de natura sa atraga avantaje
necuvenite ori sa prejudicieze imaginea
sau drepturile institutiei ori ale unor
functionari publici, precum si ale
persoanelor fizice sau juridice, pentru o
perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi
speciale nu prevad alte termene.
e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelor
fizice sau juridice in vederea promovarii de
actiuni juridice ori de alta natura impo-
triva statului sau autoritatii ori institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea.
n exercitarea functiei publice, le este interzis:
a) sa participe la colectarea de fonduri pentru
activitatea partidelor politice;
b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la
functii de demnitate publica;
c) sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu,
cu persoanele fizice sau juridice care fac
donatii ori sponsorizari partidelor politice;
d) sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institu-
tiilor publice, insemne ori obiecte inscrip-
tionate cu sigla sau denumirea partidelor
politice ori a candidatilor acestora.
pot candida pentru o functie eligibila sau pot
fi numii intr-o functie de demnitate publica.
n situaia n care dorete s candideze,
raportul de serviciu al functionarului public
se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, pana in
ziua ulterioara alegerilor, daca nu este ales;
b) pana la incetarea functiei eligibile sau a
functiei de demnitate publica, in cazul in
care functionarul public a fost ales sau
numit.
le este interzis sa fie membri ai organelor de
conducere ale partidelor politice si sa exprime
sau sa apere in mod public pozitiile unui
partid politic.
cei care, potrivit legii, fac parte din categoria
inaltilor functionari publici nu pot fi membri
ai unui partid politic, sub sanctiunea
destituirii din functia publica.
functionarii publici trebuie sa adopte o
atitudine impartiala si justificata pentru
rezolvarea clara si eficienta a problemelor
cetatenilor. Functionarii publici au obligatia
sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in
fata legii si a autoritatilor publice, prin:
a) promovarea unor solutii similare sau
identice raportate la aceeasi categorie de
situatii de fapt;
b) eliminarea oricarei forme de discriminare
bazate pe aspecte privind nationalitatea,
convingerile religioase si politice, starea
materiala, sanatatea, varsta, sexul sau alte
aspecte.
nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri,
servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj,
care le sunt destinate personal, familiei,
parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au
avut relatii de afaceri sau de natura politica, care
le pot influenta impartialitatea in exercitarea
functiilor publice detinute ori pot constitui o
recompensa in raport cu aceste functii.
le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe
care o detin sau relatiile pe care le-au stabilit
in exercitarea functiei publice, pentru a influ-
enta anchetele interne ori externe sau pentru
a determina luarea unei anumite masuri.
le este interzis sa impuna altor functionari
publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii,
indiferent de natura acestora, ori sa le
sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea
unor avantaje materiale sau profesionale.
pstreaz secretul de stat, secretul de serviciu,
precum i confidenialitatea n legtur cu
faptele, informaiile sau documentele de care
iau cunotin n exercitarea funciei publice,
cu excepia informaiilor de interes public.
nu solicit i nu accept, direct sau indirect,
pentru ei sau pentru alii, n considerarea
funciei lor publice, daruri sau alte avantaje.
respect regimul juridic al conflictului de
interese i a incompatibilitilor.
narilor publici, cu modificrile i completrile
ulterioare prevede modalitile de suspendare i
ncetare a raportului de serviciu.
Autoritatile centrale:
emit actul administrativ privind suspendarea
de drept a raporturilor de serviciu ale funcio-
narilor publici din subordine;
autorizeaz suspendarea la iniiativa funcio-
narului public a raporturilor de serviciu ale
funcionarilor publici din subordine;
autorizeaz ncetarea de drept a raporturilor
de serviciu ale funcionarilor publici din
subordine;
autorizeaz ncetarea de drept a raporturilor
de serviciu ale funcionarilor publici din
subordine prin acordul prilor, consemnat n
scris;
dispun eliberarea din funcia public a funcio-
narilor publici din subordine prin acordul
prilor;
dispun destituirea din funcia public a
funcionarilor publici din subordine;
iau la cunotin demisia funcionarilor
Autoritile centrale emit acte administrative
privind suspendarea de drept a raportului de
serviciu al funcionarului public atunci cnd acesta:
este numit sau ales ntr-o funcie de dem-
nitate public, pentru perioada respectiv;
este ncadrat la cabinetul unui demnitar;
este desemnat de ctre autoritatea sau insti-
tuia public s desfoare activiti n cadrul
unor misiuni diplomatice ale Romniei ori n
cadrul unor organisme sau instituii
internaionale, pentru perioada respectiv;
desfoar activitate sindicala pentru care este
prevzuta suspendarea;
efectueaz stagiul militar, serviciul militar
alternativ, este concentrat sau mobilizat;
este arestat preventiv;
efectueaz tratament medical n strintate,
dac funcionarul public nu se afl n conce-
diu medical pentru incapacitate temporar de
munc, precum i pentru nsoirea soului
sau, dup caz, a soiei ori a unei rude pana la
gradul I inclusiv, n condiiile legii;
se afl n concediu pentru incapacitate tempo-
rar de munc, n condiiile legii;
se afl n carantin;
se afl n concediu de maternitate;
este disprut, iar dispariia a fost constatata
prin hotrre judectoreasca irevocabila;
se afl n caz de for major;
n cazul n care s-a dispus trimiterea n
judecata pentru svrirea unei infraciuni;
pe perioada cercetrii administrative, n
situaia n care funcionarul public care a
svrit o abatere disciplinar poate influenta
cercetarea administrativ, la propunerea
motivat a comisiei de disciplina.
Autoritile centrale pot s aprobe suspendarea
raportului de serviciu al funcionarului public la
iniiativa motivat a acestuia, pe o perioad cuprins
ntre o lun i 3 ani, n urmtoarele situaii:
concediu pentru creterea copilului n vrst
de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu
handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani;
concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n
vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului
cu handicap pentru afeciunile intercurente,
pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
desfurarea unei activiti n cadrul unor
organisme sau instituii internaionale;
pentru participare la campania electoral;
pentru participarea la grev, n condiiile legii.
ncetarea raporturilor de serviciu ale funcio-
narilor publici are loc n urmtoarele condiii:
de drept;
prin acordul prilor, consemnat n scris;
prin eliberare din funcia public;
prin destituire din funcia public;
prin demisie.
4. Suspendarea i ncetarea raporturilor de serviciu
Raportul de serviciu nceteaz de drept:
la data decesului funcionarului public;
la data rmnerii irevocabile a hotrrii jude-
ctoreti de declarare a morii funcionarului
public;
la data comunicrii deciziei de pensionare
pentru limita de vrsta ori invaliditate a
funcionarului public;
ca urmare a constatrii nulitii absolute a actu-
lui administrativ de numire n funcia public,
de la data la care nulitatea a fost constatat prin
hotrre judectoreasca definitiv;
cnd funcionarul public a fost condamnat
printr-o hotrre judectoreasca definitiv
sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanc-
iuni privative de libertate, la data rmnerii
definitive a hotrrii de condamnare;
ca urmare a interzicerii exercitrii profesiei
sau a funciei, ca msura de siguran ori ca
pedeapsa complementar, de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoreti
prin care s-a dispus interdicia;
la data expirrii termenului pe care a fost exerci-
tat, cu caracter temporar, funcia public.
Autoritile centrale pot dispune eliberarea din
funcia public a personalului din subordine prin act
administrativ, n urmtoarele cazuri:
autoritatea sau instituia public i-a ncetat
activitatea ori a fost mutat ntr-o alt loca-
litate, iar funcionarul public nu este de acord
s o urmeze;
autoritatea sau instituia publica isi reduce
personalul ca urmare a reorganizrii activitii,
prin reducerea postului ocupat de funcio-
narul public;
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n
funcia publica ocupat de ctre funcionarul
public a unui funcionar public eliberat sau
destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate;
pentru incompetenta profesional, n cazul
obinerii calificativului nesatisfctor la eva-
luarea performantelor profesionale individuale;
starea sntii fizice sau/i psihice a funcio-
narului public, constatat prin decizie a
organelor competente de expertiza medical,
nu i mai permite acestuia sa isi ndeplineasc
atribuiile corespunztoare funciei publice
deinute;
ca urmare a refuzului nentemeiat al inaltului
funcionar public de acceptare a numirii.
Autoritile centrale pot dispune destituirea din
funcia public a funcionarului public prin act
administrativ, ca sanciune disciplinar aplicat
pentru motive imputabile funcionarului public, n
urmtoarele cazuri:
pentru svrirea repetat a unor abateri
disciplinare sau a unei abateri disciplinare
care a avut consecine grave;
dac s-a ivit un motiv legal de incompati-
bilitate, iar funcionarul public nu acioneaz
pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de
10 zile calendaristice de la data intervenirii
cazului de incompatibilitate.
Potrivit atribuiilor legale, autoritile locale:
dispun suspendarea de drept a raporturilor de
serviciu ale funcionarilor publici locali;
dispun suspendarea la iniiativa funciona-
rului public a raporturilor de serviciu ale
funcionarilor publici locali;
dispun ncetarea de drept a raporturilor de
serviciu ale funcionarilor publici locali;
dispun ncetarea de drept a raporturilor de
serviciu ale funcionarilor publici locali prin
acordul prilor, consemnat n scris;
dispun eliberare din funcia public a
dispun destituirea din funcia public a
iau la cunotin despre demisia funciona-
rilor publici locali;
Funcionarii publici:
pot solicita suspendarea din iniiativ proprie
n situaiile descrise mai sus;
pot solicita ncetarea raporturilor de serviciu
prin demisie;
aduc la cunotin, n termenul prevzut de
lege, intervenirea unui motiv legal de
suspendare, respectiv ncetare de drept a
raporturilor de serviciu (cu excepia situaiei
decesului);
informeaz superiorii ierarhici asupra
oricror situaii care ar presupune o
incompatibilitate sau un conflict de interese;
respect regimul rspunderii disciplinare,
contravenionale, civile sau penale prevzut
de legislaia n vigoare;
respect prevederile Codului de Conduit al
funcionarilor publici, precum i codurile de
conduit specifice autoritilor i instituiilor
publice locale;
pot contesta sanciunile aplicate n instana de
contencios administrativ.
Rspunderea este disciplinar, civil, contra-
venional i penal.
n materie disciplinar, cadrul legal n vigoare
prevede urmtoarele abateri disciplinare ale
funcionarilor publici din administraia public
local dar i central:
ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor;
neglijen repetat n rezolvarea lucrrilor;
absene nemotivate de la serviciu;
nerespectarea n mod repetat a programului
de lucru;
interveniile sau struinele pentru soluio-
narea unor cereri n afara cadrului legal;
nerespectarea secretului profesional sau a
confidenialitii lucrrilor cu acest caracter;
manifestri care aduc atingere prestigiului
autoritii sau instituiei publice n care i
desfoar activitatea;
desfurarea n timpul programului de lucru a
unor activiti cu caracter politic;
refuzul de a ndeplini atribuiile de serviciu;
nclcarea prevederilor legale referitoare la
ndatoriri, incompatibiliti, conflicte de
interese i interdicii stabilite prin lege pentru
functionarii publici;
alte fapte prevzute ca abateri disciplinare n
actele normative din domeniul funciei
publice i funcionarilor publici.
Sanciunile disciplinare aplicabile pentru
comiterea abaterilor disciplinare sunt:
mustrare scris;
diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe
o perioada de pana la 3 luni;
suspendarea dreptului de avansare n gradele
de salarizare sau, dup caz, de promovare n
funcia public pe o perioad de la 1 la 3 ani;
retrogradarea n treptele de salarizare sau
retrogradarea n funcia public pe o perioad
de pn la un an;
destituirea din funcia public.
Rspunderea civil a funcionarilor publici se
angajeaz, n cazul n care acetia au svrit o
contravenie n timpul i n legatura cu sarcinile de
serviciu, n urmtoarele situaii::
pentru pagubele produse cu vinovie
patrimoniului autoritii sau instituiei
publice n care funcioneaz;
pentru nerestituirea n termenul legal a
sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
pentru daunele pltite de autoritatea sau
instituia publica, n calitate de comitent,
unor tere persoane, n temeiul unei hotrri
judectoreti definitive i irevocabile.
Rspunderea contravenional a funcionarilor
publici se angajeaz n cazul n care acetia au
svrit o contravenie n timpul i n legtur cu
sarcinile de serviciu.
Rspunderea penal a funcionarului public se
angajeaz pentru infraciunile svrite n timpul
serviciului sau n legtur cu atribuiile funciei
publice pe care o ocupa.
Autoritile centrale, conform cadrului normativ
n vigoare:
stabilesc cadrul legal referitor la rspunderea
funcionarilor publici prin respectarea norme-
lor emise de Agentia Nationala a Functiona-
rilor Publici;
asigur respectarea cadrului legal n vigoare
privind rspunderea funcionarilor publici,
prin respectarea normelor referitoare la
regimul disciplinar al funcionarilor publici;
vegheaz asupra respectrii regimului
conflictelor de interese care se poate ivi n
exercitarea unei funcii publice (Functionarul
public este in conflict de interese daca este
chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa
participe la luarea deciziilor cu privire la
persoane fizice si juridice cu care are relatii cu
caracter patrimonial; dac participa in cadrul
aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu
functionari publici care au calitatea de sot sau
ruda de gradul I; dac interesele sale
patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de
gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie
sa le ia in exercitarea functiei publice.)
aprob componena comisiilor de disciplin
din cadrul instituiei publice respective;
dispun convocarea comisiilor de disciplin
pentru analizarea abaterilor disciplinare
svrite de funcionarii publici;
stabilesc modul de constituire, organizare i
funcionare a comisiilor de disciplin, precum
i componena, atribuiile, modul de sesizare
i procedura de lucru ale acestora, hotrre a
Guvernului, la propunerea Ageniei Naionale
a Funcionarilor Publici;
5. Rspunderea funcionarilor publici din administraia
public local
interzic accesul funcionarului public la
documentele care pot influenta cercetarea
sau, dup caz, dispun mutarea temporar a
acestuia n cadrul altui compartiment sau altei
structuri a autoritii ori instituiei publicepe
perioada cercetrii administrative, n situaia
n care funcionarul public care a svrit o
abatere disciplinar poate influenta cercetarea
administrativ;
dispun aplicarea sanciunilor disciplinare
recomandate de comisia de disciplin;
solicit ANFP eliberarea cazierului adminis-
trativ pentru funcionarii publici investigai,
ca i pentru membrii comisiei de disciplin;
constat prin act administrativ radierea
sanciunilor disciplinare pentru funcionarii
publici, n condiiile legii;
emit ordine sau dispoziii de imputare, n
termen de 30 de zile de la constatarea pagubei,
sau, dup caz, prin asumarea unui angajament
de plat;
n cazul n care funcionarul public este trimis
n judecat pentru svrirea unei infraciuni,
dispun suspendarea funcionarului public din
funcia public pe care o deine;
dispun mutarea temporar a funcionarului
public n cadrul altui compartiment sau altei
structuri fr personalitate juridic a autori-
tii ori instituiei publice, n situaia n care
funcionarul public poate influenta cercetarea
n situaia unei infraciuni.
Autoritile locale:
asigur respectarea cadrului legal privind
rspunderea funcionarilor publici stabilit de
autoritile centrale;
conducatorul autoritatii sau institutiei
publice, la propunerea sefului ierarhic caruia
ii este subordonat direct functionarul public
in cauza, va desemna un alt functionar public,
care are aceeasi pregatire si nivel de
experienta, n cazul n care apare un conflict
de interese, iar funcionarul public n cauz l
semnalizeaz.
respect regimul disciplinar al funcionarilor
publici;
respect ndatoririle corespunztoare funciei
publice pe care o dein i a normelor de con-
duita profesional i civic prevzute de lege;
respect regimul conflictului de interese i al
incompatibilitilor funcionarilor publici;
denun orice ncercare de a-l corupe/influ-
ena n a nclca regimul incompatibilitilor
i al conflictului de interese;
In cazul existentei unui conflict de interese,
functionarul public este obligat sa se abtina de
la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau parti-
ciparea la luarea unei decizii si sa-l informeze
de indata pe seful ierarhic caruia ii este
subordonat direct. Acesta este obligat sa ia
masurile care se impun pentru exercitarea cu
impartialitate a functiei publice, in termen de
cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
se pot adresa instanei de contencios admi-
nistrativ, solicitnd anularea sau modificarea,
dup caz, a ordinului sau dispoziiei de
sancionare;
dac funcionarul public se consider vtmat
ntr-un drept al su sau ntr-un interes legitim
se poate adresa instanei judectoreti, n
condiiile legii, impotriva autoritii sau
instituiei publice care a emis actul sau care a
refuzat sa rezolve cererea referitoare la un
drept subiectiv sau la un interes legitim. n
cazul n care aciunea se admite i se constat
vinovia funcionarului public, persoana
respectiva va fi obligat la plata daunelor,
solidar cu autoritatea sau instituia public;
evit svrirea unor contravenii care ar
implica atragerea rspunderii contravenional
a funcionarilor publici;
funcionarul public se poate adresa cu pln-
gere la judectoria n a crei circumscripie i
are sediul autoritatea sau instituia public n
care este numit funcionarul public sancionat
mpotriva procesului-verbal de constatare a
contraveniei i de aplicare a sanciunii;
evit comiterea unor acte care ar implica
rspunderea civil, de tipul: producerea, cu
vinovie, a unor pagube patrimoniului
autoritii sau instituiei publice n care
funcioneaz sau nerestituirea n termenul
legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
funcionarul public se poate adresa instanei
de contencios administrativ mpotriva ordinului
sau dispoziiei de imputare;
evit svrirea unor infraciuni care ar putea
angaja rspunderea penal a funcionarilor
publici
semnaleaz faptele de nclcare a legii,
prevzute de lege ca fiind abateri disciplinare,
contravenii sau infraciuni, n conformitate
cu Legea nr. 571/2004 privind protecia
personalului din autoritile publice,
instituiile publice i din alte uniti care
semnaleaz nclcri ale legii.
Cadrul legal cu privire la informare, cooperare i
transparen este constituit din:
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit a
funcionarilor publici republicat, cu modifi-
carile si completarile ulterioare;
Legea 161/2003 cu modificrile i complet-
rile ulterioare
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaiile de interes public, cu modificrile
i completrile ulterioare;
Legea nr. 52/2003 privind transparena
decizional n administraia public.
asigur accesul la informaiile de interes
public, din oficiu sau la cerere, prin interme-
diul compartimentului pentru relaii publice
sau al persoanei desemnate n acest scop;
au obligaia s comunice din oficiu informa-
iile de interes public;
sunt obligate s asigure persoanelor, la cererea
acestora, informaiile de interes public,
solicitate n scris sau verbal;
au obligaia de a organiza compartimente
specializate de informare i relaii publice sau
de a desemna persoane cu atribuii n acest
domeniu si desemneaz funcionari publici
din subordine care s gestioneze relaia cu
mass media;
autorizeaz dezvluirea informaiilor care nu
au caracter public sau remiterea documen-
telor care conin asemenea informaii, la
solicitarea reprezentanilor unei alte autoriti
ori instituii publice;
au obligatia de a asigura publicitatea si de a
afisa codul de conduita la sediul autoritatilor
sau institutiilor publice, intr-un loc vizibil,
prin intermediul compartimentelor de relatii
publice din cadrul autoritatilor si institutiilor
publice, n scopul informrii cetenilor;
sunt responsabile cu protejarea informatiilor
aparinnd categoriilor exceptate de la liberul
acces;
sunt obligate s ntocmeasc i s fac public
un raport anual privind transparena decizio-
nal. (Raportul anual privind transparena
decizional va fi fcut public n site-ul
propriu, prin afiare la sediul propriu ntr-un
spaiu accesibil publicului sau prin prezentare
n edina public.)
au obligaia s ofere din oficiu publicitatii un
raport periodic de activitate, cel puin anual,
care se publica n Monitorul Oficial al
Romniei;
au obligaia s publice i s actualizeze anual
un buletin informativ care cuprinde informa-
iile prevzute mai sus;
Autoritile locale:
aplic acelai cadru legislativ ntocmai
precum autoritile centrale.
c. Msuri ale aleilor locali i ale
funcionarilor publici
au obligaia de a asigura un serviciu public de
calitate n beneficiul cetenilor, prin
participarea activ la luarea deciziilor i la
transpunerea lor n practic, n scopul
realizrii competenelor autoritilor i ale
instituiilor publice;
au obligaia de a avea un comportament profe-
sionist, precum i de a asigura, n conditiile
legii, transparena administrativ, pentru a
ctiga i a menine ncrederea publicului n
integritatea, imparialitatea i eficacitatea
autoritilor i instituiilor publice;
le este interzis:
s exprime n public aprecieri neconforme
cu realitatea n legtura cu activitatea
autoritii sau instituiei publice n care i
desfoar activitatea, cu politicile i
strategiile acesteia ori cu proiectele de acte
cu caracter normativ sau individual;
6. Informarea, cooperarea i transparena
s fac aprecieri neautorizate n legtur cu
litigiile aflate n curs de soluionare i n
care autoritatea sau instituia public n
care i desfaoar activitatea are calitatea
de parte;
s dezvaluie informaii care nu au caracter
public, n alte condiii dect cele prevzute
de lege;
s dezvaluie informaiile la care au acces n
exercitarea funciei publice, dac aceasta
dezvaluire este de natur s atrag avantaje
necuvenite ori s prejudicieze imaginea
sau drepturile instituiei ori ale unor
funcionari publici, precum i ale
persoanelor fizice sau juridice;
s acorde asisten i consultan
persoanelor fizice sau juridice n vederea
promovrii de aciuni juridice ori de alt
natur mpotriva statului sau autoritii
ori instituiei publice n care i desfoar
activitatea.
trebuie s adopte o atitudine impariala i
justificat pentru rezolvarea clar i eficient a
problemelor cetenilor
au obligaia s precizeze condiiile i formele
n care are loc accesul la informaiile de interes
public i pot furniza pe loc informaiile soli-
citate, pentru acele informaii solicitate verbal
au obligaia s respecte principiul egalitii
cetenilor n faa legii i a autoritilor
publice, prin:
promovarea unor soluii similare sau
identice raportate la aceeai categorie de
situaii de fapt;
eliminarea oricrei forme de discriminare
bazate pe aspecte privind naionalitatea,
convingerile religioase i politice, starea
materiala, sntatea, vrsta, sexul sau alte
aspecte.
trebuie sa respecte limitele mandatului de
reprezentare incredintat de conducatorul
autoritatii ori institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea atunci cnd sunt
desemnati sa participe la activitati sau
dezbateri publice, in calitate oficiala,.
pot participa la activitati sau dezbateri
publice, avand obligatia de a face cunoscut
faptul ca opinia exprimata nu reprezinta
punctul de vedere oficial al autoritatii ori
institutiei publice in cadrul careia isi
desfasoara activitatea, n situaia n care
particip fr mandat de la instituie
le este interzis sa permita utilizarea numelui
sau imaginii proprii in actiuni publicitare
pentru promovarea unei activitati comerciale,
precum si in scopuri electorale.
le este interzis sa promita luarea unei decizii
de catre autoritatea sau institutia publica, de
catre alti functionari publici, precum si
indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.
nu pot folosi in interes privat, a simbolurilor
care au legatura cu exercitiul demnitatii sau
functiei sale.
se interzice folosirea sau permisiunea de a
folosi numele insotit de calitatea persoanei
care exercita functii publice, in orice forma de
publicitate
se interzice folosirea sau permisiunea de a
folosi imaginea publica, numele, vocea sau
semnatura persoanei care exercita functii
publice, pentru orice forma de publicitate,
privitoare la o activitate care aduce profit, cu
exceptia publicitatii gratuite pentru scopuri
caritabile.
se interzice folosirea sau exploatarea directa
sau indirecta a informatiilor care nu sunt
publice, dar obtinute in legatura cu exerci-
tarea atributiilor, in scopul obtinerii de
avantaje pentru ei sau pentru altii.
au obligaia s promoveze o imagine favora-
bil rii i autoritii sau instituiei publice pe
care o reprezint, n situaia n care particip
n cadrul unor organizaii internaionale,
instituii de nvmnt, conferine, seminarii
i alte activiti cu caracter internaional;
le este interzis s exprime opinii personale
privind aspecte naionale sau dispute interna-
ionale, n relaiile cu reprezentanii altor
state;
sunt obligai s aib o conduit corespunz-
toare regulilor de protocol i le este interzis
ncalcrea legilor i obiceiurilor trii gazd, n
deplasarile externe;
este interzis folosirea de ctre funcionarii
publici, n alte scopuri dect cele prevzute de
lege, a prerogativelor funciei publice deinute;
Bibliografie
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funciona-
rilor publici, republicata cu modificrile i
Lege nr. 215/2001 a administraiei publice locale,
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la infor-
maiile de interes public
Legea nr. 52/2003 privind transparena decizio-
nal n administraia public
Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduit a
funcionarilor publici,
Legea nr. 571/2004 privind protecia persona-
lului din autoritile publice, instituiile
publice i din alte uniti care semnaleaz
nclcri ale legii
Hotrrea de Guvern nr. 611 /2008 pentru
aprobarea normelor privind organizarea si
dezvoltarea carierei functionarilor publici
Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru
asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei, cu modificarile si completarile
ulterioare
HG nr. 609/2008 pentru aprobarea Strategiei
nationale anticoruptie privind sectoarele
vulnerabile si administratia publica locala pe
perioada 2008-2010
HG nr. 1268/2008 pentru modificarea si comple-
tarea Hotararii Guvernului nr. 1.344/2007
privind normele de organizare si functionare
a comisiilor de disciplina
HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare
si functionare a comisiilor de disciplina, cu
modificarile si completarile ulterioare
Lege nr. 554/2004 Legea contenciosului adminis-
trativ, cu modificarile si completarile ulterioare
Lege nr. 7/2004 (r1) privind Codul de conduita a
functionarilor publici, cu modificrile i
Metodologie privind organizarea si functionarea
ghiseului unic in cadrul serviciilor publice
comunitare locale de evidenta a persoanelor
Ordin nr. 37/2005 privind informatiile de interes
public si secretele de serviciu
Ordin nr. 4500/2008 pentru stabilirea unui cadru
unitar privind metodele de completare si
transmitere a datelor si informatiilor referi-
toare la respectarea normelor de conduita de
catre functionarii publici si la implementarea
procedurilor disciplinare
Autoritile centrale stabilesc cadrul general pentru
transparena administrativ i accesul la informaii, la
baza cruia se afl urmtoarele principii:
bugetele i documentele financiare, n special,
trebuie s fie disponibile publicului;
nu este necesar s existe un interes individual
anume n sau n legtur cu informaiile
pentru a accesa informaiile deinute de auto-
ritile locale, astfel c orice persoan intere-
sat poate solicita obinerea de informaii de
interes public;
exist termene stricte pentru rspunsurile
oficiale la solicitrile de informaii;
organele de control au acces deplin i imediat
la orice informaie pe care o solicit pentru a-
i ndeplinii sarcinile;
exist sanctiuni bine definite pentru faptele
care contravin legii referitoare la transparena
decizionala i la accesul la informaii de
interes public
se interzice clasificarea ca secrete de stat a
informatiilor, datelor sau documentelor n
scopul ascunderii ncalcarilor legii, erorilor
administrative, limitarii accesului la
informatiile de interes public, restrngerii
ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei
persoane sau lezarii altor interese legitime,
precum si pentru favorizarea ori acoperirea
eludarii legii sau obstructionarea justitiei.
Informatiile cu privire la datele personale ale
cetateanului pot deveni informatii de interes
public numai in masura in care afecteaza capa-
citatea de exercitare a unei functii publice.
Informatiile publice de interes personal nu
pot fi transferate intre autoritatile publice
decat in temeiul unei obligatii legale ori cu
acordul prealabil in scris al persoanei care are
acces la acele informatii
Accesul la informatiile de interes public este
gratuit.
In cazul in care solicitarea nu se incadreaza in
competentele institutiei sau autoritatii publi-
ce, in termen de 5 zile de la primire structurile
sau persoanele responsabile de informarea
publica directa transmit solicitarea catre
institutiile sau autoritatile competente si
informeaza solicitantul despre aceasta.
accesul public la evidenele i obinerea
documentelor i a copiilor nu face obiectul
unor onorarii ridicate; n orice caz, autori-
tile locale nu ncearc s obin un venit mai
mare din aceste onorarii dect cheltuielile
necesare asigurrii accesului public la
evidene i acoperirea costurilor acestor copii.
Costul serviciilor de copiere va fi suportat de
solicitant
Structurile sau persoanele responsabile de
informarea publica directa tin evidenta
raspunsurilor si a chitantelor remise de
solicitanti privind plata costurilor de copiere a
materialelor solicitate
Pentru accesul publicului la informatiile de
interes public difuzate din oficiu, la sediul
fiecarei institutii sau autoritati publice se vor
organiza in cadrul compartimentelor de
informare si relatii publice i puncte de
informare-documentare
Capitolul 5
Iniiative model referitoare la
transparen, accesul la informaii
i procedurile administrative
Acest capitol reprezint o culegere de norme referitoare la transparen, accesul la
informaii i procedurile administrative identificate n cadrul analizei efectuate asupra
subiectelor de etic public la nivel local. Pentru a fi o practic precis i concis, similar
Modelului de iniiative al Consiliului Europei, acesta a fost conceput n funcie de capitolele
i structura manualului mai sus menionat.
1. Transparena i accesul la informaii
La nivelul Administratiei Prezidentiale,
aparatului de lucru al Camerei Deputatilor si
al Senatului, aparatului de lucru al Guver-
nului, al ministerelor, al celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale,
sediilor centrale ale regiilor autonome si al
altor institutii publice centrale, precum si la
nivelul autoritatilor administrative autono-
me, prefecturilor, consiliilor judetene si
consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si
sectoarelor municipiului Bucuresti, structu-
rile organizatorice existente de comunicare
vor fi reorganizate in compartimente de
informare si relatii publice si vor include in
mod obligatoriu cel putin un birou (o struc-
tura) de informare publica si un birou (o
structura) de relatii cu presa.
Accesul la informatiile de interes public
comunicate din oficiu se realizeaza prin:
a) afisare la sediul autoritatii sau institutiei
publice ori prin publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei sau in mijloacele de
informare in masa, in publicatii proprii,
precum si in pagina de Internet proprie;
b) consultare la sediul autoritatii sau insti-
tutiei publice, in punctele de informare-
documentare, in spatii special destinate
acestui scop.
Afisarea la sediul autoritatii sau institutiei
publice este, in cazul tuturor autoritatilor si
institutiilor publice, modalitatea minima
obligatorie de difuzare a informatiilor de
interes public comunicate din oficiu.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia
sa informeze in timp util mijloacele de
informare in masa asupra conferintelor de
presa sau oricaror alte actiuni publice
organizate de acestea.
Autoritatile si institutiile publice nu pot
interzice in niciun fel accesul mijloacelor de
informare in masa la actiunile publice
organizate de acestea.
Autoritatile publice care sunt obligate prin
legea proprie de organizare si functionare sa
desfasoare activitati specifice in prezenta
publicului, sunt obligate sa permita accesul
presei la acele activitati, in difuzarea
materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se
tina seama doar de deontologia profesionala.
Avocatul Poporului
se poate adresa autoritatilor publice, solici-
tandu-le informatii, documente sau acte in
legatura cu plangerile primite de la cetatenii
vatamati in drepturile si libertatile lor de catre
autoritatile administratiei publice
autoritatile publice sunt obligate sa comunice
si sa puna la dispozitia institutiei avocatului
poporului, informatiile si documentele
solicitate, acordandu-i sprijinul necesar
cere autoritatii publice in cauza in situatia in
care constata incalcarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti sa ia masuri in vederea
inlaturarii ilegalitatilor, repararii pagubelor si
repunerii persoanei lezate in drepturile sale
informeaza petitionarul cu privire la faptele
sau actele ce i-au fost sesizate si solutionarea
acestora
se poate sesiza si din oficiu atunci cand afla pe
orice alta cale ca au fost incalcate drepturi sau
libertati cetatenesti de catre o autoritate a
administratiei publice
sesizeaz instanele competente de contencios
administrativ n situaia n care apreciaz c
ilegalitatea actului sau refuzul autoritilor
administrative de a-i realiza atribuiile
conform legislaiei n vigoare
Prefectul
poate cere reanalizarea actului n vederea
modificarii sau revocarii acestuia, n situaia
n care constata existenta unui act adminis-
trativ nelegal, emis de consiliul judetean sau
local, ori de primar, n calitatea sa de nalt
funcionar public numit de primul ministru,
fiind reprezentantul Guvernului la nivel local
poate solicita institutiilor publice, dar si
asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica,
documentatii, date si informatii, pe care
acestea din urma sunt obligate sa le furnizeze
cu celeritate si gratuit
asigura prin compartimentul de specialitate
relatia cu mass-media si aplicarea prevede-
rilor legale privind liberul acces la informatiile
de interes public
solutioneaza cereri, petitii sau sesizari ale
cetatenilor
este obligat sa prevada un program de audiente
pentru cetateni
este obligat sa elibereze extrase sau copii de pe
acte din arhiva institutiei prefectului,
exceptandu-le pe cele care contin informatii
clasificate ca secrete de stat sau de serviciu
ordinele cu caracter normativ emise de
prefect se publica si devin executorii doar
dupa ce au fost aduse la cunostinta publica
ordinele cu caracter individual emise de
prefect devin executorii de la data la care au
fost comunicate persoanelor interesate
trebuie sa comunice ordinele emise catre
conducatorii institutiilor publice ierarhice
superioare serviciului public deconcentrat
atac direct n contencios administrativ actele
emise de autoritile publice locale, dac le
consider nelegale
trebuie s ndeplineasc urmtoarele obligaii
destinate asigurrii bunei funcionri a
ghieului unic:
a) s coopereze cu consiliile locale i s ofere
sprijin, n limitele competenelor, pentru
asigurarea desfurrii n condiii optime a
activitilor de ghieu unic;
b) s pun la dispoziia serviciilor publice
comunitare locale de eviden a persoa-
nelor toate informaiile necesare pentru
informarea publicului i a funcionarilor
care i desfoar activitatea n cadrul
ghieului unic, cu privire la competenele
autoritilor abilitate s elibereze respecti-
vele documente;
c) s verifice prin personalul propriu anume
desemnat, precum i pe baza sesizrilor
primite ndeplinirea condiiilor prevzute de
legislaie i, dup caz, s semnaleze consiliilor
locale eventualele deficiene constatate cu
privire la ndeplinirea acestor condiii;
d) s sprijine, n limitele competenelor proprii,
autoritile administraiei publice locale
pentru eliminarea deficienelor constatate,
precum i a celor constatate pentru elimi-
narea crora solicit sprijinul;
e) s ofere asisten de specialitate serviciilor
publice comunitare locale de eviden a per-
soanelor prin personal anume desemnat
care s participe la activitile desfurate
n cadrul ghieului unic;
f) s sprijine, la cerere, personalul care i
desfoar activitatea n cadrul ghieului
unic, n rezolvarea unor situaii deosebite,
identificate cu ocazia primirii cererilor sau
a eliberrii documentelor;
g) s organizeze ntlniri la nivel de specialiti
n domeniile specifice, destinate pentru
informarea reciproc n legtur cu
problemele identificate n ndeplinirea
atribuiilor proprii i a celor care presupun
colaborarea dintre acetia.
Ministerul Public
sesizeaz instanele competente de contencios
administrativ n situaia n care apreciaz c
nclcrile drepturilor, libertilor i
intereselor legitime ale persoanelor sunt
cauzate de unele acte administrative
unilaterale individuale emise de autoriti
administrative printr-un exces de putere
se sesizeaz din oficiu atunci cnd constat c
prin emiterea unui act administrativ normativ
se vatm un interes legitim public
Autoritile centrale ncurajeaz i sprijin
eforturile autoritilor locale de a mbunti
transparena n administraia local.
Sistemul Electronic Naional, ca sistem
informatic de utilitate public, n scopul
asigurrii accesului la informaii publice i
furnizrii de servicii publice informatizate
ctre persoane fizice i juridice, faciliteaz
urmtoarele servicii prin intermediul
mijloacelor electronice:
declararea, notificarea i efectuarea de pli
prin intermediul mijloacelor electronice
privind taxele i impozitele datorate de
ctre persoane fizice i juridice la bugetele
locale;
servicii de cutare a unui loc de munc prin
intermediul ageniilor de ocupare a forei de
munc;
servicii privind obinerea de autorizaii sau
certificate;
servicii privind obinerea de licene de
funcionare;
servicii privind obinerea de permise legate
de mediu;
servicii privind achiziiile publice efectuate
prin mijloace electronice (Orice autoritate
contractanta, astfel cum este definita prin
lege, are obligatia sa puna la dispozitia
persoanei fizice sau juridice interesate,
contractele de achizitii publice);
servicii de consultare a Monitorului Oficial
al Romniei.
Autoritile locale stabilesc norme clare referi-
toare la transparen i accesul la informaii, dup
cum urmeaz:
activitatea autoritatilor locale se bazeaza
printre altele si pe principiul transparenei i a
liberului acces la informatiile de interes
public; precum i pe principiul orientrii catre
cetatean
transparena administrativ este prevzut ca
fiind un principiu nu numai pentru relaiile
ntre administraie i cetean, dar i pentru
standardele de conduit profesional a
funcionarilor publici;
autoritile locale informeaz cetenii despre
msurile adoptate ;
La nivelul structurilor descentralizate ale
autoritatilor si institutiilor publice centrale se
vor organiza birouri de informare si relatii
publice, iar atributiile pe linia relatiei cu presa
si a informarii directe a persoanelor vor fi
indeplinite distinct de persoane special
desemnate in acest scop
La nivelul comunelor atributiile pe linia relatiei
cu presa si a informarii directe a persoanelor
pot fi indeplinite de o persoana special
desemnata in acest scop de consiliul local.
Autoritile locale stabilesc liste cu propriile
informaii considerate a fi de interes public,
pe care le public din oficiu
Autortiile locale stabilesc lista cu propriile
informaii clasificate drept informaii secrete
de stat, secrete de serviciu, stabilind diferite
nivele de secretizare a acestora, dar fr a
ngrdi liberul acces al persoanei la
informaiile de interes public
pe ct posibil, informaia public este disponi-
bil pe Internet; orice autoritate sau instituie
public trebuie s aib o pagin proprie de
internet;
informatiile furnizate din oficiu privesc
aspectele legate de structura organizatorica si
de aspectele financiare ale autoritatii publice,
existand obligatia fiecarei institutii publice de
a le publica si actualiza anual intr-un buletin
informativ
Autoritatile publice locale sunt obligate sa dea
din oficiu publicitatii un raport periodic de
activitate, cel putin anual, care se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a
pentru asigurarea accesului mijloacelor de
informare n mas la informaiile de interes
public, autoritile i instituiile publice au
obligaia s desemneze un purttor de cuvnt,
de regul din cadrul compartimentelor de
informare i relaii publice.
arhivele i dosarele administrative sunt
pstrate astfel nct s fie facilitat accesul
public la ele, alocndu-se un personal
suficient pentru aceast activitate;
exist limitri justificate de nevoia de a proteja
datele personale anumitor persoane sau
organe (alte organe locale, avocatul poporului,
presa) se asigur accesul special la informaii;
exist penaliti disciplinare pentru nclcarea
normelor referitoare la transparena decizional
edinele organelor locale alese se desfoar
n public; n acest caz, documentele i
informaiile referitoare la procedurile i
deciziile acestora sunt disponibile publicului,
cu excepia cazului cnd situaii excepionale
cer protecia datelor personale sau confi-
denialitate;
In unitatile administrativ-teritoriale in care o
minoritate nationala detine o pondere de cel
putin 20% din numarul populatiei, informa-
tiile ce se comunica din oficiu se vor difuza si
in limba minoritatii respective.
n cadrul serviciilor publice comunitare locale
de eviden a persoanelor se organizeaz
Ghieul unic care trebuie s funcioneze n
fiecare comun, ora sau municipiu n care
sunt constituite aceste servicii.
Modul de organizare i funcionare a
ghieului unic se stabilete de ctre consiliile
locale n a cror subordine sunt constituite
servicii publice comunitare locale de eviden
a persoanelor
Autoritile administraiei publice locale
trebuie s mediatizeze prin toate mijloacele de
care dispun existena ghieelor unice, atri-
buiile acestora, adresele la care funcioneaz
i programul de lucru cu publicul.
funcionarilor publici din
administraia public local
respect dreptul la accesul la informaii ofi-
ciale i nu ncearc s rein informaii, care ar
putea sau ar trebui s fie fcute publice;
trateaz, n mod corespunztor, respectnd
principiul confidenialitii, toate informaiile
i documentele obinute n cadrul ndeplinirii
sau n legtur cu ndeplinirea sarcinilor i nu
trebuie s abuzeze de acestea;
nu ncearc s acceseze informaii pe care nu
s-ar cuveni s le dein;
nu distribuie informaiile despre care tiu sau
au motive rezonabile s presupun c sunt
false sau eronate
nu divulg acele informaii care nu sunt
considerate a fi de interes public, dar la care
au acces prin natura funciei pe care o ocup
nu limiteaz libertatea persoanelor de a avea
acces la informaiile de interes public
respect termenele prevzute de lege pentru a
rspunde la solicitrile de interes public
nu pot refuza explicit sau tacit librul acces la
informaiile de interes public, dect sub
sanciunea disciplinar care se aplic pentru
respectiva abatere
permit accesul liberul acces al persoanelor
care doresc s participe la edinele publice, n
limitele capacitii maxime a slilor special
alocate pentru acele evenimente
rezolv strict petiiile repartizate de superiorii
ierarhici i nu primesc spre soluionare
lucrri, direct de la peteni
nu insist, nu fac promisiuni sau presiuni n
scopul soluionrii ntr-un anumit mod al
respectivei petiii
urmresc soluionarea i redactarea n termen
a rspunsului la petiii
nerespectarea termenelor legale sau refuzul
nejustificat de rezolvare a cererii i, implicit de
neaplicare a legii liberului acces la informaiile
de interes public se pedepseste, fiind ncadrat
ca abatere disciplinar i care astfel angajeaz
rspunderea funcionarului public
daca refuzul sau informaia vor fi comunicate,
dar cu depirea termenelor legale, cel vinovat
de ntrziere nu poate fi absolvit de rspun-
derea disciplinar
functionarul public care ingradeste exerci-
tarea completa a drepturilor prevazute de lege
de catre cetateni poate fi sanctionat;
Autoritile centrale stabilesc cadrul general pentru
procedurile administrative, dup cum urmeaz:
asigur persoanelor, la cererea acestora,
accesul la informatiile de interes public
solicitate in scris sau verbal.
rspund in scris la solicitarea informatiilor de
interes public in termen de 10 zile sau, dupa
caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea
solicitarii, in functie de dificultatea, comple-
xitatea, volumul lucrarilor documentare si de
urgenta solicitarii. In cazul in care durata nece-
sara pentru identificarea si difuzarea infor-
matiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul
va fi comunicat solicitantului in maximum 30
de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris
despre acest fapt in termen de 10 zile.
Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se
motiveaza si se comunica in termen de 5 zile
de la primirea petitiilor.
Informatiile de interes public solicitate verbal
se comunica in cadrul unui program minim
stabilit de conducerea autoritatii, care va fi
afisat la sediul acesteia si care se va desfasura
in mod obligatoriu in timpul functionarii
institutiei, incluzand si o zi pe saptamana,
dupa programul de functionare.
Informatiile de interes public solicitate verbal
de catre mijloacele de informare in masa vor
fi comunicate, de regula, imediat sau in cel
mult 24 de ore.
organizeaz periodic, de regula o data pe luna,
conferinte de presa pentru aducerea la
cunostinta a informatiilor de interes public.
In cadrul conferintelor de presa autoritatile
publice sunt obligate sa raspunda cu privire la
orice informatii de interes public.
acord fara discriminare acreditare ziaristilor si
reprezentantilor mijloacelor de informare in
masa. (Acreditarea se acorda la cerere, in termen
de doua zile de la inregistrarea acesteia.)
Autoritatile si institutiile publice au obligatia
sa puna la dispozitia persoanelor interesate
contractele de privatizare incheiate dupa
intrarea in vigoare a prezentei legi, prin
consultarea la sediul acestora.
Procedura aprobarii tacite ca modalitate
alternativa de emitere sau reinnoire a autori-
zatiilor de catre autoritatile administratiei
publice se aplica tuturor autorizatiilor emise
de autoritatile administratiei publice, cu
exceptia celor emise in domeniul activitatilor
nucleare, a celor care privesc regimul armelor
de foc, munitiilor si explozibililor, regimul
drogurilor si precursorilor, precum si a
autorizatiilor din domeniul sigurantei natio-
nale procedurilor de emitere a autorizatiilor;
procedurilor de reinnoire a autorizatiilor;
procedurilor de reautorizare ca urmare a
expirarii termenului de suspendare a
autorizatiilor sau a indeplinirii masurilor
stabilite de organele de control competente.
autoritatile administratiei publice sunt obli-
gate sa solutioneze cererea de autorizare in
termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
Autoritatile administratiei publice care au
competenta de a emite autorizatii au obligatia
de a afisa la sediul acestora sau pe pagina
proprie de Internet, pentru fiecare tip de
autorizatie, cererile tip ce trebuie completate
sau actele necesare in vederea respectarii
acestei proceduri
Raspunsul negativ al autoritatii administratiei
publice competente, in termenul prevazut de
lege pentru emiterea autorizatiei, nu echiva-
leaza cu aprobarea tacita
In cazul in care constata o neregularitate a
documentatiei depuse, autoritatea adminis-
tratiei publice va notifica acest fapt solicitan-
tului autorizatiei cu cel putin 10 zile inainte de
expirarea termenului prevazut de lege pentru
emiterea respectivei autorizatii, daca acest
termen este mai mare de 15 zile, sau cu cel
2. Procedurile administrative
putin 5 zile inainte de expirarea termenului
prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei,
daca acest termen este mai mic de 15 zile.
Autoritatea administratiei publice va preciza
totodata si modul de remediere a neregula-
ritatii constatate.
Dupa expirarea termenului stabilit de lege
pentru emiterea autorizatiei si in lipsa unei
comunicari scrise din partea autoritatii admi-
nistratiei publice, solicitantul poate desfasura
activitatea, presta serviciul sau exercita
profesia pentru care s-a solicitat autorizarea.
n cazul n care autoritatea administratiei
publice respectiva nu raspunde sau refuza sa
elibereze documentul oficial solicitat prin care
se permite desfasurarea unei activitati, presta-
rea unui serviciu sau exercitarea unei profesii,
solicitantul se poate adresa instantei judecato-
resti potrivit procedurii aprobarii tacite
In cazul in care instanta constata indeplinirea
conditiilor privind aprobarea tacita, pronunta
o hotarare prin care obliga autoritatea
administratiei publice sa elibereze documen-
tul oficial prin care se permite solicitantului sa
desfasoare o anumita activitate, sa presteze un
serviciu sau sa exercite o profesie.
daca autoritatea administratiei publice nu
respecta hotarrea judecatoreasca, trebuie s
plteasc o amend judiciar prin conduca-
torul acesteia, reprezentnd 20% din salariul
minim net pe economie pentru fiecare zi de
ntrziere,
In cazul in care, dupa obtinerea documen-
tului oficial prin care se permite desfasurarea
unei activitati, prestarea unui serviciu sau
exercitarea unei profesii, autoritatea adminis-
tratiei publice constata neindeplinirea unor
conditii importante prevazute pentru elibera-
rea autorizatiei, nu va putea anula documentul,
ci va notifica titularului, in cel mult 3 luni de la
data expirarii termenului legal pentru emiterea
autorizatiei, neregularitatile constatate, modul
de remediere a tuturor deficientelor identi-
ficate, precum si termenul in care titularul
trebuie sa respecte aceasta obligatie. (Acest
termen nu poate fi mai mic de 30 de zile.)
Autoritatea administratiei publice va anula
documentul oficial prin care se permite
desfasurarea unei activitati, prestarea unui
serviciu sau exercitarea unei profesii, acordat
potrivit procedurii aprobrii tacite, in cazul in
care constata neindeplinirea unor conditii
care aduc o grava atingere interesului public,
sigurantei nationale, ordinii sau sanatatii
publice si care nu pot fi remediate sau in cazul
in care deficientele identificate nu au fost
remediate in termenul stabilit de legislaia n
vigoare
Impotriva actului administrativ prin care se
anuleaza documentul oficial titularul se poate
adresa instantei de contencios administrativ
competente.
Autoritatile administratiei publice competente
au obligatia de a controla modul de desfasu-
rare a activitatilor efectuate pe baza aprobarii
tacite si de a lua masurile legale ce se impun
n mod excepional, Guvernul poate stabili, la
propunerea motivata a fiecarei autoritati a
administratiei publice interesate, derogri de
la aplicarea procedurii aprobarii tacite
Autoritile locale stabilesc standarde pentru
procedurile administrative la nivelul fiecrei
municipaliti, avnd la baz urmtoarele norme:
Desemnarea unei persoane din cadrul institu-
iei, responsabil pentru relaia cu societatea
civil, care s primeasc propunerile,
sugestiile i opiniile persoanelor interessate cu
privire la proiectul de act normativ propus.
Anunul referitor la elaborarea unui proiect de
act normativ va fi adus la cunotin publicului,
cu cel puin 30 de zile nainte spre analiz,
avizare i adoptare de ctre autoritile publice.
autoritatea sau instituia public iniiatoare,
are obligaia de a transmite anunul referitor
la elaborarea unui proiect de act normativ cu
relevan asupra mediului de afaceri ctre
asociaiile de afaceri i altor asociaii legal
constituite, pe domenii specifice de activitate
autoritatea public este obligat s decid
organizarea unei ntlniri n care s se dezbat
public proiectul de act normativ iniiat, dac
acest lucru a fost cerut n scris de ctre o
asociaie legal constituit sau de ctre o alt
autoritate public.
anunarea edinelor ordinare sau extraor-
dinare ale consiliului local consiliului
judetean prin afiare la sediu pe panouri
informative, prin mass media, prin web site-
urile Primriei sau Consiliului Local. Ordinea
de zi a edinei Consiliului Local se aduce la
cunotina locuitorilor comunei sau oraului
prin mass media sau prin orice alt mijloc de
publicitate.
edinele Consiliului Local sunt publice, cu
excepia cazurilor n care consilierii decid, cu
majoritate de voturi, ca acestea s se desf-
oare cu uile nchise. Se discut ntotdeauna
n edin public probleme viznd: bugetul
local, administrarea domeniului public i privat,
participarea la programe de dezvoltare, organi-
zarea i dezvoltarea urbanistic a teritoriului,
asociarea sau cooperarea cu ale autoriti
publice, organizaii neguvernamentale i
persoane juridice romne sau strine.
edinele Consiliului Local sunt publice, cu
excepia cazurilor n care consilierii locali decid,
cu majoritate de voturi, ca acestea s se
desfoare cu uile nchise. Minuta edinei
publice, incluznd i votul fiecrui membru, cu
excepia cazurilor n care s-a votat prin vot
secret, va fi afiat la sediul propriu i publicat
n site-ul propriu.
la lucrrile consiliului pot asista i lua parte,
fr drept de vot, alte autoriti publice locale
(preedinte sau reprezentant al consiliului
judeean etc.) sau centrale (parlamentari,
membri ai Guvernului, secretari sau subsecre-
tari de stat), funcionari publici (prefect, efii
serviciilor publice descentralizate de la nivel
local, judeean etc) sau persoane invitate de
primar.
punctele de vedere exprimate n cadrul edin-
elor publice de invitatii sau de persoanele
care particip din proprie iniiativ, au
valoare de recomandare, iar autoritatea
public n cauz trebuie s analizeze toate
recomandrile referitoare la proiectul de act
normativ n discuie.
autoritile publice sunt obligate s elaboreze
i s arhiveze minutele edintelor publice.
Atunci cnd se consider necesar, edinele
publice pot fi nregistrate. nregistrrile edin-
elor publice vor fi fcute publice, la cerere.
n cazul reglementrii unei situaii care, din
cauza circumstanelor sale excepionale,
impune adoptarea de soluii imediate, n
vederea evitrii unei grave atingeri aduse inte-
resului public, proiectele de acte normative se
supun adoptrii n procedura de urgen.
autoritile publice sunt obligate s ntoc-
measc i s fac public un raport anual privind
transparena decizional, care va fi fcut public
n site-ul propriu, prin afiare la sediul propriu
ntr-un spaiu accesibil publicului sau prin
prezentare n edin public.
cnd se iniiaz o procedur administrativ, se
specific departamentul responsabil, se co-
munic sau se fac cunoscute numele, funcia
i adresa administrativ ale persoanelor de
contact din respectivul compartiment, iar
aceste informaii sunt rimise prilor
interesate, la nceputul procedurii i n orice
coresponden ulterioar cu aceste persoane;
nerespectarea termenelor d natere la
reparaii administrative i sau n instan i la
rspunderea civil a serviciilor administrative;
instituia/autoritatea public nu va fi scutit
de obligaia de a plti solicitantului daune
morale i/sau materiale pentru vtmarea
produs prin nclcarea legii.
autoritile locale garanteaz pstrarea
evidenelor astfel nct acestea s fie uor
accesibile i utilizabile de ctre public i
organele de cercetare;
administraia public local
conductorul autoritii publice va desemna o
persoan din cadrul instituiei, responsabil
pentru relaia cu societatea civil, care s
primeasc propunerile, sugestiile i opiniile
persoanelor interesate cu privire la proiectul
de act normativ iniiat de respectiva autoritate
public.
consilierii sunt obligai ca, n indeplinirea
mandatului, s organizeze periodic ntlniri
cu cetenii i s acorde audiene.
fiecare consilier este obligat s prezinte un
raport anual de activitate, care va fi fcut
public prin grija secretarului.
primarii i viceprimarii sunt obligai s nu
emit un act administrativ sau s nu ncheie
un act juridic ori s nu emit o dispoziie, n
exercitarea funciei, care produce vreun folos
material pentru sine, pentru soul sau rudele
sale de gradul I.
Actele administrative emise sau actele juridice
ncheiate ori dispoziiile emise cu nclcarea
prevedilor de mai sus sunt lovite de nulitate
absolut.
Dac n urma controlului asupra legalitii
actelor juridice ncheiate sau emise de aceste
persoane rezult c alesul local a realizat
foloase materiale, prefectul dispune, dup caz,
sesizarea organelor de urmrire penal sau a
comisiilor competente de cercetare a averii
pentru declararea i controlul averilor
Totodat orice persoan interesat poate
sesiza, n scris, prefectul, n legtur cu faptele
prevzute mai sus
Persoana care se consider vtmat ntr-un
drept al su sau ntr-un interes legitim ca
urmare a existenei unui conflict de interese,
se poate adresa instanei de judecat
competente, potrivit legii, n funcie de natura
actului emis sau ncheiat.
persoanele care exercit o funcie public,
indiferent de modul n care au fost investite,
n cadrul autoritilor publice sau institu-
iilor, fiind n msura de a participa la luarea
deciziilor sau de a le influena, n cadrul
serviciilor publice, au obligaia s declare, n
termen de 30 de zile de la primire, orice
donaie direct ori indirect sau daruri
primite n legtur cu exercitarea funciilor
sau atribuiilor lor, cu excepia celor care au o
valoare simbolic.
funcionarii publici nu trebuie s solicite ori
s accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaii
sau orice alt avantaj, care le sunt destinate
personal, familiei, prinilor, prietenilor ori
persoanelor cu care au avut relaii de afaceri
sau de natur politic, care le pot influena
imparialitatea n exercitarea funciilor
publice deinute ori pot constitui o recom-
pens n raport cu aceste funcii.
fapta functionarului din vina caruia autori-
tatea administratiei publice nu a raspuns in
termenul stabilit de lege, aplicandu-se
procedura aprobarii tacite pentru acordarea
sau reinnoirea unei autorizatii se
sanctioneaza, putand angaja raspunederea
materiala, civila sau penala a functionarului
Fapta functionarului public care, avand
cunostinta de solicitarea de autorizare si de
documentatia acesteia, cu buna stiinta nu
solutioneaza cererea in termenul prevazut de
lege si face sa intervina prezumtia legala a
aprobarii tacite constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
se interzice persoanelor care exercit o
demnitate public sau o funcie public
folosirea sau exploatarea direct sau indirect
a informaiilor care nu sunt publice, obinute
n legtur cu exercitarea atribuiilor, n
scopul obinerii de avantaje pentru ei sau
pentru alii.
se instituie obligaia declarrii averii pentru
persoane cu funcii de conducere i de control
i pentru funcionarii publici, precum i
procedura controlului averilor acestora n cazul
n care exist dovezi certe c anumite bunuri ori
valori nu au fost dobndite n mod licit.
persoanele de mai sus au obligaia ca, anual,
s i actualizeze declaraia de avere. Acestea
depun o declaraie de interese, pe propria
rspundere, cu privire la funciile i
activitile pe care le desfoar, cu excepia
celor legate de mandatul sau funcia public
pe care o exercit.
funciile i activitile care se includ n
declaraia de interese sunt:
funciile deinute n cadrul unor asociaii,
fundaii sau alte organizaii neguverna-
mentale ori partide politice;
activitile profesionale remunerate;
calitatea de acionar sau asociat la societi
comerciale, inclusiv bnci sau alte insti-
tuii de credit, societi de asigurare i
financiare.
aceste persoane vor actualiza declaraiile de
interese ori de cte ori intervin schimbri.
Numele persoanelor care, n mod nejustificat,
nu depun declaraia de interese in conformitate
cu legislatia in vigoare, se public pe paginile de
Internet ale institutiilor in care isi desfasoara
activitatea profesionala in mod curent.
cetenii pot ataca n instan autoritatea
public, prin contencios administrativ, daca
aceasta le lezeaz drepturile prevzute de lege,
iar n caz de refuz sau ntrziere nejustificat,
pot face reclamaie administrativ.
dac reclamaia administrativ rmne fr
efect, se adreseaz o plngere tribunalului.
mpotriva hotrrii tribunalului, se poate face
recurs la Curtea de apel
Evidenta declaraiilor de interese se consem-
neaz ntr-un registru special, denumit
Registrul declaraiilor de interese, al crui
model se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Bibliografie orientativa
Legislatie:
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, cu modificarile
si completarile ulterioare
Norma Metodologica de aplicare a legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informatiile
de interes public
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizio-
nala in administratia publica, cu modificarile
si completarile ulterioare
OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobarii
tacite, cu modificarile si completarile
ulterioare
Legea nr. 281/2006 privind administratia publica
locala, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului,
cu modificarile si completarile ulterioare
OUG nr.179/2005 pentru modificarea si
comletarea legii nr.340/2004 privind institutia
prefectului
HG nr.1844/2004 privind aparatul de specialitate
al prefectului
Legea nr.35/1997 privind institutia Avocatului
poporului si Regulamentul de organizare si
functionare a institutiei Avocatului Poporului
HG nr.246/2006 pentru aprobarea Strategiei
nationale privino accelerarea dezvoltarii
serviciilor comunitare de utilitari publice
Legea cadru a descentralizarii nr.195/2006
Program de masuri pentru combaterea
birocratiei in activitatea de relatii cu publicul,
Versiune actualizata la data de 09/12/2005
Strategia actualizata a Guvernului Romanici
privind accelerarea reformei in administratia
publica 2004-2006
Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru
asigurarea transparentei in exercitarea demni-
tatilor publice, a functiilor publice si in mediul
de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei,
Studii si analize:
Raport cu privire la integritatea si transparenta
administratiei publice locale Asociatia Pro
Democratia Transparency International si
TransForma, Septembrie 2004, Bucuresti,
p98-104
Cum implicam cetatenii in procesul de adoptare
a deciziilor publice Ghidul functionarului
din administratia publica locala, Asociatia Pro
Democratia Club Brasov, Aprilie 2006, Brasov
Cadrul general
Exist un cadru legislativ pentru contractele de
achiziii publice prin care:
Se stabilesc principiile, acordurile-cadru
generale i procedurile pentru acordarea de
contracte;
Se promoveaz concurena ntre operatorii
economici, garanteaz tratamentul egal i
nediscriminatoriu al acestora; asigur
transparena i integritatea procesului de
achiziie public prin utilizarea eficient a
fondurilor publice prin aplicarea procedurilor
de atribuire, indiferent de naionalitate sau
ara n care este stabilit;
Se hotrsc procedurile de atribuire a
contractului de achiziie public n funcie de
valorile acestor contracte;
Se stabilesc criteriile care i descalific pe
posibilii furnizori: acestea pot include
conflictele de interese, neavnd o dimensiune
specificat, o lips a credibilitii financiare
sau a experienei n domeniul respectiv sau
nscrierea pe lista naional a societilor i
persoanelor descalificate;
Se stabilesc normele pentru asigurarea
confidenialitii i protejarea secretelor
comerciale i a proprietii intelectuale ale
ofertanilor la procedurile de achiziii.
Se stabilete un sistem electronic de licitaii
pentru achiziiile publice care funcioneaz la
nivel naional.
Se pregtesc i se distribuie cereri tip pentru
procedurile de achiziii, specificaii, contracte i
alte documente pentru uzul autoritilor locale;
Se asigur mijloacele tehnice i financiare
necesare publicrii listelor consolidate
cuprinznd persoanele i firmele penalizate
pentru nerespectarea normelor referitoare la
contractele publice;
Se ncurajeaz autoritile lcoale s aplice
noile tehnologii i n special mijloacele de
comunicare electronice, s publice procedu-
rile de achiziii prin: punerea la dispoziie a
acestor tehnologii noi, stabilirea platformelor
pentru tranzacii si cereri pentru licitaie i
asigurarea de cereri principale, ajutor finan-
ciar pentru autoritile locale care investesc n
tehnologii noi i i instruiesc personalul.
planifica achiziiile publice, aplica procedurile
de achiziii publice, atribuie contractul i
administreaz contractul
procesul de planificare a achiziiilor publice
necesare se realizeaz conform urmtoarelor
etape:
o identificarea necesitilor obiective la
nivelul autoritii contractante;
o analiza oportunitii satisfacerii fiecrei ne-
cesiti identificate i prioritizarea acestor
necesiti;
o identificarea procedurii de achiziie ce
urmeaz a fi aplicat;
o ntocmirea Programului anual al achizi-
iilor publice;
Capitolul 6
Iniiative model referitoare la relaiile
autoritii locale cu sectorul privat
Acest capitol prezint cea mai bun practic referitoare la relaiile autoritii locale cu
sectorul privat, identificat n cadrul analizei subiectelor de etic public la nivel local.
Autoritile centrale i locale ar trebui s selecteze practicile care ar putea fi utile situaiei
lor specifice.
1. Contractele de achizitii publice ncheiate de autoriti
pentru furnizarea de bunuri, servicii i lucrri publice
o obinerea tuturor aprobrilor necesare;
o stabilirea calendarului de lucru pentru
aplicarea fiecrei proceduri.
ndeplinesc urmtoarele activiti, dup stabi-
lirea procedurii care urmeaz a fi aplicat pentru
o anumit achiziie:
o elaborarea documentaiei de atribuire;
o constituirea comisiei de evaluare sau a
juriului;
o ntocmirea anunului/invitaiei de partici-
pare sau a anunului privind procedura i
transmiterea acestuia, spre publicare, dup
caz, n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
Sistemul Electronic de Achiziii Publice sau
n Monitorul Oficial al Romniei;
o primirea i evaluarea ofertelor;
o desemnarea ofertei ctigtoare.
Dup ce comisia de evaluare sau juriul a anali-
zat ofertele primite, aceasta/acesta atribuie
contractul ofertantului declarat ctigtor pe
baza propunerilor tehnice i financiare
cuprinse n respectiva ofert (prin aplicarea
unuia dintre cele dou criterii de atribuire
posibile, prevzute de legea cadru a achiziiilor:
oferta cea mai avantajoas din punct de vedere
economic sau preul cel mai sczut).
Atribuirea contractului se formalizeaz prin
ntocmirea i publicarea unui anun de
atribuire.
Cea mai mare parte a documentelor utilizate
n timpul aplicrii procedurii i atribuirii
contractului de achiziie public fac parte din
dosarul achiziiei publice, obligatoriu de
ntocmit de ctre autoritatea contractant, i
avnd caracter public.
mpotriva modului de derulare a procedurii
de achiziie public, orice persoan care se
consider vtmat ntr-un drept al su ori
ntr-un interes legitim, printr-un act al
autoritii contractante, cu nclcarea
dispoziiilor legale n materia achiziiilor
publice, are dreptul de a utiliza una dintre
cile de atac prevzute de lege (contestaia,
aciunea n instan).
Contestaia se trimite ctre Consiliul Naional
de Soluionare a Contestaiilor (CNSC),
organism cu activitate administrativ-jurisdic-
ional, care funcioneaz pe lng Autoritatea
Naional pentru Reglementarea i Monito-
rizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP).
Administrarea contractului presupune par-
curgerea anumitor etape de catre autoritatile
centrale:
o managementul obinerii rezultatelor scontate;
o managementul relaiilor dintre autoritatea
contractant i contractant;
o aspectele legale, financiare, contabile ale
administrrii contractului;
o utilizarea informaiilor din contract
pentru mbuntirea procesului de
achiziii publice.
Pe baza documentelor i informaiilor din
dosarele achiziiilor publice, autoritatea con-
tractant are obligaia de a completa un raport
anual privind contractele atribuite n anul
anterior, ce trebuie trimis ctre Autoritatea
Naional pentru Reglementarea i Moni-
torizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP), de
regul n format electronic, cel mai trziu pn
la data de 31 martie a fiecrui an
Dup finalizarea contractului, prestatorul de
servicii, executantul lucrrilor, respectiv
furnizorul produselor trebuie s pun la
dispoziia autoritii contractante un raport
privind execuia contractului. Pe baza acestui
raport, dar i pe baza celorlalte informaii
disponibile, autoritatea contractant poate s
fac o evaluare global a modului de execuie
(realizare) a contractului, respectiv a modului
n care au fost prestate serviciile, executate
lucrrile sau furnizate produsele.
stabilesc proceduri rapide i corecte pentru
rezolvarea plngerilor i apelurilor; pentru
soluonarea contestaiilor, partea care se
consider vtmat are dreptul s se adreseze
Consiliului Naional de Soluionare a
Contestaiilor.
n domeniul achiziiilor publice, exist trei
instituii centrale care asigur controlul
modului de aplicare a legislaiei:
o Curtea de Conturi, verific economicitatea,
eficacitatea i eficiena achiziiilor publice;
o ANRMAP, urmrind asigurarea unui
cadru de aplicare conform a legislaiei n
domeniul achiziiilor publice;
o Ministerul Finanelor Publice, realizeaz
verificarea aspectelor procedurale aferente
procesului de atribuire a contractelor care
intr sub incidena legislaiei privind atri-
buirea contractelor de achiziie public.
b. Msuri ale autoritilor locale:
Autoritile locale:
asigur documentaie complet i clar asupra
obiectivului contractului i asupra condiiilor
de licitare i selecie;
stabilesc un caiet de sarcini care cuprinde n
mod obligatoriu, specificaii tehnice (specifi-
caiile tehnice trebuie s permit oricrui
ofertant accesul egal la procedura de atribuire
i nu trebuie s aib ca efect introducerea
unor obstacole nejustificate de natur s
restrng concurena ntre operatorii economici)
fr a aduce atingere reglementarilor tehnice
naionale obligatorii, n msura n care aces-
tea sunt compatibile cu dreptul comunitar,
autoritatea contractant are obligaia de a
defini specificaiile tehnice;
stabilesc obiectivele procedurii de selecie:
calitatea, costul, timpul total, continuitatea,
riscurile, dezvoltarea durabil, protecia
locului de munc, protecia mediului ncon-
jurtor etc.;
stabilesc criterii de selecie precise, obiective,
cuantificabile i sigure, facilitnd pe ct
posibil atingerea obiectivelor specificate;
stabilesc n mod clar drepturile i obligaiile
altor pri contractante;
asigur suficient personal pentru organizarea
corect a procedurii de achiziie;
comunic ofertanilor descalificai motivele
descalificrii;
evalueaz licitaiile numai din perspectiva
obiectivelor specificate i a criteriilor de
selecie stabilite anterior;
afl prerea specialitilor i a prilor interesate
i ceea ce dorete publicul, nainte s lanseze
invitaia ofertanilor pentru contracte majore,
prin organizarea unei dezbateri publice n care
implic localnici, experi, oameni de afaceri i
reprezentani ai opoziiei municipale;
garanteaz c informaiile necesare
candidailor i potenialilor subcontractori ai
acestora sunt disponibile i analizate pe deplin
de ctre comisia de selecie;
ori de cte ori este posibil, utilizeaz
mijloacele electronice de comunicare pentru a
circula informaiile referitoare la contractele
publice; dosarul achiziiei publice are caracter
de document public;
au obligaia de a exclude din procedura
aplicat pentru atribuirea contractului de
achiziie public orice ofertant/ candidat
despre care are cunotin c, n ultimii 5 ani,
a fost condamnat prin hotrrea definitiv a
unei instane judectoreti, pentru participare
la activiti ale unei organizaii criminale,
pentru corupie, pentru fraud i/sau pentru
splare de bani;
administraia local
Aleii locali:
nu particip la organizarea invitaiilor de
licitaie i, in special, nu fac parte din consiliile
sau comisiile de selecie dac ei sau membrii
ai familiei lor au un interes personal n
acordarea contractului;
nu fac discriminri ntre ofertani, n special
n privina furnizrii de informaii referitoare
la invitaia la licitaie;
nu ncearc s influeneze membrii consiliilor
sau comisiilor de selecie n favoarea sau
mpotriva unuia sau mai multor ofertani;
refuz orice beneficii personale importante
(cadouri costisitoare, ospitalitate excesiv,
cltorie pltit etc.) oferite de firme sau
persoane care vor s ncheie contracte cu
instituii sau autoriti publice locale
raporteaz superiorilor acestora i/sau orga-
nului statutar de supraveghere orice neregul
in procedura de selecie;
fac tot posibilul s evite orice conflict de
interese i, dac apare un conflict de interese,
l menioneaz i se retrag din proceduri;
pot achizitiona un bun aflat in proprietatea
privata a statului sau a unitatilor adminis-
trativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile
legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
o cand a luat cunostinta, in cursul sau ca
urmare a indeplinirii atributiilor de servi-
ciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor
care urmeaza sa fie vandute;
o cand a participat, in exercitarea atributiilor
de serviciu, la organizarea vanzarii bunului
respectiv;
o cand poate influenta operatiunile de
vanzare sau cand a obtinut informatii la
care persoanele interesate de cumpararea
bunului nu au avut acces.
le este interzisa furnizarea informatiilor
referitoare la bunurile proprietate publica sau
privata a statului ori a unitatilor adminis-
trativ-teritoriale, supuse operatiunilor de
vanzare, concesionare sau inchiriere, in alte
conditii decat cele prevazute de lege.
sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatii
publice si private a statului si a unitatilor
administrativ-teritoriale, sa evite producerea
oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie
ca un bun proprietar.
au obligatia sa foloseasca timpul de lucru,
precum si bunurile apartinand autoritatii sau
institutiei publice numai pentru desfasurarea
activitatilor aferente functiei publice detinute.
trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit
atributiilor care le revin, folosirea utila si
eficienta a banilor publici, in conformitate cu
prevederile legale
Cadrul general
serviciile de utilitati publice sunt in responsa-
bilitatea autoritatilor administratiei publice
locale si se infiinteaza, se organizeaza si se
gestioneaza potrivit hotararilor adoptate de
autoritatile deliberative ale unitatilor admi-
nistrativ-teritoriale
lucrarile de infiintare, dezvoltare, reabilitare si
retehnologizare a sistemelor de utilitati publice,
precum si lucrarile de revizii, reparatii si
remediere a avariilor sunt lucrari de utilitate
publicadelegarea gestiunii unui serviciu de
utilitati publice se realizeaz atunci cnd o
unitate administrativ-teritoriala atribuie
unuia sau mai multor operatori titulari de
licenta, atat gestiunea propriu-zisa a unui ser-
viciu ori a unei activitati din sfera serviciilor
de utilitati publice a carui/carei raspundere o
are, cat si concesiunea infrastructurii tehnico-
edilitare aferente acestuia/acesteia;
delegarea gestiunii unui serviciu de utilitati
publice implica dreptul si obligatia operato-
rului de a administra si exploata sistemul de
utilitati publice aferent serviciului/activitatii
delegate.
delegarea gestiunii poate fi efectuata si de
asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu
obiect de activitate serviciile de utilitati
publice, in numele si pe seama unitatilor
administrativ-teritoriale membre, in baza
unui mandat special acordat de acestea;
Guvernul asigura realizarea politicii generale
a statului in domeniul serviciilor de utilitati
publice, in concordanta cu Programul de
guvernare si cu obiectivele Planului national
de dezvoltare economico-sociala a tarii, prin:
o aprobarea si actualizarea Strategiei natio-
nale privind serviciile comunitare de
utilitati publice;
o indrumarea autoritatilor administratiei
publice locale in vederea infiintarii,
organizarii, exploatarii si gestionarii eficiente
a serviciilor de utilitati publice, respectiv
pentru reabilitatea, modernizarea si dezvol-
tarea infrastructurii tehnico-edilitare a
localitatilor;
o acordarea garantiilor guvernamentale
pentru obtinerea creditelor interne si
externe necesare dezvoltarii infrastructurii
tehnico-edilitare de interes local sau
judetean;
o acordarea de transferuri de la bugetul de
stat pentru dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare de interes local, interco-
munitar sau judetean, cu respectarea prin-
cipiului subsidiaritatii si proportionalitatii.
Guvernul examineaza periodic starea servi-
ciilor de utilitati publice si stabileste masuri
pentru dezvoltarea durabila si cresterea
calitatii acestora, corespunzator cerintelor
utilizatorilor si nevoilor localitatilor, pe baza
unor strategii sectoriale specifice.
Guvernul sprijina autoritatile administratiei
publice locale prin masuri administrative,
legislative si economico-financiare, in scopul
dezvoltarii si imbunatatirii cantitative si calita-
tive a serviciilor de utilitati publice si al asigurarii
functionarii si exploatarii in conditii de
siguranta si eficienta economica a infrastructurii
tehnico-edilitare aferente acestora.
Ministerul Internelor si Reformei
Administrative
Exercita functia de analiza, sinteza, decizie,
coordonare, monitorizare si planificare la
nivel central pentru domeniul serviciilor
comunitare de utilitati publice, in calitate de
autoritate a administratiei publice centrale de
specialitate, avand urmatoarele atributii:
o elaboreaza si promoveaza Strategia natio-
nala a serviciilor comunitare de utilitati
publice;
o elaboreaza si promoveaza strategiile secto-
riale pe termen mediu si lung cu privire la
dezvoltarea serviciilor de utilitati publice si
a infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
o initiaza, elaboreaza si promoveaza proiecte
de legi, hotarari ale Guvernului si alte acte
normative pentru domeniul sau de activitate;
2. Delegarea serviciilor publice sectorului privat
o fundamenteaza, avizeaza si coordoneaza,
la nivel central, stabilirea prioritatilor in aloca-
rea resurselor financiare guvernamentale
pentru domeniul serviciilor,
o monitorizeaza, centralizeaza si evalueaza
realizarea indicatorilor de performanta
pentru serviciile comunitare de utilitati
publice;
o coordoneaza si monitorizeaza implementa-
rea programelor guvernamentale de investitii
in sectorul serviciilor de utilitati publice;
o elaboreaza politica de restructurare, reor-
ganizare si privatizare a operatorilor furni-
zori/prestatori infiintati de autoritatile
administratiei publice locale, prin consul-
tarea autoritatilor administratiei publice
locale;
o avizeaza proiectele de acte normative ela-
borate de alte autoritati ale administratiei
publice centrale ce au implicatii si
consecinte asupra activitatilor specifice
serviciilor de utilitati publice;
o initiaza si propune masuri pentru perfec-
tionarea cadrului legislativ si institutional
necesar intaririi capacitatii decizionale si
manageriale a autoritatilor administratiei
publice locale cu privire la infiintarea,
organizarea, coordonarea si controlul
functionarii serviciilor de utilitati publice,
precum si in ceea ce priveste administrarea
si exploatarea infrastructurii tehnico-
edilitare aferente;
o colaboreaza cu organizatii si autoritati
similare din alte tari si reprezinta
Guvernul in relatiile internationale pe linia
serviciilor de utilitati publice;
o colaboreaza cu autoritatile administratiei
publice centrale si locale care au atributii si
responsabilitati in domeniul serviciilor de
utilitati publice sau in legatura cu acestea;
o solicita informatii ministerelor, altor
autoritati ale administratiei publice
centrale si locale, precum si persoanelor
fizice sau juridice, cu privire la activitatile
specifice utilitatilor publice;
o furnizeaza informatii cu privire la
activitatile specifice serviciilor de utilitati
publice altor autoritati ale administratiei
publice centrale si locale.
Alte autoriti centrale:
A.N.R.S.C., A.N.R.E. si A.R.R. au calitatea de
autoritate de reglementare
A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare
competenta pentru urmatoarele servicii de
utilitati publice:
alimentarea cu apa;
canalizarea si epurarea apelor uzate;
colectarea, canalizarea si evacuarea apelor
pluviale;
producerea, transportul, distributia si furni-
zarea de energie termica in sistem centralizat,
salubrizarea localitatilor;
iluminatul public;
administrarea domeniului public si privat
al unitatilor administrativ-teritoriale;
transport public local, conform competen-
telor acordate prin legea speciala.
A.N.R.S.C., potrivit competentelor acordate
de legislatia in vigoare, elibereaza licente,
elaboreaza metodologii si regulamente-cadru
pentru domeniul serviciilor de utilitati
publice din sfera sa de reglementare si pentru
piata acestor servicii si monitorizeaza modul
de respectare si implementare a legislatiei
aplicabile acestor servicii.
Producerea energiei termice in cogenerare
este supusa licentierii, reglementarii si
controlului A.N.R.E.
A.R.R. este autoritatea de reglementare
competenta pentru serviciul de transport
public local si, potrivit competentelor
acordate de legislatia in vigoare, elaboreaza
metodologii si regulamente-cadru pentru
transportul public de persoane, acorda licente
de transport si monitorizeaza si controleaza
respectarea de catre operatori a acestei
legislatii, privind transporturile rutiere,
respectiv a conditiilor impuse prin licentele de
transport.
i ntemeiaz deciziile de delegare a serviciilor
publice urmrind numai interesul public i pe
baza datelor clare i sigure i n special pe baza
raporturilor cost/beneficiu pentru utilizatori
i contribuabili;
delegarea serviciilor nu trebuie s pun n
pericol drepturile i libertile fundamentale
ale persoanelor, garaniile juridice sau alte
principii de bun administraie (inclusiv
dreptul publicului de a fi consultat n legtur
cu subiectele care i preocup, nevoia de a
motiva deciziile i dreptul la apel).
decid durata contractelor de delegare a
serviciilor n legtur cu nevoia operatorilor
de a-i dezvolta politicile i a compensa inves-
tiiile, dar i cu nevoia de a-i ncuraja s-i
mbunteasc randamentul i astfel s
garanteze rennoirea contractului; (de obicei,
o perioad intre cinci i zece ani ar trebui s
satisfac ambele cerine;)
dup deciderea prii din costurile publice de
acoperit, finaneaz acea parte, n principal prin
colectri specifice sau despgubiri pentru
constrngeri de tip serviciu public (acoperirea
zonelor periferice, taxe i costuri reduse etc.);
identific orice subvenie ascuns (locaie
asigurat, concesiuni fiscale etc.), in seama de
aceasta la evaluarea de management i o
acord n temeiul deciziilor clare;
cu asistena autoritilor centrale, ncurajeaz
operatorii s-i mbunteasc randamentul
prin utilizarea de indicatori relevani siguri
(stabilirea de referine) pentru a face
comparaii cu ali operatori care lucreaz n
condiii similare i prin publicarea
rezultatelor, n special pe Internet;
fac publicitate criteriilor care stau la baza
deciziei de a delega un serviciu i a alegerii
operatorului i, de asemenea, rezultatelor
oricrei evaluri.
au competenta exclusiva in tot ceea ce priveste
infiintarea, organizarea, coordonarea, mo-
nitorizarea si controlul functionarii serviciilor
de utilitati publice, precum si in ceea ce
priveste crearea, dezvoltarea, modernizarea,
administrarea si exploatarea bunurilor
proprietate publica sau privata a unitatilor
administrativ-teritoriale, aferente sistemelor
de utilitati publice.
In exercitarea competentelor si atributiilor ce
le revin in sfera serviciilor de utilitati publice,
autoritatile administratiei publice locale
adopta hotarari
Raporturile juridice dintre autoritatile admi-
nistratiei publice locale si utilizatori, stabilite
pe baza prevederilor prezentei legi, sunt
raporturi juridice de natura administrativa,
supuse normelor juridice de drept public.
Autoritatile administratiei publice locale au
urmatoarele obligatii fata de utilizatorii
serviciilor de utilitati publice:
o sa asigure gestionarea si administrarea
serviciilor de utilitati publice pe criterii de
competitivitate si eficienta economica si
manageriala, avand ca obiectiv atingerea si
respectarea indicatorilor de performanta a
serviciului, stabiliti prin contractul de
delegare a gestiunii, respectiv prin hota-
rarea de dare in administrare, in cazul
gestiunii directe;
o sa elaboreze si sa aprobe strategii proprii in
vederea imbunatatirii si dezvoltarii servi-
ciilor de utilitati publice, utilizand principiul
planificarii strategice multianuale;
o sa promoveze dezvoltarea si/sau reabili-
tarea infrastructurii tehnico-edilitare afe-
rente sectorului serviciilor de utilitati
publice si programe de protectie a
mediului pentru activitatile si serviciile
poluante;
o sa adopte masuri in vederea asigurarii
finantarii infrastructurii tehnico-edilitare
aferente serviciilor;
o sa consulte asociatiile utilizatorilor in
vederea stabilirii politicilor si strategiilor
locale si a modalitatilor de organizare si
functionare a serviciilor;
o sa informeze periodic utilizatorii asupra
starii serviciilor de utilitati publice si
asupra politicilor de dezvoltare a acestora;
o sa medieze si sa solutioneze conflictele
dintre utilizatori si operatori, la cererea
uneia dintre parti;
o sa monitorizeze si sa controleze modul de
respectare a obligatiilor si responsabili-
tatilor asumate de operatori prin contrac-
tele de delegare a gestiunii cu privire la:
respectarea indicatorilor de performanta si
a nivelurilor serviciilor, ajustarea periodica
a tarifelor conform formulelor de ajustare
negociate la incheierea contractelor de
delegare a gestiunii, exploatarea eficienta si
in conditii de siguranta a sistemelor de
utilitati publice sau a altor bunuri aparti-
nand patrimoniului public si/sau privat al
unitatilor administrativ-teritoriale, afectate
serviciilor, asigurarea protectiei mediului si
a domeniului public, asigurarea protectiei
utilizatorilor
dreptul sa rezilieze unilateral contractele de
delegare a gestiunii serviciilor si sa organizeze
o noua procedura pentru delegarea gestiunii
acestora, daca constata si dovedesc nerespec-
tarea repetata de catre operatori a obligatiilor
contractuale si daca operatorii nu adopta
programe de masuri care sa respecte conditiile
contractuale si sa asigure atingerea, intr-un
interval de timp prestabilit, a parametrilor de
calitate asumati.
urmatoarele obligatii fata de operatorii
furnizori/prestatori ai serviciilor de utilitati
publice:
o sa asigure un tratament egal pentru toti
operatorii, indiferent de forma de pro-
prietate, de tara de origine, de organizarea
acestora si de modul de gestiune adoptat;
o sa asigure un mediu de afaceri concuren-
tial, transparent si loial;
o sa respecte angajamentele asumate fata de
operator prin hotararea de dare in admi-
nistrare a serviciului, respectiv prin clau-
zele contractuale stabilite prin contractul
de delegare a gestiunii serviciului;
o sa asigure resursele necesare finantarii
infrastructurii tehnico-edilitare aferente ser-
viciilor, corespunzator clauzelor contractuale;
o sa pastreze confidentialitatea datelor si
informatiilor economico-financiare privind
activitatea operatorilor, altele decat cele de
interes public.
a. Masuri ale autoritatilor centrale
Guvernul, prin Ministerul Economiei si
Finantelor, va elabora strategia in domeniul
investitiilor publice, pe baza propunerilor de
programe de investitii elaborate de ordo-
natorii principali de credite.
Ministerul Economiei si Finantelor este
imputernicit sa stabileasca continutul, forma
si informatiile referitoare la programele de
investitii necesare in procesul de elaborare a
bugetului.
Ministerul Economiei si Finantelor stabileste
prin norme metodologice criteriile de evaluare
si selectie a obiectivelor de investitii publice.
MEF va analiza programul de investitii din
punct de vedere al incadrarii in limitele de
cheltuieli stabilite, al respectarii criteriilor de
selectie si prioritizare si a esalonarii creditelor
bugetare in functie de durata de executie a
obiectivelor.
MEF coordoneaza monitorizarea intregului
program de investitii, scop in care va solicita
ordonatorilor principali de credite toate
informatiile necesare.
Ordonatorii principali de credite vor prezenta
anual programul de investitii publice, pe
clasificatia functionala.
Ordonatorii principali de credite vor
transmite pentru fiecare obiectiv de investitii
inclus in programul de investitii informatii
financiare si nefinanciare
Documentatiile tehnico-economice aferente
investitiilor publice ce se realizeaza pe baza de
credite externe contractate sau garantate de
stat, indiferent de valoarea acestora, se supun
aprobarii Guvernului.
Limitele valorice privind competentele de
aprobare a documentatiilor tehnico-econo-
mice ale obiectivelor de investitii noi se pot
modifica prin hotarare a Guvernului, in
functie de evolutia indicilor de preturi.
Documentatiile tehnico-economice aferente
obiectivelor de investitii noi care se
finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice
se aproba de catre Guvern, ordonatorii
principali sau alti ordonatori
Pe parcursul executiei bugetare ordonatorii
principali de credite vor urmari derularea
procesului investitional, in conformitate cu
dispozitiile prezentei legi, si vor intocmi
rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care
le vor transmite Ministerul Economiei si
Finantelor
In cazul in care, pe parcursul derularii
procesului investitional, apar probleme in
implementarea unui obiectiv, ordonatorul
principal de credite va consemna in raportul
de monitorizare cauza si masurile ce se impun
pentru remedierea acestui lucru.
In situatia in care, din motive obiective,
implementarea unui proiect de investitii nu se
poate realiza conform proiectiei bugetare,
ordonatorii principali de credite pot solicita
Ministerului Economiei si Finantelor, pana la
data de 31 octombrie, redistribuirea
fondurilor intre proiectele inscrise in
programul de investitii anexa la buget.
Ordonatorii principali de credite sunt
responsabili de realizarea obiectivelor de
investitii incluse in programele de investitii.
b. Masuri ale autoritatilor locale
Cheltuielile pentru investitii publice si alte
cheltuieli de investitii finantate din fonduri
publice locale se cuprind in proiectele de buget,
in baza programului de investitii publice al
fiecarei unitati administrativ-teritoriale, intoc-
mit de ordonatorii principali de credite, care se
prezinta si in sectiunea de dezvoltare, ca anexa
la bugetul initial si, respectiv, rectificat, si se
aproba de autoritatile deliberative.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale intocmesc anual programul de investitii
publice pe clasificatia functionala.
Pentru fiecare obiectiv inclus in programul de
investitii sunt prezentate informatii financiare
si nefinanciare.
3. Acionariatele
Documentatiile tehnico-economice ale obiec-
tivelor de investitii noi, a caror finantare se
asigura integral sau in completare din bugetele
locale, precum si ale celor finantate din
imprumuturi interne si externe, contractate
direct sau garantate de autoritatile adminis-
tratiei publice locale, se aproba de catre
autoritatile deliberative.
Documentatiile tehnico-economice ale obiecti-
velor de investitii noi, care se finanteaza din
imprumuturi externe si, in completare, din
transferuri de la bugetul de stat si din alte
surse, precum si ale celor finantate integral sau
in completare din imprumuturi externe
contractate ori garantate de stat, indiferent de
valoarea acestora, se supun spre aprobare
Guvernului.
Pentru investitiile destinate prevenirii sau inla-
turarii efectelor produse de actiuni accidentale
si de calamitati naturale, documentatiile
tehnico-economice, precum si notele de
fundamentare privind celelalte cheltuieli de
investitii cuprinse in pozitia globala alte
cheltuieli de investitii, elaborate si avizate
potrivit dispozitiilor legale, se aproba de
ordonatorii principali de credite, cu informarea
imediata a autoritatilor deliberative.
Ordonatorii principali de credite, pe propria
raspundere, actualizeaza si aproba valoarea
fiecarui obiectiv de investitii nou sau in
continuare, indiferent de sursele de finantare
ori de competenta de aprobare a acestora, in
functie de evolutia indicilor de preturi.
Aceasta operatiune este supusa controlului
financiar preventiv propriu.
In situatia in care, pe parcursul executiei buge-
tare, din motive obiective, implementarea unui
proiect de investitii nu se poate realiza conform
proiectiei bugetare, ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale pot propune auto-
ritatilor deliberative, pana la data de 31 octom-
brie, aprobarea redistribuirii fondurilor intre
proiectele inscrise in programul de investitii.
Ordonatorii principali de credite sunt
responsabili de utilizarea eficienta a
fondurilor alocate investitiilor, precum si de
realizarea obiectivelor de investitii incluse in
programele de investitii.
principiile pe care se bazeaz privatizarea
privesc asigurarea transparenei procesului de
privatizare; vnzarea efectuat la preul de
pia determinat pe baza raportului dintre
cerere i ofert, innd cont de toate
elementele ofertei de cumprare; instituirea
procedurii speciale de administrare n timpul
perioadei de privatizare; asigurarea unui
tratament egal pentru toi cumprtorii;
realizarea programelor de restructurare
nainte de privatizare, cu accent pe
nstrinarea unor active, n special cele de
natur social; reconsiderarea datoriilor
ntreprinderii pentru a se spori activitatea
acesteia n vederea privatizrii
In cazul gestiunii delegate, concesionarea
bunurilor proprietate publica si/sau privata a
unitatilor administrativ-teritoriale din compo-
nenta sistemelor de utilitati publice, utilizate
pentru furnizarea/prestarea serviciilor si/sau
activitatilor care fac obiectul delegarii gestiunii,
este parte intrinseca a contractelor de delegare
a gestiunii; aceste bunuri se transmit opera-
torilor/operatorilor regionali spre administrare
si exploatare pe perioada delegarii gestiunii,
prin una dintre modalitatile prevazute la art. 30
din prezenta lege, odata cu gestiunea propriu-
zisa a serviciilor si/sau a activitatilor delegate,
in baza contractului de delegare a gestiunii
Bunurile proprietate publica si/sau privata a
unitatilor administrativ-teritoriale din compo-
nenta sistemelor de utilitati publice, utilizate
pentru furnizarea/prestarea serviciilor, pot fi:
o date in administrare si exploatare operato-
rilor, in baza hotararii de dare in administrare
- in cazul gestiunii directe;
o concesionate operatorilor in conditiile
legii, in baza hotararii de atribuire si a
contractului de delegare a gestiunii
serviciului - in cazul gestiunii delegate.
Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor
de utilitati publice subordonati autoritatilor
administratiei publice locale, avand statut de
societati comerciale cu capital al unitatilor
administrativ-teritoriale, pot fi privatizati, in
conditiile legii, cu conditia pastrarii obiectului
de activitate minimum 5 ani de la data
privatizarii.
Hotararea privind privatizarea si alegerea
metodei de privatizare apartin consiliului
4. Privatizarea ntreprinderilor publice
local, consiliului judetean, Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sau
asociatiei de dezvoltare comunitara, dupa caz,
in functie de subordonarea operatorului.
Privatizarea se organizeaza si se deruleaza in
conformitate cu procedurile legale in vigoare,
pe baza unui caiet de sarcini.
Bunurile realizate in cadrul programelor de
investitii ale unitatilor administrativ-teritoriale
apartin domeniului public al unitatilor
administrativ-teritoriale, daca sunt finantate
din fonduri publice, sau revin in proprietatea
publica a acestora, ca bunuri de retur, daca au
fost realizate cu finantare privata in cadrul
unor programe de investitii asumate de
operator prin contractul de delegare a gestiunii
serviciului, la expirarea acestuia.
Obiectivele de investitii publice specifice
infrastructurii tehnico-edilitare aferente
serviciilor de utilitati publice, ce implica
fonduri de la bugetele locale, transferuri de la
bugetul de stat sau fonduri comunitare,
promovate de autoritatile administratiei
publice locale ori, dupa caz, de asociatiile de
dezvoltare intercomunitara cu obiect de
activitate serviciile de utilitati publice, in
numele si pe seama unitatilor administrativ-
teritoriale membre, se nominalizeaza in listele
anuale de investitii anexate la bugetele locale,
respectiv ale asociatiilor de dezvoltare
intercomunitara cu obiect de activitate
serviciile de utilitati publice, dupa caz, si se
aproba odata cu acestea prin hotarari ale
autoritatilor deliberative ale unitatilor
administrativ-teritoriale sau, dupa caz, ale
adunarilor generale ale asociatiilor.
Obiectivele de investitii se realizeaza cu
respectarea prevederilor legale in vigoare
privind elaborarea, avizarea si aprobarea
documentatiilor de executie, a prevederilor
legale in vigoare privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, precum si
a documentatiilor de urbanism si amenajarea
teritoriului aprobate conform legii.
c. Masuri ale alesilor locali
aleii locali nu pot ocupa funcia de manager
sau membru n consiliul de administraie al
regiilor autonome ori de conductor al
societilor comerciale nfiinate de consiliile
locale sau de consiliile judeene;
consiliile locale i consiliile judeene hotrsc
c bunurile ce aparin domeniului public sau
privat, de interes local sau judeean, dup caz,
s fie date n administrarea regiilor autonome
i instituiilor publice, s fie concesionate ori
s fie nchiriate; acestea hotrsc cu privire la
cumprarea unor bunuri ori la vnzarea
bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de
interes local sau judeean, n condiiile legii;
consiliile locale/judetene hotrsc darea n
administrare, concesionarea sau nchirierea
bunurilor proprietate public a comunei sau
oraului, dup caz, precum i a serviciilor
publice de interes local, n condiiile legii;
hotrsc vnzarea, concesionarea sau nchi-
rierea bunurilor proprietate privat a comunei
sau oraului, dup caz, n condiiile legii;
urmresc, controleaz i analizeaz activitatea
acestora; exercit, n numele unitii adminis-
trativ-teritoriale, toate drepturile acionarului
la societile comerciale pe care le-au nfiinat;
hotrsc asupra privatizrii acestor societi
comerciale; numete i elibereaz din funcie,
n condiiile legii, membrii consiliilor de
administraie ale regiilor autonome de sub
autoritatea lor;
vnzarea, concesionarea i nchirierea se fac prin
licitaie public, organizat n condiiile legii.
mpotriva licitaiei, pin la momentul
adjudecrii, se va putea face contestaie, de
ctre orice persoan interesat, la judecatoria
n a carei raz teritorial are loc licitaia.
Contestaia suspend desfaurarea licitaiei
pan la soluionarea sa definitiv.
Guvernul deruleaza programe nationale de
dezvoltare in vederea stimularii asocierii unitatilor
administrativ-teritoriale si a cresterii capacitatii
administrative a acestora, finantate anual din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Internelor si Reformei Administrative
n cadrul Camerelor Parlamentului, Adminis-
traiei Prezideniale, aparatului de lucru al
Guvernului, instituiei Avocatul Poporului,
autoritilor administrative autonome, minis-
terelor, al celorlalte organe de specialitate ale
administraiei publice centrale i autoritilor
administraiei publice locale, funcioneaz
structuri pentru relaia cu mediul asociativ;
iar acolo unde asemenea structuri lipsesc, ele
urmeaza a se constitui.
Autoritile publice menionate mai sus, se
vor consulta cu reprezentanii asociaiilor i
fundaiilor care i desfoar activitatea n
sfera lor de competen, n vederea stabilirii
unor programe sau activiti comune.
autoritatea administrativ are obligaia s
asigure consultarea actului constitutiv i ale
statutului, precum i rapoartele de activitate i
situaiile financiare anuale de ctre orice
persoan interesat i obligaia de a comunica
autoritii administrative competente orice
modificri ale acestor documente;
autoritatea administrativ are obligaia s
asigure consultarea acestor documente de
ctre orice persoan interesat;
Dup constituirea lor, asociaiile, fundaiile i
federaiile interesate vor solicita autoritilor
administrative autonome, ministerelor, celor-
lalte organe de specialitate ale administraiei
publice centrale i autoritilor administraiei
publice locale s fie luate n evidena acestora,
n funcie de domeniul n care activeaz.
Autoritile publice sunt obligate s in
evidena asociaiilor i fundaiilor care li s-au
adresat n acest scop.
recunoaterea utilitii publice confer asocia-
iei sau fundaiei dreptul de a i se atribui n
folosin gratuit bunurile proprietate public,
obligaia de a comunica autoritii adminis-
trative competente orice modificri ale actului
constitutiv i ale statutului, precum i rapoar-
tele de activitate i situaiile financiare anuale
s recunoasc utilitatea public pe durat
nedeterminat; n cazul n care asociaia sau
fundaia nu mai ndeplinete una sau mai
multe dintre condiiile care au stat la baza
recunoaterii utilitii publice, Guvernul, la
propunerea autoritii administrative compe-
tente sau a Ministerului Justiiei, va retrage
actul de recunoatere;
Autoritatile deliberative pot aproba
colaborarea sau asocierea pentru realizarea
unor lucrari si servicii publice locale.
Colaborarea ori asocierea se realizeaza pe
baza de contracte de asociere, in care se
prevad si sursele de finantare reprezentand
contributia fiecarei autoritati a adminis-
tratiei publice locale implicate.
Contractele de asociere se incheie de catre
ordonatorii principali de credite, in
conditiile mandatelor aprobate de fiecare
consiliu local implicat in colaborare sau
asociere.
Autoritatile deliberative pot hotari asupra
participarii cu capital sau cu bunuri, in
numele si in interesul colectivitatilor locale
pe care le reprezinta, la constituirea de
societati comerciale sau la infiintarea unor
servicii de interes public local ori judetean,
dupa caz, in conditiile legii.
Autoritatile deliberative pot hotari asupra
participarii cu capital sau cu bunuri, in
numele si in interesul colectivitatilor locale
pe care le reprezinta, la constituirea de
asociatii de dezvoltare comunitara, in limi-
tele si in conditiile legii, pentru realizarea
in comun a unor proiecte de dezvoltare de
interes zonal sau regional si furnizarea in
comun a unor servicii publice.
Asociatiile de dezvoltare comunitara se
finanteaza prin contributii din bugetele
locale ale unitatilor administrativ-terito-
riale membre, din alte surse atrase pe baza
de proiecte, imprumuturi sau parteneriate
public-private, in conditiile legii.
Obligatiile financiare rezultate din
acorduri de cooperare, de infratire sau de
aderare a unitatilor administrativ-terito-
riale la asociatii interne organizate la nivel
national ori la organizatii internationale cu
personalitate juridica, hotarate de
autoritatile deliberative, in conditiile legii,
se suporta din bugetele locale ale acestora.
Aleii locali:
nu fac demersuri pentru sau mpotriva
asociaiilor; deciziile consiliului trebuie s se
ntemeieze numai pe rapoarte obiective
referitoare la asociaiile care solicit sau care
deja au primit subvenii: aceste rapoarte
trebuie s fie publice i general disponibile.
5. Relaiile cu sectorul non-profit
Acordarea licentelor pentru furnizarea/pres-
tarea serviciilor de utilitati publice intra in
sfera de competenta a autoritatilor de
reglementare competente
Acordarea licentelor se face de catre comisiile
constituite in acest scop, la nivelul autorita-
tilor administratiei publice.
Regulamentele privind acordarea licentelor
pentru operatorii de utilitati publice se
elaboreaza de autoritatea de reglementare in a
carei sfera de competenta se afla aceste servicii
si se aproba prin hotarare a Guvernului sau
prin ordin al ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului, dupa caz
Participarea operatorilor la procedurile
pentru delegarea gestiunii serviciilor de
utilitati publice organizate de autoritatile
administratiei publice locale sau, dupa caz, de
asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu
obiect de activitate serviciile de utilitati
publice este permisa numai pe baza licentei
emise sau recunoscute, dupa caz, de
autoritatile de reglementare competente
Detinerea licentei este obligatorie, indiferent
de modalitatea de gestiune a serviciilor
adoptata la nivelul autoritatilor administratiei
publice locale, precum si de statutul juridic,
forma de organizare, natura capitalului, tipul
de proprietate ori tara de origine din Uniunea
Europeana ale operatorilor.
Furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati
publice este permisa numai pe baza licentei
emise sau recunoscute, dupa caz, de
autoritatile de reglementare competente si a
contractului de delegare a gestiunii, respectiv
a hotararii de dare in administrare
Licenta emisa de autoritatile de reglementare
competente este valabila maximum 5 ani de la
data emiterii si indreptateste operatorul, pe
perioada sa de valabilitate, la un numar
nelimitat de participari la procedurile de
atribuire a contractelor de delegare a gestiunii
serviciilor, organizate si derulate in conditiile
legislatiei in vigoare
Licenta poate fi suspendata sau retrasa astfel:
a) de catre autoritatea de reglementare romana
emitenta, in cazul licentelor acordate
operatorilor romani;
b) de catre autoritatea de reglementare
romana competenta, in cazul suspendarii
licentelor operatorilor straini licentiati in
tara de origine.
Operatorii din tarile Uniunii Europene care
detin licente in tara de origine, recunoscute de
autoritatile de reglementare romane cores-
pondente, au aceleasi drepturi si obligatii ca
operatorii romani, pe toata durata de
valabilitate a licentelor.
Retragerea sau incetarea valabilitatii licentei
atrage revocarea hotararii de dare in
administrare ori a hotararii privind atribuirea
contractului de delegare a gestiunii, dupa caz,
si conduce la organizarea unei noi proceduri
de selectare a unui operator, in conditiile
Retragerea licentei se notifica operatorului cu
cel putin 90 de zile inainte, perioada in care
operatorul in cauza este obligat sa
furnizeze/presteze serviciul respectiv in
conditiile contractului
a. Msuri ale autoritii centrale
Autoritatile centrale:
Activitatea de amenajare a teritoriului si de
urbanism la nivel national este coordonata de
Guvern, care stabileste, in raport cu conti-
nutul Programului de guvernare, programe
prioritare, linii directoare si politici sectoriale.
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintei este organul specializat al Guver-
nului in domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului, avand in aceasta calitate
urmatoarele atributii:
o elaborarea Planului de amenajare a terito-
riului national;
o elaborarea Planului de amenajare a terito-
riului regional, care fundamenteaza
planurile de dezvoltare regionala;
o elaborarea Regulamentului general de
urbanism;
o avizarea proiectelor de acte normative
referitoare la activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism;
o colaborarea cu ministerele, precum si cu
celelalte organe ale administratiei publice
centrale, pentru fundamentarea, din punct
de vedere al amenajarii teritoriului si al
urbanismului, a programelor strategice
sectoriale;
o colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare
regionala, consiliile judetene si consiliile
6. Eliberarea de licene/autorizaii i certificate
(n special cele referitoare la urbanism)
locale, precum si urmarirea modului in
care se aplica programele guvernamentale
si liniile directoare in domeniul amenajarii
teritoriului si al urbanismului la nivel
regional, judetean si local;
o avizarea documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism, potrivit
competentelor stabilite prin prezenta lege.
In indeplinirea atributiilor sale Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei
utilizeaza informatii de sinteza la nivel
national din toate domeniile de activitate
economica si sociala.
Ministerele si celelalte organe ale administra-
tiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze
Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintei, la cerere, informatiile necesare
pentru desfasurarea activitatii de amenajare a
teritoriului si de urbanism.
Locuintei poate solicita autoritatilor adminis-
tratiei publice locale sa elaboreze sau sa
modifice o documentatie de urbanism sau de
amenajare a teritoriului, in vederea aprofun-
darii, detalierii sau aplicarii unor prevederi
cuprinse in programele strategice sectoriale
ale Guvernului, precum si pentru respectarea
intereselor generale ale statului.
b. Msuri ale autoritii locale
In activitatea de amenajare a teritoriului si de
urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de
Locuintei, precum si de alte ministere si
organe ale administratiei publice centrale.
Consiliul judetean poate solicita consiliilor
locale sa elaboreze sau sa actualizeze o
documentatie de amenajare a teritoriului sau
de urbanism, in vederea asigurarii aplicarii
unor prevederi cuprinse in programele de
dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite
consiliului local, insotita de expunerea
motivelor care au stat la baza hotararii
consiliului judetean si de termenul fixat pentru
elaborarea sau modificarea documentatiei.
In indeplinirea atributiilor sale in domeniul
amenajarii teritoriului si al urbanismului
consiliul judetean utilizeaza informatii de
sinteza la nivelul judetului din toate
domeniile de activitate economico-sociala.
Ministerele si celelalte organe ale admi-
nistratiei publice centrale sunt obligate sa
furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice
judetene si locale informatii din domeniile lor
de activitate pentru teritoriul judetului respec-
tiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furni-
zeze informatii referitoare la dezvoltarea
economico-sociala si urbanistica a localitatilor.
Consiliul local coordoneaza si raspunde de
intreaga activitate de urbanism desfasurata pe
teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si
asigura respectarea prevederilor cuprinse in
documentatiile de amenajare a teritoriului si
de urbanism aprobate, pentru realizarea
programului de dezvoltare urbanistica a
localitatilor componente ale comunei sau
orasului.
Consiliul local coopereaza cu consiliul judetean
si este sprijinit de acesta in activitatea de
amenajare a teritoriului si de urbanism.
Consiliul local coopereaza in procesul de
intocmire a programului de dezvoltare urba-
nistica a localitatilor si cu institutii, agenti
economici, organisme si organizatii neguver-
namentale de interes national, judetean sau
local.
In indeplinirea atributiilor sale in domeniul
amenajarii teritoriului si al urbanismului
consiliul local utilizeaza informatii din toate
domeniile de activitate economico-sociala.
Serviciile publice descentralizate ale ministe-
relor si ale celorlalte organe centrale, agentii
economici, organismele si organizatiile negu-
vernamentale care isi desfasoara activitatea la
nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu
gratuit informatiile necesare in vederea
desfasurarii activitatii de amenajare a
teritoriului si de urbanism la nivel local.
Aplicarea documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism aprobate se asigura
prin eliberarea certificatului de urbanism.
Certificatul de urbanism este actul de
informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administratiei publice judetene
sau locale face cunoscute regimul juridic,
economic si tehnic al imobilelor si conditiile
necesare in vederea realizarii unor investitii,
tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni
imobiliare, potrivit legii.
Eliberarea certificatului de urbanism este
obligatorie pentru adjudecarea prin licitatie a
lucrarilor de proiectare si de executie a
lucrarilor publice si pentru legalizarea actelor
de instrainare, partajare sau comasare a
bunurilor imobile. In cazul vanzarii sau
cumpararii de imobile certificatul de
urbanism cuprinde informatii privind
consecintele urbanistice ale operatiunii
juridice, solicitarea certificatului de urbanism
fiind in acest caz facultativa.
Certificatul de urbanism se elibereaza la
cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau
juridica, care poate fi interesat in cunoasterea
datelor si a reglementarilor carora ii este
supus respectivul bun imobil.
Certificatul de urbanism se emite de aceleasi
autoritati ale administratiei publice locale
care, potrivit competentelor stabilite de legisla-
tia in vigoare, emit autorizatiile de construire.
Certificatul de urbanism se elibereaza
solicitantului in cel mult 30 de zile de la data
inregistrarii cererii acestuia.
Durata de valabilitate a certificatului de
urbanism se stabileste de catre emitent
conform legii, in raport cu importanta zonei
si a investitiei.
Emiterea de certificate de urbanism incom-
plete, cu date eronate sau cu nerespectarea
prevederilor cuprinse in documentatiile de
urbanism aprobate atrage raspunderea
disciplinara, administrativa, contraventionala,
civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.
In cadrul aparatului propriu al consiliului
judetean, municipal sau orasenesc si in cel al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti
se organizeaza si functioneaza, potrivit legii,
structuri specializate in domeniul amenajarii
teritoriului si al urbanismului, conduse de
arhitectul-sef al judetului, al municipiului sau
al orasului, respectiv de arhitectul-sef al
municipiului Bucuresti.
In scopul imbunatatirii calitatii deciziei
referitoare la dezvoltarea durabila locala si
judeteana, pe langa fiecare consiliu judetean,
primarie municipala si oraseneasca, respectiv
Primaria Municipiului Bucuresti, se poate
infiinta Comisia tehnica de amenajare a
teritoriului si de urbanism, organism
consultativ cu atributii de avizare, expertiza
tehnica si consultanta.
Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si
de urbanism avizeaza din punct de vedere
tehnic documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism, precum si studiile
de fundamentare sau cercetarile prealabile.
Avizele date de Comisia tehnica de amenajare
a teritoriului si de urbanism se supun
deliberarii si aprobarii consiliului judetean,
consiliului local, respectiv Consiliului General
al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
La sedintele de avizare ale Comisiei tehnice de
amenajare a teritoriului si de urbanism nu pot
participa la luarea deciziei membrii care au
calitatea de autor al documentatiilor -
proiectelor, supuse avizarii.
Initiativa elaborarii documentatiilor de ame-
najare a teritoriului si de urbanism apartine
colectivitatilor locale, prin autoritatile
deliberative si executive, Guvernului, precum
si persoanelor fizice sau juridice interesate in
amenajarea teritoriului si in dezvoltarea
localitatilor.
Activitatile de amenajare a teritoriului si de
urbanism, prevazute in prezenta lege, se
finanteaza din bugetele locale ale unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si din
bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintei, precum si de
persoane juridice si fizice interesate in
dezvoltarea unei localitati sau a unei zone din
cadrul acesteia.
obligatia sa prevada in bugetele anuale
fonduri pentru elaborarea sau actualizarea,
dupa caz, a planurilor de amenajare a
teritoriului, a planurilor de urbanism si a
studiilor de fundamentare necesare in vederea
elaborarii acestora.
Pentru desfasurarea unor activitati comune
de amenajare a teritoriului si de urbanism,
pentru realizarea unor obiective de interes
general, consiliile judetene se pot asocia sau,
dupa caz, pot colabora, in conditiile legii, cu
persoane juridice sau fizice din tara sau din
strainatate in scopul atragerii de fonduri
suplimentare.
participa la finantarea planurilor de ame-
najare a teritoriului, a planurilor urbanistice
generale care intra in competentele de
aprobare, precum si la urmarirea realizarii
acestora, potrivit legii.
Avizarea si aprobarea documentatiilor de
amenajare a teritoriului si de urbanism se fac
de catre autoritatile si organismele centrale si
teritoriale interesate
Autoritatile administratiei publice centrale si
locale asigura organizarea si desfasurarea
procesului de participare a populatiei in
cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului
si de urbanism.
Consultarea populatiei este procesul prin care
aceasta isi exprima optiunile si opiniile
privind prevederile programelor de
amenajare a teritoriului si de dezvoltare
urbanistica a localitatilor, precum si cele
cuprinse in documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism, in cadrul
procesului de elaborare si aprobare a acestora,
si se realizeaza prin publicarea procedurii de
desfasurare a consultarii si desfasurarea
anchetei publice.
voteaz legile care definesc n mod clar
caracteristicile proprietii publice i decid
procedura de transfer de la proprietatea
public la cea privat;
ajut autoritile locale s-i instruiasc
personalul n domeniul gestionrii bunurilor;
stabilesc sisteme de referine coerente, care s
poat fi utilizate la compararea performan-
elor ntre municipaliti, garantnd o mai
mare transparen i eficien.
Autoritile locale:
dobndesc experiena necesar unei gestionri
economice eficiente a bunurilor imobiliare,
prin recrutarea i formarea personalului.
i inventariaz bunurile imobile i le clasific
n funcie de variabilele care au relevan pen-
tru scopurile gestionrii (de exemplu, natura,
utilizarea, caracteristicile tehnice, parametrii
de ntreinere, valoarea asigurat etc.);
stabilesc sisteme de colectare de date, care s
le dea posibilitatea de a msura impactul
social al gestionrii acestora;
pe lng sistemele de contabilitate obligatorii,
introduc sisteme de contabilitate care asigur
informaii corecte referitoare la cheltuielile i
veniturile generate de gestionarea acestor
bunuri (sisteme de contabilizare a costurilor,
sisteme pentru controlul gestiunii, sisteme
informaionale financiare interne);
stabilesc n mod clar norme transparente
referitoare la vnzarea i nchirierea
proprietii municipale; tranzaciile cu scop
economic trebuie s fie guvernate de normele
referitoare la contractele publice; tranzaciile
care au n principal un scop social trebuie s
fie guvernate de norme care s garanteze c de
aceste tranzacii beneficiaz persoanele cele
mai defavorizate, respectndu-se principiile
bunei gestionri;
niciodat nu iau decizii cu implicaii n dez-
voltarea urban (transferul din proprietatea
public n proprietatea privat, reclasificarea
terenurilor pentru a permite o activitate de
construcie, stabilirea infrastructurilor i a
serviciilor etc.), dect n scopul optimizrii
valorii bunului sau a venitului obinut din
acest bun, dar ntotdeauna n interesul public.
functionarilor publici din
administratia publica locala
Aleii locali trebuie s fac tot posibilul pentru
a evita conflictele de interese n gestionarea
bunurilor imobiliare de care sunt respon-
sabili; dac apare un conflict de interese,
acetia trebuie s-l menioneze i sa nu ia
parte la deciziile de gestionare.
Functionarii publici sunt obligati sa asigure
ocrotirea proprietatii publice si private a
statului si a unitatilor administrativ-teritoriale,
sa evite producerea oricarui prejudiciu,
actionand in orice situatie ca un bun proprietar.
Functionarilor publici le este interzisa
furnizarea informatiilor referitoare la
bunurile proprietate publica sau privata a
statului ori a unitatilor administrativ-
teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare,
concesionare sau inchiriere, in alte conditii
decat cele prevazute de lege.
Bibliografie orientativa
HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regula-
mente privind calitatea in constructii
Legea 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea
teritoriului si urbanismul
Lege nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
Lege nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilitati
publice, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale,
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor
de concesiune de lucrari publice si a contractelor
de concesiune de servicii, cu modificarile si
completarile ulterioare
Norma metodologica privind criteriile de evaluare si
selectie a obiectivelor de investitii publice,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 627/2005
Regulament privind acordarea licentelor in
domeniul serviciilor comunitare de utilitati
publice, Monitorul Oficial, Partea I nr. 531/2007
Regulament privind supravegherea modului de
atribuire a contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii, Monitorul
Oficial, Partea I nr. 383/2008
Instrumente de monitorizare a achiziiilor publice,
ghid elaborate de IPP, Centrul de resurse
juridice, Ed. Cornelius, septembrie 2006
7. Gestionarea bunurilor publice
Consiliul Europei, Directoratul pentru Institu]ii Democratice
F-67075 Strasbourg Cedex
Tel.: +33(0) 3 88 41 20 60
Fax: +33 (0) 3 88 41 27 84
www.coe.int/local
Proceduri etice n administra]ia public\
Agen]ia Na]ionala a Func]ionarilor Publici
Strada Smrdan nr. 3, Sector 3, Bucure[ti
Tel.: +40-21-311 28 38; +40-21-315 71 51; +40-21-312 56 06
Fax: +40-21-315 31 32; +40-21-315 37 47; +40-21-315 26 86
E-mail: anfp@anfp.gov.ro
www.anfp.ro
Asistenta [i Programe pentru Dezvoltare Durabil\
Agenda 21
Regina Elisabeta 32, sector 5, Bucure[ti
Tel./Fax: +40-21-315 21 48
E-mail: office@agenda21.org.ro, agenda21_ro@yahoo.com
www.agenda21.org.ro

Manual Proceduri Etice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Proceduri Etice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURI ETICE

S-ar putea să vă placă și