MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRAR DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Medicin Veteina
Cateda!E"i#$$t$l$%ie
DARE DE SEAM
LA VIRUSOLOGIE


A EFECTUAT& PLUGARI CTLINA ANUL III'GR II
Facultatea Medicin (eteina
A VERIFICAT& Tud$ S"tau)d$ct$ c$n*een+ia uni(e,ita
C-IINU ./00
Data.....19..05..2011...............
-am vizitat Institutul de Vinificaie de unde i am aflat ce este de fapt un
microscop electronic!istoria apariiei acestuia!structura i modul de lucru.
"n microscop electronic este un tip de microscop care
folosete electroni pentru a ilumina specimenul i a crea o ima#ine m$rit$ a
acestuia. %icroscoapele electronice au rezoluie superioar$ microscoapelor
cu lumin$! i pot m$ri de mult mai multe ori ima#inea. "nele microscoape
electronice a&un# s$ m$reasc$ de 2 milioane de ori! pe c'nd cele mai (une
microscoape cu lumin$ m$resc de 2 000 de ori.
Virusul gripei aviare vzute la microscopul electronic
Istoric
)rimul microscop electronic a fost construit *n 19+1 de c$tre in#inerii
#ermani Ernst Ruska i Max Knoll. ,cesta era (azat pe ideile i
descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i
nepotrivit utiliz$rilor practice! instrumentul era capa(il s$ m$reasc$ o(iectele
de patru sute de ori.Reinhold Rudenberg directorul de cercet$ri al
companiei -iemens! a patentat microscopul electronic *n 19+1! dei -iemens
nu f$cea cercet$ri *n domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. .n
19+/ -iemens a *nceput s$-i finaneze pe 0us1a i pe 2odo von
2orries pentru dezvoltarea unui microscop electronic. -iemens l-a an#a&at i
pe fratele lui 0us1a! 3elmut s$ lucreze la aplicaii! *n particular cu
specimene (iolo#ice..n acelai deceniu! Man!red von "rdenne a
inventat microscopul electronic cu scanare i un microscop electronic
universal.-iemens a *nceput producia comercial$ a microscopului electronic
cu transmisie *n 19+9! dar p'n$ atunci primul microscop electronic cu
utilizare practic$ fusese construit la #niversitatea $oronto %n &'()! de
c$tre Eli *ranklin Burton i studenii +ecil ,all -ames ,illier.i "lbert
/rebus.
Dei microscoapele electronice moderne pot m$ri o(iectele de p'n$ la dou$
milioane de ori! toate se (azeaz$ pe prototipul lui 0us1a. %icroscopul
electronic este nelipsit *n multe la(oratoare. 4ercet$torii *l folosesc pentru a
e5amina material (iolo#ic 6cum ar fi microor#anisme i celule7!
diferite molecule mari! pro(e de (iopsie medical$! metale i
structuri cristaline! i caracteristicile diferitelor suprafee. %icroscopul
electronic este folosit e5tensiv pentru inspecia i asi#urarea calit$ii *n
industrie! inclusiv! *n mod deose(it! *n fa(ricarea dispozitivelor
semiconductoare.4el mai puternic microscop din lume a fost anunat la
inceputul lui 011) $ransmission electron aberration2corrected
microscope prescurtat 3$E"M3 atin#e rezoluia de 0!5 8n#str9m! in &ur
de 1 milion de ori mai mic dec't diametrul unui fir de p$r.
$ipuri de microscoape electronice
&4Microscopul electronic cu transmisie
%icroscopia electronic$ cu transmisie
implica o raz$ de electroni la tensiune *nalt$ emis$ de un catod! de re#ul$
filament de tun#sten! i focalizat$ de lentile electrostatice
i electrom a#netice . 0aza de electroni care a fost transmis$ printr-un
specimen parial transparent pentru electroni transport$ informaie despre
structura intern$ a specimenului *n raza care a&un#e la sistemul de formare a
ima#inii. Variaia spaial$ a acestei informaii 6:ima#inea:7 este apoi m$rit$
de o serie de lentile electroma#netice p'n$ c'nd este *nre#istrat$ la
coliziunea cu un ecran fluorescent! plac$ foto#rafic$! sau senzor de lumin$
cum ar fi un senzor 44D. Ima#inea detectat$ de 44D poate fi afiat$ *n timp
real pe un monitor sau transmis$ pe loc unui calculator.
0ezoluia unui microscop electronic cu transmisie este limitat$ *n principal
de a(eraia de sf ericitate ! dar o nou$ #eneraie de sisteme de corecie a
a(eraiilor a avut ca efect dep$irea parial$ a a(eraiilor sferice i creterea
rezoluiilor. 4oreciile din soft;are ale a(eraiei de sfericitate pentru
microscoapele electronice cu transmisie de *nalt$ rezoluie a permis
producerea unor ima#ini cu rezoluie suficient de (un$ pentru a evidenia
atomi decar(on *n diamante! aflai la distane de doar
0.<9 a n#str9mi 6<9 picometri7 unii de alii i atomi din silicon la distane de
0./< an#str9mi 6/< picometri7! m$rind de 50 de milioane de ori. 4apacitatea
de a determina poziiile atomilor *n cadrul materialelor a f$cut din acest tip
de microscop o unealt$ important$ pentru cercetarea i dezvoltarea din
domeniul nanote=nolo#iilor.
)rin utilizarea #rafenului ca purt$tor de specimen rezoluia acestui tip de
microscop a putut fi m$rit$ recent 6200<7 *n mod foarte eficient.
04Microscopul electronic cu scanare
-pre deose(ire de %>?! unde raza de
electroni la tensiune *nalt$ formeaz$ ima#inea specimenului! microscopul
electronic cu scanare produce ima#ini prin detecia electronilor secundari! cu
ener#ie sc$zut$! emisi de pe suprafaa specimenului datorit$ e5cit$rii
acestuia de c$tre raza principal$ de electroni. .n %>-! raza de electroni
parcur#e *ntre# specimenul! detectorii construind o ima#ine prin maparea
semnalelor detectate la poziia razei.
.n #eneral! rezoluia %>? este de re#ul$ cu un ordin de m$rime mai mare
dec't cea a %>-! dar! datorit$ faptului ca ima#inea produs$ de
microscoapele cu scanare se (azeaz$ pe procese de suprafa$ i nu pe
transmisie! este capa(il s$ vizualizeze pro(e mai mari! i are o ad'ncime de
penetrare mult mai mare! produc'nd astfel ima#ini care sunt o (un$
reprezentare tridimensional$ a pro(ei.
(4Microscopul electronic cu re!lexie
.n plus! e5ist$ i microscoape electronice cu refle5ie 6%>07. 4a i %>?!
aceast$ te=nic$ implic$ raze de electroni incidente pe o suprafa$! dar *n loc
s$ foloseasc$ electronii transmii! sau cei secundari! se detecteaz$ raza
reflectat$.
54Microscopul electronic cu scanare .i transmisie
%>-? com(in$ *nalta rezoluie a %>? cu funcionalit$ile %>-! permi'nd
folosirea unei #ame de te=nici de analiz$ imposi(il de atins cu %>?
convenionale.
+onstruc6ia microscopului electronic
Din punct de vedere constructiv! microscopul electronic are o structura mult
mai comple5a decat microscopul optic. ?otusi! partile principale ale
microscopului electronic indeplinesc aceleasi functii ca si lentilele
microscopului optic. >le sunt ma#netice sau electrice! dupa cum devierea
fasciculului de electroni are loc intr-un camp ma#netic sau intr-un camp
electric.In cazul microscopului electronic! electronii pe toata traiectoria lor @
de la sursa pana la ima#inea finala - se deplaseaza in vid. )entru ca ima#inea
electronica sa fie vizi(ila! este necesar ca aceasta sa fie transformata intr-una
luminoasa. In acest scop! in planul ima#inii finale se afla un ecran
fluorescent.
%icroscopul electronic se (azeaz$ pe utilizarea flu5urilor de electroni pentru
realizarea ima#inilor! permi'nd o(inerea unor #rosismente teoretice mai
puternice de 10.000 de ori dec't *n microscopia optic$. dou$ tipuri principale
de microscoape electroniceA - microscopul electronic de transmisie i
microscopul electronic de (alea& 6scannin#7.
%icroscopul electronic de transmisie poate fiA
- conven6ional-c'nd diferena de potenial a&un#e p'n$ la 100.000 voliB
- de %nalt volta7-c'nd diferena de potenial a&un#a la <00.000 voli.
4omponentele eseniale ale unui microscop electronic de transmisie
sunt A +atodul sau sursa de electroni! reprezentat de un filament de
tun#sten *nc$lzit! "nodul! care relizeaz$ diferena de potenial! un sistem
de electromagne6i! care acioneaz$ ca nite lentile condensator! lentile2
obiectiv .i lentile de proiec6ieun suport pentru preparat sau portobiect
reprezentat de o gril metalic !in pe care se fi5eaz$ seciunea de esut!
inclus$ *n mas$ plastic$!un ecran pe care se capteaz$ ima#inea si un
dispozitiv de !otogra!iere a ima#inii.
4a fi5atori se folosesc #lutaralalde=ida! pentru constiutieni proteici
i tetrao5idul de osmiu pentru lipide i fosfolipide. -e realizeaz$ seciunide
ordinul nanometrilor cu a&utorul unor ultramicrotoame! *nzestrate cu cuite
de diamant. "ltraseciunile sunt incluse *n mase plastice i *ntise pe#rile de
cupru. )entru realizarea contrastului *ntre diferite ultrastructuri se folosesc
su(stane precum citratul de plum( i acetatul de uranil.
.n cazul microscoapelor electronice de *nalt volta& 6 3V>% 7! diferena de
potenial atin#e un milion de voli. >lectronii pot p$trunde prin celule *ntre#i
sau preparate de c'iva microni 6cca. 2 microni7. -e o(ine o ima#ine
detaliat$ a or#aniz$rii tridimensionale! permi'ndu-se vizualizarea te5turii
celulare interne i a unor detalii de structur$! cum arfi de e5emplu elemntele
citosc=eletului.
Data.....1+..05..2011...............
.n aceast$ zi am vizitat 4entrul 0epu(lican pentru Dia#nostic$ Veterinar$.C
zi *n care am cunoscut o sumedenie de lucruri necunoscute atit in domeniul
virusolo#iei cit i *n celelate domenii ale medicinei veterinare.
.n aceai zi am avut parte de o adev$rat$ lecie susinut$ de Deful
la(oratorului 4entrului repu(lican de dia#nostic$ veterinar$! academicianul
0oman %oscalic.
?ema leciei a fost (oala vitelor
mari cornute-leucoza enzootic$ (ovin$.C pic$tur$ de s'n#e proasp$t
nimerit la o (ovin$ s$n$toas$ de la una (olnav$ ar putea provoca leucoz$
enzootic$ (ovin$! sau (oala vitelor mari cornute a(solut identic$ cu -ID, la
oameni! maladia vitelor! e5act ca i -ID,! este o (oal$ infecioas$ foarte
periculoas$! viruii c$reia se sta(ilesc *n celule i le distru#! iar modul de
transmitere a infeciei este similar -ID>I - prin s'n#e proasp$t. Eaptele
(ovinelor purt$toare de virus poate fi colectat i prelucrat la Fa(ricile de
lapte. .n sc=im(! a vacilor (olnave nu poate fi folosit! astfel c$ din el se
prepar$! dup$ o prelucrare termic$! f$in$ pentru =rana animalelor.
.n anii 90! potrivit lui 0oman %oscalic! circa &um$tate din vitele mari
cornute din 0. %oldova erau infectate cu leucoz$! dar cercet$rile efectuate
de savanii moldoveni au permis implementarea unei te=nolo#ii de
*ns$n$toire a acestora! astfel c$ la ora actual$ nivelul infect$rii s-a micorat
de 5 ori. .n acelai timp! susine academicianul! *n 0usia i "craina acest
indice s-a ma&orat de 1!5-2 ori. %aladia constituie un risc potenial de
infecie pentru om! fiind cunoscut$ capacitatea virusului leucozei enzootice
(ovine de a activa onco#ene celulare! implicate *n cancero#enez$.
4onform academicianului! posesorii de vite mari cornute pot s$ evite
infectarea animalelor! urm'nd c'teva sfaturi simple! cum ar fi efectuarea
vaccin$rii! colect$rii s'n#elui! in&ect$rii preparatelor medicale numai cu ace
de unic$ folosin$! efectuarea doar a *ns$m'n$rilor artificiale. )entru
colectivit$ile mari de (ovine este recomandat$ sterilizarea! dup$ fiecare
(ovin$! a aparatelor de muls etc. C re#ul$ necesar$! spune academicianul
%oscalic! este prioritatea mul#erii vacilor s$n$toase! dup$ care pot fi mulse
i cele infectate.
"rm$toarea lecie a fost susinut$ *n la(oratoarele i seciile virusolo#ice.,m
analizat cu pas cu pas efectuarea corect$ a testului >lisa sau metoda
imunoenzimatic$ *n dia#nosticul (olilor virale la animale i p$s$ri.
.n la(oratul de dia#nosticare a ra(iei am vazut cum arata o ra(ie la diferite
specii de animale la
microspopA
Rabie la cine
Rabie la bovine
CRDV)Centu e"u1lican de dia%n$,tic (eteina
***Centrul republican de diagnostic veterinara (CRDV) a fost organizat in baza
Laboratorului veterinar republican, in anul 1!!" #n anul 1$% a inceput constructia
unui nou sediu, de pe strada &urelor ', care a fost dat in folosinta in 1$(" Centrul
republican de diagnostica veterinara are )enirea de a organiza si efectua e*a)ene
de laborator, utilizand )etode cu eficacitate superioara" +ici are loc elaborarea
dosarelor nor)ative te,nice in diagnostica veterinara"
-tructura organizatorica a centrului include ' co)parti)ente de baza.
diagnostica sanitara a ani)alelor/ controlul calitatii )edica)entelor/ controlul
inofensivitatii in ali)entatie"
***Do)eniile )a0ore de activitate ale CRDV -unt trei la nu)ar. diagnosticul si
cercetarea sanatatii ani)alelor/ controlul inofensivitatii in ali)entatie/ controlul
produselor far)aceutice si biologice" Directiile strategice de dezvoltare a
siste)ului de diagnostic veterinar si inofensivitate ali)entara sunt propuse prin
pris)a cerintelor inaintate de 1niunea 2uropeana, precu) si de alte state, care sunt
piete de desfacere a produselor de origine ani)aliera"
***3artenerii cu care colaboreaz4La acest capitol au cu ce se lauda" De )ai )ult
ti)p intretin relatii de colaborare cu specialistii din do)eniul respectiv din Riga,
5ucuresti, 6iev, &oscova" &ulti specialisti au facut cursuri de stagiere peste
,otare" Vreau sa accentuez faptul ca in ceea ce priveste instruirea personalului, un
)are spri0in le acord specialistii din Riga+nga0atii de acolo fac sc,i)b de
e*perienta cu colegii din institutiile de cercetare stiintifica veterinar7virusologica
si )icrobiologica din Rusia" Cca 89 specialisti de la CRDV au trecut stagieri la
Laboratorul veterinar central din orasul 6iev pentru diagnosticul gripei aviare,
precu) si in laboratoarele din Ro)ania, Letonia