RADIOLOGIE ORALĂ

Mulţumiri
Allan G. Farman,
Universitatea Louisville
Institute of Physics, Würzburg, 1892
Wilhelm Conrad
Röntgen
 Razele Röntgen
La data de 8 noiembrie 1895 un profesor de
fizică de la Universitatea din Wurzberg,
Germania, Wilhelm Conrad Röntgen, a
descoperit raze invizibile ce emanau
dintr-un tub cu vid electrificat. Aceste raze
au determinat fluorescenţa unei plăci cu
platinocianură de bariu.

Raze X înseamnă raze necunoscute.

Tubul Hittorf-Crookes
Nov. 8, 1895
Röntgen înregistrează umbre
Röntgen şi-a plasat mâna între tubul cu
vid electrificat şi o placă fluorescentă şi
a văzut prima imagine fluoroscopică –
oasele de la nivelul propriei sale mâini.

Pe 22 decembrie 1895 a realizat o

radiografie (“skagrafie”) a mâinii soţiei
sale pe emulsie fotografică.
 22 Dec. 1895

Frau Bertha Röntgen

Mâna unui anatomist
von Kölliker (1895)
Caricatură cu raze impenetrabile la razele X
Istoria razelor X

Preşedintele Societăţii Britanice de Fizică

“nu văd cum razele X ar putea duce la rezultate
care să aibă vreo semnificaţie”
Primul Premiu Nobel
Pentru Fizică, 1901
1910

Bird watching in Bavaria

 Date istorice
Röntgen: descoperă razele X (1895) [1901]
Walkhoff: prima radiografie dentară (1896)
Kodak: film radiologic (1911)
Dieck: tehnica bisectoarei (1911)
Coolidge: tub cu tungsten (1913)
Hounsfield & Cormack: CT (~1970) [1979]
Kashima: plăci de fosfor (1983)
Mouyen: senzor digital CCD (1987)
 Date istorice
D. Gerota: primele radiografii dentare (1901)
Hurmuzescu: Iaşi
Severeanu: Colţea, cursuri de radiologie
stomatologică (1921)
Iacobovici: sialografie (1925)
Otto Walkhoff of Braunschweig
(prima radiografie dentară, 14 ianuarie 1896)

Negative Print

Timp de expunere = 25 min.

William Coolidge:
Tubul Coolidge, 1913
RVG unui dinte a lui Celine Mouyen (1987)

Prima radiografie
digitală dentară
pe bază de senzor
CCD (1987)
RVG (1987)
CCD

Fibre optice

Scintilator
Francis Mouyen

Radioviziograf
Receptori în radiologia dentară digitală

Plăci de fosfor
fotostimulabile
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Hounsfield 1919-2004 Cormack 1924-98

 Energii radiante

Electromagnetice
(γ, X, ultraviolete, lumină vizibilă,
infraroşii, microunde, radar, radio, TV)

Corpusculare (α, ß , neutroni, protoni, etc.)

Sunetul şi Ultrasunetele
Radiaţii ionizante*
γ şi X
electromagnetic radiations

Radiaţiile corpusculare
(e.g. α, ß )
* capabile de a cauza modificări chimice
prin scoaterea unui electron dintr-un atom
Radiaţii electromagnetice

Viteza luminii (3 x 108 m/sec)

Constituite din fotoni
Lungimi de undă mici = energii mari
Lungimi de undă mari = energii mici
 Frecvenţă
medie
λ

A B Frecvenţă
mare
λ

Frecvenţă
scăzută

Lungimea de undă, λ
 Razele X
Viteza luminii
Propagare rectilinie
Nu pot fi percepute fără un traductor
Pot fi detectate de diverşi detectori
Pot penetra materia opacă pentru lumină
Absorbţie diferită
Pot ioniza atomii şi moleculele
Radiaţii “imagistice”
ELECTROMAGNETICE
Raze Gamma: Medicină nucleară
Raze X: Radiologie, CT
Lumină vizibilă: Transiluminare
Infraroşii: Termografie
Radio: Imagistică prin Rezonanţă Magnetică

ALTELE
Ultrasunete: Ecografie
 Producerea de raze X

Sursă de electroni

Forţă pentru accelerarea electronilor

Ţintă pentru oprirea electronilor

Sursa de electroni
Catod (electrod -v)
Filament (de obicei tungsten)
Transformator de joasă tensiune
(circuit electric de joasă tensiune)
Emisie termoionică de electroni
Piesă de concentrare
(de obicei molibden)
Dispozitiv de modificare a mA (reostat)
Catod -v

Piesă de
concentrare
de molibden
Filament de
tungsten
 Accelerarea electronilor
Tub vidat
Transformator de înaltă tensiune
(circuit electric de înaltă tensiune)
Controlul kV
Cupolă căptuşită cu plumb şi conţinând
o baie de ulei (rol izolator şi de răcire)
Oprirea electronilor
Anod (electrod +v)
Ţintă de tungsten
Focar optic (real vs. efectiv)
Principiul Benson
Cupru pentru disiparea căldurii
Anod staţionar vs. rotativ
Durata de viaţă
 Cupru pentru
Anod conducerea căldurii
din zona focarului
optic

Ţintă de
tungsten

Electrod pozitiv Focar optic

 Anod

Focar optic
Ţintă de
tungsten
“Radiator” de
cupru pentru
disiparea căldurii
Oprirea electronilor
Distribuţia unghiulară:
radiaţia X de mare energie este
direcţionată preponderent
“înainte”, în timp ce radiaţia X
de energie joasa este emisă în
principal perpendicular pe
fasciculul incident de electroni
 Eficienţa de producere
În general, cu cât energia este mai mare, cu
atât este mai mare eficienţa de producere a
radiaţiei X - aceasta înseamnă ca la energii
joase cea mai mare parte a energiei
electronilor (>98%) este transformată în
căldură (radiaţii infraroşii) şi, numai 1-2%
este transformată în energia electromagne-
tică a razelor X.
Principiul Benson

y
 Modelul atomic
Modelul Böhr / Rutherford:
“Mini sistem solar” cu nucleul ca
soare şi electronii ca planete
Rutherford

Mai mult spaţiu decât materie

Bohr
Modelul atomic Rutherford-
Bohr ca un sistem solar în
miniatură
Proprietăţile razelor X
 divergenţa
 atenuarea
 luminiscenţa
 efectele fotochimice
Divergenţa
 sursă
punctiformă /
dimensiuni mari
 con divergent
 atenuarea
intensităţii
fasciculului Rx
Divergenţa
 intensitatea radiaţiei: cantitatea de
energie radiantă pe unitatea de
suprafaţă, pe unitatea de timp
(mAs)
 densitatea radiaţiei (calitatea
radiaţiei): puterea de penetrare prin
materie (kV)
 doza de iradiere: cantitatea de
energie absorbită de unitatea de
masă a corpului iradiat
Atenuarea
 scăderea numărului de fotoni incidenţi
 scăderea cantităţii (intensităţii) şi a
calităţii (densităţii) razelor X
 I = Io x e -µx
 Io intensitatea fasciculului incident
 e sarcina electrică a electronului
 µ coeficient de atenuare
 x grosimea corpului de examinat
Atenuarea
Atenuarea
 Abs=Z4.λ3.g.ρ (Bragg, Pierce)
 Z este numărul atomic,
 λ este lungimea de undă,
 g este grosimea materialului,
 ρ este densitatea acestuia.
Atenuarea
 mecanisme:
 difuziune (incl. efectul Compton)
 emisiune
 producerea de perechi electron –
pozitron

 IONIZARE
Atenuarea
Atenuarea
 3 trepte de atenuare:
 I: absorbţie foarte redusă (aer) -
radiotransparenţe
 II: părţi moi – aspect radiologic
similar – uşoară radioopacitate
 III: absorbţie foarte intensă (schelet)
– radioopacitate marcată
Contrastul
 obiectul de radiografiat
 fasciculul de radiaţii
 filmul radiologic
 developare
Luminiscenţa
 fluorescenţa: apariţia de radiaţii
luminoase în timpul bombardării
unei substanţe cu raze X
 ecran radioscopic
 fosforescenţa: apariţia de radiaţii
luminoase după bombardarea unei
substanţe cu raze X
 ecrane întăritoare
Efecte fotochimice
 razele X determină reducerea bromurii
de argint la argint metalic
 cantitate mare de raze X – cantitate
mare de argint liber oxidabil – negru
 cantitate mică de raze X – cantitate mică
de argint liber oxidabil – alb
 contrastul: nuanţe de gri
IMAGINEA RADIOLOGICĂ
 penumbra
 legea proiecţiei conice
 legea incidenţelor tangenţiale
 efectul de sumaţie
 paralaxa
Legea proiecţiei conice
 măriri globale şi uniforme ale
imaginii radiologice
 măriri globale şi neuniforme
(deformări) pentru regiunile
periferice
 teleradiografia
Legea proiecţiei conice
Legea proiecţiei conice
Legea proiecţiei conice
Legea proiecţiei conice
Legea incidenţelor
tangenţiale
 suprafeţele abordate tangenţial
de către fasciculul de raze
roentgen au reprezentare mult
mai clară (sunt mai nete) în
raport cu suprafeţele surprinse
perpendicular de fasciculul Rx.
Legea incidenţelor
tangenţiale
Legea incidenţelor
tangenţiale
Legea incidenţelor
tangenţiale
Sumaţia
 sumaţie pozitivă
 sumaţie negativă
 substracţie
Sumaţia
Sumaţia
Paralaxă
 Este o modalitate de a aprecia
profunzimea unor planuri
efectuându-se două radiografii
succesive ale aceleiaşi regiuni, a
doua cu translaţia laterală a
tubului
Paralaxă