SHELL- SUPRAEVALUARE REZERVE PETROL

Autoritatile de reglementare financiara din Statele Unite si Anglia au anuntat, marti, ca lucreaza la
identificarea ersoanelor resonsa!ile entru scandalul rezer"elor de la gruul Ro#al
$utc%&S%ell, entru care comania a latit amenzi de '(' milioane dolari)
Harold *) $egen%ardt, administrator la +omisia de ,ursa si Valori -o!iliare .SE+/, a declarat ca
SE+ a"ertizase S%ell la sfirsitul anului trecut ca declaratiile comaniei cu ri"ire la marimea
rezer"elor sale de etrol erau e0agerate)
El a sus ca firma a continuat sa isi mentina afirmatiile e arcursul unei erioade destul de lungi)
12n"estigatia noastra continua, si intentionam sa ne concentram e cercetarea celor resonsa!ili
entru erorile facute de S%ell1, a declarat $egen%ardt)
Autoritatea de reglementare a ser"iciilor financiare din -area ,ritanie .*SA/ a anuntat ca "a continua sa
in"estig%eze alte asecte ale scandalului rezer"elor)
S%ell, a treia comanie etroliera din lume, si-a e0rimat, marti, acordul de a finaliza anc%eta) +omania "a
lati *SA 3' milioane dolari si SE+ '45 milioane dolari)
2n ianuarie, S%ell a uimit ietele financiare cu anuntul ca rezer"ele sale certe de etrol si gaze naturale sunt
mai mici cu o cincime, adica 6,67 milioane de !arili, decat "aloarea anuntata anterior)
+omania are, in rezent, doua consilii de administratie) Ro#al $utc% detine ac%etul ma8oritar de 95: din
actiuni, iar S%ell Transort ; Trading detine restul de 65:)
Pe de alta arte, unituri ale Ro#al&$utc% S%ell, ,ritis% Petroleum si ale altor comanii au inc%eiat o
intelegere rin care "or lati suma de <',7 milioane de dolari entru agu!ele ro"ocate de scurgerile de
!enzina din tancurile etroliere californiene, care ar utea afecta resursele de aa ota!ila, otri"it
,loom!erg)
S%ell, ,P si alte gruuri etroliere "or c%eltui 6( milioane de dolari entru instalarea unor tancuri mai
erformante, alte 69 de milioane entru du!larea calelor "aselor de transort, si 755)555 de dolari entru a
trata aa contaminata)
Acordul, care tre!uie legalizat de un 8udecator, "a une caat unui roces care dureaza de cinci ani de zile,
si care a"ea menirea de a determina comaniile sa curete ')555 de tancuri etroliere de e teritoriul statului
+alifornia) S%ell, a doua comanie etroliera ca marime din Euroa, a fost imlicata intr-un caz similar in
anul 4554, entru a lati agu!ele cauzate de scurgeri de etrol in lacul Ta%oe, din +alifornia)
Ro#al $utc%&S%ell, gruul etrolier anglo-olandez, si-a a!andonat satamana trecuta ozitia in
ceea ce ri"este includerea gresita a unor rezer"e de etrol de 6 miliarde de !arili in categoria
rezer"elor certificate) +omania nu ii mai sustine e mem!rii ec%iei sale de management,
desre care anterior sunea ca 1au actionat fara nici o rea intentie1, otri"it unui urtator de
cu"ant, scrie *inancial Times)
1+red ca ersoanele resecti"e au actionat cu !una credinta atunci cand au clasificat rezer"ele,
utilizand metodele coresunzatoare, si nu e0ista nici o do"ada ca au facut ce"a gresit in mod
intentionat1, afirma e '9 ianuarie P%illi =atts, fostul resedinte al comaniei, intr-o scrisoare
adresata ersonalului comaniei)
Phillip Watts si-a prezentat miercurea trecuta demisia, pe fondul presiunilor tot mai
puternice din partea investitorilor. Demisia a fost insa o surpriza, deoarece Watts
declarase recent ca va ramane presedinte, beneficiind in acest sens de sustinerea
membrilor consiliului de administratie, si ca va incerca sa lamureasca problema
rezervelor revizuite.
Purtatorul de cuvant al Shell a afirmat saptamana trecuta ca "declaratiile facute in trecut
nu mai pot fi facute in prezent", adaugand insa ca cele doua consilii de administratie ale
companiei nu au gasit nici o dovada a unor operatiuni ilegale.
Shell a anuntat ca cele doua consilii de administratie au hotarat sa faca unele modificari
in echipa de management, dupa ce au consultat un raport al unei comisii de audit, in care
erau prezentate circumstantele revizuirii rezervelor, din 9 ianuarie. Dupa ce va fi
finalizat, acest raport va ajunge la S! "Securities and #change !ommission$,
autoritatea de reglementare a pietelor financiare americane.
!omisia de audit a angajat si o firma de avocatura, Davis, Pol% si Ward&ell, si si-a
constituit propriul grup de ancheta care sa investigheze revizuirea rezervelor, operatiune
care i-a socat pe investitori.
'u se stie inca daca Phillip Watts a fost avertizat inainte de 9 ianuarie ca unele din
campurile petroliere pe care el le inclusese in categoria rezervelor confirmate nu
corespund standardelor stabilite de S!.
(ntre anii )99* si +,,+, perioada in care au fost facute eronat clasificatile, Watts a fost
seful departamentului de e#plorare si productie si printre atributiile sale se numara si
supravegherea modului de clasificare a rezervelor.
Una dintre cele mai gra"e erori in acea erioada a fost ca a inclus imensul cam gazeifer
>orgon, din Australia, in categoria camurilor confirmate, c%iar daca nici nu utea fi "or!a
deocamdata ca acestea sa inceaa a fi dez"oltate) Partenerii S%ell in acest roiect nu au facut
insa aceeasi greseala) E00on-o!il si +%e"ronTe0aco, cei doi arteneri americani, nu au clasificat
inca aceste rezer"e)
Compania petroliera Shell se afla in centrul unuia din cele mai mari scandaluri
corporatiste din ultimii 20 de ani, dupa ce a recunoscut ca, timp de trei ani, a pus in
aplicare un adevarat plan menit sa induca in eroare actionarii, relateaza The
Independent. Publicul a reactionat cu uimire atunci cand compania a dezvaluit
rezultatele unui raport care arata ca rezervele de petrol au fost masluite timp de
mai multi ani.
ud! "o!nton, director financiar in cadrul #rupului, a devenit cel de$al treilea oficial
care si$a pierdut functia dupa dezvaluirile din urma cu trei luni cand se anunta ca
rezervele de petrol si #aze ale companiei sunt de fapt cu 20 la suta mai mici decat
sustinea conducerea. %facerea Shell, cel mai mare scandal din &area "ritanie din
urma cu '( ani, a determinat plecarea presedintelui Sir Philip )atts si a lui )alter
van de *i+ver, directorul diviziei de e,plorare si productie. Cei doi au fost acuzati ca
stiau de situatia reala a rezervelor Shell inca din 200'.
Tehnolo#ia-bat$o vina
.aportul publicat in urma cu trei luni enumera printre dovezi o serie de mesa+e
electronice trimise de directorii din ce in ce mai disperati. &$am saturat sa tot
mint in privinta volumului rezervelor si a revizuirilor care trebuie facute din cauza
declaratiilor financiare prea optimiste si a#resive, scria )alter van de *i+ver.
/ste curata dinamita, nu este deloc ceea ce ma asteptam si trebuie distrus, mai
scria acesta dupa ce a primit un raport intern in care se arata ca pozitia Shell privind
rezervele reprezinta o incalcare a le#ilor americane.
Ieri, eventualitatea ca directorii companiei sa fie acuzati penal a devenit din ce in ce
mai probabila. )alter van de *i+ver a incercat, in mod repetat, timp de doi ani sa$l
convin#a pe Sir Philip )atts sa declare rezerve mai mici. )atts l$a sfatuit, insa, sa
nu faca nici o modificare a volumului rezervelor pentru ca compania sa atin#a
obiectivele pe care si le$a fi,at.
Inca o demisie pluteste
in aer
Cei doi directori au fost eliberati din functie luna trecuta, insa nu se stie daca acestia
vor primi si compensari financiare.
In 2002, )atts a primit ',( milioane de lire sterline si, in prezent, are o pensie de
0(0.000 de lire sterline pe an. Cat timp s$a aflat la conducerea #rupului, *an de
*i+ver a incasat, la radul sau, un salariu anual de peste un miliom de lire sterline si
acum are o pensie destul de #eneroasa.
1 a patra persoana este asteptata sa demisioneze zilele urmatoare 2presedintele 3ord
1,bur#h4. Se pare ca mai multi directori au fost dati in +udecata, in S5%, de cativa
actionari Shell.
Controale incrucisate in S5% si &area "ritanie
In prezent, #rupul petrolier este anchetat de comisia de suprave#here a operatiunilor
bursiere din Statele 5nite 2S/C4, de departamentul de +ustitie si de autoritatile
americane civile si penale, dar si de autoritatea serviciilor financiare din &area
"ritanie.
Cei acuzati nu au dorit sa faca nici un comentariu in ceea ce priveste ancheta, insa, in
S5%, sanctiunile impotriva companiilor 2spre deosebire de cele indreptate impotriva
persoanelor fizice4 sunt determinate, de obicei, de masura in care acestea sunt
dispuse sa coopereze si sa remedieze deficientele e,istente.
Autoritatile de reglementare financiara din Statele Unite si Anglia lucreaza la identificarea
persoanelor responsabile pentru scandalul rezervelor de la grupul Royal
Dutch/Shell.Harold F. Degenhardt administrator la !omisia de "ursa si #alori $obiliare
%S&!' a declarat ca S&! avertizase Shell la sfarsitul anului trecut ca declaratiile companiei
cu privire la marimea rezervelor sale de petrol erau e(agerate.
El a sus ca firma a continuat sa isi mentina afirmatiile e arcursul unei erioade destul de lungi)
12n"estigatia noastra continua, si intentionam sa ne concentram e cercetarea celor resonsa!ili
entru erorile facute de S%ell1, a declarat $egen%ardt)
Autoritatea de reglementare a ser"iciilor financiare din -area ,ritanie .*SA/ a anuntat ca "a
continua sa in"estig%eze alte asecte ale scandalului rezer"elor)
S%ell, a treia comanie etroliera din lume, si-a e0rimat, marti, acordul de a finaliza anc%eta)
+omania "a lati *SA 3' milioane dolari si SE+ '45 milioane dolari)
2n ianuarie, S%ell a uimit ietele financiare cu anuntul ca rezer"ele sale certe de etrol si gaze
naturale sunt mai mici cu o cincime, adica 6,67 milioane de !arili, decat "aloarea anuntata
anterior)
+omania are, in rezent, doua consilii de administratie) Ro#al $utc% detine ac%etul ma8oritar
de 95: din actiuni, iar S%ell Transort ; Trading detine restul de 65:)
Ro#al $utc%&S%ell >rou, a doua mare comanie etroliera din Euroa, a accetat sa lateasca <5 de
milioane de dolari .7( de milioane de euro/ in urma unui roces din Statele Unite, legat de surae"aluarea
rezer"elor de etrol si de !enzina cu 6' de rocente, scrie ,loom!erg)
+onform intelegerii rezultate din roces, costurile totale legate de surae"aluarea rezer"elor au fost de 465
de milioane de dolari .455 de milioane de euro/) Aroae 4( de milioane de dolari .45,? milioane de euro/
din acord "or fi acoeriti din asigurari, deoarece anga8atii comaniei articiau la anumite fonduri de ensii
americane, conform unei declaratii facute u!lice e 2nternet de comania care are sedii la Londra si la
Haga)
S%ell a latit amenzi ci"ile in "aloare de '(' de milioane de dolari .'4(,7 milioane de euro/, entru a une
caat in"estigatiilor din Statele Unite si din -area ,ritanie, entru ca a suraestimat rezer"ele cu 6,67
miliarde de !arili) +omania etroliera se afla inca su! in"estigatii, din artea ietei "alutare Eurone0t si din
artea A*-, regulatorul financiar olandez)
Scandalul din 4556 legat de surae"aluarea rezer"elor a condus la rocesul intentat de in"estitori imotri"a
comaniei Ro#al $utc% S%ell si la concedierea resedintelui P%illi =atts)
1Seram ca instanta de 8udecata sa accete aceasta intelegere, care rerezinta un as imortant catre
rezol"area litigiilor legate de recalcularea rezer"elor1, a sus ,eat Hess, directorul 8uridic al S%ell)
$aca acest acord "a fi semnat de +urtea *ederala a Statelor Unite din @eA Berse#, unde se deruleaza
rocesul, S%ell "a lati c%eltuieli de 8udecata in "aloare de aro0imati" un milion de dolari .?34)555 de
euro/)
Pe 4< iunie, $a"id Celle#, cel mai influent rocuror federal din @eA DorE, a declarat ca gu"ernul federal nu
"a deune acuzatii imotri"a lui S%ell, deoarece acestea nu sunt de interes u!lic)
S%ell negociaza o intelegere cu actualii si fostii directori si sefi de deartamente, e care comania i-a dat in
8udecata)
1S%ell nu oate sa estimeze agu!elele cauzate de aceste ro!leme si nu crede ca rezol"area lor "a a"ea
un imact material asura statutului financiar al comaniei1, a declarat comania in raortul anual aferent
anului 4556)
+omania etroliera a rezol"at acest roces, la o zi dua ce Enron a inc%eiat un roces de 34(,49 de
milioane de dolari .475,?6 de milioane de euro/ cu rorii anga8ati) Actiunile S%ell au scazut ieri cu ',4:,
ana la (,64 lire sterline er actiune, alaturandu-se trendului urmat si de titlurile altor comanii energetice
din Euroa)
Unul
dintre cele mai mari scandaluri din Euroa, care a "izat o cororaFie, s-a Gnc%eiat) +omania
Ro#al $utc% S%ell a fost de acord sH lHteascH agu!e de aroae 6(5 milioane de dolari
acFionarilor sHi euroeni Gntr-un roces Gn care gruul anglo-olandez era acuzat cH Ii-ar fi
surae"aluat cu 45: rezer"ele de %idrocar!uri) S%ell a negociat cu (5 de in"estitori instituFionali
din nouH FHri euroene desHgu!irile e care acFionarii ar fi tre!uit sH le rimeascH entru
ierderile suferite duH ce comania anglo-olandezH a recunoscut la Gnceutul anului 4556 cH a
e0agerat Gn ri"inFa rezer"elor de %idrocar!uri) Aceste rezer"e sunt ri"ite ca un indicator entru
mHsurarea otenFialului energetic al comaniei) ReaserFiunea din 4556 a "alorii rezer"elor dintre
anii '<<< Ii 4553, estimatH la este '55 miliarde de dolari, a zdruncinat Gncrederea in"estitorilor
Gn comanie) Rezultatul a fost o cHdere dramaticH a reFului acFiunilor S%ell, dar Ii ale
cometitorilor sHi, Ii sc%im!area directorului general e0ecuti") $uH 1seismul1 de atunci,
comania a re"enit uternic, Gn ciuda a!andonHrii in"estiFiilor din Rusia, su! resiunea
Cremlinului) )nvestitorii s*au temut de un proces +n Statele Unite ale Americii Acesta este cel
de-al doilea mare roces de fraudH cu o!ligaFiuni din Euroa, duH cel Gn care a fost imlicat
oeratorul olandez de suermarEeturi A%old, care s-a GnFeles cu in"estitorii asura sumei de ','
miliarde de dolari) Ji roducHtorul de automo!ile $aimler+%r#sler a greIit faFH de in"estitori, dar i-
a mulFumit cu doar 355 milioane de dolari) Kn sc%im!, S%ell refuzH sH-Ii recunoascH "ina, Gn ciuda
GnFelegerii cu acFionarii) +azul este destul de neo!iInuit entru Euroa, entru cH aici nu e0istH
refugiile legale Gn astfel de rocese Ii care sunt ermise Gn SUA) 2n"estitorii, rintre care Ii fondul
olandez de ensii A,P, au !eneficiat de a"anta8ele noului statut alicat de +urtea de Ael din
Amsterdam) +onform legislaFiei, se oate a8unge la o GnFelegere atat tim cat am!ele HrFi deun
o etiFie adresatH curFii, c%iar dacH nu e0istH un roces ci"il ) A"ocaFii din roces au fost cu toFii
rerezentanFi a trei firme de a"ocaturH americane Ii, Gn urma GnFelegerii, s-au ales cu o sumH
totalH de 67 milioane de dolari) Una dintre firmele de a"ocaturH imlicate, >rant;Eisen%ofer, a
declarat cH acest caz "a sta!ili un recedent) +u toate acestea, suma rimitH de acFionari
rerezintH doar unde"a Gntre '5-'3: din ierderile suferite) AceItia au afirmat GnsH cH nu "or sH
facH Ii mai mult rHu comaniei) KnFelegerea necesitH GnsH aro!area +urFii de Ael din
Amsterdam, iar S%ell estimeazH cH "a dura un an) 2n"estitorii nu au dorit ca rocesul sH ai!H loc
Gn SUA de teamH sH nu fie neGndretHFiFi Ii sH rimeascH desHgu!iri mult mai mici sau c%iar
deloc) Kn lus, acFionarii americani rerezintH doar 45:, iar reclamanFii euroeni au afirmat cH Ii-
au cumHrat acFiunile de la !ursele din Londra Ii Amsterdam) A"ocaFii i-au susFinut, afirmand cH
8udecHtorii americani nu ot rezol"a disuta) !ompania Shell vrea s, fie prima care se
+ntoarce +n )ra- S%ell a declarat cH "a oferi o sumH roorFionalH Ii acFionarilor americani, Ii
anume ?5 milioane de dolari, conform informaFiilor furnizate de rerezentantul legal al
in"estitorilor din SUA, ,eat Hess) $uH scandalul din 4556, reFul acFiunilor S%ell a scHzut cu '5
rocente, dar acestea au recuerat raid, e fondul creIterii reFului etrolului) Anul trecut,
comania anglo-olandezH a reuIit c%iar sH deHIeascH gruul ,ritis% Petroleum Gn ri"inFa
caitalizHrii de iaFH, mai ales duH ce ri"alul sHu s-a Gmotmolit Gntr-o crizH urmatH de e0lozia
de la rafinHria din Te0as, din martie 455() Kn lus, S%ell "rea cu tot dinadinsul sH de"inH rima
mare comanie din industrie care se reGntoarce Gn 2raE) >ruul anglo-olandez a semnat de8a un
contract de cola!orare Gn aceastH zonH cu comania de stat a Turciei, TPAO) Este de aItetat ca
alianFa sH acoere Ii construcFia unei conducte de e0ort a gazului care ar utea fi localizatH e
langH cea de8a e0istentH, ce leagH ortul +ei%an, de la -area -editeranH, de camul etrolier din
CirEuE, 2raE) KnFelegerea tre!uie GnsH sH fie ratificatH de gu"ernul de la ,agdad)