CUVNT NAINTE

Alfred Adler este unul dintre membrii componeni ai faimosului

triumvirat" al psihanalizei: FREUD ADER !U"#$
Dac% &i'mund Freud dup% cum ne spune (liver )rachfeld* +n
a sa introducere la A$ Adler* Menschenkenntnis (Cunoaterea omului)
a fost* +n fond* un savant format +n spiritul ,tiinelor naturii* care
a,tepta rezolvarea oric%rei probleme de psiholo'ie de la pro'resele
+nre'istrate de fiziolo'ie* ,i dac% elveianul -arl.#ustav !un' era un fel
de alchimist al psihicului* un panpsihist anistoric"* interesat de
perspectivele parapsiholo'ice* Alfred Adler a fost* +n schimb* nu un
teoretician* ci +n primul r/nd un realist ,i un pra'matic* un medic
practician animat de vocaia de a.i a0uta pe semenii s%i s%.,i rezolve
problemele e1isteniale* dificult%ile" mo,tenite din copil%rie$ 2e c/nd
Freud profesa o psihanaliz% destinat% or%,enilor din marile a'lomer%ri
urbane* iar !un' o psiholo'ie analitic%" a1at% pe e1plorarea sufletului
primitivilor sau al oamenilor formai +n mediul rural* psiholo'ia
individual%" a lui Adler este o ,J>sychologie fur Oberlehref"
3psiholo'ie
$ pentru profesorii de liceu"4 din mediile populaiei ma0oritare$
A,a.numita psiholo'ie individual%" conceput% d56 Alfred Ad0er7
nu se limiteaz% cum s.ar putea crede la studiul individu8u9+zo9/t*
privit +n sine* ci se e1tinde de fapt la +ntrea'a societate* omul normal
fiind definit drept o fiin% animat% de un sentiment nativ de comuniune
social, pentru ca +n cele din urm% s% fie privit ,i ca a'ent universal care
are de +ndeplinit un rol +n -osmos$
LEONARD GAVRILIU
9endina infati'abil%* de fapt patolo'ic%* a unora de a obine ,i
e1ercita puterea* de a dicta" celorlali* are la baza procesul incon,tient
al +nlocuirii comple1ului de inferioritate" printr.un sentiment de
superioritate" care* +ntotdeauna +n dramatic% opoziie cu sentimentul de
comuniune social%* inte,te la supremaia personal%* la sub0u'area
celorlali* la transformarea lor +n simple instrumente de satisfacere a
voinei de putere$ Aceast% tendin% intolerabil% rezult% din structurarea
eronat% a stilului de via%" al individului +nc% din primii :.; ani de
via%* av/nd la ori'ine fie r%sf%area de c%tre p%rini a copilului* fie*
dimpotriv%* detestarea acestuia* mar'inalizarea lui +n constelaia
familial%$
2otrivit concepiei lui Adler* mama este aceea c%reia +i revine
misiunea model%rii copilului +n a,a fel +nc/t acesta s% nu devin% robul
unui e'oism care mai t/rziu va c%uta s%.i +nrobeasc% pe toi cei cu care
necesarmente vine +n contact social$ De aceea precizeaz% el cea
dint/i +ndatorire a mamei este de a s%di +n con,tiina copilului
sentimentul comuniunii sociale* culiv/ndu.i ideea fundamental% c%
tr%ie,te +ntr.o lume +n care nu este altceva dec/t un om +ntre oameni$
Dac% mama 3p%rinii* +n 'eneral4 nu.,i +ndepline,te funcia de a.i
forma pe copii +n perspectiva inte'r%rii sociale* atunci rolul acesteia
trebuie asumat de 'r%dinia de copii 3,i* +n 'eneral* de ,coal%4* care are
de corectat 're,elile comise de familie +n formarea viitorilor aduli ,i
membri e'ali ai unei societ%i democratice$ <
Al%turi de !ndividuaJ"sychologie in der#chule 3eipzi'* =>?>4*
subintitulat% @orlesun'en fur ehrer und Erzieher" 32rele'eri pentru
cadrele didactice ,i educatori"4* ca ,i de alte c/teva c%ri ale lui Adler*
cea de fa%* care reprezint% versiunea rom/neasc% princeps" a lucr%rii
$ie #eele des sch%ehrer&iehbaren #chulkindes 3Aiinchen* =>BC4*
constituie o contribuie esenial% a psiholo'iei abisale la cunoa,terea
psihicului copilului ,i la practica psihopeda'o'ic% a remodel%rii acestui
psihic +n cazurile +n care a suferit distorsiuni ,i alter%ri d%un%toare at/t
pentru individ ca atare c/t ,i pentru societate$
"u f%r% 0ustificare =.a considerat Freud peAlfred Adler dup%
vestita disiden%" din =>== mai mult Dm peda'o' de7/t un
psihanalist$ 2sihanalizele" adleriene sunt prinEe1ceteir/colocvii
psiho.peda'o'ice bazate pe o caracterolo'ie ori'inal% 3e1pus% sintetic
CUVNT NAINTE
+n Cunoaterea omului)
'
, c/t ,i pe o maieutic% paideic% de un echilibru
absolut remarcabil$
Fostul discipol al lui Freud nu pre'et% s% polemizeze pe un ton
f%r% cusur cu p%rintele psihanalizei* ori de c/te ori o diver'en%
ocazional% de punct de vedere i.o cere* dar uneori ne putem mira c% el
nu observ% complementaritatea celor dou% concepii rivale$
-opiii.problem% de care Adler se ocup% +n aceast% carte provin de
obicei din familii dezor'anizate* sunt b%iei ,i fete care se afl% uneori +n
pra'ul delincventei 0uvenile sau al prostituiei* dac% nu cumva au ,i
intrat +n vizorul" poliiei$ Autorul profeseaz% o psiholo'ie profund
empatic%* si'ur% pe dia'nostice"* dublat% de o nu mai puin
comprehensiv% peda'o'ie a delincventului in nuce( (ptica descifr%rii
cazuisticii este la Adler una prin e1celen% social%: )*aga+ul ereditar al
co"ilului precizeaz% el nu "re&int im"ortan, "entru noi(
-actorul ereditar nu se e.teriori&ea& dac nu gsete la co"il "regtit
terenul social( /tunci c0nd solu,ionarea uneia din "roblemele co"ilului
reclam sentimentul de comuniune social, constatm o e&itare
caracteristic( !ata1ne "e un teren solid 2 nu ne rm0ne altceva de fcut
dec0t s gsim c au&a "en,ru care sentimentul de comuniune social nu
s1a de&voltat mlhod normal( 3u vom 4nt0lni e.travagan,i, co"i41
"roblem, nevrotici, alcoolici, "erveri se.ual, criminali sau candida,i
la sinucidere la care s nu fie c u "utin, s demonstrm cu de"lin
certitudine c cu dau 4ndrt din fa,a solu,ionrii "roblemelor vie,ii
dec05 "entru ca nu au fost corect educa,i 4n sensul sentimentului de
comuniune sociala( 6ste un "unct de vedere care trebuie re,inut( /ici
st deosebirea fundamental dintre noi i alte coli "sihologice"
7
(
Alfred Adler se dovede,te un interlocutor e1cepional +n
dialo'urile psihopeda'o'ice pe care le susine* +n stil socratic* nu doar
cu cadrele didactice ,i cu p%rinii 3+n 'eneral cu educatorii4* ci ,i cu
copiii* adic% cu cei care reprezint% obiectul +nsu,i al actului educaional$
Acest Ulise al cunoa,terii metodice a omului a introdus +n psihanaliz%
calul troian" al peda'o'iei ,i a cucerit.o +n beneficiul acesteia din
urm%$ 8nstitutorii* profesorii* mai ales diri'inii* p%rinii* dar ,i
educatorii de aduli din toate domeniile 3+ntreprinderi* armat%*+nchisori
etc4* polii,tii* ca s% nu mai vorbim de scriitori* vor '%si +n c%rile
marelui emul al lui Freud o bo'at% surs% de informaie despre psihicul
LEONARD GAVRILIU
omenesc ,i modalit%ile +n care acesta poate fi armonizat pe criteriile
unei e1istene demne ,i utile pentru colectivitate$
Dac% unii e1e'ei l.au comparat pe Alfred Adler cu &ocrate* +n
favoarea socratismului s%u fiind invocate +ndeosebi similitudini
superficiale 3pasiunea cu care Adler ap%rea +n a'ora"* lipsa de
entuziasm pentru e1primarea +n scris etc$4* +n realitate socratismul" s%u
feste unul mai de ad/ncime* la el faimosul precept )cunoate1te"e tine
nsuti capatand dimensiuni de natur social i devenind, cunatei-v 8mii
"e al,i49:cesta este de altfel mesa0ul ma0or al +ntre'ii sale opere$ 2/n%
,i.simpla cunoa,tere de sine este condiionat% de descifrarea
propriilor relaii sociale* ceea ce echivaleaz% cu cunoa,terea semenilor
cu care avem de.a face ,i care au de.a face cu noi$ Adler este profund
convins ,i ne convin'e ,i pe noi c% nici un om nu poate fi +neles
f%r% a fi abordat prin prisma raporturilor intra ,i e1trafamiliale* lar'
sociale$ &entimentul de comuniune social% este la el un imperativ
valabil +n special pentru ale,ii unui popor* ai unei naiuni* ai unui 'rup
oarecare Dac nu m gndesc dect la mine ! scrie el !" voi fi cu
totul inapt de a rezolva problemele lumii". O#tic de care a$em %n
prezent nevoie ca de aer curat$
-a mai toate c%rile lui Adler* cea de fa% este ,i ea un tezaur de
+nelepciune ,i o lecie de optimism activ* de data aceasta pus +n slu0ba
redres%rii copiilor deviani* cu stilul de via%" alterat de un e'oism
devastator$
$r( ;6O3/<$ =/ ><!;!?
NOTE
=
A se vedea Alfred Adler* Cunoaterea omului, traducere* studiu
introductiv ,i note de dr$ eonard #avriliu* Editura Ftiinific%* )ucure,ti* =>>=$
?
-itat din capitolul 888 al c%rii de fa%* p$ ;:$ G H
2&8I((#8A F-(ARUU8
#REU EDU-A)8
&RE'A()
opilul este tatl omului adult
Aa1ima de mai sus +,i demonstreaz% +ntrea'a sa valabilitate +n
psiholo'ia individual%$ 2rimii patru sau cinci ani de via% +i sunt
copilului de a0uns pentru a.,i completa com"ortamentul su s"ecific i
arbitrar le'at de impresiile tr%ite$ Acestea sunt determinate nu numai de
valoarea dot%rii sale or'anice* ci ,i de fora ,i diversitatea stimul%rilor
care acioneaz% din e1terior$ +ncep/nd cu aceast% perioad% are loc
asimilarea ,i utilizarea e1perienei tr%ite* desi'ur nu +ntr.un mod
capricios ,i +nc% ,i mai puin pe potriva unor pretinse le'i ale
cauzalit%ii * ci +n funcie de stilul de via%$ (rice individ este* la urma
urmei*determinat de structura stilului s%u de via%$ (e vectorii acestuia
ascult% de acum +nainte* pe toat% durata e1istenei sale* sentimentele*
emoiile* '/ndurile ,i faptele omului$ Astfel +,i +ncepe opera sa
creatoare* stilul de via%$ +n vederea +nlesnirii activit%ii sale sunt
elaborate re'uli* principii* tr%s%turi de caracter ,i o concepie despre
lume$ Este stabilit% o schem% bine determinat% a apercepiei
=
* iar
concluziile* aciunile proiectate sunt diri0ate +n consens cu aceast% form%
ideal% final% la care se aspir%$ Este meninut doar ceea ce pe planul
con,tiinei individului se dovede,te c% nu produce perturb%ri*
+ncadr/ndu.se +ntr.o linie directoare dinainte fi1at%$ Restul este dat
uit%rii* se dizolv% pe nesimite sau acioneaz% ca un model incon,tient
care* +n cea mai mare parte* se sustra'e +nele'erii raionale$ 2rofilul
ultim al acestei scheme* fie c% +nt%re,te liniile dinamice con,tiente* fie
c% le anihileaz% sau le paralizeaz% prin reaciile sale* este +ntotdeauna
=B
J
AL'RED ADLER
determinat dinainte de c%tre stilul de via% structurat +n primii ani de
e1isten%$
Aodelele stilului de via%* cum ar fi* de e1emplu* liniile de
conduit% reprezentate de tr%s%turile de caracter* se construiesc
+ntotdeauna ca urmare a unui +ndelun'at antrenament* +n vederea c%ruia
pot fi reactualizate* at/t +n con,tiin%* c/t ,i +n incon,tient* vesti'iile unor
amintiri +n 'eneral ne+nelese$ Dar nici asemenea amintiri ,i nici
e1perienele tr%ite nu sunt acelea care constituie factorii determinani*
ci determinant este tocmai stilul de via% care le.a dat o form%* le.a
orientat ,i le.a utilizat +n felul care +i este propriu$ ( descifrare +ntr.o
m%sur% suficient% a acestui proces permite sesizarea tandemului perfect
al forei motrice a con,tientului ,i incon,tientului$ 8ar acordul acestor
dou% instane nu este asi'urat dec/t +n cazul +n care sfera de ac,iune a
stilului de via% nu este perturbat%$
Fie.ne +n'%duit s% lu%m +n considerare un anumit 'rad de
probabilitate* domeniu +n care am +nv%at c/te ceva +n cursul e1perienei
noastre +ndelun'ate* c/nd a trebuit s% ne mulumim s% oper%m doar cu
c/teva se'mente de via% psihic%* recursul la probabilitate oferindu.ne
totu,i posibilitatea formul%rii unor concluzii$ &e impune +ns% +ntotdea.
una s% verific%m foarte minuios dac% aceste concluzii corespund
sistemului com"letai vieii psihice a individului avut +n vedere$ Este un
procedeu care r%spunde +ntru totul e1i'enelor dia'nosticului medical*
caz +n care* de asemenea* suntem uneori obli'ai s% tra'em concluzii pe
baza unei simptomatolo'ii pariale* limit/nd astfel sfera maladiei
presupuse* p/n% c/nd un al doilea sau un al treilea simptom ne a0ut% s%
stabilim un dia'nostic absolut e1act$
+n lucrarea de fa% am +ncercat* cu a0utorul tehnicii psiholo'iei
individuale comparate"* s% definesc stilul de via% al colarilor greu
educabili(
Ducerea la bun sf/r,it a acestei sarcini necesit% cunoa,terea +n
detaliu a tehnicii psiholo'iei individuale comparate ,i a soluiilor sale
verificate
?
*ca ,i st%p/nirea la perfecie a artei interpret%rii$ -a ,i +n cazul
dia'nosticului medical* nu ne putem lipsi nici aici de pro'noz%$
2ronosticarea nu se poate 0ustifica dec/t dac% s.a dovedit c% toate
manifest%rile se'meniale se armonizeaz% cu ansamblul* v%dind o
dinamic% identic%$ Dintre acele tendine ,i aspiraii* similare p/n% la
am%nunt* cele mai importante sunt:
=:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
=$ #radul de cooperare 3sentimentul de comuniune ,i interesul
social4$
?$ Aodul caracteristic +n care individul caut% s% obin%
superioritatea 3securitate* putere* perfeciune* devalorizarea altora4$
Aceste forme de manifestare* invariabile* se pot diferenia +n ceea
ce prive,te mi0loacele utilizate* dar nu +n ceea ce prive,te scopul
3finalismul psiholo'iei individuale4$ A%sura cura0ului sau a senti.
mentului de comuniune manifestate* amprenta individual% a concepiei
despre lume* caracterul util sau d%un%tor pentru colectivitate al actelor
s%v/r,ite reflect% 'radul aptitudinii de a stabili contacte sociale$
&oluionarea mai mult sau mai puin reu,it%* +n spiritul epocii pe care o
tr%im* a principalelor trei probleme de via% 3inte'rarea +n societate*
profesiunea* dra'ostea4 sau 'radul de pre'%tire +n vederea soluion%rii
acestor probleme de via% ne dezv%luie prezena constant% a
sentimentului de inferioritate ,i a compens%rii ratate a acestuia*
sentimentul de superioritate$
Acela care nu recunoa,te sau care nu a +neles caracterul unitar al
stilului de via% nu va a0un'e* nici m%car cu concursul principiilor
ri'uroase* ale psiholo'iei individuale* s% +nelea'% modul de formare a
G simptomelo7nevroti'e$ Acela* +ns%* care ,i.a +nsu,it cum se euvine
7ceast%9+oirune trebuie s% ,tie c% a devenit capabil s% schimbe stilul de
viat%* mrpur,i simplu simpomele$ ((@(( AA( A A
yB
A
7++ni propun9%vorbesc +n alt% parte despre dia'nosticul 'eneral ,i
special +n cadrul psiholo'iei individuale comparate* despre tehnica ,i
comportamentul consilierului peda'o'ic$
Dr. !"#$%D !D"%$
NOTE
=
+n cel mai lar' sens al termenului* apercepia constituie suma
e1perienei co'nitive e1istente la un moment dat la subiectul cunosc%tor* +n
funcie de care acesta achiziioneaz%* mai mult sau mai puin sistematic* noi
cuno,tine 3informaii4$ (3ota trad()
?
A se vedea A$ Adler* -$ Furtmuller* I$ Ke1ber'* Ceil und *ilden,
&rundlagen der %rzie'ungs(unst fir!rzte und )adagogen, .iinc/en" 01223 A4
Adler" *ndividualps+c'ologie in der ,c'ule- .orlesungen fur "e'rer und
%rzie'er, Lei#5i6" 01214 /0ota trad.1
=;
INTRODUCERE
234" ,* ,%3%04" ,54
Ar fi c/t se poate de ispititor s% +mpodobim aceast% tem% cu
frumoase 'hirlande verbale* cu o avalan,% de fraze sonore$ A, putea* de
asemenea* +ntorc/ndu.m% la izvoarele civilizaiei* s% descriu efortul
f%cut +n vederea f%uririi unei unit%i a oamenilor +n s/nul tribului* al
poporului* al statului* al unei comunit%i reli'ioase$ A, putea ar%ta cum
aceast% procesualitate a fost +n permanen% reprezentat% de o idee sau
alta* de care omul era mai mult sau mai puin con,tient* idee referitoare
la unitatea omenirii pe plan politic sau reli'ios$ "u o fac* +ns%L a, vrea
mai de'rab% s% demonstrez c% tendinele care vizeaz% crearea unei
unit%i a societ%ii omene,ti nu trebuie evaluate doar din punct de vedere
moral*politic sau reli'ios*ci* +nainte de toate*din punctul de vedere al
adev%rului ,tiinific$
A, dori s% fac s% rezulte faptul c% viaa psihic% a omului nu poate
fi zu'r%vit% prin verbul a fi"* ci prin verbul a deveni"$ 9oi cei care
s.au +nc%p%/nat s% descrie fra'mente* s% distin'% comple1e +n interiorul
vieii psihice nu au pro'resat prea mult* dat fiind c% ei socot c% au de.a
face cu un soi de ma,in%$ +n orice or'anism viu care tinde spre o form%
ideal% '%sim o via% psihic% prin care acesta +,i croie,te drumul ce duce
la biruirea dificult%ilor* dificult%i pe care ea este chemat% s% le +nfrunte
pe acest p%m/nt* fie pe plan social* fie pe planul relaiilor dintre se1e$
Rezolvarea acestor dificult%i nu se obine +n acela,i fel ca rezolvarea
unor probleme de matematic%$ Fapt este c% ele pot fi rezolvate corect*
dar ,i incorect* eronat$ A, dori s% inserez aici o remarc% mar'inal%* +n
=M
AL'RED ADLER
scopul de a v% atra'e atenia asupra faptului c% nu ne putem a,tepta la
soluii cu totul ,i cu totul infailibile$ Desi'ur*oricine se poate str%dui s%
obin% o asemenea soluie* scopul suprem fiind salv'ardarea 'enului
uman$ -eea ce numim noi bun" trebuie s% aib% acest +neles pentru toi
oamenii* iar ceea ce numim frumos" trebuie s% r%spund% aceluia,i
criteriu$ "oiunea de societate este ad/nc +nr%d%cinat% +n limba0 ,i +n
idei$ @om re'%si +ntotdeauna* +n toate formele de e1primare ale
individului ,i ale masei* atitudinea lor fa% de comunitate$ "imeni nu
poate evada din acest cadru social$ Aodul +n care se mi,c% aici fiecare
constituie de fapt propria sa soluie la aceast% problem%$ Dac% soluiile
corecte nu se realizeaz% dec/t +n raport cu comunitatea* se +nele'e c%
+n interiorul sferei relaiilor umane se produc fenomene de rezisten%
atunci c/nd cineva adopt% o soluie eronat%$ Acela care nu are le'%turi
str/nse cu comunitatea* care nu se simte f%c/nd parte din +ntre'* care nu
se simte la el acas% +n s/nul umanit%ii are totdeauna de suferit$ 8ndividul
nu trebuie s% urm%reasc% doar avanta0ele pe care i le ofer% societatea* ci
s% aib% +n vedere ,i inconvenientele* trebuind s% le accepte ca atare ,i s%
le raporteze la propria.i persoan%$ -eea ce numim interesul pentru
+ntre' nu constituie dec/t o latur% a acestei le'%turi str/nse cu ceilali*
pe c/nd ceea ce numim cura0 este acea caden% pe care o simte +n el
individul ,i care +i permite s% se considere un element al +ntre'ului$ &%
nu ne l%s%m indu,i +n eroare de faptul c% lu%m +n considerare aspectele
medii ale evoluiei actuale ,i c% semnal%m lacunele e1istente$ Aceasta
ne impune noi sarcini pe planul devenirii noastre
=
$ "u trebuie s% privim
e1istena omului ca pe o esen%* nu trebuie s% ne comport%m ca
elemente statice ,i nici s% lu%m o poziie ostil% +mpotriva aspiraiei c%tre
evoluieL este necesar s% privim dificult%ile ca pe ni,te probleme a c%ror
rezolvare se identific% cu o cerin% a noastr% ,i care ne incit% la un
optimism activ$ Au intrat +n istoria umanit%ii doar cei care au fost
animai de un optimism activL ei au fost ,i vor fi factorii evoluieiL toi
ceilali nu se afl% de fapt la locul lor* +nt/rziind mersul evoluiei$ Ei nu
pot tr%i sentimentul fericirii a,a cum o pot face aceia care coopereaz%
cu bun% ,tiin% la mersul istoriei$ &entimentul valorii provine de
asemenea din le'%tura indestructibil% cu +ntre'ul ,i din participarea la
opera timpului$ &unt concluzii care eman% din observaiile de
psiholo'ie individual%* ele fiind rodul unei munci +ndelun'ate$ A fi nu
este pur ,i simplu un fel de a vorbi* ci +nseamn% a fi o parte dintr.un
=N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+ntre'* a te simi parte din acel +ntre'$ Faptul c% ,i ast%zi at/ia oameni
+,i rateaz% e1istena ine de calea eronat% urmat% de personalitatea lor$
Acela care a a0uns s% sesizeze cone1iunea dintre faptele sociale nu va
mai renuna din acel moment s% se arunce +n cursul care +nainteaz% pe
drumul binelui societ%ii$
Dac% inem seama de c/t de r%u +nzestrat este de la natur% omul*
este clar c% aceast% vieuitoare* redus% la ea +ns%,i* nu ar fi fost capabil%
s% d%inuiasc%$ (ric/t de departe am cerceta +n istoria societ%ii* nu '%sim
nic%ieri vreo urm% de individ care s% fi tr%it sin'ur$ -redina +n societate
e1ist% dintotdeauna$ Faptul este perfect raional* dac% avem +n vedere
sl%biciunea omului +n faa naturii$ (mul nu dispune de armele de care
dispun celelalte vieuitoareL el nu are dinii carnivorelor* nu are coarne*
nu are aceea,i rapiditate +n mi,c%ri* nu se poate c%%ra* nu poate zbura*
nu are a'erime de v%z ,i de auz* cum au unele animale* nu dispune de
un miros dezvoltat* avanta0e datorit% c%rora multe vieuitoare au
posibilitatea s% atace ,i s% se apere* s%.,i asi'ure un loc pe aceast% biat%
scoar% terestr%$ (mul nu dispune dec/t de or'ane slabe* pentru a c%ror
inte'ritate at/t +n vederea conserv%rii vieii individului* c/t ,i a celei
a +ntre'ului asocierea cu semenii a fost totdeauna necesar%$ 9ocmai
din aceast% asociere +,i tra'e el puterea$ Dac% ne '/ndim la dimensiunile
civilizaiei umane* vom +nele'e c% cei care au creat.o ,i au fost
determinai s.o utilizeze nu erau suficient de puternici +n faa naturii$ Ei
au fost obli'ai s% caute complemente* compensaii pentru ceea ce le
lipsea$ (mul a trebuit s% +nvee s% +nvin'% natura* ca s% se poat% slu0i de
ea$ Asocierea a fost cea mai mare ,i mai important% invenie a 'enului
uman$ +n le'%tur% cu aceasta nu trebuie s% ne referim doar la om* pentru
c% '%sim ,i +n re'nul animalelor vieuitoare mai slabe care se adun% +n
'rupuri spre a '%si protecie sau spre a v/na +mpreun%$ #orila* a c%rei
for% o admir%m* ti'rul cel mai temut dintre animale* nu au nevoie de
comunitate$ (mul* dac% e s% ni.= reprezent%m lipsit de tpate instru.
mentele civilizaiei ,i de toate mi0loacele procurate datorit% inteli'enei
lui* ar fi fost pierdut din prima zi* dac% s.ar fi aflat* +n afar% de orice
cooperare cu semenii s%i* +n p%durea vir'in%$
(bservaiile noastre ne duc ,i mai departe$ -ele mai valoroase
achiziii ale omului*+n cursul evoluiei* +i vin de la sl%biciunea sa$ Dac%
ne '/ndim la modul s%u de via%* la durata 'enului uman* nu putem
+nele'e supravieuirea omului dec/t av/nd +n vedere +n acela,i timp
=>
AFRED ADER
marele a0utor pe care i =.a adus constituirea comunit%ii$ F%r% +ndoial%*
+n natura sa psihic% ,i +n constituia sa fizic% sunt date toate mi0loacele
care fac posibil% aceast% asociere$ Dac% e1amin%m funciile or'anelor
sale de sim* este clar c% ele servesc acestei le'%turi$ +n felul +n care
fiecare +l prive,te pe cel%lalt se manifest% pre'%tirea pree1istent% +n
acest sens$ De asemenea* felul +n care omul ascult% sau +n care vorbe,te
tr%deaz% posibilit%ile comunic%rii cu semenul s%u$ @om +nele'e acum
de ce at/ia oameni nu privesc* nu vorbesc sau nu ascult% cum s.ar
cuveni s.o fac%O "u or'anele de sim ca atare intereseaz% aici* ci viaa
instinctiva* +ntrea'a via% psihic% fiind canalizat% +nspre acele planuri
+n care individul +,i afl% locul s%u al%turi de ceilali$ 9ocmai sl%biciunea
or'anismului copilului este aceea care +l constr/n'e la aceast% le'%tur%$
Relaia su'arului cu mama sa este determinant% +n aceast% privin%$ Din
aceast% relaie social%* +n care 6u4 su'arului sesizeaz% pe acel tu" al
mamei* se dezvolt% toate posibilit%ile ,i aptitudinile$ Din acest fapt
+nele'em c% mama are o misiune important%* anume aceea de a diri0a
+n a,a fel dezvoltarea copilului +nc/t acesta s% poat% r%spunde mai t/rziu
+n mod corect e1i'enelor vieii sociale$ -adrul fiind structurat* copilul
va vorbi* va asculta ,i va privi +n raport de cele +nv%ate de la mama sa$
+n aceasta const% funcia primordial% a mamei$ a ob/r,ia sentimentului
de comuniune se afl% mamele* iar datoria lor +n aceast% privin% trebuie
s% fie sacr%$ Aecanismul acesta funcioneaz% +n permanen% ,i +n cele
din urm% devine un automatism psihic care 'enereaz% forma de via% a
copilului$ Dac% reflect%m la modul +n care are loc dezvoltarea
limba0ului* funcie social% at/t de important%* putem +nele'e unde +,i
pune societatea la lucru forele$ 9rebuie s% vorbesc a,a cum presupun
c% fiecare ar trebui s% vorbeasc%* a,a +nc/t toi s%.= +nelea'%"$
-onstat%m adesea c% acolo unde mama a e,uat +n realizarea primei sale
funcii* ea nu a reu,it s%.,i realizeze nici a doua funcie: e1tinderea
sentimentului de comuniune al copilului fa% de alii* pre'%tirea
copilului +n a,a fel +nc/t s%.,i +nt/mpine cum se cuvine semenii$ +n
asemenea cazuri vom constata un interes deficitar pentru ceilali* iar
starea aceasta va constitui principalul obiect al preocup%rilor noastre +n
cartea de fa%$
Unde vom '%si noi posibilitatea dezvolt%rii sentimentului de
comuniune* dac% aceast% relaie nu a fost realizat% +n primii ani ai
copil%rieiO Acest deficit de interes fa% de ceilali a luat de.acum o
20
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
form%* are consisten%* un scop bine fi1at orienteaz% actele individului:
s%.i tr%ie,ti viaa f%r% a te sinchisi de ceilaliL totdeauna s% iei ,i
niciodat% s% nu dai$ +ncepe de acum s% acioneze sentimentul valorii$ +l
va avea numai acela care se simte cu adev%rat la locul s%u$ Acela care
nu a f%cut din sine o parte a +ntre'ului nu.= va cunoa,te$ Dac% ne '/ndim
la cea mai important% facultate a omului* inteli'ena* putem spune: nu
e1ist% inteli'en% privat%* nu e1ist% inteli'en% a individului* inteli'ena
are o valoare 'eneral%"$ Ea nu s.a dezvoltat dec/t ca urmare a
dezvolt%rii capacit%ii de +nele'ere a celorlali* ceea ce +nseamn%
apropiere de ceilali* identificare cu ei* s% vezi cu ochii lor* s% auzi cu
urechile lor* s% simi cu inima lor$ A +nele'e +nseamn% s% concepi un
om* un eveniment +n felul +n care ne a,tept%m ca fiecare s%.i conceap%$
-hiar ,i aici ne +nsoesc controlul ,i 0udecata comunit%ii$ "u m% refer
la moral%* la etic%* ale c%ror re'uli sunt 'enerate de sentimentul de
comuniune$ "u putem numi moral* etic dec/t ceea ce este util
comunit%ii$ Acela,i lucru +l putem afirma ,i +n ceea ce prive,te estetica$
-eea ce numim frumos trebuie s% aib% o valoare peren% pentru
comunitate$ "u trebuie s% ne mire faptul c% putem 're,i$ Am fost
+ntotdeauna 'ata s% ne recunoa,tem erorile ,i s% le corect%m$ -hiar dac%
are loc o schimbare radical% +n idealul de frumos* cert este faptul c% se
poate menine ca frumos ceea ce este a,a pentru eternitate ,i ceea ce se
afl% +n concordan% cu noiunea noastr% de s%n%tate$
A, dori s% atra' atenia asupra puterii enorme a sentimentului de
comuniune asupra individului* o putere capabil% s% f%ureasc% uniuni deJ
o mai mare sau mai mic% importan%* curente naionale* politice ,i
reli'ioase$ 2entru a stabili forme utile societ%ii* ne vom slu0i de acelea,i
etaloane$ Drept valabile nu le putem recunoa,te dec/t pe acelea care se
situeaz% pe planul utilit%ii 'enerale$ 2utem discuta mult +n le'%tur% cu
cele e1puse mai sus* uneori fiind 'reu de dat un r%spuns e1act$ @iaa
uman% este devenire$ -eea ce supunem ast%zi verific%rii nu constituie
dec/t un punct de intersecie +n mi,carea etern% care tinde spre scopul
formei perfecte$ -e se +nt/mpl% cu cei care nu acioneaz% +n cadrul
societ%iiO -u cei la care nu se manifest% sentimentul de comuniuneO
A, vrea s% intercalez aici urm%toarele consideraii: ceea ce un individ
spune sau '/nde,te despre el +nsu,i este lipsit de importan%$ +n raza
evalu%rii noastre nu pot intra dec/t actele* fapta$ &e poate +nt/mpla ca o
persoan% oarecare s% se socoat% e'oist% ,i noi s% constat%m c% ea este
?=
AL'RED ADLER
capabil% de colaborare ,i de altruism$ Auli pot considera c% ei
colaboreaz%* pe c/nd* la o e1aminare mai atent%* va trebui* din neferi.
cire* s% constat%m c% nu este a,a$ "u +nseamn% c% respectivii mint
+ntotdeaunaL am 're,i dac% am crede lucrul acesta
?
* iar erorile le'ate de
aprecierea sau autoaprecierea vieii psihice a unui om 0oac% un rol mai
nefast dec/t unele minciuni premeditate$
-um se s%v/r,esc aceste eroriO -um se e1plic% faptul c% efortul
ner%bd%tor de a ne inte'ra +n colectivitate se desf%,oar% at/t de +ncetO
-auzele sunt multiple$ ( mare parte din oameni au convin'erea c% este
vorba de un proces care ne dep%,e,te$ Ace,tia sunt pesimi,tiiL ei nu
contribuie c/tu,i de puin la evoluie* care nou% ni se pare funcia
esenial% a vieii ,i care pretinde biruirea dificult%ilor$ +n le'%tur% cu
acest fapt obi,nuiesc s% le prezint elevilor mei urm%toarea parabol%:
+mi ima'inez c% str%mo,ii no,tri foarte +ndep%rtai* tr%ind prin copaci
,i poate mai av/nd coad%* se '/ndeau ce ar putea face pentru a.,i
schimba c/t de c/t s%rmana lor via%$ -areva zice: a ce bun s% ne
fr%m/nt%m* c/nd asta este peste puterile noastre ,i c/nd cel mai bine este
s% r%m/nem +n copacii no,triO -e s.ar fi +nt/mplat dac% poziia unora ca
acesta ar fi avut c/,ti' de cauz%O Fi ast%zi am tr%i +nc% prin copaci ,i
ne.am fi p%strat coada$ -e s.a +nt/mplat* de fapt* cu cei r%ma,i +n
copaciO Au fost e1terminai$ Acest proces de e1terminare are loc ,i +n
prezent ,i este de o cruzime teribil%* lo'ica realit%ii fiind necru%toare$
Este ne+ndoielnic c% miriade de oameni s.au sacrificat pentru c% nu auE
cobor/t din arborii lor$ Au fost e1terminate popoare* au fost distruse
familii* pentru c% r%spunsurile lor la cerinele vieii erau necores.
punz%toare$ 2rocesul acesta se desf%,oar% sub o form% disimulat%* a,a
+nc/t rareori +i d%m de urm%L la a treia sau la a patra 'eneraie el poate
s% a0un'% la cap%t f%r% ca nimeni s% ,tie de ce$
E1amin/nd mai +ndeaproape fenomenul* a0un'em la concluzia c%
este imposibil de dat un r%spuns neadecvat cerinelor lo'ice ale vieii +n
societate f%r% ca 're,elile s% fie pl%tite* fie c% este vorba de boli* de
de'ener%ri 'rave* fie de atrofii psihice de tot felul$ Este limpede c%
acestea sunt consecinele 're,elilor f%cute* apro1imativ +n sensul a ceea
ce blameaz% Emerson atunci c/nd observ% c% noi vrem s% evit%m
urm%rile 're,elilor ,i nu 're,elile +nse,i$ Am ar%tat c/nd ,i cum ia
na,tere acest proces$ (rice om are atitudinea sa fa% de via%$ -oncepia
despre lume nu este apana0ul filozofilor* orice om av/nd o asemenea
22
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
concepie* mai bun% sau mai rea$ 2e unii +i putem a0uta s%.,i +mbu.
n%t%easc% viziunea despre lume ,i via%$ 2roblema este urm%toarea: cu
ce concepie despre lume s.o +nlocuim pe aceea care ni se pare eronat%O
&% fie una naional%* reli'ioas%* european%* asiatic%O "u avem preferine
deosebite pentru nici una din ele$ &in'ura noastr% cerin% este ca o
asemenea concepie despre lume s% fie a1at% pe sentimentul de
comuniuneL +n aceasta const% esena filosofic% a psiholo'iei individuale$
"e str%duim s% facem din aceasta piatra un'hiular% a psiholo'iei pe care
o profes%m* pe baza +nv%%mintelor trase din erorile comise de indivizi
sau de mase$ "u putem fi de acord cu cei care cred c% totul ar fi salvat
+n cazul +nl%tur%rii dificult%ilor$ &oluia nu poate veni dec/t din partea
sentimentului de comuniune* +n care +,i are ori'inea fora creatoare a
individului$ Aama este o mediatoare indispensabil% pentru via%L ea
este aceea care trebuie s% cultive sentimentul de comuniune* s%.=
c%l%uzeasc% ,i s%.= orienteze c%tre ceilali$ E1ist% +ns% puncte de trecere
prime0dioase* unde dezvoltarea poate e,ua* ca de e1emplu atunci c/nd
mama nu are un autentic spirit de cooperare* a,a +nc/t nu este deloc
capabil% s% dezvolte sentimentul de comuniuneL sau c/nd nu coopereaz%
dec/t cu propriul ei copil* nu ,i cu alii$ +n acest caz +,i lea'% at/t de
str/ns copilul de d/nsa* +nc/t compromite evoluia ulterioar% a acestuia$
-ele semnalate mai sus reprezint% 're,eli capitaleL +ns% e1ist% ,i alte
faze periculoase +n dezvoltarea copilului$
-opiii care se nasc suferinzi privesc lumea ca pe o @ale a
pl/n'erii* nemanifest/nd nicidecum acea bucurie a cre,terii pe care o
apreciem at/t de mult la copii$ Este* de altfel* de +neles de ce asemenea
copii* cu tarele lor* care +,i simt corpul ca pe o povar% ,i care '%sesc c%
viaa este dificil%* sunt mult mai interesai de propria.le persoan% dec/t
ceilali$ Rezult% o stare psihic% panicard%: s% scape cine poateP 8ntervin
tr%s%turi de caracter e'oiste* care +mpiedic% dezvoltarea sentimentului
de comuniune$ Aceast% cate'orie de copii cu or'ane slabe prezint% un
interes aparte* iar faptul nu surprinde* din moment ce orice or'anism
uman este firav +n raport cu or'anismul altor animale$
E1ist%* apoi* o a doua cate'orie de copii* r%sf%aii* care nu
manifest% interes dec/t pentru o sin'ur% persoan%* care trebuie s% le stea
+n permanen% la dispoziie$
De +ndat% ce are loc des%v/r,irea stilului de via%* +n cel de al
patrulea sau al cincilea an de e1isten%* acesta nu mai sufer% schimb%ri
23
AL'RED ADLER
radicale$ 9otul este asimilat de c%tre copii prin prisma stilului lor de
via%: ei dispun de.acum de propria lor via%* aceea de a fi asistai de
ceilaliL urm%resc succesul imediat*e,u/nd ori de c/te ori trebuie s% fac%
eforturi personale$ "u.i nevoie s% insist asupra faptului c% asemenea
copii dau chi1 +n faa unei noi situaii ,i c% orice schimbare pe planul
vieii va provoca la ei apariia de tulbur%ri$
2onderea copiilor r%sf%ai este enorm% ,i nu cred c% e1a'erez
spun/nd c% ;C.QC la sut% din totalul copiilor sunt dependeni ,ilipsii de
iniiativ%$ &tarea aceasta de dependen% se manifest% pe parcursul
+ntre'ii viei* care pentru d/n,ii este mult prea 'rea$ "u v%desc nici o
+ncredere +n ei +n,i,i$ E1tra'em din istoria Americii un fapt interesant*
ilustrativ pentru cazul care ne preocup%$ +n r%zboiul hispano.american*
&tatele Unite ale Americii aveau drept aliat pe 'eneralul #arcia
B
$ Era
absolut% nevoie ca acestuia s% i se adreseze un mesa0* dar nu se ,tia unde
poate fi '%sit$ Aesa0ul era deosebit de important ,i 'eneralului american
nu i.a r%mas altceva de f%cut dec/t s% anune deschis c% avea un mesa0
pentru #arcia ,i c% dorea un voluntar care s% i.= transmit%$ Dup% o lun'%
t%cere a ie,it din r/nduri un soldat* a luat plicul ,i a plecat$ +ntr.o ,coal%
din America* elevii au primit* ca tem% de rezolvat +n clas%* s% arate cine
era* dup% p%rerea lor* cel mai mare erou al timpurilor moderne$ Unul
dintre elevi a scris: &oldarul +ns%rcinat cu mesa0ul pentru #arcia"$ Fi
a dat urm%toarea e1plicaie: ma0oritatea ,i.or fi zis c% nu aveau cum s%.=
'%seasc%* unii +,i vor fi spus c% sunt alii care pot face mai bine dec/t ei
acea treab%* pe c/nd el nu a spus nimic* plec/nd +n misiune$ Era un om
independent* pe c/nd ceilali se simeau slabi$ 8at%* a,adar* sursa tuturor
relelor: un e1a'erat sentiment de inferioritate* lipsa de +ncredere +n
forele proprii$
Aparin unei a treia cate'orii copiii detestai* c%rora le este peste
putin% s% arate interes fa% de semeni$ Ei nu au +nv%at niciodat% c%
e1ist% un semen al lor* un aproape$ E1ist% +n societatea noastr% o
mulime de copii nedorii* nele'itimi* orfani* pentru care nu s.au creat
condiiile de via% necesare* ca ,i copii cu un fizic ur/t* care +nele' de
timpuriu c% nimeni nu.i prive,te cu pl%cere$ Este de +neles de ce printre
criminali ,i beivi se afl% at/t de adesea oameni ur/i$ -e este drept* nu
lipsesc nici din cei cu chipuri an'elice* care +n copil%rie au fost r%sf%ai$
Ei reprezint% un mare procenta0 de indivizi.problem%* care prin
atitudinea lor ne demonstreaz% c% habar nu au ce este interesul pentru
24
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
aproapele lor$ &unt copii 'reu educabili* a c%ror concepie despre lume
se rezum% +n a face le'e din propria lor voin%$ Ei a0un' s% +n'roa,e
r/ndurile pun'a,ilor* ale va'abonzilor* ale celor f%r% ocupaie$ -u toii
sunt demni de mil%* nefiind capabili s% coopereze pentru un el mai
+nalt$ -e se va +nt/mpla c/nd se vor afla +n faa unor +ndatoriri mai
importanteO &e va dovedi c% nu au spirit participativ$ "evroticii ,i
alienaii fac tot ce pot ca s% ias% din cadrul comunit%ii* pentru c%
+ndatoririle li se par insolubile$ Avem ,i aici de.a face cu manifestarea
concepiei despre lume: pentru astfel de oameni ar fi potrivit% o planet%
unde nimeni s% nu le prescrie +ndatoriri ,i unde totul s% le vin% pe tav%$
-riminalii sunt indivizi care nu ,tiu ce este interesul pentru
aproapele* c%i%uzindu.se dup% ideea c% trebuie s% a0un'i c/t mai u,or ,i
mai repede la succes* f%r% a te preocupa de soarta celorlali$ a aceast%
cate'orie de indivizi constat%m absena cura0ului de a.,i asuma sarcinile
vieii$ &unt ni,te dezertori de pe frontul vieii adev%rate$
Urmeaz% apoi candidaii la sinucidere* care ne demonstreaz% c/t
de slab este interesul lor pentru cooperare* c/t de puin cura0 au +n faa
'reut%ilor vieii$ Datele statistice sunt departe de a ne dezv%lui +ntrea'a
amploare a acestui r%u$ Facei s% creasc% preul 'r/ului ,i vei avea de
+ndat% mai multe sinucideriL l%sai s% se deterioreze condiiile de locuit"
,i vei '%si o imens% mas% de oameni +nclinai spre latura antisocial% a
vieii$ Dispoziia de a dezerta a unora este enorm%$ "u e1ist% o
dezvoltare ideal% a sentimentului de comuniune ,i de aceea trebuie s%
ni.= propunem ca el* nu din motive morale* sociale* caritabile* ci din
motive ,tiinifice$
"u poi face +n via% 're,eli f%r% a pl%ti$ a fel se +nt/mpl% cu
popoarele* c/nd nu au destul cura0 s% se revolte +mpotriva r%zboaielor*
c/nd interesul lor pentru alte popoare nu este +ndestul%tor$ 8storia
universal% este o +nl%nuire de evenimente nefericite determinate de
astfel de carene$ "u a, vrea s% m% opresc aici mai +ndelun' asupra
problemei dipsomanilor
:
* ci pur ,i simplu s% insist* +nainte de a +ncheia*
asupra importanei dezvolt%rii sentimentului de comuniune$
+n nici o +mpre0urare a vieii nu putem face abstracie de
sentimentul de comuniune$ A.am referit mai sus* +n treac%t* la funciile
or'anelor de sim$ -u a0utorul acestora sentimentul de comuniune se
manifest% la copil +n raporturile lui cu familia* cu fraii ,i surorile$ Acest
sentiment este pus la +ncercare atunci c/nd copilul +ncepe s% frecventeze
25
AFRED ADER
,coala$ -hiar din momentul +n care apare problema cole'ialit%ii
intereseaz% m%sura +n care s.a dezvoltat la copil interesul pentru ceilali$
+nele'em prea bine de ce* atunci c/nd sentimentul de comuniune
lipse,te* urm%rile sunt dintre cele mai 'rave* individul ne mai fiind
capabil s% dea societ%ii ceea ce +i datoreaz%$
2e de alt% parte* +ns%* se +nele'e c% nu putem considera copilul
responsabil$ &e impune s% ne '/ndim la alte remedii peda'o'ice dec/t
cele la care s.a recurs p/n% acum$ Rin/nd seama ,i de problema
profesiunii* se pune +ntrebarea: -um m.a, putea face util +ntr.un
domeniu de activitateO" 2entru c% de fapt nu e1ist% profesiune care s%
nu fie util% celorlali$ 2roblemele dra'ostei ,i ale c%s%toriei pretind ,i
ele un interes sporit pentru semeni$ -/nd individul nu se simte le'at de
comunitate* manifest%rile distructive nu cunosc limite$ Ale'erea
partenerului se va face +n funcie de voina de a domina sau* dimpotriv%*
de dorina de a crea o uniune +ntre e'ali$ &entimentul de comuniune este
necesar +n multiple situaii$ ucrurile stau la fel pe planul vieii
popoarelor$ Un popor nu va putea pro'resa dec/t dac% nutre,te interes
pentru comunitate$ Dac% prevaleaz% interesele e'ocentrice* poporul
vecin va proceda ,i el +n acela,i mod$
"imerit ar fi s% avem o lozinc%* pentru c% lumii de azi +i plac
lozincile$ &ocot c% principala concluzie a observaiilor de psiholo'ie*
individual% este urm%toarea: datoria noastr% este s% ne dezvolt%m +n a,a
fel* at/t noi +n,ine c/t ,i copiii no,tri* +nc/t s% devenim instrumente de
pro'res social$
"(9E
=
Din c/te cunoa,tem* nimeni nu a remarcat adlerianismul" lui
-onstantin "oica* de,i faptul este aproape o eviden% +n a sa $evenire 4ntru
fiin,, unde r/nduri ca )e.ist 4ns o trea"t obiectiv a devenirii 4ntru fiin,(
<a,iunea de"ete acum "lanul sinelui subiectiv i 4ncearc s ob,in mai mult
dec0t "ersoana individual( 6a crede c "oate ob,ine inele ad0nc, comunitatea,
4n s0nul cruia s fie "osibile "ersoanele ele 4nsele 4n,elese de ast dat cu
genericul lor((( !ar e."resia ra,ional a acestei comunit,i este D comunitatea
istoric, ast&i statul"3Editura Ftiinific% ,i Enciclopedic%* =>N=*pp$ =:Q.=:M4
puteau fi semnate foarte bine de Alfred AdlerL dar ,i de b%tr/nul Ie'el* se
+nele'e$ (3ota trad()
?
E1cept/nd cazurile de mitomanie* unde minciuna are caracter
patolo'ic$ (3ota trad)
?Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
B
-ali1to #arcia 3=NB? =NN>4* 'eneral care a luptat cu mult% ardoare
+mpotriva dominaiei spaniole +n -uba* al%tur/ndu.se trupelor americane +n
timpul r%zboiului din =N>N$ (3ota tmd()
:
De la dipsomanie S consum periodic masiv de b%uturi alcoolice*
altern/nd cu intervaluri de abstinen%* caracteristic persoanelor dezechilibrate*
de obicei ciclotimice$ Uneori subiecii care sufer% de aceast% nevoie irepresibil%
de a in'era cantit%i e1a'erate de alcooluri este precedat% de o prelun'it% aur%"
dipsomaniac% e1primat% +n st%ri de an'oas%* iritabilitate* melancolie$ +n timpul
crizei propriu.zise pot s% survin% automaisme ambulatorii 3dispariii subite de
la domiciliu4* e1hibiionisme* impulsuri criminale sau sinuciderea$ 2erioadele
de dup% accese pot fi +nsoite de st%ri de depresie ,i de deliruri cu un coninut
divers$ -omportamentul antisocial al acestor indivizi este adesea mai mult dec/t
incomod ,i ei trebuie supu,i unei suprave'heri permanente$ (3ota trad()
I4 E7AGERAREA I.&ORTAN(EI
&RO&RIEI &ER*OANE
8L)UD)RO,ENIA9
-ontinu/nd eforturile pe care le fac +n direcia dezv%luirii
secretelor" psiholo'iei individuale* a, dori s% v% +nf%i,ez*+ntr.o suit%
de conferine* modul +n care procedez* de re'ul%* atunci c/nd mi se
prezint% cazul unui copil.problem%* al unui nevrotic sau al unui
criminal$ De fiecare dat% caut s% descop%r bazele* punctele de pornire*
s% stabilesc cauzele adev%rate ale aciunilor eronate ale unui astfel de
om$ a cap%tul acestor consideraii vom a0un'e la +ncheierea c% toate
cele +nt/mplate nu a trebuit s% se +nt/mple +n mod necesar* dar c%* date
fiind circumstanele* faptele s.au petrecut$ +n definitiv* dac% reu,im s%
ne transpunem +n sim%mintele copilului* s% '/ndim ca el* s% acion%m
ca el* putem p%trunde rolul pe care acesta =.a 0ucat ,i ne vom spune: +n
condiii similare* av/nd aceea,i concepie eronat% a superiorit%ii
"ro"riei "ersoane, am fi acionat ,i noi apro1imativ la fel$ +n modul
acesta o bun% parte de ceea ce ine de pedeaps% dispare* ceea ce nu este
tocmai r%u$ -unoa,terea* comprehensiunea sporesc* fundamental fiind
faptul c% putem stabili care sunt cone1iunile tuturor manifest%rilor ,i
atitudinilor interioare ale copilului sau adultului cu stilul de via% al
acestora$
&pre a v% da o idee c/t mai e1act% asupra modului +n care lucrez*
voi descrie un caz nou pentru mine sau pe care l.am dat uit%rii ,i pe care
+l voi supune analizei +n faa dumneavoastr%$ "u ,tiu +nc% nimic despre
evenimentele +nf%i,ateL voi +ncerca s% urmez calea obi,nuit% a
activit%ii mele de practician$ -u toate c% s.ar putea s% comit o 're,eal%
?>
AL'RED ADLER
care s% divul'e +n devans unele dintre concluziile e1punerii mele* nu
voi descura0a$ Asum/ndu.mi acest rol* sunt con,tient de faptul c% apar
asemenea pictorului sau sculptorului care* la +nceput*procedeaz% cu un
anumit 'rad de incertitudine* potrivit cu e1periena pe care o posed%* cu
talentul* pentru ca apoi s% se controleze* s% accentueze* s% ,lefuiasc%
tr%s%turile schiate* spre a obine ima'inea dorit%$ Dup% cum putei
vedea* proced%m cu totul altfel dec/t acei psiholo'i care* cu intenia de
a se baza pe dimensiuni cvasimatematice* de +ndat% ce calculul nu
le reu,e,te se str%duiesc s% identifice +n sfera eredit%ii cauzele
insuccesului* f%c/nd responsabile procesele or'anice nu mai puin
obscure* ori ali factori abia controlabili$ -um aceste procese ei nu le
pot sesiza* spre marea lor satisfacie psiholo'ia se vede repede e1clus%
de pe acest teren$ "e l%s%m p%'uba,i de asemenea concepii$ 2refer%m
s% ne m%rturisim mai de'rab% erorile* dec/t s% apel%m la astfel de
mi0loace$ "oi* +n schimb* datorit% instrumentului teoretic pe care +l
utiliz%m* a0un'em la o mai bun% cunoa,tere a le'%turilor specifice cu
+ntre'ulL suntem mai bine +narmai$ Detaliile nesemnificative nu ne
intereseaz%$ Reu,im ca* pornind de la un element* s% putem tra'e
concluzii privitoare la ansamblu* a,a cum +n istoria natural% cu a0utorul
unui oscior se reconstituie o specieL sau cum* 0udec/nd dup% un'hiul
unei ferestre* se deduce arhitectura unui edificiu$ -u toate acestea*
suntem mult mai prudeni dec/t cei care vor s% +ntemeieze descrierea ,i
+nele'erea vieii unui om pe propriile lor pre0udec%i$ &itu/ndu.ne pe o
poziie de e1pectativ%* avans%m ipoteze ,i le corect%m succesiv*
in/ndu.ne mereu treaz spiritul de observaie$
2ropun/ndu.mi acum s% +nf%i,ez istoria unei viei care +mi era
total necunoscut%* m% +ndoiesc c% peste dou% s%pt%m/ni* s% zicem* voi
mai distin'e clar anumite tr%s%turi$ Dar* ca toi cei familiarizai cu
principiile ,colii noastre de psiholo'ie* sunt si'ur c% voi a0un'e la
acelea,i concluzii$ Aceast% certitudine a noastr% este semnificativ%* mai
ales c/nd folosim ali termeni* ale'em alte ima'ini sau punem accentul*
c/teodat%* pe alte elemente$
Resursa cea mai puternic% r%m/ne pentru noi luarea +n consi.
derare a caracterului unitar al personalit%ii$ Este fapt bine stabilit c%
orice copil intr% +n via% cu un sentiment de inferioritate ,i caut% s%.=
compenseze$ +n acest sens el tinde la obinerea superiorit%ii ,i +,i
desf%,oar% forele +n a,a fel +nc/t s% se simt% deasupra tuturor
30
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
dificult%ilor$ R%m/ne ca noi s% apreciem dac% el acioneaz% util sau
inutil +n raport cu cerinele vieii$ A aciona util +nseamn% a slu0i ob,tea*
a te situa la nivelul cel mai +nalt al sentimentului de comuniune* acolo
unde dezvoltarea ,i pro'resul se dovedesc ca av/nd valoare pentru
comunitate$ -%ut%m s% identific%m obstacolul care a provocat vreo
deviereL c%ut%m s% definim problema care a prezentat mari dificult%i
de rezolvare$ Dac% respectivele dificult%i continu% s% se manifeste +n
atitudinea adultului* putem spune: +n cutare punct drumul vieii a suferit
o perturbare ,i* +n consecin%* s.a dezvoltat o stare de spirit individual%*
ca ,i cum cel +n cauz% nu ar fi fost atunci la +n%limea 'reut%ilor care se
cereau +nvinse$ Atenia ne.o concentr%m asupra problemelor pe care
individul le.a evitat$ Este clar c% nu.i putem atribui prea mult cura+(
&e pune ,i o alt% +ntrebare: cum de s.a +nt/mplat ca respectivul s%
nu se simt%* la un moment dat* la +n%limea problemelor vieiiO -um de
s.a dovedit nepre'%titO E1periena acumulat% ne arat% c% +ntotdeauna
este vorba de copii la care sentimentul de comuniune s.a dezvoltat
insuficient* a,a +nc/t ei nu se simt ancorai pe un teren solid$ De aceea
au ,i a0uns lesne la ezitare* la eschivare* mulumindu.se cu o soluie
steril% la o problem% real%* atitudine care prin ea +ns%,i marcheaz%
pre0udiciul adus celorlali$
&% trecem acum la aplicarea tehnicii noastre +n interpretarea unuia
din aceste cazuri$ Antecedentele cazului pe care +l am +n vedere dateaz%
de =C sau =? ani$ Am v%zut copilul cu pricina ,i* +n comunicarea ce mi.a
fost +nm/nat%* am '%sit urm%toarea descriere: +mi permit s% propun
ateniei dumneavoastr% acest caz* +ntreb/ndu.v% dac% poate fi remediat
prin educaie$ Este vorba de un copil de == ani* bine dezvoltat* foarte
cuminte acas% ,i la ,coal%* actualmente elev +n clasa +nt/i de liceu"$
Eficiena +n educaie pune ,i urm%toarea problem%: ce putem face
+n materie de e,ec ,colarO -um s% se procedeze pe plan peda'o'ic
+ntr.un asemenea cazO Evident c% se impune un dialo' cu elevul ,i c%
trebuie s% recur'em la bunele e1emple* abin/ndu.ne de la m%suri
punitive* a,a cum proced%m +ntotdeauna$ 2edeapsa nu are efectul
scontat* dar fiind faptul c% stilul de via% s.a fi1at dup% al patrulea sau
al cincilea an de e1isten% a individului ,i nu poate fi modificat dec/t
prin autorecunoa,terea erorilor proprii$
-e putem realiza cu a0utorul dialo'uluiO 2utem* desi'ur* s%
definim erorile care mineaz% stilul de viat%$
B=
AFRED ADER
Dac%* +n cazul pe care +l prezent%m* avem de.a face cu struc.
turarea eronat% a stilului de via% ,i dac% suntem +n m%sur% s% p%trundem $
mecanismul acestei erori* poate c% ,tiina noastr% ne va permite s%.=
convin'em pe copilul respectiv c% el 're,e,te ,i c% 're,eala sa d%uneaz%
celorlaliE$ "u este cu putin% s% faci o 're,eal% f%r% ca mai t/rziu aceasta
s% fie dat% +n vilea'* ca s% nu spunem c% ea va fi pl%tit%$ -%ci nu trebuie
s% pretindem c% +n acest anevoios proces de formare a unui mod de
comportare 're,elile se pl%tesc* dar s% recunoa,tem c% nu se poate ca
ele s% nu fie resim,ite de autorul lor$ "e num%r%m printre cei care sunt
+ncredinai de importana recunoa,terii 're,elilorL de aceea proced%m
la identificarea cauzelor* +ncerc/nd s% le facem transparente pentru cel
interesat* spre a.= convin'e c% este necesar s% se schimbe* s% pro'reseze$
Adesea ni se obiecteaz%: -e facei atunci c/nd individul +,i
recunoa,te 're,eala* dar f%r% a se corectaO" Dac% +,i recunoa,te efectiv
're,eala* dac% accept% determinismul ei ,i dac%* totu,i* persist% +n
atitudinea sa* +n pofida pre0udiciului care rezult% de aici* suntem obli'ai
s% tra'em concluzia c% nu a +neles chiar tot ce era de +neles$ Dar +nc%
nu mi.a fost dat s% +nt/lnesc astfel de cazuri$ A.i recunoa,te cu adevrat
're,eala ,i a nu te schimba* este +mpotriva naturii umane* vine +n
contradicie cu principiul conserv%rii vieii$ (biecia la care ne.am
referit prive,te deci o pseudorecunoa,tere a 're,elii* nu este o recu.
noa,tere fundamental%* +n care s% se fi realizat cu adev%rat o +nele'ere
a cauzalit%ii +n plan social$
Dac% +n cazul pe care +l prezent%m avem +ntr.adev%r de.a face cu
're,eli* atunci le putem remedia prin educaie
?
$ A,adar* este vorba de o
feti% +n v/rst% de == ani* bine dezvoltat%* cuminte at/t acas% c/t ,i la
,coal%* elev% de 'imnaziu$ Ea frecventeaz% clasa care corespunde
v/rstei pe care o are$ 2utem conchide c%* +n m%sura +n care +n 0oc este
rezolvarea celei de.a doua probleme vitale a omului* problema muncii*
fata se afl% la locul ei$ "u am avea de f%cut nici o observaie serioas% +n
ceea ce prive,te situaia acestei ,col%rie ,i am putea chiar susine c% nu
se num%r% printre cei slabi de minte$ &e vorbe,te mult prea mult despre
copiii cu asemenea metehne* ca ,i cum ei ar mi,una peste tot +n
societatea noastr%$ &% vedem ce se spune mai departe +n comunicarea
pe care am primit.o:
$$$ -/nd* dimineaa* trebuie s% mear'% la ,coal%* ea este cuprins%
de o nervozitate at/t de mare* +nc/t toat% lumea din casa are de suferit"$
32
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Fenomenul este frecvent$ Fcolii i se d%* +n aceast% cas%* o impor.
tan% e1cesiv%$ +n consecin%* le'%tura cauzat% este lesne de p%truns: pe
de o parte* ea este o elev% silitoare* pentru ca* pe de alt% parte* ,coala
s%.i provoace o tensiune e1traordinar%$
Dar ne putem ima'ina aceast% feti% sub tensiune nervoas% ,i f%r%
ca toi ai casei s% aib% de suferit din pricina ei$ 2rin urmare* de subliniat
este tortura la care sunt supu,i cei din antura0$ 9ensiunea nervoas% a
fetiei se e1plic% nu doar ca o consecin% a modului ei de a privi
lucrurile* ci ,i ca urmare a inteniei din parte.i de a le atra'e celorlali
atenia asupra 'ravit%ii situaiei$ &esiz%m aici dorina de a le demonstra
celorlali dificultatea de speriat pe care o reprezint% pentru d/nsa ,coala$
-u toate acestea* +n pofida 'reut%ilor c%rora le face fa%* ea este +n
fruntea clasei$ 9rece* totu,i* peste toate obstacolele ce.i stau +n caleP
@om vedea* mai +ncolo* c% acest tip de om este dotat cu o deosebit% for%
de e1pansiune$
$$$ -hiar de c/nd deschide ochii +ncepe s% smiorc%ie* pl/n'/n.
du.se c% a fost trezit% prea t/rziu"$
-um vedem* ceilali trebuie s% ia parte p/n% ,i la trezirea ei din
somn$
$$$ "ici pomeneal% s% fie 'ata pentru a pleca la vreme la ,coal%*
+n loc s% se spele* s% se +mbrace* ea st% ,i pl/n'e"$
a drept vorbind* faptul acesta este surprinz%tor pentru noi$
"e.am a,tepta ca* cu toate 'reut%ile* fetia aceasta s% fie la ,coal% la ora
e1act% a +nceperii leciilor$ &.ar putea ca +n comunicare cazul s% nu fie
e1pus a,a cum se cuvine$ Dup% c/te cunoa,tem* ea este o elev% bun%$
Este de presupus c% respectiva remarc% tinde s% accentueze ,i mai mult
semnificaia cazului$ Ai.a, permite s% pun aici* nu dintr.o vanitate de
autor* un semn de +ntrebare$ Dorina mea ar fi s% cercetez dac% fetia
aceasta avea obiceiul s% soseasc% cu +nt/rziere la ,coal%$ Desi'ur* +n cele
ce urmeaz% vom avea prile0ul s% verific%m cum stau lucrurile +n aceasta
privin%$ +n societatea noastr% nu este c/tu,i de puin posibil ca un elev
s% vin% adesea cu +nt/rziere la ore ,i s% fie totu,i bun la +nv%%tur%$
$$$ Felul cum este piept%nat%* +ndeosebi* o face adesea s%.,i
manifeste nemulumireaL nici o piept%n%tur% nu.i convine* p/n% ,i aceea
care de obicei +i place ei cel mai mult"$
Faptul nu se e1plic% dec/t din dorina ei de a face s% creasc%
tensiunea nervoas% prin dramatizarea acestei ceremonii a coafurii$
33
AL'RED ADLER
@oina ei este aceea de a lovi puternic +n antura0 ,i a '%si un mi0loc prin
care s%.,i atin'% scopul$ +ntrebarea este: cum de a a0uns fetia s% se
foloseasc% de acest vicle,u'* spre a lovi +n cei apropiaiO &% nu mi se
invoce* +n le'%tur% cu aceasta* feti,ismul p%rului"L numai o psiholo'ie
,chioap% fi1eaz% tot soiul de re'uli ,i se ine de ele* introduc/nd pur ,i
simplu +ntr.o schem% se1ual% termeni str%ini* care nu ne spun mare
lucru* +n fond* dar las% s% se strecoare pe furi, o rezonan% se1ual%$
2siholo'ia pe care o profes%m are +n ea c%ldura vieiiL ea nu are nevoie
de canoane* fiind un demers creator* +n vederea reconstituirii unei fiine
vii$ Rin/ndu.ne departe de orice interpretare* vom recunoa,te pur ,i
simplu c% fetia aceasta* d/nd dovad% de o mare perspicacitate* a '%sit
+n antura0ul ei familial un punct slab* 'enerator de dificult%i$
$$$ 9impul trece ,i* +n sf/r,it* copila o ia la fu'%* f%r% s% fi luat
micul de0un* pl/n'/nd ,i v%ic%rindu.se"$
"ici acest caz nu este rar$ Dac% mai +nainte mi.am e1primat o
mic% +ndoial% cu privire la sosirea ei cu +nt/rziere la ,coal%* dac% am
'/ndit c% era poate o e1a'erare de natur% s% pun% +n lumin% necazurile
pricinuite celor din 0ur* confirmarea o '%sim +n e1presia timpul trece"$
a ,coal% trebuie s% fii la o anumit% or%* nu se poate admite c%
lamentaiile copilului +ncep la ora cinci* ci mai verosimil este faptul c%
ele +ncep la ora ,apte$
$$$ Am +ncercat s% elimin%m acest din urm% inconvenient
3piept%n%tura4* scurt/ndu.i p%rul"$
Dup% p%rerea noastr%* lucrul acesta este inutil$ 2e ea piept%n%tura
o intereseaz% prea puin* principalul lucru const/nd +n crearea tensiunii
+n antura0ul familial$ 2iept%n%tura nu este dec/t unul din multiplele
mi0loace care +i stau la +ndem/n%$ @om vedea numaidec/t* de altfel* ce
va face ea atunci c/nd piept%n%tura va fi scoas% din cauz%$ Dac% avem
cumva vreun dubiu cu privire la inteli'ena acestei fetie* dubiul se va
risipi$ 8ntervine aici e1amenul de psiholo'ie individual% cu privire la
inteli'en% ,i sl%biciunile acesteia* a,a cum l.am recomandat$ @om
vedea dac%* +n aceast% +mpre0urare nou% pentru d/nsa* ea dispune de
stilul de via% pe care +l presupun operant la copiii inteli'eni* adic% dac%
ea va '%si un nou mi0loc prin care s% a0un'% la acela,i scop$
$$$ Dar cu aceasta nu am f%cut mare lucru* pentru c% numaidec/t
a ap%rut o problem% le'at% de fileul de p%r$ Fi v%ic%relile au re+nceput*
de data aceasta cu privire la punerea fileului"$
34
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
8at%.ne* prin urmare* asi'urai de faptul c% fetia este inteli'ent%$
$$$ Faptul c% fetia se duce la ,coal% f%r% a.,i fi luat micul de0un
are influena sa asupra comport%rii sale +n clas%* pentru c% nu e de crezut
c% un copil poate fi astfel atent la lecii p/n% la ora =="$
-u alte cuvinte* aici se e1prim% +ndoiala c% un copil ar putea sa
reziste la ,coal%* p/n% la ora ==* f%r% s% fi m/ncat dimineaa$ Dac%* +ns%*
scopul ei adev%rat ar fi fost s% fie s%tul%* am fi +ndrept%ii s% admitem
c% i.ar fi fost peste putin% s% stea fl%m/nd% p/n% la ora ==$ -opilul
acesta are* +n realitate* un alt scop: vrea s%.,i e1aspereze antura0ul +n
ceea ce prive,te problema mersului la ,coal%$ "u ,tiu dac% ar fi necesar
s% mai tra'em ,i alte concluzii$ Am putea totu,i ad%u'a* dat% fiind
situaia* c% fetia este roas% de ambiie* at/t acas% c/t ,i la ,coal% ea vrea
s% fie obiectul ateniei tuturor$ Afl%m* pe deasupra* c% acas% este* de
altfel* foarte ascult%toareL nu are dec/t un sin'ur defect: dore,te ca
cineva s% se ocupe +n permanen% de d/nsa$ Umbl% dup% +ncuviinare
din partea tuturor* +ntr.un mod nelalocul lui$ Dimineaa* c/nd trebuie s%
mear'% la ,coal%* principala ei preocupare este: cum s% le ar%t eu
p%rinilor cu ce 'reut%i e1traordinare m% luptO Este ceea ce am putea
numi )ludroenie"(
Dac% am dori acum s% stabilim 'radul de cura0 pe care +l are acest
copil* ar trebui s% raion%m +n felul urm%tor: ea caut% s% prezinte soluia
la problema ei ca pe o fapt% vite0easc%$ Dar nu este aici vorba de un
e1ces de cura0* deoarece* f%r% ca ea sa procedeze +n mod con,tient
B
* f%r%
ca ea s% +nelea'% semnificaia actelor sale* din acestea va rezulta pentru
d/nsa un anumit sentiment de securitate$ +ntr.adev%r* dac% +ntr.o zi nu
va mai fi o elev% bun%* r%spunz%tori vor fi atunci p%rinii$ Acest proces
al vieii omene,ti ar trebui s% fie mult mai bine +neles dec/t este +n
prezent$ Este de prisos s% spunem c% avem de.a face cu un proces
incontient( Desf%,urarea sa* pe care ne str%duim s% o sesiz%m cu
mi0loacele '/ndirii* este racordat% la via%$ -u toii +i d%m curs* dar f%r%
s% ni.= putem e1plicita$ "u.= putem +nele'e dec/t dac% +l conect%m la
via%$
Am putea* de asemenea* s% afirm%m: fetia cu pricina nu prea are
cura0$ Am putea* pe de alt% parte* s% ne referim la formarea sentimentului
ei de comuniune social%: nimeni nu va pune la +ndoial% c% necazul pe
care aceast% feti% +l provoac% familiei sale nu este mare lucru$ Este clar
c% nu o intereseaz% dec/t s% capete cununa de martir%$ )a ea face ca
B;
AL'RED ADLER
situaia s% fie ,i mai dramatic%* accentu/nd toate dificult%ile
+nt/mpinate ,i postind p/n% la ora ==$ Este foarte atent% la 'loria
personal% ,i* ca s% spunem a,a* nu se sinchise,te de persoana altora$
2oate c% s.ar putea tra'e ,i alte concluzii$ A% consterneaz% faptul c% nu
am cum s% le confirm* dar nu dispun de datele necesare$ "e.am putea
pune* de e1emplu* +ntrebarea: +n ce condiii s.a format stilul de via% al
acestei fetieO -are au fost amprentele primordiale care l.au marcat
:
* ce
+mpre0ur%ri au concurat la formarea acestui stil de via%O Este* f%r%
+ndoial%* o feti% ambiioas%* care ine s% se afle +n frunte$ Dac% ar trebui
s.o fac* a, formula urm%toarea concluzie: este un copil unic la p%rini$
u/nd* pe de alt% parte* +n considerare importana pe care mama o d%
alimentaiei* a, 'eneraliza* afirm/nd c% +n aceast% familie hrana 0oac%
un rol neobi,nuit$ Am putea chiar s% mer'em p/n% acolo +nc/t s%
spunem c% ne.o ima'in%m pe feti% sl%bu% ,i palid%$ -%ci.* dac% ar fi
robust% ,i dolofan%* mama nu s.ar nelini,ti +n privina aceasta$ Dar toate
aceste deducii nu au o valoare prea mare +n reconstituirea ima'inii
acestui copil* noi formul/ndu.le doar cu titlu de e1erciiu* f%r% a le putea
confirma$
-/teva cuvinte referitoare la tratamentul cerut de acest 'en de
copil$ Fetia +n chestiune se bucur% de dominaia pe care a instaurat.o
asupra familiei$ F%r% a o ,ti$ Ea pur ,i simplu savureaz% tortura*
tensiunea pe care le provoac% celorlali$ Faptul nu trebuie s% ne induc%
+n eroare$ -redei dumneavoastr% c% un multimilionar are +ntotdeauna
+n minte totalul averii saleO Dar s% vedei c/t de furios este adesea atunci
c/nd nu mer' toate dup% dorina lui$ Fetia aceasta se '%se,te +n aceea,i
stare de spirit$ Ea este +n posesia dominaiei* dar nu tr%ie,te trebuina de
a se bucura +n permanen% de aceasta$ +i este destul c% o posed%$ +n felul
acesta +nele'em de ce +,i urmeaz% ea calea f%r% a se '/ndi la consecine*
fiind cu totul preocupat% de 'reut%ile c%rora trebuie s% le fac% fa%$
Dac%* +ns%* ea ar deveni con,tient% de toate acestea* dac% am putea s% o
facem s% +nelea'% c% e1a'ereaz% peste m%sur% problema aceasta banal%
a ,colii* numai ca s se laude, ar fi un mare pro'res$
-u toate acestea* s.ar putea ca ea s% nu se +ndrepte$ Atunci poate
c% ar fi cazul s% mer'em ,i mai departe ,i s%.i spunem vrede.n fa% c%
este o l%ud%roas%$ &% o facem s% +mp%rt%,easc% convin'erea c% se laud%
doar acela care crede c% prin el +nsu,i nu prea reprezint% mare lucru$ &e
BQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
zbate s%.i deran0eze pe ceilali numai acela care nu crede c% prin
aciunile sale rezonabile +,i poate dovedi +ndea0uns valoarea$
-/t prive,te fetia +n chestiune* putem adopta ,i urm%torul punct
de vedere:**2e cuv/nt* tot ce faci e foarte bine$ Dar poate c% ar trebui s%
faci +nc% ,i mai bine$ -eea ce faci arat% doar c% e,ti o feti% tare
de,teapt%* care se pricepe cum s%.,i impresioneze familia"$ &pre a o
convin'e* ar trebui s% recur'em la e1plicarea anumitor evenimente din
viaa ei* s% apel%m la amintirile pe care le are ,i s%.i demonstr%m c%* dat%
fiind situaia ei de copil unic la p%rini* au luat na,tere unele tendine
care o conduc la 're,eli fatale pentru d/nsa$ 9rebuie s%.i spunem
deschis: &unt lucruri obi,nuite* care se +nt/mpl% adesea copiilor unici
la p%rini"$ Aceast% perspectiv% nou% va influena prin ea +ns%,i
desf%,urarea comple1% a '/ndurilor ei$ Aciunile sale +i vor ap%rea 4n
chi" manifest +n contradicie cu sentimentul ei de comuniune social%$
&e va controla ,i probabil c% vom asista la apariia urm%torului fapt: +n
primele zile dup% ce.,i va fi f%cut familia s% intre +n obi,nuita stare de
tensiune nervoas%* +,i va spune c% doctorul Adler ar pretinde c% fac asta
pur ,i simplu ca s% m% fac interesant%"$ -/tva timp va continua poate
cu aceste ma,inaii$ -hiar dac% nu s.ar +nt/mpla a,a* a, putea s.o admit*
+n felul acesta s.ar a0un'e la un moment c/nd* +n plin% criz%* +,i va
aminti de felul +n care i.am interpretat comportamentul ,i*drept urmare*
unele din atitudinile ei vor disp%rea$ -hiar mai cur/nd* poate* de +ndat%
ce se va trezi* dimineaa* ea va deveni con,tient% de situaie: Acum eu
sunt pe cale s%.mi pun +n stare de a'itaie familia"$ Aceasta ar fi una
dintre derul%rile simple ale unui astfel de tratament peda'o'ic$ Dar sunt
posibile ,i alte c%i$ +n ce m% prive,te* le prefer$ +n cazul acesta* i.a,
spune fetiei: Fcoala este lucrul cel mai important din viaa unui om*
a,a c% tu ar trebui s% faci un t%r%boi ,i mai mare"$ 2rin e1a'erare* i.a,
submina tendina spre astfel de acte$ 9rebuie s% faci un vacarm
necontenit* pentru ca astfel s% scoi +n eviden% importana persoanei
tale* pentru c% se vede c/t de colo c% nu te poi mulumi s% le atra'i
celorlali atenia prin fapte folositoare"$
-um spune Taus
;
*e1ist% o sut% de metode potrivite de a demola
buna p%rere" pe care o ai despre aciunile tale condamnabile$ &e poate*
de pild%* scrie cu litere de.o ,chioap%* pe o pancart% a'%at% deasupra
patului: +n fiecare diminea% trebuie s%.mi pun familia +ntr.o stare
de nervi f%r% seam%n"$ Ea va face astfel +n mod con,tient* dar cu
37
AFRED ADER
rea.credin%* ceea ce alt%dat% f%cea incon,tient* +ns% cu bun%.credin%$
+nc% nu mi.a fost dat s% v%d pe vreunul dintre bolnavii mei care s%
urmeze povaa de pe pancart%$
"(9E
=
-um va reie,i* de altfel* de mai 0os* un stil de via%" eronat nu d%uneaz%
doar semenilor purt%torului unui astfel de comportament antisocialei +n
pofida aparenelor d%uneaz% +n primul r/nd sie,i ,i* de aici* cointeresarea
respectivului +n restructurarea a,a.numitului stil de via%"$ (3ota trad()
7
-eea ce vrea s% spun% se refer% la faptul c% e1ist% ,i cazuri care nu pot
fi remediate prin educa,ie, ci prin medica,ie( a Adler aceste dou% mi0loace
sunt* nu de puine ori*con0u'ate$ (3ota trad()
B
)frei%illig",4n te1tul ori'inal$ (3ota trad()
:
A se vedea Alfred Adler* Cunoaterea omului, traducere* studiu
introductiv ,i note de dr$ eonard #avriliu* Editura Ftiinific%* =>>=* capitolul
Amprentele lumii e1terioare* pp$ ;>.MB$ (3ota trad()
;
(tto Taus* unul dintre cei mai cunoscui adepi ai psiholo'iei
individuale comparate"* profesate de Adler dup% desp%rirea sa de psihanaliza
freudian%$ (3ota trad()
II4 ,COLARI RE&ETEN(I
-/nd avem de interpretat o referin% asupra unui ,colar 'reu
educabil* nu ne intereseaz% +n mod special caracterizarea acelui copil$
&ocotim ca fiind tipice scurtele ,i ne+nsemnatele descrieri ,i le trecem
prin filtrul e1perienei noastre spre a stabili p/n% la ce punct se
+ndep%rteaz% ele de norm%* ori spre a '%si printr.o investi'aie personal%
sinuozit%i suflete,ti ascunse ,i a determina ce poziie trebuie s% adopte
educatorul care se conduce dup% optica psiholo'iei individuale$ -itind
astfel de referine* nu va trebui s% pierdem din vedere faptul c% nu ne
propunem s% analiz%m cutare sau cutare copil* +n mod concret$ -eea ce
ne intereseaz% aici este s% relief%m anumite probleme$ "e intereseaz%
s% vedem +n ce forme de via% se manifest% respectivele dificult%i$
* Avem de.a face cu o feti% +n v/rst% de nou% ani* care repet% clasa
adoua"$
8nformaiile de mai sus ne fac s% ne +ntreb%m dac% nu ne afl%m +n
faa unui copil nu tocmai inteli'ent$ "u ,tim despre copil% nimic altceva
dec/t c% +n clasa a doua a r%mas repetent%$ "u ,tim dac% nu cumva a
repetat ,i clasa +nt/i ,i nici cum se comport%* de obicei* la ,coal%* dup%
cum nu ,tim dac% din clasa +nt/i +n clasa a doua nu a trecut ca urmare a
indul'enei ie,ite din comun a cadrului didactic$ Dac% lucrurile nu stau
a,a* adic% dac% ,col%ria a trecut +n mod normal din clasa +nt/i +n clasa
a doua* putem afirma cu certitudine c% nu avem de.a face cu o
prost%nac%$
B>
AFRED ADER
+n ceea ce prive,te deficitul de inteli'en%* +n cercul nostru e
rar% tendina de a declara prost un copilL at/t de rar% este aceasi
tendin% +nc/t adesea se fac erori +n sens contrar* consider/ndu.se c%
prost%nac nu este dec/t un ,colar 'reu educabil$ 8ar a declara c% un el
deficitar la capitolul inteli'en% este un copil normal nu este dec/t u
din 're,elile cele mai insi'nifiante care se fac$ &pre a fi c/t mai scurt
privire la aceast% problem%* a, dori s% v% supun ateniei o constatau
obi,nuit%$ Dac% se dovede,te c% un copil are o v/rst% psihic% inferioar
cu doi ani fa% de v/rsta sa biolo'ic%* atunci putem considera cL
+ntemeiat% b%nuiala c% ne '%sim +n faa unui deficit de inteli'en%
aceasta este e1plorarea inteli'enei$ 9rebuie s% +ntreprindem* pe de alt
parte* un e1amen fizic serios pentru a ,ti dac% nu cumva copilul acest
prezint% o +nt/rziere +n dezvoltarea creierului s%u endocrin* deci dac
nu cumva 'landele sale cu secreie intern% nu funcioneaz% anormal
constituind cauza perturb%rii dezvolt%rii intelectuale$ Acest e1amen
trebuie f%cut de un medic e1perimentat$ El este acela care trebuie sa
stabileasc% cum stau lucrurile cu creierul* dac% nu este vorba de ni,fe
leziuni la acest nivel* dac% nu avem de.a face cu un copil hidrocefal
microcefal* mon'oloid
=
etc$ "u m% pot ocupa aici de descrierea acesto
st%ri patolo'ice* dar numai din 0u1tapunerea factorilor din cele doui
cate'orii vom putea tra'e o concluzie +n le'%tur% cu faptul dac% copilu
este sau nu veritabil +nt/rziat mintal$ -um cu aceste dou% metode nu ne
descurc%m nici +n cazurile de debilitate mintal% u,oar%* am instituit ,
un al treilea e1amen* care se arat% decisiv c/nd e aplicat +n mod corec
,i de c%tre un psiholo' versat +n materie de psiholo'ie individual%$ Mi
refer la faptul de a se stabili dac% acest copil are un stil de via%L pentn
c%* +n cazul +n care copilul ,i.a fi1at un el care nu concord% cu acela a
unui copil apro1imativ normal* dar* +n concordan% cu elul respectiv
el procedeaz% +n mod inteli'ent* cu toate c% o face +ntr.un fel foar
diferit de modul normal de a proceda* atunci avem de.a face cu un copi
inteli'ent$ Anormal este doar stilul s%u de via%* pe c/nd inteli'ena es
corespunz%toare$ Este ceea ce numim copii.problem%"$ +n una din
aceste cate'orii trebuie noi s% clas%m fetia despre care am adus vorba
mai sus$ +n acest caz nu poate fi nicidecum vorba despre un e1amen
medical* ,i +nc% ,i mai puin de necesitatea verific%rii inteli'enei$
@erificarea aceasta este privit% la noi cu o anumit% circumspecie*
40
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
nimeni nu arat% o +ncredere absolut% +n eaL a,adar* problema care se
pune este s% stabilim ce stil de via% are copila +n chestiune$
E1periena pe care am acumulat.o ne arat% c% astfel de copii sunt
cel mai adesea copii r%sf%ai* care nu se +ncumet% s% acioneze din
proprie iniiativ%L iar dintre toate materiile* aritmetica necesit% +n cel
mai +nalt 'rad independena$ +n acest domeniu* +n afar% de tabla
+nmulirii* nu ai nici un fel de certitudine* totul se bizuie pe combinaia
independent% ,i liber%$ -unoa,tem c% +n mod deosebit copiii r%sf%ai
sunt cei mai str%ini de '/ndirea independent%* dac% nu le.a fost e1ersat%
+n mod special* +ntr.un fel sau altul$ E1ist%* +ns%* ,i un alt tip de copii*
care* din cauza anumitor evenimente care au acionat asupra lor timp
+ndelun'at* au fost cu totul descura0ai tocmai +n ceea ce prive,te
aritmetica$ Ei au +nt/mpinat 'reut%i +nc% din start* r%m/n/nd +n urm% la
+nv%%tur%* f%r% nici o +ncura0are la +nceputul activit%ii ,colare$ e
lipse,te baza necesar% ,i de aici rezult% ,i descura0area pe care o tr%iesc$
"u am darul matematicii"$ Dac% vreun membru al familiei
+mp%rt%,e,te acest punct de vedere* copiii ace,tia au +n faa lor un adept
al teoriei eredit%ii$
&unt* +ns%* ,i alte cauze$ A, dori s% reliefez una din ele$ E1ist%* cu
privire la fete* o pre0udecat% ap%s%toare$ Astfel* fetele au foarte des
ocazia s% aud% spun/ndu.se c% se1ul feminin nu este dotat +n ceea ce
prive,te matematica$ Desi'ur* ,tim ce +nseamn% un individ dotat$ Din
moment ce copilul nu este prost* p%rerea noastr% este c% el poate duce
la bun sf/r,it orice sarcin% ,colar%* cu condiia de a nu.i lipsi cura0ul$
"u vom rezolva problema dac% deinem pur ,i simplu informaia c%
,colarii cu un deficit de inteli'en% nu pot face nimic +n materie de
aritmetic%$ "umeroase domenii speciale ale matematicii sunt mai bine
+nelese de c%tre debilii mintali dec/t de oamenii normali$
Dar s% vedem ce se spune mai departe +n referin%: Directorul
,colii crede c% din punct de vedere intelectual fetia nu este la +n%limea
cerinelor pro'ramei ,colareL recomandarea sa este ca ea s% urmeze un
curs a0ut%tor"$
"u putem lua +n considerare acest punct de vedere$
2%rinii e1prim% opinia c% fetia este normal% +n ceea ce prive,te
inteli'ena"$
(pinia p%rinilor este destul de semnificativ%$ De re'ul% ei sunt
primii care observ% orice +nt/rziere din punct de vedere intelectual*
:=
AL'RED ADLER
chiar dac% nu +ntotdeauna au dreptate$ "u.mi amintesc nici un caz +n
care p%rinii s% fi declarat c% un copil este debil mintal* iar acesta s% nu
fi fost$ 2rin urmare*+n mod provizoriu* putem fi de acord cu p%rinii$
Ei sunt de p%rere c% motivul dificult%ilor const% +n lipsa de
+ncredere +n sine a fetiei"$
+nclin s% susin opinia p%rinilor$ -eea ce am aflat p/n% +n
momentul de fa% este c% ,col%ria nu se descurc% la aritmetic%$ Dac% ea
reu,e,te +n chip acceptabil la toate celelalte materii de studiu* +nseamn%
c% ,i.a trecut cu succes e1amenul de inteli'en%$ Faptul c% a r%mas +n
urm% la aritmetic% nu implic% +n mod obli'atoriu un dia'nostic de
debilitate mintal%$
2%rinilor nu li se pare e1clus faptul ca fetia s%.,i utilizeze
incapacitatea spre a atra'e atenia familiei asupra ei$ De altfel* familia
se ocup% mult de feti%"$
2e c/t ne amintim* noi am emis +nc% de la +nceput o ipotez% +n
sensul c% avem de.a face cu un copil r%sf%at$ Este o particularitate a
fetiei voina de a.,i menine a'reabila situaie +n care se '%se,te ,i se
str%duie,te ca pe aceast% cale s%.,i atin'% scopul: s%.i sileasc% pe p%rini
de a se ocupa de d/nsa$ Dac% ne putem +ncrede +n referina din care
cit%m o mulime de fapte pledeaz% +n favoarea 0udiciozit%ii acesteia
* vom afirma c%* pe de o parte* fetia nu are prea mult% +ncredere +n ea
+ns%,i ,i c%* pe de alt% parte* este +n permanenta c%utare a unui spri0in$
Drept urmare* +ndepline,te condiiile cerute de un copil r%sf%at$ @edem
numaidec/t c% ea are un stil de via%* c% are un scop* c% ar vrea ca p%rinii
s%.i sar% mereu +n a0utor$ Am putea stabili cu destul% certitudine c% nu
este o debil% mintal$ "u.i putem da dreptate directorului: copila nu are
nevoie de un curs a0ut%tor$
&ora cea mare* ca ,i mezina* am/ndou% dotate* fac eforturi s%.i
vin% +n a0utor"$ Avem acum o perspectiv% nou% asupra acestei copile*
aflat% +ntre dou% surori dotate ,i independente$ -u apro1imaie* ne.am
putea ima'ina ce s.a petrecut$ -/tva timp fetia aceasta era cea mai
mic%* pentru ca apoi* deodat%* situaia s% se schimbe$ +n spatele ei a
ap%rut o surioar% care i.a dat impresia c% voia s% i.o ia +nainte$ -a
mezin%* ea nu izbutise s%.,i pun% sora mai mare +n umbr%$ Aici facem
apel la e1periena pe care o avem +n ceea ce prive,te mezinii$ 8dealul lor
este de a.i dep%,i pe ceilali* fie frai* fie surori$ Admitem c% a f%cut
eforturi +n acest sens* +ncerc/nd s% realizeze o evoluie aproape normal%
42
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
at/t timp c/t nu a disp%rut acea speran% de a.,i e'ala sora mai mare$ "u
a reu,it$ 9rebuie clasat% +n cate'oria acelor copii care ,i.au pierdut
sperana de a.,i e'ala fraii mai mari ,i chiar de a.i +ntrece$ Ea a trebuit
s% creasc% +n condiii a'ravate de sentimentul c% nu este e'ala celorlalte
surori$ ( macin% un puternic sentiment de inferioritate$ Dac%* +n
spatele ei* cea de.a treia sor% +i apare ca un nou du,man* cur/nd ea se
consider% pierdut%* d% semne de disperare* +ndeosebi +n acele domenii
+n care nu are ,ansa unui succes rapid* cum pare s% fi fost cazul la
aritmetic%$ 8at% de ce referina cu privire la atitudinea fa% de aritmetic%
se arat% a fi cea la care ne a,teptam$ Ea nu mai nutre,te nici o speran%$
Desi'ur* atitudinea elevei fa% de aritmetic% este nepotrivit%$ Dar
unde este str%dania copilei pentru a se pune +n valoareO Efortul de a se
pune +n valoare nu s.a pierdut* e1prim/nd* +ntr.un fel* tr%s%turile unei
mezine$ a aritmetic% treaba nu mer'e* ba* pe c/t se pare* nici la
celelalte materii* a,a +nc/t trebuie s% repete clasa$ 2unei7v% +n locul ei$
Dat fiind c% nu rezist% concurenei* renun%$ Dar trebuie s% '%seasc% alt%
cale de a.,i dep%,i sora$ 2roblema este: unde ,i cum se va manifesta
aceast% aspiraieO "u poate izbuti dec/t pe o cale care nu se dovede,te
util% ,i care vizeaz% s%.i determine pe p%rini s% se ocupe +n permanen%
de d/nsa$ 2%rinii au de furc% cu d/nsa* ea este copilul.problem%* aflat
+n centrul ateniei$ (binem r%spunsul la +ntrebarea dac% este sau nu
inteli'ent%$ -ine se +ndoie,te* s% se pun% la locul acestei copile* c%reia
calea util% a aciunii +i este barat%$ -e +i r%m/ne de f%cut atunci c/nd nu
e1ist% fiin% omeneasc% s% poat% tr%i dec/t +n sperana c% are vreo
valoare* ca individO +n ce m% prive,te* a, proceda +n acela,i fel$ 9ra'
cutez%toarea concluzie c% fetia aceasta acioneaz% inteli'ent +n vederea
atin'erii unui scop eronat$ A te '%si +n centrul ateniei familiei nu
constituie dec/t o superioritate fictiv%* un scop inutil$ ( superioritate
veritabil% nu e1ist% dec/t pe terenul sentimentului de comuniune
social%* +n domeniul simului comun$ -eea ce face ea iese din limitele
simului comun* ceea ce directorul ,colii a +neles bine$ Dar de aici el a
tras concluzia 're,it% c% fetia este debil% mintal$
Aodul ei de a fi +n familie este dominator ,i asocial$ Rar particip%
la 0ocurile +n comun"$
Este tocmai ceea ce spuneam$ Efortul fetiei nu a disp%rut* ea e
dominatoare* se str%duie,te ca toat% lumea s% se supun% sceptrului ei$
43
AFRED ADER
-/nd este vorba de comunitate* se eschiveaz%L nu este prezent% dec/t
acolo unde deine rolul principal$
-/teva cuvinte pe tema tratamentului$ &unt convins c% se vor face
+ncerc%ri ca fetia s% nu.,i mai inoportuneze at/t de mult p%rinii ,i s%
fac% pro'rese +n +nv%area aritmeticii$ Av/nd* +ns%* +n vedere faptul c%
fetia a abandonat orice speran% de a ine pasul cu surorile ei +n ceea ce
prive,te lucrurile serioase sau de a.,i m%sura cu ele puterile* se impune
s% o +ncura0%m +n aceast% direcie$ a drept vorbind* este formula cea
mai important% care ne st% la dispoziie$ "u ne putem a,tepta ca felul ei
de a fi* tendinele ei dominatoare* revendic%rile fa% de "rin,i s% se
atenueze at/t timp c/t nu are o calc liber% pe care s% +nainteze +n mod
folositor$ 9rebuie s%.i deschidem copilei un drum$ -red c% e1ist% p%rini
care* f%r% s% +nelea'% acest punct de vedere* ar putea s% aib% oarecare
succes +n reeducarea acestor copii$ "u punem deloc la +ndoial% faptul
c% purtarea fetiei poate fi complet ameliorat%$ Am spus c% lucrul acesta
ar putea fi reu,it chiar ,i +n cazul +n care cineva are o concepie absolut
fals% despre acest copil ,i se refer%* s% zicem* la noiuni ce in de
se1ualitate$ &e poate chiar* dac% el +,i dezvolt% teoriile* s.o +ncura0eze
pe feti%* fie ,i spun/ndu.i: 2roblemele tale sunt destul de interesante
pentru ca cineva s% se ocupe de ele"$ @a putea spune vrute ,i nevrute*
cu condiia ca din toate acestea s% apar% acea raz% de speran% care s%
lumineze sufletul copilului$ -opilul va mer'e +nainte* orbe,te* pe c/nd
medicul care i.a aplicat tratamentul va 0ura c% metoda sa este cea bun%$
&untem ap%r%torii punctului de vedere potrivit c%ruia se impune s%.=
+ncura0%m pe copil$ "u.i lucru u,or$ -e trebuie* +ns%* s% facem pentru
aceastaO 9rebuie s%.= determin%m pe copil s% acioneze prin el +nsu,i*
a,a +nc/t s% aib% convin'erea c% +,i poate rezolva problemele de
aritmetic%* dob/ndind +ncredere +n sine +nsu,i ,i astup/nd bre,ele care
s.au ivit +n aceast% +ncredere$ "u este suficient s%.= +ncura0ezi cu vorba*
absolut necesar este s%.= aduci pe copil la nivelul celorlali$ Dac% fetia
noastr% +ncepe s% lucreze ,i dac% +n opt zile va avea de dat un
e1temporal* f%r% +ndoial% c% va e,ua$ )re,ele nu se las% astupate at/t de
rapid$ Este necesar s% calcul%m timpul cerut pentru aceasta$ Aai trebuie
s%.i l%s%m ,i o mar0% de protecie* s% nu.= obli'%m pe copil s% treac% un
e1amen ca ,i cum s.ar afla de0a la nivelul celorlali* pentru c% altminteri
influena educatorului asupra educatului se duce de r/p%$ @a fi e1trem
de dificil s%.= mai poi dup% aceea +ncura0a pe copil$
44
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
-/nd se pune problema +ncura0%rii unei fiine umane* prima 'ri0%
trebuie s% fie aceea a cre%rii unei situaii psihice saturat% de +ncredere$
9rebuie s%.= aduci la o stare de receptivitate* cu alte cuvinte s%.i asi'uri
+ncrederea din parte.i$ &% te compori fa% de el ca fa% de un prieten* s%
nu.i manife,ti fa% de el superioritatea* +mpov%r/ndu.= pe copilL nu
trebuie s% i te op ii cu asprime$ Dac% +l brutalizezi* s% nu te miri c% +n
cele din urm% are notive s% dezerteze$ Este indispensabil s%.i aduci pe
copii la raporturi amicale cu educatorul* l%r'indu.le cercul oamenilor
+n care ei s% aib% +ncredere$ Fetia noastr% nu are +ncredere dec/t +n
p%rinii ei$ a ,coal% 0oac% un rol nefast$ a drept vorbind* atenia ei este
diri0at% e1clusiv spre p%rini$ Dac% cineva din afara familiei ar izbuti s%.i
l%r'easc% cercul de interes pentru alte persoane* sentimentul ei de
comuniune social% ar spori* +ncrederea ei +n oameni ar cre,te$ Ar
disp%rea +n acest fel cel mai mare r%u* anume acela c% fetia aceasta
nutre,te ideea c% nu se '%se,te loc pentru d/nsa dec/t +n familie* l/n'%
p%rini$ Acest proces de c/,ti'are a +ncrederii trebuie s% precead% toate
celelalte m%suri$ "e '%sim readu,i +n felul acesta la sursa ori'inar% a
educaiei* unde funcia mamei a fost tocmai aceea de a c/,ti'a
+ncrederea copilului ,i de a.i trezi interesul fa% de ceilali* interesul
pentru problemele vieii* pentru a.,i crea un c%min +n interiorul
societ%ii$ Este calea prin care copilul devine cura0os* independent*
simindu.se un factor e'al cu ceilali$ Dac% recapitul%m faptele* spre a
vedea eroarea de unde s.a dezvoltat la fetia noastr% aceast%
inaptitudine* distin'em limpede faptul c% surorile ei s.au dovedit foarte
dotate$ -onstatarea nu este una accidental% pentru fetia noastr%* ci una
de fiece zi ,i de fiece ceas$ Ea are +n permanen% impresia c% nu este
e'ala surorilor ei$ Aici apare clar eroarea fundamental% a copilei$ "u
pot spune +n ce m%sur% celelalte dou% s.au dovedit dotate* dar pot ar%ta
c% cea mare a suportat tra'edia de a avea la un momenP dat o sor%* dat
fiind faptul c% +nainte de na,terea acesteia ea deinea o poziie
nezdruncinat%$ 9ot a,a* pot s% ar%t ca fetia de care ne ocup%m nu a
suportat u,or na,terea unei a treia copile +n acea familie$ Dac% ad%u'ai
la aceasta caracterul ambiios al mezinilor* vei putea +nele'e c% fetia
noastr%* care se ,i afla +n declin* a fost lezat% de na,terea aceleia care +i
lua locul$
"e punem +ntrebarea: mama unde eraO &e pare c% toat% c%ldura
matern% s.a distribuit mai ales celorlalte dou% fete$ 9entativa celei de.a
:;
AL'RED ADLER
doua de a le eclipsa pe celelalte a fost resimit% +n mod deza'reabil de
c%tre mam%$ Ea nu a reu,it* a,adar* s% cultive fetiei interesul pentru
semenii s%i* pentru surori* pentru problemele vieii$ Ea a r%mas +n starea
de dependen% +n care se '%sea ca su'ar* manifest/nd ,i azi tr%s%turi
proprii unei fetie st/n'ace ,i nea0utorate$
Un al doilea caz: o feti%* +n v/rst% tot de nou% ani* care este
nevoit% s% repete clasa a treia$
Din comunicarea f%cut% vedem c%* dat fiind faptul c% fetia a a0uns
+n mod normal p/n% +n clasa a treia* nici ea nu este debil% mintal$
Anumite evenimente din viaa ei trebuie s% ne poat% e1plica pentru ce
nu a fost +n stare s% absolve clasa a treia$ Ea trebuie s% fi a0uns la
concluzia c% ,coala nu este un loc prea a'reabil$
-aracteristici particulare: tendina de a mini ,i de a fura"$
-/t prive,te obiceiul de a mini* precum ,i structura sa psihic%* se
poate spune c% este v%dit c% trebuie ca +n prea0ma fetiei s% se fi aflat
cineva de care ea se temea$ +n mod normal* toi copiii spun adev%rul*
dac% se simt destul de puternici$ A0un'em la concluzia c% fetia nu se
simte +n lar'ul ei$ @% ro' s% notai c% atunci c/nd auzii vorbindu.se de
tendina de a mini a unui copil avem de.a face cu forma de e1presie a
unui sentiment de sl%biciune$ Este vorba de o compensaie* spre a nu se
da ocazia sentimentului de inferioritate s% se manifesteL copilul se
manifest% ca fiind partea cea mai slab%* acela care trebuie s% se team%
de cei pe care +i socoate mai puternici$
E1ist% dou% forme principale de minciun%: mai +nt/i minciuna
provocat% de team%$ 9eama este o latur% a sentimentului de inferioritate$
-/nd cineva se simte destul de puternic* nu are nici un fel de team%$
E1ist%* +n al doilea r/nd* minciuna prin care mincinosul +ncearc% s% par%
mai mare dec/t este +n realitate$ Avem de.a face ,i +n acest caz cu
compensarea unui sentiment de sl%biciune ,i inferioritate$ 9endina spre
fantazare se dezvolt% dintr.o stare de sl%biciune ie,it% din comun$ Dac%*
+nt/mpl%tor* cineva ar vrea s% fac% distincie +ntre minciunile cu un scop
precis ,i celelalte minciuni* el ar bate apa +n piu%* pentru c% nu e1ist%
minciuni f%r% scop$ +n cazul care ne intereseaz%* trebuie s%.= '%sim pe
acela de care se teme fetia$
&pun/ndu.se c% aceast% copil%* c%reia +i atribuim un foarte
puternic sentiment de inferioritate* nu numai c% minte* ci ,i fur% ,i c%
are +nclinaia de a brava prin tertipuri +n faa superiorit%ii altora* opinia
:Q
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
noastr% se +nt%re,te$ &tructura psiholo'ic% a hoului este de +neles* dac%
inem cont de faptul c% acesta se simte s%r%cit ,i c% +ncearc% s%.,i
acopere deficitul prin +mbo'%ire$ El nu o face +ntr.un mod care ar
conveni laturii utile a vieii*ci printr.un artificiu care seam%n% mult cu
minciuna$ Furtul este ,i el o tentativ% de a.i sc%pa din m/n% celui
puternic* un mi0loc viclean de a a0un'e e'alul lui$ Am ar%tat +n alt% parte
c% prin furt nu ne putem demonstra niciodat% cura0ul$ @edem cu
claritate care este latura caracterolo'ic% a furtului: copilul +,i manifest%
+n acest fel la,itatea$ "u suntem +nc% +n m%sur% s% stabilim dac% un copil
aflat +n aceea,i situaie nu ar mini$ Dar ,tim absolut si'ur c%* dac% fetia
cu pricina ar avea putere* nu am sesiza dac% ea fur% sau minte$ Dac% +n
acest caz ea ar fura ,i ar mini* am considera c% este debil% mintal$ Am
+nele'e c% fetia trebuie s% aib% un puternic sentiment de inferioritate
,i c% se str%duie,te sa ias% din infernul acestuia prin mi0loacele celor
slabi$ Dar copila acioneaz% +n mod inteli'ent* iar inteli'ena ei este de
a,a natur% +nc/t am putea* dac% +mpre0ur%rile ne.ar permite.o* s%.i
iert%m o minciun%* deoarece o '%sim conform% cu scopul: pioasa
minciun%$ "u.i putem nim%nui ierta furtul dec/t dac% este aproape mort
de foameL +n astfel de condiii* +l '%sim chiar 0ustificat$ 9otul trebuie
+neles +n raport de +mpre0ur%ri$ a aceast% feti%* minciuna ,i furtul ne
vor reine atenia de la bun +nceput ,i vom constata c% ea nu se simte +n
apele ei$
2%rinii tr%iesc desp%rii de la sf/r,itul r%zboiului"$
&ituaia aceasta o '%sim adesea +n cazul copiilor.problem%$ (
c%s%torie nefericit% este* desi'ur* foarte d%un%toare pentru copil$ At/t
e1periena personal% acumulat%* ca ,i statisticile* confirm% faptul c% +n
familiile dezor'anizate copiii se dezvolt% dificil$ 2rintre ace,ti copii
'%sim un mare num%r de e,ecuri 'rave din punct de vedere peda'o'ic$
*! s.a acordat dreptul de a ale'e s% r%m/n% cu mama* dar ea a
refuzat"$
&% ne reamintim ce am spus adineauri* c% mama nu a reu,it s%
c/,ti'e +ncrederea copilei* e,u/nd +n prima sa funcie ca mam%$ &%
vedem acum dac% fetia nu s.a +ndreptat spre tat%l ei$ Relaia afectuoas%
a copilului cu tat%l constituie* +n toate +mpre0ur%rile* o faz% secund%$ Aai
+nainte are loc ruptura cu mama$ Aceasta nu se poate +nt/mpla dec/t +n
cazul +n care copilul are impresia c% mama nu a fost realmente o
colaboratoare$ Adesea copilul are aceast% impresie +n mod ne+ndrept%it$
47
AL'RED ADLER
Auli copii se +ndep%rteaz% de mam% atunci c/nd ea aduce pe lume un
al doilea copil* deoarece consider% lucrul acesta ca pe o tr%dare ,i
manifest% un spirit critic la adresa ei$ Este adesea punctul de plecare al
dezvolt%rii defectuoase +n elaborarea stilului de via%$
&% vedem acum dac% tat%l a +nlocuit.o pe mam% +n +ndeplinirea
celor dou% funcii$ +ntr.un mena0 marcat de divor lucrul acesta nu e
u,or* mai ales c/nd afl%m c% tat%l nu prea dispune de timp liber$ Atunci
ce posibilit%i e1ist% pentru l%r'irea sentimentului de comuniune social%
pentru copilO Am fost informai c% fetia fur% ,i minte* semn c%
respectivul sentiment este departe de a fi a0uns la un 'rad +nalt de
dezvoltareL semn c% a crescut ca +ntr.o ar% inamic%$ Afl/nd c% fetia are
rezultate proaste la +nv%%tur% ,i c% a r%mas repetent% +n clasa a treia*
+nele'em c% nu =.a '%sit prea pl%cut pe dasc%l$ &e +nele'e c% dac% fetia
+i socoate pe ceilali oameni drept du,mani ai s%i* atunci se '%se,te
prins% +ntr.o capcan% din care nu va putea sc%pa doar prin propriile.i
fore$ "e+ncrederea* animozitatea contra celorlali o fac s% nu aib%
prieteni* s% nu considere c% o situaie nou% ar fi de sperat* iar la ,coal%
nu se simte la locul ei$ 9oate aceste consecine sup%r%toare +l conduc pe
copil la e,ecuri$ Ea crede a '%si +n toate acestea c% viaa este +n mod
efectiv plin% de ostilitate$ Dup% cum ne putem ima'ina* va fi e1trem de
'reu s% '%sim o punte care s% ne duc% la sufletul ei$ -/te din aceste puni
nu se vor fi ruptO Deocamdat% am delimitat terenul pe care suntem
+ndrept%ii s% sper%m a '%si alte contribuii* confirm%ri* ori contradicii$
Dintotdeauna mama o trata cu prea puin% afeciune"$
Am aflat ceea ce ne puteam a,tepta s% afl%m$
Ea se poart% cu copila aproape cu aversiune$ Fetia este foarte
ata,at% de tat%l ei* cu toate c%* date fiind delictele ei* el o pedepse,te
adesea ,i o pune la punct"$
&e pare c%* +ntr.un anumit sens* avem aici de.a face cu o
contradicie$ &% nu uit%m* dac% ne afl%m pe calea cea bun%* c% fetia
aceasta nu are pe lume dec/t o sin'ur% fiin% +n care are* cel puin +n
parte* +ncredere$ De aceea pedepsele corporale nu produc asupr%.i o
impresie at/t de +nsp%im/nt%toare$ Dac% tat%l ar p%r%si.o* nu ar mai avea
pe nimeni$ +n afar% de coreciile pe care i le aplic%* se pare c% tat%l are ,i
laturile lui bune* a,a +nc/t +i apare fetiei mai atr%'%tor dec/t mama$
Atunci f%'%duie,te s% nu mai 're,easc%* dar totdeauna
recidiveaz%"$
48
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
&% admitem c% fetia* dup% corecie* nu promite s% se +ndrepte sau
c% ar pretinde c% nu vrea s% se +ndrepte: care ar fi urmareaO Ar fi cu
neputin% ca ea s% 0oace pe aceast% carte* pentru c% tat%l ,i.ar pierde
atunci orice speran%$ 9oi copiii* toi adulii simt +n chip automat c% nu
se mai poate face nimic cu o fiin% disperat%* c% aceasta reprezint% at/t
pentru d/nsa* c/t ,i pentru ceilali cel mai mare pericol* deoarece se
leap%d% de orice sentiment de comuniune social%$ +n practic% acesta
+nseamn%: dac% +l aduc pe tata la disperare* el m% va arunca pe drumuri$
9otu,i ea recidiveaz%$ &untem mai puin surprin,i dec/t tat%l* +ntruc/t
,tim: fetia este s%r%cu +mbr%cat%* scopul ei este s% termine cu s%r%cia$
&e simte inferioar%* nu +ndr%zne,te s% spun% adev%rul$ Am dori s% o
facem s%.,i ima'ineze efectul pe care +l poate avea acas% o not% proast%$
-/nd punem o not% proast%* efectele acesteia se fac simite p/n% acas%*
unde copilul va fi poate pedepsit* unde va fi consolat* f%c/ndu.i.se un
cadou* unde este +n0urat profesorul* consecine pe care* din punctul de
vedere al psiholo'iei individuale* nu le putem aproba$ De aceea suntem
partizanii abolirii notelor* dat fiind faptul c% nu se poate prevedea
rezultatul lor$ Dac% profesorul ine seama de situaia familial% a elevilor
+n not%rile pe care le face* atunci lucrurile se simplific%* dar +n cazul
acesta sistemul not%rii nu mai are nici o raiune de a e1ista$ +n cazul +n
care.= +mpov%r%m pe copil cu note proaste* acas% el nu va avea pace$
Din motive profesionale* tat%l nu a mai inut.o pe feti% la el* ci
a +ncredinat.o bunicilor$ Ace,tia nu au putut s.o in% mult% vreme"$
Ftim prea bine c% bunicii sunt +n'%duitori ,i bl/nzi cu copiii$ Fetia
aceasta s.a n%scut +ntr.o zodie nefast%* c%ci p/n% ,i bunicii e,ueaz% +n
str%daniile lor peda'o'ice$ +n afar% de aceasta* reaua reputaie care +l
urm%re,te pe acest copil a0un'e f%r% +nt/rziere s% fie cunoscut% +n
antura0ul s%u$ Aceasta duce la noi dificult%i$ Fetia* pe care toi o
privesc cu ochi r%i* le r%spunde acestora cu aceea,i moned%$ @edei
capcana +n care a c%zut$ Fi +nele'ei c/t de 'reu +i este s% ias% din
aceasta$ Ftii prea bine c/t de 'reu le este adulilor s% fac% lucrul acesta*
darmite copiilorP
Ea s.a dus atunci la ni,te p%rini adoptivi +n 9$* unde tr%iesc ,i
p%rinii ei buni"
"u putem considera c% +n felul acesta situaia s.ar fi +mbun%t%it$
a mama nu vrea s% se duc%* tat%l ei bun nu are timp s% se ocupe de
d/nsa* st% la ni,te p%rini adoptivi ,i se socoate deposedat% de sin'ura
:>
AL'RED ADLER
fiin% +n care are +ncredere$ Este un copil frustrat$ a aceasta se adau'%
,i un al doilea factor: i se interzice s%.,i vad% mama$ Este una din cele
mai mari 're,eli s% faci anevoioase sau imposibile relaiile copilului cu
unul dintre p%rini$ Desi'ur* pot s% e1iste motive care s% 0ustifice o
asemenea interdicie lipsa de onorabilitate* conduita imoral% *dar
partea influent% ar trebui s% fac% +n a,a fel +nc/t cea de.a doua persoan%
s% r%m/n% neatacat%* s% nu fie depreciat% +n ochii copilului$ A proceda
altfel +nseamn% a aduce pre0udicii copilului pentru c% acesta este +mpins
s% cread% c% are o descenden% mizerabil%L cu alte cuvinte* crede c% are
acelea,i defecte ca acelea imputate persoanei +n cauz%$
+n pofida acestei interdicii* ea ,i.a vizitat p%rinii le'itimi ,i a
profitat de vizit% spre a ,terpeli ni,te bani$ 8.a folosit cump%r/nd
dulciuri* pe care le.a dat cole'elor ei"$
Aceste d%ruiri de bani furai sau de dulciuri cump%rate cu astfel
de bani constituie o manifestare frapant% +n cazul furturilor comise de
copii sau de puberi$ Demonstreaz% trebuina de a se l%uda* de a o face
pe 'randomanii$ "e apare cu claritate ,i cel%lalt aspect al acestei
atitudini* care ne arat% c% subiectul caut% s% se fac% iubit$ -/nd aceast%
feti%* care se simte ea +ns%,i frustrat%* face altora cadouri* ni se prezint%
o tr%s%tur% pe care trebuie s% o interpret%m: ea caut% afeciunea care i.a
fost refuzat% de mam% ,i pe care tat%l i.a acordat.o doar din c/nd +n
c/nd* dar este o afeciune e1trem de ameninat%$ Este o elev% sub orice
critic%$ -e ar putea s% fac% spre a fi stimat%O "u.i r%m/ne altceva de
f%cut dec/t s%.i c/,ti'e pe ceilali copii prin corupie$ Este ceea ce
+ncearc% s% fac% acum: este +n c%utarea afeciunii* a dra'ostei* iar +n
aceast% c%utare rezid% cel mai puternic impuls al acestei fetie: s% fure
,i s% le fac% daruri celorlali* spre a se face iubit%$ +n acest fel ea se simte
mai bo'at%$ Este ,i aceasta o manier% de a aciona a celui slab$ Este un
copil care nu are destul% +ncredere +n el +nsu,i ca s% spere c% va fi iubit
de cineva$ Este o tr%s%tur% de caracter pe care o +nt/lnim ,i la aduli$
**a fel a procedat cu banii luai pe v/nzarea unor ou%$ (u% pe care
le.a subtilizat de la p%rinii adoptivi* pentru a le duce profesoarei*
dispus% s% le cumpere"$
!oac% rolul celei care o aprovizioneaz% pe profesoar% cu articole
alimentare$ "u ,tim dac% nu cumva voia ca +n felul acesta s%.i fac% un
cadou$ 2oate c% a primit bani pentru acele ou%$ (ricum vor fi stat
50
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
lucrurile* a ,tiut s% aduc% un serviciu$ -u si'uran% c% nu ar fi cunoscut
dorina profesoarei* dac% aceasta nu ,i.ar fi e1primat.o$
Delictele au a0uns la cuno,tina tuturor celor din ,coal% ,i de
atunci fetia este ostracizat%$ "ici p%rinii adoptivi nu mai vor s% ,tie de
d/nsa*deoarece +n repetate r/nduri au constatat furti,a'uri* +n special
de alimente"$
"u cunoa,tem ce a f%cut ea cu aceste produse$ 2robabil c%*
simindu.se frustrat%* are unele pusee de foame* asociate cu sentimentul
de a fi abandonat%$ -/nd stai +n faa unei farfurii pline simi mult mai
puin foamea dec/t +n faa unei farfurii 'oale$
&ituaia a devenit insuportabil%* tat%l dorind s% scape +ntr.un fel
de feti%"$
&% se observe* +n acest caz* efectul de capcan% asupra fetiei$
9at%l este lipsit de posibilit%i materiale"$
@om tra'e de aici ,i concluzia c% fetia nu se afl% +ntr.o situaie
str%lucit% +n ceea ce prive,te alimentaia$
8at% +nc% o observaie* deosebit de semnificativ%:
-a urmare a lipsei de afeciune din partea mamei ,i a felului +n
care este 0udecat% de antura0* copilul se afl% +n conflict cu toat% lumea$
Delictele sale pot fi* +n parte* e1presia unei revolte interioare$ +n orice
caz* dat% fiind situaia +n care se '%se,te* adaptarea la societate a fetiei
a devenit mai dificil%"$
Avei aici un foarte bun e1emplu al celui de al treilea tip de copii
care prezint% un sentiment de inferioritate accentuat: cei +ncon0urai de
ur%* nele'itimi* nedorii* orfani* infirmi$ 9oi ace,ti copii* pe drept sau
pe nedrept* se simt adesea tratai cu ur%$ Avem datoria s% corect%m
eroarea ,i s%.= facem pe copil s% +nelea'% c%* fie ,i +n cazul c% are
dreptate* nu are nici un motiv s% cread% c% nu e1ist% oameni capabili de
compasiune$ a fetia de care ne ocup%m acest sentiment al inferiorit%ii
este parial atenuat de faptul c% tat%l ei are 'ri0% de d/nsa$ -u toate
acestea* mare lucru nu poate face$ Ultima concluzie la care a a0uns
+nelepciunea sa este aceea de a se descotorosi de copil%* ceea ce aceasta
trebuie s% fi presimit$ Ea a fost mereu chinuit% de senzaia c% tat%l s%u
nu avea suficiente resurse financiare spre a.i asi'ura e1istena$ 9ocmai
de aceea se '%se,te ea +ntr.o capcan%* de unde prive,te cu du,m%me la
oricine$ &entimentul ei de comuniune social% este atrofiat$ +n conse.
cin%* vedem ap%r/nd pe primul plan anumite manifest%ri: minciuni*
;=
AL'RED ADLER
furturi* care nu sunt de bun au'ur pentru evoluia ulterioar%$ Dar tocmai
am descoperit un factor care face ca acest caz s% aib% un pronostic mai
puin sumbru$ Fetia este +n c%utarea afeciunii* teren pe care trebuie s%
fie u,or s%.i c/,ti'i +ncrederea$ 2roblema care se pune este e1ercitarea
primei funcii a mamei ,i de a.i trezi apoi un lar' interes pentru
semeni $9rebuie s% o eliber%m de ideea 're,it% care o determin% s%
cread% c% omul este funciarmente r%u$ acunele e1istente trebuie
acoperite$ 9ras/nd astfel liniile directoare ale tratamentului* trebuie s%
ad%u'%m c% fetia trebuie eliberat% din situaia ei prea ap%s%toare
?
$
Fetia las% impresia c% are o mare nevoie de afeciune ,i de
a0utor"$
Aceasta confirm% ipoteza pe care am crezut de cuviin% s% o
formul%m pe baza primelor informaiiL copilul caut%* f%r% a fi '%sit +nc%
ceea ce caut%: nu ,i.a pierdut cura0ul$
A, +ncheia supun/ndu.v% ateniei o idee care mi.a venit citind
r/ndurile de mai sus: fetia* a c%rei situaie este mizerabil%* cre,te
suferind de fri'* de foame* ca ,i lipsit% de speran% ,i securitate +n ceea
ce prive,te viitorul ei pe plan profesional* +ns% este +n c%utarea
dra'ostei* a afeciuniiL care va fi* +n aceste condiii* deznod%m/ntulO "u
e1ist% nimeni s% o prote0eze* nic%ieri nu afl% un cuib si'ur pentru d/nsa:
va e,ua +n prostituie$
&% admitem c% fetia +,i pierde +ncrederea ,i nu mai sper% s%
'%seasc% pe cineva care s% se intereseze de ea$ -/nd va cre,te* va da
peste un b%rbat care se va apropia de d/nsa* duc/nd.o cu z%h%relul*
f%c/nd parad% de afeciunea luiL cazurile acestea nu sunt rare ,i adesea
conduc la prostituie$
&% admitem c% fetia pierde ,i ultimul rest de speran% de a '%si pe
cineva cu care s% se +nsoeasc%$ Ea nu mai crede c% va '%si afeciune* cu
,coala mer'e prost* nu are un c%min*e silit% s% va'abondeze ,i poate s%
dea u,or* din +nt/mplare* peste o band% care s% o duc% la ,coala crimei$
&au poate s% +ntreprind% ceva din proprie iniiativ%* c%ut/nd un c/,ti'
care pare lesne de obinut$ &e las% antrenat% +ntr.o form% de delict ,i
poate continua$ ipsit% de orice alt% posibilitate* poate deveni +n cele
din urm% o hoa% calificat%$ -az +n care 0udec%torii ,i psihiatrii 0udiciari
vor a0un'e la concluzia c% pentru delincveni +ndreptarea este un lucru
'reu ,i c% sunt necesare pedepse nemiloase$ +n disperarea de a '%si o
posibilitate onorabil%* ea fur%* perfect con,tient% c% risc% +nchisoarea +n
52
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
cazul +n care va fi prins%$ Dar con,tiina +i este obnubilat% de ideea c%
nu va fi prins%$ Dac% este* +n pu,c%rie va veni +n contact cu ali
r%uf%c%tori* de la care va +nv%a noi moduri de a proceda$ ( dat%
eliberat% din detenie* situaia i se poate +nr%ut%i$ -um s% sper%m atunci
+ntr.o ameliorare a cazului eiO ( poate +ncura0a +n acest sens pedeapsaO
8mposibil$ A0utorul nu i.ar putea veni dec/t din partea unui serviciu +n
stare s%.i ofere ceea ce noi credem c% +i este absolut necesar: e1plicarea
erorilor a c%ror victim% este ,i o +ncura0are real%$ "umai a,a se poate
veni +n a0utorul unei asemenea copile$ &.ar putea +nt/mpla ca un
educator* c%reia i.ar fi +ncredinat% fetia* s% +ndeplineasc%* +n mod
accesoriu ,i f%r% a o +nele'e* aciunea educaional% cea mai important%:
s%.i dea acestei fetie cura0$
"(9E
=
-opii cu o +nf%i,are mon'olic%* hipotonici +n ceea ce prive,te
musculatura ,i cu mari deficiene pe plan psihic$ (3ota trad()
7
&ituaie de stres* am spune azi* +n accepiunea dat% de 2aul Fraisse* care
are +n vedere ansamblul conflictelor interpersonale sau sociale ale individului*
pe fondul sentimentului de +ndoial% c% respectivele conflicte ,i.ar mai putea afla
o rezolvare fericit%$ (3ota trad()
III4 UN TAT) CARE .&IEDICA
DE:VOLTAREA *ENTI.ENTULUI
DE CO.UNIUNE *OCIAL)
Referatul pe care +l am +n m/n% se distin'e prin caracterul s%u
absolut laconic$ Dac% purced la interpretarea lui este pentru c%* +n
'eneral* nu dispun de referate mai detaliate$ (bli'aia noastr% este s%
+nv%%m s% facem observaii av/nd drept punct de plecare referate
condensate$
Ar trebui perfecionat% arta de a redacta o dare de seam%* un
referat$ Am de f%cut o propunere +n aceast% privin%* +n cazul c% se va
manifesta +ntr.o zi interes fa% de perfecionarea redact%rii referatelor:
istoria detaliat% a unui copil.problem%* a unui criminal* a unui nevrotic*
a unui alcoolic etc$ s% fie supus% ateniei unor emineni reprezentani a
diverse ,coli de psiholo'ie* cer/ndu.le s% interpreteze cazul ,i s% ne
indice mi0loacele +n vederea rezolv%rii acestuia$ -onfuzia care
obscurizeaz% psiholo'ia din zilele noastre ar lua astfel sf/r,it e1trem de
rapid$ "umero,i autori care* de obicei* nu e1celeaz% prin modestie* ar
fi numaidec/t eclipsai$ Dar probabil c% va mai trece mult% vreme p/n%
c/nd o asemenea propunere s% fie pus% +n practic%$ Acest interval de
timp vrem s%.= folosim spre a ne e1ersa +n interpretarea cazurilor ,i +n
arta de a citi o asemenea descriere caracterolo'ic%$ &untem deci,i s%
'%sim mi0loacele cu a0utorul c%rora s% +ndep%rt%m sau s% modific%m
erorile inerente stilului de via% al indivizilor$
Referatul de fa% prive,te un b%iat +n v/rst% de ,ase ani* care
frecventeaz% clasa +nt/i a ,colii primare$ +ncepe dup% cum urmeaz%:
Aai +nainte ca b%iatul s% tr%iasc% +n mi0locul familiei$$$"
54
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Aceasta vrea probabil s% spun% c% a fost crescut +ntr.o cre,% sau
+ntr.un orfelinat$ "e ,i vin +n minte ima'ini privind situaii analoa'e*
favorabile sau defavorabile$
Era internat +ntr.un spital* iar dup% aceea a fost plasat la o doic%"$
&.ar +nele'e c% avem de.a face cu un copil nele'itim$ Fraza care
urmeaz% ne.o confirm%:
&.a n%scut +nainte de c%s%torie"$
+n pofida pro'reselor f%cute de le'islaia noastr%* nu avem aici de.a
face cu o situaie cu totul indiferent%* deoarece* chiar dac% le'islaia
mer'e p/n% acolo +nc/t +i pune pe picior de e'alitate pe copiii nele'itimi
cu cei le'itimi* r%m/ne fapt c% asemenea copii +ncep prin a fi crescui
de p%rini adoptivi$ Fie ,i numai acest lucru marcheaz% profund viaa
unui copilL nu pentru c% el ar '%si acolo un antura0 mai r%u dec/t la
p%rinii s%i le'itimi adesea este mai bun * ci pentru c% aceast%
situaie social% este e1trem de semnificativ%$ "u credem c% atitudinea
social% 'eneral% fa% de copiii ile'itimi ar putea s% in% pasul cu
pro'resele +nre'istrate de le'islaie$ "ici acum nu este t/rziu spre a v%
pune +n 'ard%* d/ndu.v% urm%toarea pova%: nu venii pe lume +n situaia
de copii nele'itimi$
-ondiiile de via%: p%rinii sunt foarte s%raci"$
Aceasta ne face s% +nele'em c% b%iatul se afl% la propriii s%i
p%rini* doar c% este n%scut +nainte de c%s%torie$
Ei o scot la cap%t v/nz/nd ziare$ At/t p%rinii c/t ,i cei patru
copii* +n v/rst% de la un an ,i p/n% la ,ase ani* locuiesc +ntr.o sin'ur%
+nc%pere* cu dou% paturi$ )%iatul doarme +mpreun% cu tat%l s%u$ &e pare
c% acesta e tuberculos* are crize de astm ,i insomnieL +i sare and%ra din
te miri ce ,i se descarc% pe pu,ti* b%t/ndu.="$
2rin urmare* copilul +mparte acela,i pat cu tat%l lui ,i* pe deasupra*
mai ,i +ncaseaz% lovituri din partea acestuia$ E prea de tot$
9at%l are o aversiune v%dit% fa% de b%iat* simpatia sa +ndrep.
t/ndu.se spre sora +n v/rst% de patru ani a acestuia* a doua n%scut%"$
"e confrunt%m aici din nou cu problema bine cunoscut% a
b%iatului mai mare ,i a surorii mai mici$ Ftim c%* privit% +n sine* situaia
b%iatului nu este pl%cut%* chiar ,i +n cazul +n care el nu ar avea de +nfruntat
,i alte dificult%i$ Este cunoscut c% al doilea n%scut se afl% ca +ntr.o
competiie ,i c% se str%duie,te +ntr.una s.o ia +naintea primului.n%scut$
Dac% secundul este fat%* iar primul.n%scut este b%iat* starea de
55
AL'RED ADLER
competiie este ,i mai net%$ Fata resimte dureros privile'iul b%iatului ,i
vrea s% demonstreze c% mai de'rab% ea merit% acest privile'iu ,i c%
valoreaz% cel puin c/t valoreaz% b%iatul* dac% nu cumva mai mult$ +i
vine +n a0utor natura* fetele dezvolt/ndii.se mai repede p/n% la =M aniL
b%iatul nu cunoa,te fenomenul* r%m/ne +n urm% ,i suport% faptul ca pe
un destin al s%u$ De aceea constat%m cel mai adesea c% asemenea b%iei
analo'ia cazurilor este izbitoare sunt mai puin activi* +,i pierd
u,or sperana ,i de obicei se silesc s%.,i +mplineasc% dorinele pe c%i
ocolite$ Aceast% stare de lucruri poate fi de altfel modificat% de situaii
intercurente$ -u totul altfel stau lucrurile cu sora$ Aceasta este
nemaipomenit de ener'ic%* pus% pe fapte mari$ Dac% i se opune
rezisten%* se +nc%p%/neaz% s% o spulbere* f%r% a se l%sa supus%$ De
re'ul% se dezvolt% bine* este o ,col%ri% e1celent%* care denot%
profunzime ,i iniiativ%$ De cele mai multe ori lucrurile mer' at/t de
departe* +nc/t p%rinii +,i spun: ce p%cat c% b%iatul nostru nu este fat%* iar
fata b%iat$ Dat% fiind frecvena acestei situaii* astfel de b%iei o sf/r,esc
r%u* prezent/nd accentuate tulbur%ri nevrotice* devenind adesea
criminali* beiviL suntem obli'ai s% ne +ntreb%m: ce sens are* +n
consecin%* p%l%vr%'eala pe tema instinctelorO -e sens are s% vorbim de
facult%i mintale +nn%scute* din moment ce primul.n%scut are aceast%
+nf%i,are caracteorolo'ic% specific%* iar fata o are pe a ei$ &ituaia poate
fi schimbat%* ea poate fi prevenit% cu a0utorul unei metode de educaie
corect%* cu condiia de a fi identificate din timp asemenea situaii ,i de
a nu se interveni brutal* prin procedee lipsite de 0udiciozitate$
-opilul relateaz% c% +n anul din urm% i s.a +nt/mplat de mai multe
ori s% nu se +ntoarc% acas% mai devreme de miezul nopii"$
Dac% e1amin%m faptele din punctul nostru de vedere* putem tra'e
lesne concluzia c% b%iatului nu.i prea arde s% stea acas%L altfel ar veni
mai devreme$ Avem impresia c% el +ncearc% s% pun% o distan% +ntre
d/nsul ,i casa p%rinteasc%$ @.am mai e1pus astfel de cazuri$ Dac%
cineva pleac% de acas%* este semn c% nu se simte acolo +n apele lui$
Aai relateaz% c% poliia a pus m/na pe el nu mai puin de cinci
ori"$
A,adar* v% dai acum seama c% b%iatul nostru nu a fost cruat de
soarta comun% rezervat% primului.n%scut* +n comparaie cu sora sa
n%scut% imediat dup% d/nsul
=
$ &e adau'% la aceasta faptul c% situaia de
acas% este* f%r% discuie* c/t se poate de rea$
;Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
A cer,it prin prea0ma cofet%riilor ,i cinemato'rafelor"$
Acest mod de a proceda decur'e din sentimentul de umilin% pe
care +l tr%ie,te$ -/nd b%iatul* lihnit de foame* fu'e de acas%* ce ar putea
el s% fac% dac% nu s% cer,easc% ,i poate chiar s% fureO "u ne.ar mira s%
se apuce de furat$ Avei +n faa dumneavoastr%* sub o form% pre'nant%*
cazul dezvolt%rii unui copil dintre cei despre care am discutat anterior*
caz determinat de raportul e1istent +ntre un b%iat prim.n%scut ,i o fat%
+n situaia de a doua n%scut%$
-omportamentul la ,coal%"$
"i.= putem ima'ina cu u,urin%$ Dac% acest b%iat ar fi capabil*
+ntr.un fel oarecare* de un bun randament ,colar* ar putea sc%pa cumva
destinului s%u caracterolo'ic
?
$ -um nu a sc%pat* putem tra'e cu
certitudine concluzia c% este un elev cu o situaie din cele mai proaste
la +nv%%tur%* situat +n coada clasei$ &% vedem ce spune referatul:
-opilul vine la ,coal% murdar* nesp%lat* cu chica v/nvoi* +n
zdrene"$
+n ceea ce prive,te hainele flenduri te* poate c% nu el poart%
r%spunderea* dar +n celelalte privine sunt +nclinat s% cred c% sora sa se
va prezenta altfel c/nd va +mplini ,ase ani$ a ,ase ani s.ar cuveni s% te
speli ,i s% te piepteni sin'ur$
"u st% o clip% locului"$
&% nu ai ast/mp%r la ,coal% este o crim%$ a ,coal% trebuie s% stai
+n banca ta$ Acela care nu o face dovede,te prin conduita sa c% nu
dore,te s% frecventeze ,coala$ Faptul de a sta +n banc%* la ,coal%* are o
alt% semnificaie dec/t aiurea* +n via%: la ,coal% este vorba de o funcie
social%$ Este atitudinea prin care se e1prim% le'%tura social% a unui
copil cu ,coala$ A,adar* afl/nd c% nu poate sta lini,tit +n banca lui*
putem deduce c% este lipsit de sentimentul de comuniune social%* c%
nu.= intereseaz% institutorul* elevii ,i*+n 'eneral* ,coala ,i problemele
ei$ -e face el +n cazul acestaO -u oarecare perspicacitate* cred c% putem
'hici$
&e plimb% prin clas%* +n timpul leciei +l apuc% c/ntatul ,i
maimu%re,te r%spunsurile date de camarazii s%i"$
"u echivaleaz% acest comportament cu o fu'% de la ,coal%O Dar
s% o ,ter'i de la ,coal% nu.i chiar u,or* e1ist/nd unele riscuri$ &e va
trimite o +n,tiinare p%rinilor ,i toate forele poliiei ,i 0andarmeriei vor
interveni ca s%.= readuc% la ,coal%$ "u poi sc%pa de asta$ Dar poi
57
ALFRED ADLER
+mpin'e lucrurile p/n% +ntr.acolo +nc/t s% fii e1matriculat$ Din acel
moment nu mai ri,ti nimic$
-aut% '/lceava cole'ului de banc%* celorlali cole'i"$
+n felul acesta manifest% o lips% de interes pentru semenii s%i$ De
altfel* iat% ce putem citi +n referat:
* 0fr +mbr/nce,te pe toi cei care +i stau +n cale ,i se bucur% nespus
c/nd vreunul dintre camarazii s%i cade"$
Fi +n acest caz lipsa de interes pentru semeni este manifest%$
Avem dreptul s% ne putem +ntrebarea: ce se va +nt/mpla atunci c/nd
b%iatul acesta va dep%,i v/rsta de zece sau dou%zeci de aniO a ,coal% a
tr%it e1periene din cele mai amareL la cer,it* de asemeneaL acas% nu are
nici o mulumire$ Unde vor duce toate acestea* mai t/rziuO -red c% nu
e 'reu de 'hicit$ &entimentul de comuniune social% +i lipse,te +n a,a
m%sur%* +nc/t nu.i r%m/ne s% urmeze dec/t o sin'ur% cale* dat fiind ca
dispune de o anumit% ener'ie se bucur% de r%ul altora* ba chiar
+ncearc% s%.i pun% +n +ncurc%tur% pe ceilali: este calea crimei* a
f%r%dele'ilor$
"u de mult* era c/t pe ce s% striveasc% de'etele unui cole'$
Folose,te +n mod obi,nuit e1presii vul'are$ De altfel e un b%iat iste*
poate r%spunde cum se cuvine la +ntreb%ri ,i este foarte bun la
aritmetic%"$
Acest din urm% aspect nu trebuie s% ne mire$ Este de +neles c%
b%iatul acesta a fost mereu nevoit s% calculeze* fie banii ce.i ie,eau de
pe urma cer,itului* fie preul alimentelor* al lucrurilor de care avea +n
'eneral nevoie$ Este 'reu s% vorbe,ti aici de un talent +nn%scut pentru
calculL el pur ,i simplu a beneficiat de un bun antrenament +n aceast%
privin%$
Dar e1erciiile lui de scris las% +n mod special de dorit* c/nd
catadicse,te s% scrie"$
+n le'%tur% cu aceasta* a, +ncerca s% cercetez bine cum stau
lucrurile: dac% nu cumva avem de.a face cu un copil st/n'aci$ At/t de
a'er la minte ,i de dibaci* s% nu fie el* +ntr.adev%r* capabil s% reu,easc%
+n toateO Fie.ne permis s% presupunem c%* pe l/n'% celelalte necazuri*
el are de suferit povara unei m/ini drepte funcional insuficient%$
+n materie de desen* nu a dep%,it stadiul m/z'%lelilor"$
Aceasta pledeaz% +n favoarea ipotezei unui copil st/n'aci$ +nc% o
remarc%* semnificativ%* pe c/t se poate:
;N
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
-opilul este de alt% naionalitate* ceea ce +i interzice intrarea
+ntr.o ,coal% de stat"$
El este aproape de atin'erea scopului s%u: acela de a se vedea
e1matriculat* institutorul se las% prins +n 0ocul copilului* +ndeplinindu.i
dorina$ Fiind din nefericire de naionalitate ceh%* nu avem idee +n ce
instituie l.am putea plasa$ Ar fi bine dac% ar fi crescut +ntr.o instituie
de stat* dar nu este chiar at/t de si'ur c% s.ar '%si acolo cineva capabil
s% +nelea'% cazul$ De,i de ?; de ani noi ne str%duim s% e1plicit%m
raporturile din prima copil%rie ,i importana lor pentru dezvoltarea +n
viitor a fiinei umane* nici o instituie nu a luat +n consideraie aceste
date$ Dac% acest b%iat tr%ie,te cu sentimentul care a fost 'enerat +n el de
e1perienele sale e1isteniale: totdeauna voi avea de.a face cu vreunul
care s% m% dep%,easc%* niciodat% nu voi fi bun de ceva* trebuie s% m%
strecor cum voi putea* nu se poate s% nu +ncerc s% m% sustra' cerinelor
vieii prin vicle,u'uri nemiloase* atunci el va intra +n respectiva
instituie cu aceea,i atitudine automatizat% ,i +n scurt timp va re+ncepe
acolo acela,i 0oc ca mai +nainte$ @a fi la fel de descura0at* nea,tept/ndu.se
s% '%seasc% o situaie pl%cut%* ca de e1emplu aceea de a fi premiat$ Ar
vrea totu,i s% fie cel dint/i* ar vrea ca toi s%.= admire* dore,te cu ardoare
s% se afle +n centrul ateniei$ +ntr.un fel a ,i a0uns la aceasta: +ntrea'a
clas% se ocup% de d/nsulL a devenit* efectiv* cel mai important persona0$
-eea ce nu a putut realiza acas% unde sora este persona0ul cel mai
important * a obinut la ,coal%$ A obinut lucrul acesta cu a0utorul unui
subterfu'iu* prin aceea c% activitatea lui s.a canalizat +ntr.un sens inutil*
prin faptul c% ,i.a fi1at un scop fictiv al superiorit%ii personale ,i c%
urm%re,te acest scop$ +n prezent* statul +n +ntre'ul lui are a se preocupa
ce este de f%cut cu d/nsul$ Reu,ita nu este mic%$ Dac% b%iatul ar
catadicsi s% mediteze asupra a ceea ce se +nt/mpl%* el ,i.ar putea spune:
dac% a, fi stat lini,tit +n banca mea ,i dac% noaptea a, fi primit* f%r% a
cr/cni* pumnii tat%lui meu* cine s.ar fi ocupat de mineO 2/n% la un
anumit punct b%iatul are dreptate$ "u putem t%'%dui faptul acesta ,i nu
trebuie s%.= uit%m +n momentul +n care ne pre'%tim s% facem ceva pentru
d/nsul$ Educatorul nu va izbuti nici el s% fac% s% dispar% de la acest b%iat
tendina de a se pune +n valoare* cum nici o alt% ,coal% de psiholo'ie nu
izbute,te$ -opilul vrea s% fie apreciat* iar tendina aceasta nu se las%
+n%bu,it%$ 9rebuie s%.i oferim un drum spre latura util% a vieii$ 9rebuie
s%.i fortific%m cura0ul* +n a,a fel +nc/t el s% se cread% capabil de a reu,i
;>
AL'RED ADLER
ceva folositor +n via%$ "efericirea lui const% +n aceea c% se crede absolut
incapabil$ Un adept al ,colii freudiene ar putea spune: avem de.a face
cu instincte atavice ale colectivit%ii primordiale* b%iatul dorind s%.,i
ucid% tat%l$ -um nu se crede +n stare s% o fac%* +l +nfrunt% pe institutor$
Acesta +,i va face at/ta s/n'e r%u +nc/t va contracta o boal% 'rav% ,i
poate va da ortul popii* caz +n care b%iatul +,i va fi atins scopul$ Dar
lucrurile nu stau a,a$ Avem aici de.a face cu consecinele* nu cu
+nceputul$ Este +n afar% de orice +ndoial% c% b%iatul s.ar fi bucurat s%
0oace un rol identic cu acela 0ucat de sora sa* dar calea i.a fost barat%$
"u este un b%iat r%u* ci unul bun* ca toi copiii la venirea lor pe lume$ A
fost +mpiedicat s%.,i dezvolte sentimentul de comuniune social%* pentru
c% nu s.a '%sit nimeni care s%.= trezeasc% +n el$ -are este persoana cea
mai nimerit% +n acest scopO Aama$ Am aflat: b%iatul a stat mai +nt/i la
spital* apoi la o pensiune* +nainte de a fi a0uns +n mi0locul alor s%iL copil
ile'itim$ Doi ani mai t/rziu a venit pe lume o sor%* preferata tat%lui$ -ine
ar fi trebuit s%.= +nvee pe copil c% pe lume e1ist% ,i alte fiine care sunt
semenii no,triO "oi nu avem nici o +ndoial% asupra faptului c% el era
capabil s% +ndeplineasc% rolul unei fiine socialmente utile$ Ar fi trebuit
s% +nt/lneasc% pe cineva care s%.i fi deschis ochii asupra acestei realit%i$
"u este o sarcin% u,oar%* dar realizabil%$ Este vorba de e1ercitarea
funciei primordiale care +i revine +n mod normal mamei* funcie pe care
p/n% +n prezent nimeni nu a +ndeplinit.o fa% de el$ 9rebuie ca cineva
s.o +nlocuiasc% pe mam% +n aceast% privin%* ca o persoan% s%.i dea
impresia c% este aproapele s%u* +n care poate s% aib% +ncredere$ ucrul
acesta o dat% admis* va trebui asumat% cea de.a doua funcie a mamei*
care const% +n l%r'irea sentimentului de comuniune social% trezit ,i +n
diri0area interesului copilului fa% de alte persoane$ +n primul r/nd spre
tat%* despre care am aflat c% s.a dovedit inapt s% dezvolte sentimentul
de comuniune social%* apoi c%tre surori* care nici ele nu au fost +n stare
s%.= a0ute$ Arta noastr% const% +n a +nlocui mama +n realizarea celei de.a
doua funcii pe care o are$
"u cred c% un '/nditor ne.ar putea repro,a c% +ncerc%m s%
'hicim" ,i c% +n arta 'hicitului am atins o anumit% de1teritate$ +n
realitate consider ca pe o datorie de prim ordin a elevilor mei e1ersarea
+n arta prezicerii$ Evident* nu este de comparat divinaia noastr% cu
aceea pe care o practic% ocazional unii* prea puin versai +n arta
psiholo'iei individuale* care +,i ima'ineaz% c% pronun/nd termeni ca
QC
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
sentiment de comuniune social%" ,i supracompensare"*ori unitatea
personalit%ii"* au prezis ceva +n sensul dat de noi acestei noiuni$ "u a
v%zut dec/t clavirul* f%r% a cunoa,te ceva din arta de a c/nta la el$
9oate marile pro'rese ale ,tiinei s.au realizat datorit% prezicerii$
Dac% cineva asociaz% cu mare 'reutate un semn cu un altul ,i se abine
de la orice act creator* aceasta nu este nimic altceva dec/t o e1perien%
steril%$ -eea ce unii numesc intuiie" poate c% nu este nimic altceva
dec/t prezicere$ (ricine a f%cut studii medicale nu ar trebui s% se
+ndoiasc% de faptul c% arta dia'nosticului este +n realitate divinaie
e1act ca +n psiholo'ia individual% * evident bazat% pe o bo'at%
e1perien%* le'at% de o +nele'ere a re'ulilor vieii omene,ti$
2e temeiul e1perienei noastre* avem posibilitatea s% susinem c%
suntem capabili s% tra'em concluzii cu privire la structura ansambluluiL
c% putem deduce stilul de via% pornind de la amprentele l%sate de pa,i$
"u suntem infatuai +n a,a m%sur% +nc/t s% tra'em concluzii ferme
pornind de la c/teva cuvinte izolate* dar ulterior vom putea '%si
confirmarea tezei noastre sau* dimpotriv%* ne vom vedea obli'ai s%
proced%m la corect%ri$ 2rimul mod de a proceda este propriu e1pertului
+n materie de psiholo'ie individual%* pe c/nd al doilea mod este propriu
debutantului$
&ervindu.ne de referate* cercet%m p/n% unde poate mer'e
+nele'erea de c%tre noi a acestor copii$ 8storisirile sunt lacunare* pentru
c% cei care le redacteaz% nu ,tiu cu e1actitate ceea ce ne intereseaz%$ +n
asemenea cazuri dificultatea este mai mare dec/t atunci c/nd avem
copilul +n faa ochilor* adus de p%rinii care ne pot da informaii +n
le'%tur% ,i cu alte particularit%i$ +n aceste cazuri avem posibilitatea de
a ne concentra +ntreb%rile asupra aspectelor care ne intereseaz%L anume:
+n ce +mpre0urare dificil% ,i.au f%cut apariia defectele de caracter ale
b%iatului ,i* +n al doilea r/nd* ce particularit%i prezenta copilul mai
+nainteO 2utem a0un'e* cu o certitudine suficient de mare* la concluzia
c% avem de.a face cu un copil care nu a fost +ndestul pre'%tit s% fac% fa%
problemelor vieii$ )a'a0ul ereditar al copilului nu prezint% importan%
pentru noi$ Factorul ereditar nu se e1teriorizeaz% dac% nu '%se,te la
copil pre'%tit terenul social$ Atunci c/nd soluionarea uneia din
problemele copilului reclam% sentimentul de comuniune social%* con.
stat%m o ezitare caracteristic%$ 8at%.ne pe un teren solidL nu ne r%m/ne
altceva de f%cut dec/t s% vedem cauza pentru care sentimentul de
Q=
AL'RED ADLER
comuniune social% nu s.a dezvoltat +n mod normal$ "u vom +nt/lni
e1trava'ani* copii.problem%* nevrotici* alcoolici* perver,i se1ual*
criminali sau candidai la sinucidere la care s% nu fie cu putin% s%
demonstr%m cu deplin% certitudine c% ei nu dau +nd%r%t din faa
soluion%rii problemelor vieii dec/t pentru c% nu au fost corect educai
+n sensul sentimentului de comuniune social%$ Este un punct de vedere
ce trebuie reinut$ Aici st% deosebirea fundamental% dintre noi ,i alte
,coli psiholo'ice$
Me&in ui anga+a t 4n lu"t
( feti% +n v/rst% de patru ani$ "u este copil unic* ci o mezin%"$
-unoa,tem +ndea0uns caracteristicile mezinului$ @oi repeta*
totu,i* c%* dat% fiind poziia sa +n familie* mezinul are tendina perma.
nent% de a.,i urm%ri +nainta,ul ,i* dac% poate* s%.= dep%,easc%$ +nc% de
la +nceput are un sentiment de inferioritate foarte pronunat ,i* fie ,i din
aceast% cauz%* va avea dificult%i +n re'larea cursei sale +n societate*
+nclinaia sa cea mai puternic% va fi aceea de a ne'li0a societatea* +n
beneficiul unei superiorit%i personale$ Aceasta nu reprezint% +nc% un
e,ec$ Dac% sperana nu.i este +n,elat%* copilul +,i poate p%stra echilibrul$
2ierz/ndu.,i sperana* devine adversarul celorlali$ @a c%uta calea cea
mai lesnicioas%* folosind subterfu'iileL va avea +n via% +nf%i,area celui
torturat de acea pizm% proprie clasei nevoia,e$ +n cazul +n care simul
autocritic este insuficient* iar subiectul nu a sesizat +n +ntre'ime
importana societ%ii* vom identifica la d/nsul toate particularit%ile care
se manifest% +n astfel de cazuri$ &% ne '/ndim la 8osif cel din )iblie* la
basmele +n care este vorba de 2r/slea ,i vom +nele'e acea e1perien%
secular% potrivit c%reia stilul de via%* structura psihic% a unui individ
sunt influenate de faptul c% este mezin$ 9oi ceilali factori* luai la un
loc* nu au aceea,i importan%$ El trebuie s%.,i supun% eventualele sale
facult%i ereditare rolului de mezin* supun/ndu.se acelei le'i care +l
'uverneaz% de la +nceputul e1istenei sale$ Acest dinamism se poate
manifesta pe latura util% a vieii* +n cadrul societ%ii* dar ,i pe latura
inutil%* d%un%toare$ 2entru mezin ispita va fi mai puternic% dec/t pentru
Q?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
acela care* pe parcursul primilor patru sau cinci ani de via%* va fi tr%it
+ntr.un echilibru mai stabil* nerecunosc/ndu.,i +ntr.o m%sur% at/t de
izbitoare sl%biciunea ,i micimea$
Ea +,i su'e de'etul mare"$
-/nd ai patru ani* obi,nuina aceasta ar fi trebuit s% fie abandonat%
de mult$ 9oi copiii pot s%.,i su'%* de altfel* +nt/mpl%tor* policele$
-onstat%rile pe ca
r
e le avem de +nre'istrat sunt* f%r% +ndoial%*
urm%toarele: antura0ul familial nu a reu,it s.o dezobi,nuiasc% pe copil%
de nea0unsul acesta pe o cale pe care ea s% o fi acceptat$ Dac% se +ncepe
o lupta +n acest scop* se va vedea c% fetia se an'a0eaz% s% o poarte: cu
c/t mai mari eforturi vor face p%rinii s% o dezbare de prostul obicei* cu
at/t vor reu,i mai puin$ )a chiar ea va +ncerca +ntr.una s% se fac%
remarcat% prin 'estul ei$ 2oate c% o anumit% senzaie de '/dilare* care
se r%sp/nde,te pe +ntrea'a suprafa% cutanat% a copilului* 0oac% aici un
oarecare rol* altfel nefiind de +neles de ce duce ,i alte obiecte la 'ur%$
-opiii care +,i su' de'etul mare de la m/n% e1prim% prin acest
'est tendina lor belicoas%$ -u at/t mai si'ur putem face afirmaia c%
'estul respectiv nu reprezint% sin'urul mi0loc de care se servesc copiii
pentru a.,i e1prima atitudinea belicoas%$ Dac% p%rinii +i cer copilului
s%.,i formeze deprinderi de i'ien%* vei constata c%* +n cazul +n care nu
s.a putut realiza un climat armonios +ntre p%rini ,i copil* acesta se va
apuca s%.,i su'% policele$ (rice copil poate fi determinat s%.,i manifeste
+n felul acesta opoziia$ Dac% p%rinii se intereseaz% +n mod deosebit de
faptul ca micuul s% m%n/nce tot ce i se d%* acesta va ,i '%si un motiv de
lupt%$ Dac% p%rinii in ca el s% stea cu re'ularitate pe oli%* vei constata
c% se vor ivi cu aceea,i re'ularitate dificult%i le'ate de acest fapt$ Este
una din cauzele pentru care anumite purt%ri rele ale copiilor persist%$ a
fel stau lucrurile +n ceea ce prive,te masturbarea$ -azurile +n care
masturbarea persist% la copii semnific% +ntotdeauna +nclinaia lor pentru
lupt%$ ( alt% cauz%* poate chiar mai puternic%* se afl% +n mod si'ur +n
raport cu circumstanele invocate mai sus$ Dac% un copil a fost lipsit de
o situaie avanta0oas%* el va +ncerca prin toate mi0loacele s% redob/n.
deasc% acea situaie* care +i +n'%duise s% se afle +n centrul ateniei$
E1periena le arat% c% anumite deprinderi rele atra' +n mod deosebit
atenia p%rinilor$ -/nd un copil a observat lucrul acesta* va fi foarte
'reu s%.= dezobi,nuie,ti de un defect care* potrivit e1perienei sale
personale* s.a dovedit avanta0os pentru d/nsul$ +n tendina sade a atra'e
QB
AL'RED ADLER
atenia alor s%i* copilul mer'e p/n% la a accepta pedepsele* numai s%
aib% +n continuare sentimentul c% el este buricul p%m/ntului$ +ndr%znim
s% presupunem c% su'erea policelui este consecina unei lupte
declan,ate de copil +mpotriva p%rinilor$ upt% determinat% probabil de
faptul c% a fost lipsit de o situaie a'reabil% ,i c% el vrea s% rec/,ti'e cu
orice pre acea situaie$ Evident c% trebuie s% a,tept%m ca aceast%
ipotez% s% fie confirmat%$ Deocamdat%* +ns%* o vom admite cu titlul de
i"ote& de lucru( "u uit faptul c% e1ist% ,i alte concepii referitoare la
aceast% meteahn%$ Freudismul* bun%oar%* o consider% ca pe un demers
se1ual$ Faptul de a.,i su'e policele ,i de a se masturba constituie pentru
copil un mi0loc adecvat* care lui i se pare mai indicat dec/t alte mi0loace$
Doctorul evU* medic din "eV WorX* a adunat unele date +n le'%tur% cu
aceasta* dar nu a putut descoperi nici cea mai mic% urm% de e1citaie
se1ual%$ El susine c% avem de.a face cu copii care au obinut laptele
matern f%r% efort* c% ace,ti copii nu au supt* deoarece laptele pur ,i
simplu li se scur'ea +n 'ur%L drept urmare* aparatul lor de supt nu a
funcionat* iar acum ei +ncearc% s%.= pun% +n funciune ,i de aceea +,i su'
policele$ Este 'reu de +neles de ce ace,ti copii nu.,i pun altfel +n
funciune aparatul de supt* su'/ndu.,i bun%oar% buzele ,i nu de'etul
mare$ @a trebui s% a,tept%m rezultate mai e1acte ale observaiei*
intrarea +n 0oc a multor altor elemente$ +n urma unor cercet%ri mai
ample* e1periena ne.a dovedit c% sunt posibile ,i alte e1plicaii$ +n ce
ne prive,te* r%m/nem la concepia psiholo'iei individuale* anume c%
respectivul copil este +n toiul luptei ,i c% vrea s% se situeze +n centrul
ateniei celor din 0uru.i$ Dac% reu,im s% confirm%m aceast% aseriune*
vom demonstra c%* dintr.o sin'ur% lovitur%* psiholo'ia individual% a
p%truns o mare parte din structura psihic% a individului$ +n caz de
neconfirmare* va trebui s% ne corect%m concepia$
Ea +,i su'e policele +n pofida tuturor m%surilor luate"$
Dac% +ntr.adev%r a,a stau lucrurile* specialistul va putea s% emit%
ipoteza c% este vorba de un copil anga+at 4n lu"t( Ar mai putea s% e1iste
totu,i o +ndoial%$ 2robabil c% o face din alte motive* pur ,i simplu
lu"t0nd pentru acea pl%cere de a.,i su'e de'etulL +n afar% de orice
+ndoial% este +ns% faptul c% avem de.a face cu un copil anga+at 4n lu"t(
8ar adev%rul concepiei noastre nu este de confirmat pe terenul acestei
metehne$ Adev%rul trebuie s% reias% din ansamblul vieii copilului* care
Q:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
ne arat% c% avem de.a face cu un copil an'a0at +ntr.o lupt%* a c%rui
atitudine ostil% este e1primat% +n fiecare din 'esturile sale$
**+n ma0oritatea cazurilor* +ndeosebi c/nd este contrazis%* +,i v/r%
de'etul +n 'ur%"$
Dup% c/te +nele'em* fetia este +n stare s% fac% ,i opoziie* dar
care* dup% cum se vede* nu const% +n mare lucru$ Este de remarcat cu
deosebire faptul c% atunci c/nd se afl% +n opoziie +,i v/r% ea de'etul +n
'ur%$ 2entru observatorul imparial aceasta +nseamn% o confirmare a
ideilor noastre ,i dezminirea altor concepii$
a o c/t de mic% enervare* vomit%"$
Am f%cut cuno,tin% cu aceste vomismente +n cazul copiilor care
au c%p%tat o mare de1teritate +n refuzarea hranei care li se ofer%$ Am
putea admite c% fetia +n chestiune prezint% vreo tulburare
B
a aparatului
di'estiv* ceea ce e1plic% u,urina cu care ea vomit%$ Aceasta ne arat% +n
ce m%sur% +ntre'ul dinamism psihic a fost antrenat +n aceast% atitudine
belicoas%$ Fetia noastr% dispune de mi0loace ofensive( @oma este unul
dintre acestea$ Dac% fetia ar tr%i +nsin'urat%* nebizuindu.se dec/t pe ea
+ns%,i* c%l%uzit% de foame ,i nevoia de iubire* nu am putea +nele'e de
ce vomit% atunci c/nd ceva nu1i convine( Relaia cu societatea transpare
aici cu claritate: c/nd fetia nu 0oac% rolul principal* ea se enerveaz%*
+ncep/nd s% vomite* ca ,i cum ar vrea s%.i acuze pe ceilali ,i s% se
r%zbune pe d/n,ii$ ( astfel de atitudine reprezint% un ra"ort social E nu
+nseamn% altceva dec/t lupta copilului pentru recunoa,terea valorii lui$
Adesea refuz% s% m%n/nce"$
Fetia vomit/nd cu u,urin%* faptul nu.i poate l%sa indifereni pe
p%rini$
$$$ c/nd este s% fac% baie* orice intervenie a p%rinilor care nu.i$
convine o pune pe feti% +ntr.o stare de enervare e1cesiv%: url%* se zbate*
+i respin'e pe cei care +ncearc% s% o calmeze"$
Este un lupt%tor de prima m/n%$ Dac% ne.am fi +ndoit c% a,a stau
lucrurile ,i am fi crezut c% este m/nat% +n actele ei de foame sau de
trebuina de afeciune* de instinctele" ei* atunci c/nd url% ,i se zbate*
ne.am fi mulumit cu e1plicaii superficiale$
+n ce m% prive,te* am +ncercat s% o calmez pe copil% povestindu.i
un basm"$
( +ncercare de a capta interesul copilei$ Ftim +n ce cate'orie este
de clasat aceast% +ncercare$ Ea este 'enerat% de cea de.a doua funcie a
65
AL'RED ADLER
mamei* aceea de a.= determina pe copil s% colaboreze* s% se 0oace cu
ceilali$ Dac% subliniez cuv/ntul cu"* p/n% ,i cel mai puin clarv%z%tor
dintre cititori ar trebui s% +nelea'% c% aceasta reprezint% o +ncercare de
a.= orienta pe copil spre societate* funcie care a fost deteriorat%$
"u m.am adresat direct fetiei"$
Este o strata'em% la care recur'em adesea$ ( facem cu luare
aminte* deoarece copilul* dat% fiind atitudinea sa belicoas%* nu mai
reacioneaz% +n mod obiectiv* ci subiectiv$ Dac% ar fi s% i ne adres%m
direct* ar trece +n defensiv%$
)asmul i.= povesteam surorii ei* o feti% +n v/rst% de ,ase ani ,i
0um%tate"$
Este vorba de o feti% cu o purtare irepro,abil%$ 2utem presupune
c% ea a reu,it s% se adapteze ,i c%* datorit% acestui fapt* este mai
apreciat%L ar putea s% o eclipseze pe sora sa mai mic%* atunci c/nd
aceasta din urm% +ncearc% s% o descump%neasc%$ @icle,u'ul de a se
adresa surorii mai mari este bine ales* deoarece sora cea mic% +ncearc%
s% o e'aleze +n toate privinele pe +nainta,a ei$
Fetia* enervat%* asculta totu,i cu atenie"$
Avem impresia c% sesiza cu inteli'en% coninutul basmului$
&untem +ndrept%ii s% presupunem c% fetia nu voia s% scape nimic din
ceea ce poseda sora ei$ Fi ea avea nevoie de basme* de pove,ti$ &ituaia
aceasta nu este deloc rar% la copiii an'a0ai +n lupt%$
Ea s.a potolit +ncetul cu +ncetul ,i +n cele din urm% s.a ar%tat
profund interesat% de poveste"$
-ura nu este terminat%$ Fetia trebuie adaptat% la societatea ale
c%rei le'i clare* tradiionale* ea le lezeaz%$ Este necesar s%.i +nt%rim
sentimentul de comuniune social%* ceea ce putem realiza pe mai multe
c%i$ Dar nu trebuie s% pierdem din vedere scopul: s%.= facem pe copil s%
priceap% c% i.am p%truns mobilurile ,i c%.= eliber%m de sentimentul s%u
de inferioritate$ Ace,ti copii +,i manifest% adesea sentimentele +ntr.un
mod ridicol: Dac% sunt m/hnit%* este pentru c% nu voi avea niciodat%
aceea,i v/rst% ca sora mea mai mare"$ Ei p%r%sesc terenul colabor%rii ,i
al 0ocului colectiv ,i tind* pe c%i personale* s% devin% punctul de
polarizare a ateniei antura0ului$ -eea ce are aici importan% este relaia
individ.societate$ +n cazul discutat s.a p%c%tuit prin lipsa de acuratee
peda'o'ic%* prin deficitele educaionale$ -red c% problema hr%nirii
copilului se situeaz% aici pe primul plan: s.a pus un prea mare accent pe
66
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
problema alimentaiei$ +i sf%tuiesc pe p%rini s% nu.i fac% pe copii s%
vad% ce importan% acord% ei acestei probleme$ (ri de c/te ori copiii se
an'a0eaz% +n lupt%* atacurile lor vor avea astfel inte descoperite$
Un al doilea caz: -opil unic la p%rini* blazat$ )%ieel de trei
ani,ori$ +n primii ani dup% na,terea acestui copil p%rinii s.au aflat +ntr.o
stare pecuniar% deosebit de 'rea$ Ei nu.i puteau oferi copilului nici
m%car strictul necesar"$
-ondiiile sociale intervin aici +ntr.un mod sup%r%tor$ -opilul
poate c% nu sufer% prea mult din cauza aceasta* dat fiind c% niciodat% nu
s.a aflat +n alt% situaie$ Dar viaa 'rea trebuie s%.i fi pus probleme$ &e
adau'% la aceasta faptul c% p%rinii poate s.au pl/ns* +n prezena
copilului* de situaia lor mizerabil%* trezind astfel +n el o perspectiv%
sumbr% cu privire la viitor$
+n timpul ultimelor luni* condiiile de via% ale p%rinilor s.au
ameliorat considerabil$$$"
( situaie nou% pentru d/nsulP
$$ $,i*+n consecin%* ei voiau s%.,i scoat% dintr.o dat%p/rleala"$
Aceasta ar putea s% spun% c% +,i cople,esc copilul cu tot soiul de
cadouri* de 0uc%rii* de zaharicale etc$ Respin'em ca nerecomandabil% o
astfel de metod% de educaie$
2%rinii +i aduc copilului 0uc%rii peste 0uc%riiL el nu manifest%
interes pentru ele ,i*+n 'eneral* toate aceste lucruri +l las% rece"$
&e poate presupune c%* prin e1ces de 0uc%rii ,i de acadele*
interesul copilului a sc%zut ,i c% el a a0uns la blazare* crez/nd c% totul i
se cuvine$ &e poate +nt/mpla ca asemenea copii s% prefere s%.,i fabrice
ei +n,i,i 0uc%riile* s%.,i confecioneze p%pu,ile* chiar dac% sunt foarte
simple$ Aceste 0uc%rii +i intereseaz% adesea mai mult dec/t cele mai
frumoase 0uc%rii din comer$ Este o educaie care +i +ndep%rteaz% pe
copii de societate* c%reia nu.i consacr% nici un efort* tr%ind +ntr.o lume
aflat% +n contradicie cu a noastr%$ Din aceast% lips% de interes* pe care
ei o manifest%* rezult% +n chip automat faptul c% un asemenea copil nici
nu vrea s% aud% a i se vorbi de ceva ,i c% probabil va evolua +ntr.un
antura0 mai restr/ns* favorizat +n acest sens de atitudinea p%rinilor s%i$
"u va desf%,ura nici o activitate* dat fiind faptul c% nu s.a e1ersat +n
aceast% direcie$
Aama socoate c% b%iatul este sensibil* pe c/nd eu susin c% este
apatic"$
67
AL'RED ADLER
Accept%m aceast% a doua caracterizare$
2refer% s% se 0oace sin'ur* iar dac% este dus +n mi0locul altor
copii* se arat% fie iritat* fie servil"$
2ur ,i simplu nu este obi,nuit cu aceast% nou% situaie* care i se
pare 'reu de acceptat* de unde iritarea sa$ &ervilitatea +,i '%se,te
poate e1plicaia +n faptul c% nu se crede capabil de iniiativ%$
+nvins +n 0oc* el se refu'iaz% imediat +n poala mamei sale"$
"u rezist% c/nd este pus la +ncercare* ca urmare a unei 're,eli de
educaie$ 2rintr.o suit% de e,ecuri* copilul acesta este smuls din
an'rena0ul societ%ii$ 9oate situaiile el le resimte ca fiind dificileL
copilul a fost crescut +n spiritul lipsei de iniiativ%* a fost modelat pentru
situaii +n care totul se obine f%r% efort* ca +ntr.o ar% unde cur'e lapte
,i miere$ Eroarea acestei educaii este c% le bareaz% copiilor drumul spre
societate$ 9ratamentul ar consta +n trezirea* la copil* a interesului pentru
semenii s%i* pentru cerinele vieiiL cu alte cuvinte* copilul trebuie
eliberat de sentimentul s%u de inferioritate ,i saturat de un optimism
activ* care s%.= fac% s% +nelea'% c% este capabil s% rezolve toate
problemele cu care se confrunt%$
;u"ta"rimului1nscut"entru dre"turile sale
ereditare
)%iat +n v/rst% de cinci ani* primul.n%scut +ntr.o familie cu mai
muli copii"$
&untem obi,nuii ca la primii.n%scui s% +nt/lnim o atitudine care
traduce teama lor de a nu fi privai de situaia pe care o dein$ 2rimul.
n%scut are o comprehensiune deosebit% +n ceeace prive,te condiiile
puterii* ceea ce +l determin% s% o considere ca fiind lucrul cel mai de pre
al vieii ,i s% +ncerce mereu s% pun% m/na pe ea$ Rar vei +nt/lni un om
at/t de preocupat de re'lementarea e1istenei* cum este primul.n%scut$
&ecundul
:
este inamicul 0urat al re'ulilor ,i principiilor* un adversar al
puterii instalate* pe care are tendina s% o atace$ "u va crede prea mult
+n puterea ma'ic% a re'ulilor ,i le'ilor naturii$ +n toate circumstanele
va avea tendina de a demonstra c% nu e1ist% re'uli fi1ate o dat% pentru
QN
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
totdeauna$ +n consecin%* putem presupune c% b%ieelul nostru are* +ntr.o
bun% m%sur%* simul puterii ,i c%* m%cinat de o anumit% +n'ri0orare* de
teama de a nu se vedea dec%zut din drepturi* va +ncerca s% r%m/n% st%p/n
pe putere sau s% o recucereasc%$ Din momentul +n care ,i.a pierdut orice
speran% de a o recuceri* chiar dac% +n aparen% atitudinile lui se
modific%* structura r%m/ne aceea,i$ Acela care +,i e1prim% re'retul ,i
dezn%de0dea de a nu mai obine vreodat% puterea este acela,i tip de om*
dar care are mai puin cura0$ &% vedem care din cele dou% aspecte +l
caracterizeaz% pe b%iatul despre care discut%m$ Ambele aspecte* de
altfel* au +n comun faptul c% traduc dorina puternic% de a se re'%si la
+n%limea situaiei de prim.n%scut$
@om afla despre acest b%iat c% el vrea +ntotdeauna s% o fac% pe
adultul* c% +l preocup% +n permanen% s% apar% +n faa surorii sale* a doua
n%scut%* drept un model$ Atitudine care concord% cu concepia noastr%$
Din toate punctele de vedere* copilul se +ncadreaz% +n cate'oria
de copii normali pe plan intelectual* manifest/nd o lar'% sfer% de
interese ,i dispun/nd de o e1traordinar% ener'ie"$
&% nu pierdem din vedere faptul c% acest copil se afl% +ntr.o stare
de permanent% tensiune spre a.,i p%stra poziia de comand%* spre a
r%m/ne la c/rm%* ceea ce poate s% par% semnul unei voine e1trem de
puternice$ "u suntem si'uri* +ns%* c% un b%ieel +n v/rst% de cinci ani
merit% acest atribut de voin% puternic%$
El ar fi capabil s%.= doboare pe copil ,i s% sf%r/me piese de
mobilier* fie ,i lucruri de pre* pe scurt* tot ce ar putea s%.i bareze calea"$
Aceast% atitudine trebuie raportat% la evenimente +n le'%tur% cu
care copilul voia s% demonstreze c% el inea s% se menin% la c/rm%*
dovedindu.ne c% sentimentul s%u de comuniune social% a avut de
suferit$ Avem aici mai puin de.a face cu acea foame" ,i cu acea sete
de iubire"* c/t cu c%utarea puterii$ "u sufer% de pe urma e1citaiilor sau
impresiilor refulate* ci pur ,i simplu dezvoltarea sentimentului s%u de
comuniune social% a fost obstacolat%$ Aceast% e1a'erat% c%utare a
puterii este cu at/t mai de +neles cu c/t nu crede deloc +n el +nsu,i* iar*
pe de alt% parte* are o sor% care +i calc% pe urme$ Dup% cum ,tim* +n
rivalitatea dintre frate ,i sor%* aceasta din urm% este favorizat%* pentru
c% se dezvolt% mai rapid dec/t b%iatul* a,a +nc/t acesta va avea de furc%
dac% vrea s%.,i menin% poziia +n faa surorii* cea de.a doua n%scut%$
Au intrat +n 0oc ,i alte circumstane* deoarece sin'ur acest fapt nu ar fi
fost determinant* at/ta vreme c/t b%iatul nu ,i.a pierdut sperana de a
Q>
AL'RED ADLER
triumfa asupra surorii$ Dac% e disperat* va +ncerca calea vicle,u'ului$
2rimul.n%scut a fost la un moment dat copil unic$ Aai t/rziu a pierdut
aceast% poziie* f%r% ca schimbarea de situaie s% fi fost pre'%tit% dintr.o
perspectiv% social%$
9at%l s%u mi.a relatat c% copilul a fost tratat cu severitate la un
moment dat"$
"u ,tim de c%tre cine a fost tratat cu severitateL probabil de c%tre
tat%$ Aceasta ar ar%ta c% el este pornit +mpotriva tat%lui ,i c% +,i va diri0a
atacurile +mpotriv%.i$
9at%l susine c%* drept urmare a unei dezvolt%ri intelectuale ,i
fizice s%n%toase* b%iatul are un surplus de ener'ie"$
Este vorba de dorina stimulatoare a puterii* de care tat%l nu are
cuno,tin%$
Fi c% de aceea el are e1cese de e1uberan%$ 2/n% +n prezent
copilul nu a avut nici una dintre bolile pe care le fac copiii"$
&.ar spune c% tat%l crede +n influena deosebit% a acestor boli
asupra dezvolt%rii caracterului$
Dup% p%rerea mea* spre deosebire de copiii YinferioriZ* acesta
trebuie considerat ambiios"$
Dac%* dimpotriv%* copilul s.ar simi si'ur pe d/nsul* el nu ar face
asemenea eforturi$ "u este inferior"* ci victima unui sentiment de
inferioritate"$
*! se prezint% +ntotdeauna tat%l drept model* acesta fiind un b%rbat
dotat ,i atr%'%tor"$
9at%l pare s% fie acela care d% tonul* ceea ce +l crispeaz% ,i mai
mult pe b%ieel$
* ! se insufl% copilului ideea c% va a0un'e s% e'aleze personalitatea
tat%lui"$
"u ni se pare un lucru 'reu de f%cut* dar asta pare s%.= +nsp%im/nte
pe copil$
9at%l este in'iner ,i se distin'e prin talent la desen ,i pictur%"$
(ferindu.se ca modele copiilor lor* muli p%rini cred c% +n felul
acesta favorizeaz% dezvoltarea 0udec%ii ,i aciunii independente a
acestora$
&e pune aici ,i problema de a stabili +n ce 'rad s.a dezvoltat
sentimentul de comuniune social% al copilului$ 9oate celelalte cauze
dispar* ca fiind secundare$ Acest sentiment nu are nimic de.a face cu
,tiinele naturale* cu foamea" ,i iubirea"$ 8mportant este aici scopul
70
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
de a se pune +n valoare ,i tocmai acesta determin% 'radul sentimentului
de comuniune social%$
A, dori s% adau' aici c/teva observaii +n le'%tur% cu o obiecie a
educatorului:
* A,adar* cine este r%spunz%tor de faptul c% un pu,tiulic% +n v/rst%
de cinci ani se enerveaz% din te miri ceO -ui s%.i atribuim respon.
sabilitatea acelor crize 'astrice nervoase de care sufer% o feti% +n v/rst%
de cinci aniO Am observat c% +n ma0oritatea cazurilor p%rinii +n,i,i +,i
maltrateaz% copiii* nu chiar prin acte de brutalitate* ci* nee1cluz/nd o
tandree foarte vie* prin atitudinea lor dezl/nat% ,i inconsecvent%$ 2e
copii nu au dreptul s%.i educe dec/t cei care* +n afara cuno,tinelor
necesare* au o inim% cald% ,i o profund% comprehensiune social%"$
A% simt obli'at s% reduc responsabilitatea p%rinilor$ 2entru c%
dac%* bun%oar%* reu,im s%.i facem pe ace,ti copii s% pro'reseze*
cultiv/ndu.le +ntr.o mai mare m%sur% sentimentul de comuniune
social%* atunci p%rinii nu mai au nici o responsabilitate* iar sentimentul
nostru de comuniune social% trebuie s% se preocupe de desc%rcarea
p%rinilor de aceste dificult%i$ +n aceasta const% +nceputul practicii
psiholo'iei individuale* +n pofida tuturor rezistenelor$ "e.am spus: nu
e1ist% instan% capabil% s%.i scuteasc% pe p%rini de aceste dificult%i$
"oi suntem con,tieni de faptul c% nu putem +ndeplini sin'uri sarcina
aceasta* ci pur ,i simplu dorim s% facem un +nceput ,i s% d%m o pild%$
Auli ne.au +ncura0at s% mer'em +n continuare pe drumul pe care am
pornit$
"(9E
=
"u este vorba aici de o soart% implacabil%* cum s.ar putea crede lu/nd
+n considerare accepiunea comun% a termenului* ci de soarta" celor care nu au
avut norocul s% beneficieze de o educaie corespunz%toare* optimismul
peda'o'ic al lui Adler fiind ne+ndoielnic$ (3ota tmd()
7
Este cunoscut faptul c% una din c%rile lui Adler poart% drept moto
ada'iul lui Ierodot: )Caracterul omului este destinul su"((3ota fracG$4
B
)Minder%ertigkeit", +n te1tul ori'inal$ 3"ote trad()
:
Al doilea n%scut$ 3"ote trad)
M=
IV4 O .E:IN) R)*')(AT)
Fetia este +n v/rst% de == aniL tat%l a ie,it la pensie de la c%ile
ferate* iar mama este casnic%$ Femeia aceasta a avut =: copii* din care
,apte sunt +n via%$ 2etronella este mezina"$
+n ceea ce ne prive,te* avem o concepie bine definit% referitoare
la structura caracterolo'ic% a mezinului$ -unoa,tei cu toii* desi'ur* din
)iblie* istoria lui 8osif* care ar fi dorit ca soarele* luna ,i stelele s% se
+ncline +n faa lui ,i care poveste,te acel vis al c%rui sens este foarte bine
+neles de c%tre fraii s%i$ Ei +,i lea'% fratele +ntr.un sac ,i +l v/nd$
e'enda aceasta este e1trem de instructiv%$ Aai t/rziu 8osif devine
st/lpul +ntre'ii familii ,i chiar al +ntre'ii %ri* salv/nd un +ntre' popor$
2r/sleaP
=
@ei constata adesea c%* +ntr.un fel sau altul* mezinul devine
o personalitate marcant%* fie +n sensul bun* fie +n cel r%u la cuv/ntului*
cumul/nd bo'%ie ,i putere$
"u cunoa,tem nimic precis cu privire la se1ul ,i relaiile celor =:
copii$ 2utem +ns% spune c% mezinul este adesea deosebit de r%sf%at*
datorit% faptului c% p%rinii se bucur% mult de a fi putut procrea* la v/rsta
lor* acel copil 3+n afar% de cazul c% acesta +i contrariaz%4$
Aezinul cre,te +ntr.o ambian% cu totul deosebit% de a celorlali
copii* pentru c% el este sin'urul care nu are succesor$ De unde situaia
sa relativ privile'iat%$ -/t despre ceilali* ei tr%iesc acea tra'edie de a.,i
vedea locul luat de un alt copil$ De o astfel de tra'edie mezinul este
scutit ,i faptul se manifest% +n atitudinea sa$ Aezinul nu simte pe nimeni
+n spatele s%u* este +n felul acesta asi'urat dinspre partea aceasta$
72
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
E1tra'em din chestionar urm%toarele date:
Ea are periodic chef de lucru* dup% care zelul ei scade"$
(ri de c/te ori vedei o astfel de instabilitate +n activitatea unui
,colar* putei fi si'uri c% avei de.a face cu un copil r%sf%at$ Un
asemenea copil nu face pro'rese dec/t +n mod condiionat: atunci c/nd
nu trebuie s% desf%,oare eforturi spre a le obine$ Dac% atmosfera
c%ldu% ,i a'reabil% dispare* randamentul s%u scade$ Dac% un ,colar este
sau nu un r%sf%at* dia'nosticul +l putem pune dup% carnetul s%u de elev$
-a orice bun medic practician* ne st% +n putin% s% dia'nostic%m acest
tip de copil$
-opilul prefer% s% scrie* s% deseneze* precum ,i lucrul de m/n%"$
Este un copil al de1terit%ilor manuale$ Faptul +,i poate tra'e
ori'inea dintr.un antrenament manual +ndelun'at$ Dat fiind faptul c%
din prima copil%rie prezint% o tendin% de a se ocupa de lucrul manual
putem de asemenea conchide c% este probabil st/n'aci* c% ,i.a com.
pensat dificult%ile ,i c% ,i.a antrenat +n mod deosebit m/na dreapt%$ Dar
aceast% a doua ipotez% este de luat +n seam% cu circumspecie* fiind
lesne de confirmat sau de infirmat$
Aama ia ap%rarea conduitei rele a copilei"$
8at% o mam% care ia ap%rarea copilului* chiar dac% critica are
0ustificare$ 8ntr%m astfel +n posesia confirm%rii c% fetia e r%sf%at%$
+,i distribuie u,or atenia"$
Aceasta ne arat% c% fetia are o sfer% lar'% de interes* c% vede ,i
+nele'e totul ,i c% viaa o intereseaz% +ndeaproape$ Este vorba de un
copil care nu ,i.a pierdut cura0ul* care nu d% +napoi* care nu este +nchis
+n sine* ci caut% contactul cu lumea e1terioar%$ 8dentific%m aici o
activitate social% care are loc poate pe un teren special* +n le'%tur% cu
lucruri neimportante* dar baza este dat%$
Ea +ncearc% s% deturneze atenia celorlali* deran0/ndu.i"$
&e impune s% +nele'em c% acest copil este mereu preocupat s%
stin'hereasc% procesul de +nv%%m/nt$ Faptul nu ne surprinde*deoarece
,tim c% asemenea copii r%sf%ai* dispun/nd de un anumit dinamism*
dau curs liber tendinei lor dominante: s% procedeze +n a,a fel +nc/t s%
a0un'% +n centrul interesului antura0uluiL din nefericire* +ns%* pe latura
inutil% a vieii$ Fetia noastr%* de altfel* va mer'e destul de departe +n
acest sens* dat fiind faptul c% '%se,te la mama ei spri0inul de care are
nevoie$
73
AFRED ADER
Remarcabil% capacitate de +nele'ere"$
Dispare ,i cea mai mic% +ndoial% +n ceea ce prive,te interesul treaz
al fetiei$ "u m.ar mira ca* la o e1aminare a inteli'enei* s% se constate
c% nivelul ei intelectual se situeaz% deasupra mediei$
(bserv% +n mod independent ,i 0udicios evenimentele vieii de
zi cu zi"$
&e confirm% faptul c% fetia dispune de un potenial de activitate
care o +mpin'e s% se ocupe de toate cele ,i s% ia atitudine rezonabil% +n
faa anumitor situaii$
-apacitate de reprezentare clar% a lucrurilor* copil +nzestrat* cu
sim critic"$
"u vrem s% spunem c% simul ei critic o ia totdeauna pe c%i 're,ite$
Dac%* +nt/mpl%tor* are dreptate* admitem* cu toate acestea* c% fetia are
o anumit% tendin% de a.i dep%,i pe ceilali$
&e apuc% cu cura0 de orice lucru nou"$
2utem tra'e concluzia c% de +ndat% ce se apuc% de ceva nou
+nainteaz% cu hot%r/re$ ( dat% +n plus* activismul ei iese +n eviden%$
&tilul de via% al acestei copile +ncepe a se contura: avem +n faa ochilor
ima'inea unei fetie +ntreprinz%toare* interesat% de lumea din afara ei ,i
care* cum este cert* are tendina de a se ridica deasupra celorlali$
-are o fi atitudinea ei +n mediul social al ,colii* +n faa
+nv%%toruluiO
Uneori* +n activitatea ei* este capricioas%"$
Avem aici confirmarea celor spuse anterior$
-/nd se recunoa,te c% treaba pe care a dus.o la +ndeplinire e
reu,it%* se simte e1trem de +ncura0at%"$
Aanifest% dorina arz%toare de a fi aprobat%* voind s% 0oace un
rol important"$
Este din nou un aspect care ne demonstreaz% cura0ul ei* spiritul de
decizie$ 2esemne c% la ea acas% nu petrece zile mohor/te* deoarece ,tim
c% mama sa +i ia ap%rarea$
+i place s% se in% de hot%r/rea luat%"$
-a toi cei care se simt puternici$
Ea deturneaz% asupr%.i atenia celorlali copii* tulbur/nd
atmosfera de lucru a clasei"$
74
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
&e poate presupune c% are de atins un scop* acela de a se situa
+n centrul ateniei$ Aceasta nu.i reu,e,te dec/t tulbur/nd procesul de
+nv%%m/nt$
Aanifest% tendina de a conduce"$
Aezina micul 8osif$
Dar nu prea dispune de calit%ile cerute pentru aceasta"$
De ce +i lipse,te darul de a conduceO -eilali copii i se opun* nu
vor s% fie +n permanen% condu,i de acest bo de fat%$ Ea +nc% nu a a0uns
la +nele'erea modului cum pot fi condu,i ceilali$ -u si'uran% c% +ntr.o
zi va izbuti s%.,i +nsu,easc% darul de a fi conduc%tor$
&e e1prim% bine ,i vorbe,te cu u,urin%"$
-uv/ntul este ,i el un mi0loc prin care poi atra'e atenia celorlali
asupr%.i$ Adesea vei remarca la copiii.problem%* la nevrotici sau la
alienai aceast% iubire pentru cuv/ntL asemenea oameni vorbesc f%r%
+ncetare$
(bservaiile de mai sus provin din perioada vieii de ,col%ri% +n
cursul primar* pe c/nd cele ce urmeaz% dateaz% din perioada ei ca elev%
la ,coala secundar%$
**a +nceput nu s.a f%cut remarcat% +n mod deosebit* dar cu prile0ul
primei plimb%ri 3o e1cursie4 cole'ii s.au pl/ns de bufonerii ,i de purt%ri
st/n0enitoare din partea ei"$
-u acel prile0 ea de0a ,tia ce voia: s%.,i fi1eze un loc al ei$ De ce
nu s.a f%cut remarcat% imediatO Faptul acesta pledeaz% +n favoarea
iscusinei copilului: mai +nt/i trebuie s% vad% cum are de procedat$
De vreo dou%.trei s%pt%m/ni d% dovad% de un comportament de
ne+n'%duit$ &tri'% +n timpul orelor de clas%* +,i p%r%se,te mereu locul
din banc%* +i +n'hionte,te pe ceilali ,i +ncearc% s%.i deran0eze +n fel ,i
chip"$
2robabil c% aceast% conduit% +nseamn% c% ea avanseaz% +n tendina
de a.i dep%,i pe ceilali$ +nele'em prea bine ce vrea ea s% obin% prin
aceasta: s%.,i arate puterea* s% a0un'% s%.i domine pe ceilali copii$
-u ocazia unei compuneri* nici vorb% s% se apuce de lucru* iar
c/nd i se face observaie* ia m/nioas% c%limara ,i +,i toarn% cerneal% pe
m/ini* pur ,i simplu +,i spal% m/inile cu cerneal% ,i murd%re,te
pupitrul"$
Dep%,e,te m%sura* comport/ndu.se ca un +nvin'%tor turbat care
vrea s% demonstreze cu orice pre c% el este cel mai tare$ Dat fiind faptul
75
AL'RED ADLER
c% avem de.a face cu un copil inteli'ent* putem tra'e concluzia c% nu se
simte +n lar'ul s%u la ,coal% ,i c% va trebui s% facem ceva mai mult
pentru aceast% feti%$ Atitudinea adoptat% ne arat% c% ea ,i.a pierdut
sperana de a putea 0uca un rol important +n ,coal%$
Este chemat% mama* care* furioas%* +,i pierde orice control* o
tra'e pe fat% de p%r* o p%lmuie,te proste,te ,i +i r%suce,te braele"$
2/n% ,i mama ,i.a pierdut cump%tul$ 9rebuie s% spunem c% nu este
cea mai nimerit% metod% de a pedepsi ultima isprav% a fetei*
e1teriorizarea dinamismului copilului$ De.acum +ncolo ea se va bucura
numai dac% va reu,i s%.i scoat% din s%rite pe mam% ,i pe profesor$ Am
citit nu demult un pasa0* +ntr.o bio'rafie a lui Rose''er* unde autorul
poveste,te c% tr%ia o bucurie imens% c/nd* copil fiind* +,i putea aduce
tat%l +n a,a hal de m/nie +nc/t acesta +l b%tea$ Aai t/rziu* +nele'/nd c%
tat%l s%u +l iube,te* ,i.a schimbat atitudinea$ -opilul voia s% se asi'ure
c% este iubit ,i c% se poate avea +ncredere +ntr.+nsul$ -/nd aceast%
certitudine +i lipse,te face ,i pe dracu.n patru s% irite pe cineva* s%.=
scoat% din r%bd%ri* p/n% a0un'e la rezultatul urm%rit$ Aceasta +i
stimuleaz% fora proprie$
Directoarea ,i.a dat toat% osteneala s% o calmeze pe mam% ,i a
dus imediat copilul +n clas%$ Fata nu a pl/ns* nu a ipat* avea o atitudine
d/rz%"$
@edei* prin urmare* ce demonstraie +i face ea mamei: 9u e,ti
prea slab%L sunt mai tare dec/t tineP"
Abia a plecat mama ,i eleva este trimis% la directoare* deoarece
face cu neputin% desf%,urarea leciei"$
2rin aceasta* fata arat% c% nimic nu o impresioneaz%* c% nimeni
,i nimic nu o poate influena"$ +ntr.un anumit sens* fetia aceasta merit%
admiraia noastr% ea are un temperament deosebit de puternic$ Dac%
am putea canaliza aceast% putere e1traordinar% +ntr.un sens folositor*
am face ceva bun$
Directoarea +i vorbe,te cu bun%voin% ,i copilul promite s%
asculte* dar +n acela,i timp nu are deloc intenia de a.,i ine
promisiunea"$
Fata +,i d% seama c% directoarea se intereseaz% de d/nsa cu
simpatie$ Ea ar vrea s%.i fac% neap%rat pe plac directoarei ,i s% fie
ascult%toare* dar de +ndat% ce se '%se,te +n clas% intr% +n 0oc mecanismul
stilului ei de via%$ Unii autori +nclin% s% cread% c% aici este vorba de
76
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
ambivalen%
?
* pe de o parte copilul ar%t/ndu.se serviabil* iar pe de alt%
parte nesupus$ "u trebuie s% ne reprezent%m psihicul omenesc +ntr.o
manier% at/t de automatic%$ Evident* acest stil de via% mecanizat
funcioneaz% potrivit unei scheme* dar +ntr.un mod care variaz% +n
concordan% cu situaia$ -/nd se afl% +n faa directoarei*ea are impresia
c% este vorba de o persoan% pe care a cucerit.o* pe c/nd +n clas% nu mai
are aceea,i impresie$
Directoarea +i d% o sarcin% de +ncredere* aceea de a pune la zi
calendarul cu file volante"$
Este unul din mi0loacele prin care poi s% calmezi un astfel de
copil* mi0loc care are o semnificaie mai profund%: acela de a aciona
asupra copiilor aflai +n c%utarea superiorit%ii$ +ncredinarea unei funcii
de +ncredere +i poate lini,ti$ Dar eleva noastr% voia mai mult* voia s%
fie mai presus dec/t ceilali copii ,i nu este de crezut c% se va potoli
cu totul$
2rofesoara intr% +n clas%$ Fata face observaia c% are ni,te
bi'udiuri nemaipomenite$ Unde s.ar putea cump%ra asemenea
bi'udiuriO"
Aceasta +nseamn% e1primarea unei ostilit%i f%i,e$ E v%dit faptul
c% eleva se afl% +ntr.o stare de lupt% deschis% cu acea profesoar%$ "umai
o inamic% declarat% poate vorbi +n felul acesta$
-opiii din aceast% clas%* evident* sunt prea fra'ezi ca s% nu se
amuze la asemenea remarci$ Dezordinea continu%$ a +nceput se putea
crede c% fata pur ,i simplu voia s.o s/c/ie pe acea profesoar%* dar mai
t/rziu le.a venit r/ndul ,i celorlalte"$
-a ,i primei profesoare* poate c% ,i celorlalte le era imposibil s%
fac% pe placul elevei ,i s.o pun% din capul locului +n fruntea clasei$ 2e
de alt% parte* vedem c% nu vom reu,i s%.= +ndrept%m pe acest copil dac%
nu 'hicim numaidec/t ce dore,te$ "e va antrena +n aceea,i lupt% +n care
i.a antrenat pe ceilali$ Ar fi o 're,eal% s% ne apuc%m s%.i repro,%m
defectele$ 9rebuie s% iniiem o conversaie cu d/nsa* vorbindu.i de
calit%ile pe care le are$ Felul de a o face depinde de individualitatea
peda'o'ului$
**2e parcursul a dou% lecii de ,tiine naturale* directoarea a trebuit
s% stea +n clas%* pentru a se putea desf%,ura procesul de +nv%%m/nt"$
2uterea fetei noastre nu este suficient de mare ca s% se m%soare +n
lupt% cu directoareaL de altfel cu aceasta din urm% pare s% se afle +n cele
77
AFRED ADER
mai bune raporturi$ 2oate din respect* dar ,i din recuno,tina c% i.a luat
ap%rarea$
2rofesoara i.a trasat elevei c/teva sarcini: s% ,tear'% de praf
materialul didactic* s% aduc% ap% etc* dar ,i +n aceast% situaie foarte
repede ea a +nceput s% fac% nerozii* boac%ne"$
-azul ne incit% la meditaie$ Dup% cum am v%zut* ea e1ecut%
+ntr.un mod satisf%c%tor cerinele directoarei$ Dac% o alt% profesoar% +i
d% o sarcin%* nu se ale'e nimic$ Fi din acest fapt putem tra'e +nv%%tur%:
felul +n care trebuie s% te apropii de acest copil$ -um constat* educaia
modern% are tendina s%.= pun% pe copil +ntr.o situaie pl%cut%*
put/ndu.se observa c% +ntr.o astfel de situaie un copil se comport% mai
satisf%c%tor$ 2siholo'ia individual%* dimpotriv%* +ncearc% s%.=
obi,nuiasc% pe copil s% nu.,i piard% echilibrul* chiar dac% se '%se,te
+ntr.o situaie defavorabil%$ Dac% rememor%m condiiile +n care se
formeaz% stilul de via% mecanizat* vedem c% acesta s.a structurat de a,a
natur% +nc/t mama fetei trebuie s%.i creeze acesteia o situaie pl%cut%*
ca s% poat% s%.i c/,ti'e +ncrederea$ 9rebuie* apoi* s% fac% din copil un
partener social pentru viaa +n colectivitate$ "u ne putem sustra'e de la
+ndeplinirea acestei funcii* care de fapt revine mamei: trebuie s%
+ncepem cu aceasta ,i s% ne asi'ur%m simpatia copilului* pentru ca apoi
s%.= inte'r%m +n societate$ Altfel nu vom reu,i$
a e1erciiile fizice eleva se arat% turbulent% ,i p%r%se,te r/ndul$
Este +nchis% +n vestiarL aici +mpr%,tie buc%ele de h/rtie pe 0os* apoi
rochiile cole'elor$ Este cu neputin% s% o determini s% restabileasc%
ordinea"$
Aereu +n lupt%$
+ns%,i directoarea este obli'at% s% parlamenteze cu ea +ndelun'
p/n% c/nd fata s% se hot%rasc% s% str/n'% h/rtiile de pe 0os ,i c% pun%
hainele +n ordine"$
Directoarea reu,e,te chiar s% o fac% s%.,i recunoasc% 're,eala ,i
s% se umileasc%$
Alt% dat% reu,e,te s% schimbe la vestiar +nc%l%rile ,i ciorapii
cole'elor ei de clas%$ ( fat% nu.,i '%se,te ciorapii ,i* evident* este
suspectat% micua I$ "ici directoarea* nici profesoara nu o b%nuiesc c%
,i.ar fi putut +nsu,i ciorapii* dat fiind c% fata cu pricina este curat% ,i
foarte corect +mbr%cat%$ "u.i lipse,te absolut nimic* nici +n ceea ce
prive,te hrana* nici +n ceea ce prive,te vestimentaia$ A doua zi*
MN
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
directoarea* mama elevei I$ ,i mama fetei p%'ubite insist% ca presupusa
vinovat% s% m%rturiseasc% unde a ascuns ciorapii"$
9rebuie s% spun c% fata nu prezint% tendina de a mini$ Ainciuna
este incompatibil% cu modul ei de a fi* fiind un semn de la,itate$ +n astfel
de +mpre0ur%ri se impune s% fii prudent* deoarece este posibil ca un alt
copil s% fi ascuns ciorapii$ "e putem ima'ina +n ce m%sur% aceast%
copil% trebuie s% se fi simit superioar% dac%* fie ,i o sin'ur% dat%* a fost
suspectat% pe nedrept$ Am cunoscut cazuri +n care unele persoane au
s%v/r,it numeroase furturiL o dat%* +ns%* acuzaia de furt nu a fost
+ndrept%it% ,i era nostim de observat atitudinea celor care erau acuzate
f%r% a fi vinovate: asistau la desf%,urarea anchetei* bucur/ndu.se de
nedreptatea care li se f%cea$
Dat fiind c% instructoarea de 'imnastic% +,i declin% orice
responsabilitate +n ceea ce prive,te securitatea elevei cu pricina* c/t ,i
a altor eleve* directoarea asist% la lecie$ Ea declar% c% fata se comport%
impecabil at/t +n ceea ce prive,te purtarea* c/t ,i corectitudinea
e1erciiilor f%cute$ a lecia urm%toare fata este l%udat%* dar ea imediat
+ncepe s% se fac% remarcat% prin str/mb%turi* pl/n'/ndu.se c% o doare
un picior"$
Aodul acesta de lupt% este mai puin brutal dec/t acela despre care
am vorbit anterior$
8nstructoarea este de p%rere c% dac% eleva nu.,i face cum se cuvine
e1erciiile trebuie s% capete cea mai proast% not%$ 2otrivit informaiilor
furnizate de mam%* acas% fata ar fi izbucnit +n pl/ns$ Aama a consolat.o:
as%* nu face nimicP"$
+n situaia aceasta aproape c% putem vorbi de o ocazie ratat%$ Este
foarte 'reu s% '%se,ti +n cazul unui copil acea ocazie potrivit% care s%
duc% la o ameliorare a comportamentului$ "u este e1clus ca fata s% fi
suferit +ntr.adev%r din cauza piciorului ,i ca ea s% se fi '%sit de0a pe
drumul cel bun$ 9ocmai +n aceast% situaie* ea a fost ameninat% cu cea
mai proast% not%$
a lecia de stilistic% manifest% interes* spirit de colaborare* cu
toate c% a fost trimis% la direciune din cauz% c% a deran0at prea mult
desf%,urarea unei lecii"$
2are interesat% de scriere ,i este cooperant%* poate pentru c% ,tie
c% +n acest domeniu +i poate dep%,i pe ceilali$ &e vede c/t de colo c% +n
M>
AL'RED ADLER
cazul +n care nu.,i poate atin'e scopul re+ncepe s% st/n0eneasc% procesul
de +nv%%m/nt$
2rofesorii de 'eo'rafie* de istorie* de limbi str%ine ,i de muzic%*
in/nd seama de modul de e1primare al fetei* +i fac +n primele s%pt%m/ni
recomandarea s% urmeze cursurile A 3mai dificile4"$
Afl%m* a,adar* c% acest copil nu urmeaz% cursurile A 3normale4$
Este* +n lumea +ntrea'%* una din chestiunile cele mai arz%toare ale
reformei ,colare$ Aa0oritatea %rilor au decis s% or'anizeze cursuri A ,i
cursuri )$ a cursurile A sunt +nscri,i copiii considerai cu o dezvoltare
normal%* iar la cursurile ) cei care las% impresia unei dezvolt%ri mai
lente* cursuri la care se ine seama de aceast% particularitate a copiilor$
Unele +nlesniri ale pro'ramelor ,colare fac ca aceste cursuri s% fie mai
u,oare* pe potriva copiilor insuficient pre'%tii$ Dar nu trebuie s%
pierdem din vedere defectele acestei reforme$ +n ceea ce m% prive,te*
am impresia c% acei copii de la cursurile ) au sentimentul c% se situeaz%
sub media dezvolt%rii$ "u rareori ei aud in0urii de felul acelora care spun
c% ei ar urma ni,te cursuri de imbecili" etc$ Desi'ur* unii copii profit%
de avanta0ele cursurilor )* dar pentru alii dezavanta0ele c/nt%resc 'reu$
-ercet%rile pe care le.am +ntreprins +n acest domeniu mi.au dovedit c%
la cursurile ) sunt +nscri,i +n ma0oritatea lor copii.problem%* copii
s%raciL ceea ce relev% un aspect deosebit de important$ Este vorba* de
fapt* de copii mai puin pre'%tii pentru ,coal% dec/t alii$ 2roblema nu
,i.a '%sit +nc% soluia$ ipsurile acestei instituii sunt +nc% departe de a
fi eliminate$ Este deosebit de important% opinia pe care ,i.o fac copiii
cu privire la aceste cursuri$
8nstitutoarea +i spune fetei c% ea ar fi putut urma cursurile A$ Dac%
sesiz%m cum se cuvine stilul de via% al acestui copil* vom putea emite
ipoteza c% se simte desconsiderat% prin faptul c% urmeaz% cursurile )$
Dezavanta0ele acestor cursuri trebuie s% ne dea de '/ndit +n ceea ce
prive,te cazul concret al fetei de care ne ocup%m$
ucrul manual"$
Este lucrul pe care ea trebuie s% poat% s%.= e1ecute corect$
2rofesorul de lucru manual relateaz% c% la o or% de lucru manual
ea a oc%r/t cum i.a venit la 'ur% pe una dintre eleve* care era c/t pe ce
s%.i substituie lucrarea: YA/r,avo* animal +mpuit* viicoZ* precum ,i
alte e1presii imposibil de reprodus aici$ 2rofesorul de desen: o lucrare
pe care i.am criticat.o$$$"
NC
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Fire,te* este aici un semnal de alarm% pentru noi: trebuie f%cut
cevaP
Din r%utate* +,i m/n0e,te +ntre'ul desen cu pasta de colorat* ca
apoi s%.= fac% mici f%r/me$ 2rofesorul +ncearc% s.o pun% la punct"$
Rezultatul: @a veni el tata la ,coal% ,i n.o s%.i fie bine* nu vei mai avea
chef s% m% plictise,tiP"$
* !a catehism
B
: copila este catolic%* +ns% nu urmeaz% +nv%%m/ntul
reli'ios$ 9otu,i ea asist% la curs ,i preotul i.a adresat +ntreb%ri +n mai
multe r/nduri$ ( dat% a fost sin'ura elev% capabil% s% r%spund% +n mod
corect la o +ntrebare$ Ea i.a povestit aceasta mamei* +ntr.o stare de bun%
dispoziie$ a urm%toarea or% de curs* preotul a trimis.o la direciune
pentru c% s.a dovedit +n'rozitor de r%u crescut%"$
"u ,tim ce se va fi petrecut +n intervalul dintre cele dou% ore de
curs reli'ios* dar ,i +n acest caz fata a vrut s% se situeze +n centrul
ateniei$
-onstat%rile directoarei: venind la direciune* ea s.a comportat
deosebit de +ndatoritor"$
Eleva trebuia s% rezolve ni,te e1erciii la aritmetic% sau s% scrie*
de e1empluL la +nceput totul mer'ea foarte bine* dar spre sf/r,it se apuca
s% deseneze tot felul de fi'uri cara'hioase$ a +ntrebarea de ce nu.,i
rezolv% e1erciiile* r%spundea: "u potP"$
Evident* avem de.a face cu un procedeu necinstit$ (ri de c/te ori
nu ,tie ceva resimte un at/t de puternic sentiment de inferioritate +nc/t
se vede obli'at% s%.= compenseze +ntr.un fel oarecare$
a sarcina de onoare despre care am pomenit 3punerea la zi a
calendarului cu file volante4 s.au ad%u'at altele: si'ilarea de imprimate*
serviciul de le'%tur% +ntre clasele vecine$ -u acele prile0uri p%rea cel
mai dulce copil din lume* dar c/teva minute mai t/rziu* +n pofida
f%'%duielii c% va sta cuminte* profesorii se vedeau silii s.o dea afar% din
clas%"$
)iroul directoarei devenise pentru d/nsa un punct de atracie$
Dac% i se ia posibilitatea de a mer'e acolo ,i este trimis% +n alt% parte*
tendina ei este de a a0un'e din nou la directoare* pentru c% acolo se
'%se,te +ntr.o situaie a'reabil%$ Este cu putin% ca diri'inta s%.i vrea
binele mai mult dec/t directoarea* dar totul depinde de felul +n care
+nele'e copilul aceasta$
N=
AL'RED ADLER
Fata spune: YAama nu.i iube,te pe 'ran'uri* ea nu m% iube,te
dec/t pe mineZ"$
Este rezultatul faptului c% mama o r%sfa% peste m%sur%$
Adesea ea +mi d% nu zaharicale* ori c/rn%ciori* ci 0ambon ,i alte
d.alde astea"$
A, dori s% devin educatoare"$
Dorina aceasta nu ne surprinde* dat fiind faptul c% +n persoana
unei educatoare ea pare s% identifice ima'inea unui st%p/n$
Dac% a, avea de.a face cu un copil r%u* nu l.a, mai scoate din
b%t%i"$
9rebuie s% m% +nscriu la un curs de dansL sora mea mi.a spus c%
acolo a, putea s% m% bucur dup% pofta inimii$ Dar mama nu m% las%*
spun/nd c% ea e +n stare s%.,i educe sin'ur% copilul* neav/nd nevoie de
a0utorul altora$ ocul meu nu este +n strada [L pe list% eu sunt trecut%
pentru ,coala din strada W"$
9erenul ,colii din strada [ este suficient de e1plorat de d/nsa$ A
ar%tat aici tot ce este ea capabil% s% fac%$ Are impresia c% ar putea
str%luci mult mai mult la ,coala din strada W$ &unt minciuni pe care le
+ndru'% pentru a se 'roz%vi* a.i intimida ,i impresiona pe ceilali$
Fata este trimis% la biroul directoarei ,i aceasta o +ntreab% ce
pozn% a mai f%cut$ Ea +nt/rzie cu r%spunsul$ Dup% +ntreb%ri ,i +ncura0%ri
repetate* se hot%r%,te s% vorbeasc% ,i spune adev%rul$ ( dat% a minit.o
pe directoare$ 8nstructoarea de 'imnastic% raporteaz% c% fata susine c%
ea ar fi tras.o de urechi* obli'/nd.o s% poarte un pansament$ Directoarea
o intero'heaz% pe elev%* care +,i menine acuzaia$ Ea spune c% o va
reclama pe instructoare p%rinilor* care vor cere e1plicaii diri'intei 3fata
amenin% cu venirea la ,coal% a tat%lui ei4L diri'inta se va pl/n'e ,i
p%rinii vor avea de furc% cu ea pentru c% au ofensat.o$ a un moment
dat fata m%rturise,te c% s.a certat cu sora ei* care a lovit.o la ureche ,i
c% de aceea poart% pansament"$
Este vorba de minciuna unei belicoase$ Ar vrea s% o +nfunde" pe
diri'int%$ "u am putea invoca aici o minciun% din la,itate$ De fapt nu
este vorba de o minciun%* ci de o def%imare$
Fata a mai minit o dat%: mama ceruse ca fiica sa s% stea +n fundul
clasei* pentru a nu le deran0a pe celelalte eleve$ -eea ce s.a ,i f%cut$ A
doua zi fata a venit cu o pereche de ochelari* vocifer/nd c% din ultima
banc% nu vede ,i c% trebuie pus% +n prima banc%$ Aedicul fiind
N?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+nt/mpl%tor acolo* a e1aminat.oL la curent cu cazul* el a lini,tit.o pe fata*
spun/ndu.i c% nu.i dec/t o problem% de nervi ,i c% ar putea s% lucreze
+n lini,te +n ultima banc%$ Dup% o e1aminare mai atent% ,i nu f%r% a
mer'e c/tva timp pe c%i ocolite* directoarea a izbutit s.o determine pe
elev% s% m%rturiseasc% faptul c% acei ochelari erau ai mamei sale$
2%rerea mamei* +n chestiunea cu ochelarii* era cu totul alta"$
2%rinii las% impresia c% s.au convins c% au un copil de nesuferit
,i recunosc a nu ,ti cum s% procedeze$ 9at%l spune c% mama ine partea
fiiceiL mama spune c% ceilali copii* mai +n v/rst% dec/t d/nsa* +,i
bruftuluiesc adesea sora* a,a +nc/t ea* mama* este sin'urul suflet pe care
fata poate conta"$
8at%.ne din nou +n faa problemei biblicului 8osif$ -azul nostru
trimite la aceea,i e1plicaie$
Dintr.un referat al monitoarei: a unele lecii eleva se comport%
impecabil* ca apoi s% re+nceap% s% tulbure procesul de +nv%%m/ntL de
cele mai multe ori caietele ei sunt +n dezordine* dar temele ,i e1erciiile
,i le face +n mod satisf%c%torL +i place s% fie chestionat%"$
a leciile de muzic% este incapabil% s% in% acela,i ritm cu clasa*
c/nt/nd ori prea repede* ori prea lent ,i se bucur% +n mod v%dit c% ne
poate st/n0eni"$
Deosebit de fla'rante sunt lipsa ei de afeciune* ba chiar bucuria
r%ut%cioas% cu care +,i tortureaz% cole'ele de clas%* ca ,i tendina de a
voi s% 0oace +ntotdeauna cel mai important rol"$
-eea ce este suficient de semnificativ$
2retenii* aro'an%* +n'/mfare* maliiozitate ,i minciun%$ +n
'eneral* +n momentul de fa% pare mai calm%* r%utatea ei p%r/nd
+ntruc/tva +n re'res"$
2rin urmare* de puin timp pare s% fi intervenit o ameliorare +n
comportamentul elevei$
Aonitoarea de la lucrul manual relateaz%: se suie c%lare pe un
scaun ,i cutreier% cu el clasaL dac% este ameninat% c% vor fi informai
p%rinii* r%spunde: nu le pas%* nu mi.e fric% de ei* ba chiar nici de primar
nu mi.e fric%P"$
a lecia urm%toare imita c/ntecul p%s%rilor* atr%'/nd instruc.
toarei atenia asupra talentului ei"$
a temele de aritmetic% lucreaz% f%r% s% renune* fapt demn de
remarcat* la a0utorul permanent al diri'intei"$
83
AL'RED ADLER
@rea s% aib% mereu pe cineva la dispoziie* pentru c% aceasta este
o tr%s%tur% caracteristic% pentru copilul r%sf%at$
( dat% a f%cut at/ta '%l%'ie la +nceputul orei$ +nc/t a fost
imposibil s% se in% leciaL aler'a prin sala de clas%* +,i lovea cole'ele*
le insulta$ a un moment dat a stri'at: Y+i +nfi' un cuit +n p/ntecePZ
"ici ulterior nu s.a ar%tat mai binevoitoareL spunea: Y"u pot s% fac
altfelZ"$
Aceea,i semnificaie: trebuie s%.i stin'heresc pe ceilaliL dac% nu
0oc primul rol* de alte roluri nu am nevoie$
6.amen ui in teligen,ei
+n 'eneral* din acest punct de vedere* se situeaz% deasupra mediei*
+n avans fa% de v/rsta ei$ -apacitate de reprezentare foarte bun%$ o'ic%
u,or defectuoas% +n ceea ce prive,te definirea noiunilor$ +n ceea ce
prive,te cunoa,terea lucrurilor* u,oar% r%m/nere +n urm%L bun% la
lucr%rile practiceL pare preocupat% de problemele de mena0$ Aemorie
u,or sub medie$
$r( /F 2entru un asemenea copil de cea mai mare importan% ar fi
internarea +ntr.o cas% care s.ar putea numi cas% de convalescen%$
-onsider o astfel de instituie ca pe un complement indispensabil
instituiilor noastre de consultare ,i o cer de mult% vreme$ Este vorba de
o cas% condus% de peda'o'i ,i psiholo'i calificai$ &tr%duina noastr%
este de a modifica stilul de via% eronat al copilului* cu a0utorul
p%rinilor ,i al diri'inilor$ "u este cu putin% ca asemenea copii s% fie
schimbai +n zece minute$ Ar fi c/t se poate de nimerit ca eleva pe care
o avem acum +n vedere s% nufie +n +ntre'ime l%sat% pe m/na mamei sale
,i ca cineva s% se ocupe +n mod special de d/nsa* dezv%luindu.i
posibilit%ile de a se face remarcat% +ntr.un mod folositor$
3Adres/ndu.se mamei4: @rem cu tot dinadinsul s% v% venim +n
a0utor* dumneavoastr% ,i diri'intei$ Dac% vrei s% ,tii* +n fond acest copil
ne place$ Este o fat% cu personalitate* dar +i place ei la ,coal%O
MamaF Ea ar dori s% frecventeze ,coala din strada W$
$r( /F De ce prefer% ea acea ,coal%O
N:
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
MamaF -rede c% la acea ,coal% nu ar avea de suferit din cauz% c%
este o elev% foarte r%ut%cioas%$
$r( /F -um se comport% acas%O
MamaF Este cea mai mic%* iar cei mai +n v/rst% o nec%0esc$ Am
avut =: copii$$$
$r( /F @% felicitP
MamaF ( 'ur% +n plus de hr%nit* nu conteaz%$ -ei mai mari o
invidiaz%* nu o iubesc$
$r( /F Are prieteneO
MamaF &i'ur c% daP
$r( /F +n ceea ce ne prive,te* avem +ncredere +n acest copilL
credem c% este o feti% capabil%$ @rea s% ocupe +ntotdeauna primul loc$
MamaF Ai s.a pl/ns adesea c% diri'inta nu st% de vorb% cu d/nsa$
Acas% e dr%'u% ,i adesea m% a0ut% la treburi$
$r( /F -um a fost educat%O -u severitateO
MamaGHu copiii nu se poate s% nu fi sever$
$r( /F -red c% dac% acestui copil i s.ar e1plica lucrurile* nu ar fi
r%u$
MamaF "u mer'e f%r% pedepse$
$r( /F 2ersonal '/ndesc c% dac% s.ar '%si aici cineva care s%.=
+nelea'% pe copil* care s% se ocupe de el* care s%.i dea idei mai bune*
+ntr.un cuv/nt* dac% copilul ar avea c/t de c/t societate* i.ar fi de folos$
Dac% suntei de acord* i.a, prezenta pe una dintre elevele mele$
MamaF Ea a ,i frecventat osocietate amical% pentru copii"$
$r( /F A, prefera ca ea s% se afle sub influena acelei tinere despre
care am vorbit* +n afara ,colii$ Ar putea afla c/te ceva folositor de la
d/nsa$
MamaF -red c% mi.am crescut bine copiii ceilali ,i cred c% voi
reu,i s.o cresc ,i pe fata aceasta$
$( /F -ea mic% ar dori s% 0oace rolul cel mai important$ @% mai
amintii povestea lui 8osifO Dac% +n prezent fata are dificult%i at/t de
mari la ,coal%* nu se va putea obine nimic de la d/nsa cu b%ul$ Fii
mereu amabil%$ Dac% acceptai* spunei.ne.o ,i v% vom trimite.o pe
t/n%ra aceea$
MamaF -eea ce face ea la ,coal%* nu face dec/t +n 'lum%$ E1ist%
acolo copii de oameni mai distin,i* care sunt sup%r%cio,i$
N;
AL'RED ADLER
$r( / 3dup% plecarea mamei4: Avei aici un e1emplu de aversiune
fa% de sfaturile noastre$ 2entru moment trebuie s% ne situ%m pe o
poziie de a,teptare$
3Adres/ndu.se admirativ fetei4: -e domni,oar%P -redeam c% e,ti
mult mai mic%$ 9u ai dori s% pari mereu mai mare* i.ar pl%cea s% stai +n
v/rfurile picioarelor* ca oricine s% te poat% b%'a +n seam%$ Asta este
caracteristic pentnGmezini: ei vor mereu s% se fac% remarcai$ 9u e,ti o
elev% bun%* capabil%* am auzit spun/ndu.se despre tine c% e,ti
inteli'ent%$ "u crezi c% ai putea mai de'rab% s% str%luce,ti prin
cuno,tinele tale la leciiO Dac% reu,e,ti* +nseamn% c% vei reu,i ,i +n
via%$ Atunci toat% lumea te va stima ,i te va iubi$ "u cumva ar trebui
s% +ncerci imediat* ca s%.i faci pl%cere diri'intei taleO 9oat% lumea te va
respecta atunci$ -e crezi* ai s% poi reu,iO
Co"ilul 3tace tot timpul4$
$r( /F Ai putea deveni una din cele mai bune eleve$ -e ziciO "u
ar fi bineO Ar fi dr%'u din partea ta s% +ncetezi lupta aceasta s/c/itoare$
Ar trebui s% ai totdeauna +n minte urm%toarele: nimeni nu m% obli'% s%
fiu mereu +n primul plan ,i s% m% fac remarcat%L este mult mai pl%cut s%
lucrez* pentru ca +n cele din urm% s% fiu iubit%* dar asta nu trebuie s% se
+nt/mple neap%rat de la bun +nceput$ -/i suntei +n clas%O
Co"ilulF B?$
$r( /F Diri'inta nu poate face pentru toate elevele ceea ce face
pentru tine$ @rei s% o a0ui un picO 9e previn c% nu e u,or* dar cred c%
vei reu,i$ @oi reveni peste o lun% ca s% v%d dac% +ntre timp ai reu,it sau
dac% continui s% r%m/i m%sc%riciul clasei$
Co"ilul 3nici un r%spuns4$
$r( / 3dup% plecarea fetei4: +n fond* este un suflet tandruL a, fi
putut.o face s% pl/n'%$ Evident* trebuie s% a,tept%m* spre a vedea cum
vor evolua lucrurile$ 9rebuie s% v% atra' atenia asupra unui detaliu de
tehnic%$ Am dob/ndit convin'erea c% a aduce pe un copil +n faa unei
reuniuni de oameni poate avea o influen% benefic%$ 2entru copil aceasta
+nseamn% c% dificult%ile lui nu sunt afacerea lui privat%* deoarece de ele
se intereseaz% ,i str%inii$ 2robabil c% +n felul acesta este mai bine trezit
sentimentul de comuniune social%$ Repet ,i iar repet: A% voi informa
ca s% v%d cum v% comportai$ "u este o ameninare* ci certitudinea c%
a,tept%m o schimbare pe care dorim ca acela care este +n cauz%* copilul*
s% o +nelea'%$ E1ist% +n metoda noastr% o latur% artistic%* care nu se las%
NQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
sesizat% +n mod ,tiinific$ Dac% pun de'etul pe ran%* e si'ur c% copilul
m% va +nele'e* iar faptul de a.= inte'ra +n societate este un element
esenial$ Fi +n aceast% privin%* desi'ur* pot fi formulate obiecii* cum ar
fi$ de pild%* c%* observ/nd c% ne ocup%m de el* copilul ar putea deveni
vanitos$ Remediul const% +n modul de a.i vorbi copilului$ A formula
doar obiecii ,i a nu +ntreprinde nimic util* este a face concesii spiritului
steril al timpului nostru$
"(9E
=
Erou care ,i +n basmele noastre +,i pune +n inferioritate net% fraii$ (3ota
trad()
?
Referire indirect% la concepia freudian%$ (3ota trad()
B
Form% de +nv%%m/nt reli'ios$ (3ota trad()
V4 A,A;NU.ITELE CRI:E
ALE &U-ERT)(II
Au fost formulate pl/n'eri +n le'%tur% cu o feti% de =: ani* care
ar fi +nceput o serie de e1periene se1uale* ar fi disp%rut de acas% timp
de zece zile* ca apoi s% fie re'%sit% nu departe de casa p%rinteasc%$
Antecedente: familie s%rac%* cu trei copii$ )%iatul cel mare* muli
ani bolnav* +,i c/,ti'% acum e1istena ,i banii +i d% mamei sale* care are
pentru d/nsul toat% consideraia$ 9at%l ,i fiul cel mare* mereu bolnavi*
au avut adesea nevoie de +n'ri0irile mamei$ 9at%l nu poate lucra dec/t
din c/nd +n c/nd$ "e putem ima'ina c%* +ntr.o situaie at/t de ap%s%toare*
fetia nu se putea bucura de nici o atenie deosebit%$ Fi s.a mai n%scut ,i
un al treilea copil* tot fat%* +n circumstane nefericite: tat%l ,i fiul erau
atunci +n convalescen%* ceea ce nu i.a permis mamei s% se ocupe mai
mult de mezina sa$ -eea ce reprezenta pentru fetia noastr% o situaie
nespus de defavorabil%$ Aama nu se putea ocupa de d/nsa* a,a +nc/t
avea impresia c% este l%sat% +n p%r%sire$ A crescut ca un co"il detestat,
lipsit de c%ldura dra'ostei materne$ De fapt* +ntr.o anumit% m%sur%
echilibrul s.a restabilit* dar fetia tr%ia cu ideea c% era dezavanta0at% +n
comparaie cu fratele ,i sora ei$ 9at%l reprezenta +n cas% autoritatea
necontestat% ,i copiii +l ascultau bucuro,i* cu toate c% era sever$ 2utem
prevedea c% fetia aceasta se va dezvolta ca un copil de nesuferit* f%r%
speran%$ Ea a b%'at de seam% c% nu era la fel de r%z'/iat% ca ceilali$ Un
astfel de copil simte +n orice moment ceea ce descriem noi aici* iar stilul
s%u de via% se impre'neaz% de aceste tr%iri$ Apare o circumstan%
fericit%: are acum un diri'inte pe care +l iube,te multL +nflore,te* devine
88
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
una din cele mai bune eleve ,i i se prezice c% va a0un'e departe$ a
v/rsta de =: ani este nevoit% s% treac la alt coal( +ncepe nenorocirea:
noul diri'inte nu +nele'e nimic din sufletul copiilor ,i o abordeaz% cu
asprime$ Aceasta +n timp ce sin'urul ei suport moral era stima de care
se bucura la ,coal%$
Datorit% sin'urului fapt c% diri'intele o trata f%r% afeciune* ea a
+nceput s% se +ndoiasc% de ea +ns%,i* nu r%spundea la +ntreb%ri ,i primea
note proaste$ A c%zut +n capcana care +i fusese pre'%tit%$ 2utem s%
prezicem c% +ntr.o zi acest start nefericit va fi resimit$ Ea nu va pro'resa
dec/t dac% va avea parte de afeciune ,i va fi elo'iat%$ Absenteaz% de la
,coal%$ Diri'intele face o anchet% ,i afl% c% frecventeaz% b%rbai tineriL
se decide e1matricularea ei din ,coal%$ Adic% lucrul cel mai r%u din c/te
se puteau face$ Reu,ita la ,coal% este ratat%* acas% se simte frustrat%*
ce +i r%m/ne de f%cutO Arta psiholo'ului const% +n a se identifica cu
situaia +n care se afl% aceast% fat%$ "e putem pune problema +n felul
urm%tor: ce am face noi dac%* fiind o fat% +n v/rst% de =: ani* care se
dore,te apreciat%* am tr%i +ntr.o familie care ne refuz% acea apreciereO
"u e1ist% dec/t o cale: s% caui aprecierea la cei de se1 opus$ Ea a
f%cut.o +ntr.un mod inteli'ent* de,i +n contradicie cu simul comun$
Ftiind c% fata este inteli'ent%* putem da un pronostic +n le'%tur%
cu ce se va petrece mai departe* anume c% nu va '%si* pe calea pe care a
apucat.o* aprecierea la care 0induie,te$ Amorez%ri de felul acesta nu
reprezint% dec/t o reu,it% aparent%$ Acela care are o anumit% e1perien%
+n observarea relaiilor amoroase ,tie c% astfel de raporturi* facile* duc
+n mod necesar la e,ec$ Ea se prive,te ca pe un obiect* ca pe o 0uc%rie a
b%rbatului$ Dac% continu%m s% ne transpunem +n situaia fetei* cum ar
trebui s% proced%mO "u ne r%m/ne dec/t sinucidereaO Recuno,tina +i
este refuzat% din toate p%rile$ De altfel* +n mai multe scrisori ea anun%
c% +,i va lua viaa* iar faptul s.ar fi produs* dac% nu ar fi reinut.o o
+mpre0urare fericit%$ "u avem voie s% consider%m ca act de la,itate
faptul c% nu ,i.a realizat proiectulL mai de'rab% sinuciderea ar fi fost un
act de la,itate$ Acest act are loc +ntr.o situaie de criz%* de furie* de
descura0are$ Factorul care o +mpiedic% s% se sinucid% este situaia relativ
favorabil% a familiei$ 2%rinii sunt oameni s%raci* ea ,tia asta* dup% cum
mai ,tia ,i c%* oricum* ei o vor ierta$ Drumul acas% +i r%m/nea deschis ,i
+n aceasta ea '%sea un fel de apreciere pentru propria.i persoan%$
A,adar* i.am fi putut spune mamei:**2limbai.v% puin prin 0urul casei
N>
AL'RED ADLER
,i va vei re'%si fiica"$ 2entru c% ea nu avea de urmat alt drum$ Aama o
va +nt/lni* +ntr.adev%r* +ntr.o zi ,i o va readuce acas%$ Ea recurse atunci
la o consultaie psihopeda'o'ic%$ Acestei fete +nsetat% de a se pune +n
valoare trebuie s% i se dea prile0ul de a fi apreciat%$ 9rebuie ,tiut care
este cea mai bun% aptitudine a ei* +n vederea unei orient%ri spre o
activitate util%L f%r% +ndoial% c%* +n ce o prive,te* este aptitudinea de a
urma cursurile unei coli( 2siholo'ia individual% ne +nva% c% dac% un
astfel de copil are impresia unui deficit de afeciune fa% de el* atunci
+ntr.+nsul se dezvolt% un puternic sentiment de inferioritate* cu toate
consecinele care decur' de aici +n direcia insuficientei pre'%tiri pentru
viaa social%$ +,i pierde orice interes pentru familia sa ,i se constat%
lesne lipsa sa de cura0$ Dac% nu ar tr%i un +mpov%r%tor sentiment de
inferioritate* fata ar '/ndi: diri'intele nu m% +nele'e ,i poate c% trebuie
s% fac eforturi mai mari$ Dar ea* dimpotriv%* se menine pe terenul ideii
de a se face apreciat% cu orice pre$ Aceasta pare s%.i fi reu,it prin
aventurile 'alante$
A, vrea s% st%rui aici asupra problemei pubert%ii* considerat% de
unii drept o psiholo'ie a posedailor de c%tre diavol$ 9oate nenorocirile
sunt atribuite 'landelor 'enitale$ Ar'umentul este ridicol$ Aceste 'lande
funcioneaz% din ziua na,terii ,i chiar de mai +nainte$ 2ubertatea se
caracterizeaz% prin ali factori: mai mult% libertate* mai multe posibi.
lit%i ,i mai mult% atracie din partea tinerelor fete pentru se1ul opus$
-opiii sunt puternic stimulai de voina de a demonstra c% nu mai sunt
copii$ a temperatura acestei st%ri de fapt ei +,i dep%,esc de cele mai
multe ori scopul$ Fata dore,te s% fie apreciat% ca atare ,i crede c% nu
poate '%si apreciere dec/t pe planul acesta$
2ubertatea nu este o stare morbid%* ea nef%c/nd dec/t s%
e1teriorizeze coninutul stilului de via%$ "imic nu se schimb%* fata cu
pricina r%m/ne cum a fost$ "u am putea pronostica nici o schimbare$ Ea
pur ,i simplu a renunat la un drum care i s.a p%rut blocatL at/ta tot$
8mportant este s% semnal%m c% elementele care +i induc pe oameni +n
eroare nu sunt fapte reale* ci rezult% din felul eronat +n care ei +nele'
aceste fapte$ 9oi cei care cred c% viaa psihic% a omului este bazat% pe
cauzalitate se +n,al%$ Fata de care ne ocup%m d% valoare de cauzalitate
unui factor care* +n mod obiectiv*este neutru$ Afeciunea care i se refuz%
devine deodat% cauz%L dac% fata se vindec%* acel deficit de afeciune nu
mai este cauz%$ Ea nu se mulume,te +ns% s% ridice afeciunea refuzat%
>C
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
la ran' de cauz%* ci +i prescrie urm%ri pe care ea +ns%,i le provoac%$ "u
este absolut necesar ca* ne'%sind afeciune la diri'inte* s% o caute aiurea$
Aceasta este o 're,eal%$ Avem dreptate c/nd refuz%m s% credem +n
efectul unei tendine native$ "oi inem cont de r%t%cirile vieii psihice a
omului$ "u faptele intr% aici +n 0oc* ci opinia pe care ne.o facem despre
ele$ 2siholo'ia individual% a f%cut acel pas decisiv care const% +n
cercetarea posibilit%ilor de eroare ,i +n reducerea lor la minimum* cu
a0utorul tratamentului$ -oncluziile trase de dou% fiine diferite pot fi
fundamental diferite$ "u trebuie s% uit%m c% aceste realit%i psihice sunt
're,it +nelese ,i 're,it interpretate de c%tre ma0oritatea oamenilor$
9rebuie s%.i d%m fetei posibilitatea de a dovedi c% este capabil% s%
a0un'% ceea ce ei i se pare c% +i este interzis* adic% s% devin% o buna
elev%$ 2e acest plan apar* iar%,i* alte dificult%i: cu astfel de antecedente*
s% se vad% e1clus% din ,coal%P Aceasta pare s% +nsemne c% diri'intele nu
este el +nsu,i capabil s% rezolve asemenea probleme$ -onsultaiile
psihopeda'o'ice +i vin +n a0utor$ +n ,colile care dispun de un serviciu de
consultaii psihopeda'o'ice elevii nu sunt e1matriculai ,i* mai mult
dec/t at/t* nu e1ist% repeteni$ Dac% ni se prezint% un caz ca acesta ,i nu
suntem capabili s%.= rezolv%m +n cadrul ,colii* atunci se pune problema
ce este de f%cut$ "u v%d motivul pentru care copila ar constitui o
ameninare pentru o alt% ,coal%$ &% nu uit%m ce 'reu sti'mat reprezint%
e1matricularea pentru d/nsa$ 2oate c% mai simplu ar fi s% apel%m la
e1periena cuiva competent +n materie$ 2oate c% am putea.o +ncredina
pe fat% unui diri'inte care s% ,tie cum se procedeaz% +n asemenea cazuri$
9rebuie f%cut totul spre a.i reda reu,ita pe care nu de mult o +nre'istra
la ,coal%: din acel moment r%ul pubert%ii" va disp%rea$
VT4 CO&ILUL UNIC
!nstitutoareaF -opilul frecventeaz% clasa a patra$ -las% mi1t%$ Este
+n clasa mea de doi ani$ +n primii doi ani a avut un alt institutor$ E copil
unic la p%rini$ 9at%l ,i mama lui lucreaz%* iar copilul st% la bunic%.sa*
pe care nu o ascult%$ Face ce.i trece prin cap$ "u prea audeL are o bun%
memorie a cifrelor ,i ceva spirit critic$ &crie +n'rozitor$
De vreun an copilul este foarte vorb%re* foarte dezordonat ,i +i
incomodeaz% pe toi ceilali* b%iei ,i fete$ At/t poveele binevoitoare*
c/t ,i pedepsele +l las% indiferentL +n urma insistenelor pl/n'e* promite
s% se +ndrepte* ca apoi s.o ia de la cap%t$
Anul acesta* aceea,i poveste$ +,i folose,te c%limara drept
scuip%toare* spar'e capacele c%lim%rilor$ .am luat ,i cu binele ,i cu
r%ul$ A.am pref%cut c% nu v%d ce face ,i c% puin +mi pas% de tururile lui
de for%$ F%r% rezultat$ +ncearc% mereu s% se fac% remarcat +ntr.un fel
oarecare$ -opiii au adunat la ,coal% bani pentru o mare e1cursie +n
comun$ El a adus doar dou% coroane$ +n timpul recreaiei* copiii mi.au
adus la cuno,tin% c% T$ are =Q coroane$ +i cer s%.mi dea banii* fiind
nelini,tit% +n ceea ce prive,te proveniena lor$ R%spunsul lui: 8.am
c/,ti'at la un 0oc de c%ri"$ 8.am spus c% mama sa ar putea lua banii de
la direciunea ,colii* pentru c%* el fiind dezordonat* era mai bine s% nu
ri,te s%.i piard% pe drumul spre cas%$ Aama nu s.a prezentat la ,coal%$
Ftiam prea bine c% b%iatul nu suflase nici o vorb% despre aceasta acas%*
c%ci p%rinii s%i sunt oameni foarte cumsecade ,i adesea vin s% se
informeze la ,coal% +n le'%tur% cu situaia fiului lor$ +n cele din urm% am
>?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
convocat.o oficial pe mam% la ,coal%$ Ea a r%mas stupefiat%* amintin.
du.,i c% +n mai multe r/nduri +i disp%ruser% de acas% mici sume de bani$
De nenum%rate ori am observat c% dac%* la ,coal%* i se dovede,te c% a
minit* +i arunc% o privire at/t de pustie +nc/t ai impresia c% te afli +n faa
unui copil care prezint% o deficien% mintal%$
-opilul a avut prile0ul s%.,i vad% mama pl/n'/nd la ,coal%$ A fost
admonestat cu tact* ca dup% aceea s% se +ntoarc% +n clas% ,i s% fac%
n%zb/tii care i.au amuzat pe toi elevii$ Aama a fost pur ,i simplu
+n'rozit% ,i spunea c% soul ei +l va omor+ +n b%t%i pe copil$ Am
pov%uit.o ca deocamdat% s% nu.i spun% nimic soului$ A doua zi s.a
prezentat tat%lL soia +i povestise totul ,i acesta nu.i aplicase nici o
corecie copilului$ )%iatul arunc% responsabilitatea celor +nt/mplate pe
unul mai +n v/rst% dec/t el* care l.ar fi +ndemnat s% fure$ Era vorba de
un b%iat care nu frecventa ,coala public%* ci un curs privat$
$r( /F Am mai auzit lucruri de acest 'en ,i trebuie s% spun c%
peste tot ,i +ntotdeauna e unul ,i acela,i c/ntec$ -% b%iatul este
dezordonat: asta +nseamn%* probabil* c% e1ist% o persoan% care umbl%
pe urmele lui ,i face ordine$ a ,coal% lucreaz% ,i nu lucreaz%$ Este stilul
de via% al unui copil r%sf%at* cum ni se arat% ,i din alte tr%s%turi de
caracter$ Ar trebui ca cineva s% se ocupe de el +n mod special la ,coal%*
+n ceea ce prive,te faptul c% dore,te s% se fac% mereu remarcat* ar fi util
s% ,tim +ndeosebi +n ce moment ,i.a manifestat el n%ravul 3furt4$
Aceasta* f%r% a se recur'e la improvizaii$
De doi ani mama a abandonat casa* iar copilul se '%se,te la bunic%
,i pare e1trem de nemulumit$ &e simte frustratL +i lipsesc o mulime din
lucrurile pe care i le oferea mama$ 8dentific%m la el tr%s%turile de
caracter ale cuiva care vrea s% se +mbo'%easc%$ Furtul este compensaia
pentru ceea ce a pierdut$9rebuie s% inem seama de faptul recunoscut
chiar de b%iat c% s.a aflat sub influena unui b%iat mai +n v/rst%$ "u
e1ist% delincvent sau criminal care s% nu +ncerce s% se scuze* pentru ca
f%r%dele'ea sa s% apar% +ntr.o lumin% mai bun%$ Faptul ne demonstreaz%
c% b%iatul ,tie prea bine c% s.a +ndep%rtat de societate* de sentimentul
comuniunii sociale$ A furat pentru c% voia s% lase impresia c% este
matur$ "u a '%sit* dup% mintea lui* alt% cale$ Era obi,nuit cu mama sa ,i
se afl% +ntr.o situaie 'rea$ )unica sa nu are fa% de d/nsul aceea,i
atitudine ca mama$ E mai aspr%$ El lupt% cu b%tr/na$ +ntre ei se
manifest% o tensiune plin% de ostilitate$ Un astfel de copil* obi,nuit s%
>B
AFRED ADER
se bizuie pe alii* se simte ca +ntr.o capcan%$ &tilul s%u de via% este
de.acum fi1at ,i el caut% mereu o fiin% care s%.i dea sentimentul c% se
ocup% de d/nsul$ Este ceea ce +i lipse,te$ 9ocmai din momentul c/nd a
simit aceast% lips%* cred eu* a +nceput s% fure$
-e l.ar fi putut +mpiedica pe copil s% se apuce de furatO (cuparea
unui loc onorabil la ,coal%$ ucru foarte 'reu de realizat +n cazul
copiilor r%sf%ai$ Dac% un astfel de copil +,i propune s% obin% totul* ca
la mama acas%* atunci avem de.a face cu un mod inteli'ent de a
procedaL b%iatul nu este un prost%nac$
+n ochii institutoarei* el este dezonorat$ &.a obi,nuit s% creasc%
+ntr.un climat de cald% simpatie$ &.a reu,it lini,tirea tat%lui ,i b%iatul
crede c% prin aceasta totul a reintrat +n ordine$ Fiec%rei privaiuni ,i
fiec%rei frustr%ri el le va r%spunde prin noi tentative de a se +mbo'%i$
"u cred c% b%iatul a +nceput s% fure abia de doi ani* ci mult mai demult$
-e o fi f%cut el cu b%nuii lui t%inuiiO 2esemne c% ,i.a cump%rat niscaiva
zaharicale$ (!nstitutoareaF ,i.a cump%rat un c/rn%cior$4 -um de i.a venit
ideea s% susin% c% un altul =.a +ndemnat la releO -um am putea ,ti dac%*
+ntr.adev%r* unul mai mare =.a +ndep%rtat de calea cea bun%O Ar trebui
s% o +ntreb%m pe mam%* dac% nu cumva ea =.a pus +n 'ard%* zic/ndu.i:
"u te +nh%ita cu b%iatul acela* c% te.ar putea duce pe c%r%ri 're,ite"$
&au poate c% e1ist% cu adev%rat un b%iat mai +n v/rst%* care a ,tiut s%.=
atra'% de partea sa$ Dac% de c/tva timp are bani asupr%.i* este de crezut
c% are un alt scop$ 2oate c% voia s%.,i creeze un suport material*un fond$
Despre lucrul acesta trebuie stat de vorb% cu mama$ &e impune s%
cunoa,tem ,i alte manifest%ri ale b%iatului* din acelea pe care le
observ%m +ndeosebi la copiii r%sf%ai$ 2oate c% este fricos ,i nu poate
sta sin'ur* a,a +nc/t este de +neles s% se +nsoeasc% cu un b%iat mai +n
v/rst%$ ucrul acesta nu este absolut obli'atoriu* dar putem tra'e
concluziile noastre$ 2oate c% noaptea ip% +n somn$ -eea ce mama ne.ar
putea confirma sau infirma* dup% cum ne.ar putea spune dac% ,i mai
+nainte copilul nu.,i manifestase tendina de a.,i +nsu,i ceea ce nu.i
aparine$ Am avea nevoie* de asemenea* s% ne spun% c% nu prea +l
intereseaz% ceilali ,i c% felul de a avea le'%turi cu ei nu este l%udabil$
"u este +n stare s%.,i fac% prieteniL dac% se 0oac% cu ceilali* vrea s% aib%
+ntotdeauna primul rolL are tendina de a frecventa fie copii mai mici*
fie mai mari dec/t d/nsul$ a copiii unici se +nt/lne,te adesea predilecia
>:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
pentru persoane mai +n v/rst%* deoarece ace,ti copii au tr%it mereu +n
mi0locul unor oameni mai +n etate$
9rebuie s% ne punem +n acord asupra modului de influenare a
mamei$ De asemenea* trebuie s%.= determin%m pe copil s% fac% pro'rese
la +nv%%tur% ,i s%.i stimul%m cura0ul$ Este necesar ca el s% aib% sperana
de a putea 0uca aici un rol ,i de a se face remarcat$ @.a, sf%tui s% v%
e1ersai +n ceea ce eu a, numi ra&a de ac,iune
'
( a copiii.problem%
aceasta este +ntotdeauna redus%$ Un astfel de copil nu are o lar'% sfer%
de aciune$ 9rebuie s% +ncerc%m s% i.o l%r'im* ceea ce nu este cu putin%
dec/t dac% +i d%m mai mult cura0 ,i dac% el +nsu,i este +ncredinat c% se
poate face util$ 9ocmai aceasta +i va da posibilitatea s%.,i modifice +n
+ntre'ime raza de aciune* s% o amplifice$ +n sfera at/t de restr/ns% +n
care se '%se,te +n prezent nu.i r%m/ne altceva de f%cut dec/t s% se
+mbo'%easc% +n secret ,i s% recur'% la minciun% ca s% nu scad% +n
propria sa stim% ,i atitudine$
!nstitutoareaF "u are note rele dec/t la scris ,i la orto'rafie* +ns%
nu totdeauna$ a ,coal% e iubit* nu este ostracizat$ -u si'uran% c%
cole'ii nu.= detest%$ "u a repetat niciodat% clasa$ Este un elev lent* dar
+nva% destul de bine$
$r( /F 9rebuie ,tiut de ce elevul nu este mulumit de ,coal%$ Una
din principalele cauze trebuie s% fie faptul c% vrea s% constituie mereu
centrul atraciei$ Un astfel de copil reu,e,te lucrul acesta fie f%c/nd.o
pe clovnul* fie trat/ndu.i pe ceilali cu bun%voin%$ +n ambele cazuri +n
cauz% se afl% propria.le persoan%$ )%iatul nostru +ncearc% cu ,iretenie
s% obin% tot ceea ce vrea$ -aut% ca prin farmecul s%u s% obin% tot ceea
ce i se pare dezirabil ,i s.a antrenat +n acest sens din prima copil%rie*
favorizat de atitudinea mamei sale* care =.a r%sf%at +ntotdeauna$
?n diriginteF Am avut un elev care a a0uns s% fure$ .am surprins
pe c/nd era pe cale s%.i fure altuia ;C de creiari$ Ai.a declarat c% ceilali
copii aveau totul ,i c% el nu avea nimic$ 9at%l s%u* s%rac* nu.i d%dea nici
o lecaie$ El ar fi vrut s% aib% de toate* ca ,i ceilali copii$ 8.am d%ruit
vreo c/teva zeci de creiari* ca s%.,i poat% cump%ra ,i el ceva$ Am
repetat de mai multe ori acest 'est ,i* de atunci* niciodat% nu am mai
auzit ca acest copil s% fi furat ceva$
$r( /F "u dispunem de re'uli spre a optimiza un copil$ A%surile
pe care le lu%m acioneaz% diferit asupra fiec%rui copil$ "u se poate s%
aplic%m una ,i aceea,i m%sur% la cazuri diferite$ +n afar% de posesia celor
>;
AFRED ADER
?C.BC de creiari* copilul respectiv simte ren%sc/nd +n el un sentiment
de solidaritate* care +l fortific% moral$ "u m.a, mira ca cineva s%.mi
spun%: l.am b%tut ,i din acel moment nu a mai furat$ ucrurile acestea
sunt prea comple1e ca s% le putem 0udeca +n mod simplist$ -eea ce
+ncerc%m s% facem +nainte de toate este s% +nele'em copilul$
Respectivul copil tr%ie,te cu ideea c% el are un drept asupra a tot ceea
ce e1ist%* iar asta i se cuvine imediat ,i f%r% efort$ Este o eroare pe care
noi +ncerc%m s% o facem +neleas%* iar prin aceast% +nele'ere o facem
s% dispar%$
!nstitutoareaF &ituaia familial% a copilului este bun%$
$r( /F #%sii*+n 'eneral* la dumneavoastr% +n ,coal%* copii s%raci
+n clasele cu un ritm mai lent de +nv%are* ,i copii cu o situaie material%
mai bun% +n clasele unde procesul de +nv%%m/nt este mai rapidO
!nstitutoarea d% un r%spuns afirmativ$
$r( /F Dac% privii lucrurile mai +ndeaproape* nu vei '%si nici un
sin'ur om care s% nu fi furat ceva +n viaa lui: fructe* dulciuri* ni,te
ba'atele etc$ +n cercet%rile mele am +nt/lnit faptul aproape +ntotdeauna$
3-%tre p%rini4: A, dori s% stau de vorb% cu acest b%iat$ Este cu
putin% s%.= dezb%r%m de apuc%turile lui$ Dintr.un anumit punct de
vedere* el mi se pare un copil deosebit$ "u v.a trecut prin minte c% are
nevoie de tandreeO @% d% mereu de furc% cu c/te ceva* spre a putea fi
+mpreun% cu voi$ El aude mereu c% nu ,tiu cine face nu ,tiu ce pentru
d/nsul$ Avei 'reut%i cu el +n ceea ce prive,te alimentaiaO
3Aama spune c% mai de mult f%cea nazuri* dar c% acum m%n/nc%
cum trebuie$4
$r( /F A fost bolnavO A urinat noaptea +n patO
MamaF Are mereu o min% de om acrit* pentru c% mereu sufer% de
stomac$
$r( /F Este fricosO +i este team% s% r%m/n% sin'urO A frecventat
'r%dinia de copiiO -e rol +i place s% 0oaceO /re "rietenii
IatlF Iabar n.avem$ "u.i fricos$ 2une* +ns%* +ntreb%ri proste,ti*
+ntreab%: Aam%* asta ce esteO Dar aia ce esteO" Ftie prea bine despre
ce este vorba* dar pur ,i simplu vrea s.o s/c/ie pe maic%.sa$
$r( /F -um +,i face temeleO e face sin'ur* ori are nevoie de
a0utorO
IatlF Dac% cineva +i st% +n spate* totul mer'e de minune$ 2refer%
societatea oamenilor care se poart% binevoitor cu d/nsul$
>Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
$r( /F Ftie s% +noateO Are vise an1ioaseO "u este superstiiosO +i
place 'imnasticaO
IatlF Are o enorm% admiraie pentru nataieL o dat% +ns% s.a
speriat ,i de atunci nu mai vrea s% +noate$ +i place mult 'imnastica ,i +n
anul din urm% a f%cut +n mod re'ulat 'imnastic%$ "u are co,maruri ,i nu
este an1ios$ Are +ntruc/tva fric% de mine* pentru c% sunt foarte nervos$
$r( /F Fii amabil cu d/nsul* plimbai.v% cu el* f%r% soia
dumneavoastr%* pentru a putea le'a prietenie ,i a face cu a0utorul
dra'ostei ,i al prieteniei ceea ce vrei s% facei* nu cu a0utorul fricii$$$ +n
ceea ce prive,te dificult%ile +nt/mpinate la scris ,i orto'rafie* ai
cercetat dac% nu cumva este st/n'aciO &.a n%scut* poate* st/n'aciO
32%rinii nu ,tiu s% fie st/n'aci$ &e constat% c% mama este
st/n'ace$4
MamaF &e mai pl/n'e de faptul c% fiul ei a refuzat s%.= tr%deze pe
acela care =.a +ndemnat s% fure ,i c% i.a dat un nume fictiv$
$r( /F "u se adun% ,i cu ali copiiO -um se +mbrac%O -um +,i face
toaletaO -um se piapt%n%O
IatlF A avut un prieten mai +nainte* cu care se +nt/lnea* dar a
murit$
MamaF -/nd se +mbrac%* trebuie s%.i tot dau 'hes* p/n% s% fie 'ata$
$r( /F "u e nevoie s% i se dea mereu 'hesL problema este mai ales
aceea de a.= face independent* treptat ,i cu bl/ndee$ Dac% dorii* a, fi
bucuros s% +ncerc s%.= influenez$ Aer'e cu dra' la ,coal%O &pune el ce
vrea s% fie mai t/rziuO Este vanitosO +n ce poziie doarmeO +,i roade
un'hiileO &e scobe,te +n nasO
32%rinii relateaz% c% e peste m%sur% de vani tos*$c% ar vrea s% se
fac% t/mplar* c% uneori +,i roade un'hiile ,i c%* +ncolo* nu au mai
remarcat nimic deosebit la el$ a ,coal% mer'e cu dra'$4
$r( /F Facei.= mai independent* ca s% dovedeasc% un mai mare
interes pentru ,coal% ,i s%.,i c/,ti'e acolo o anumit% poziie$ Asta +l va
feri de pa,i 're,ii$ "u.= ameninai ,i nu.i mai vorbii de abaterea lui$
Este curios s% vedem c% acest b%iat* care sufer% de stomac* ,i.a cump%rat
salam$ "u.i mai facei repro,uri ,i +ncercai s% +l facei independent$
Avem aici ima'inea pur% a unui copil r%sf%at* puritatea ima'inii
acesteia fiind voalat% de faptul c% b%iatul a fost instruit +n vederea
libert%ii$ E1ist% o mare deosebire +ntre un copil +n permanen%
suprave'heat ,i acela obi,nuit s% tr%iasc% sin'ur$
>M
AL'RED ADLER
3+ntre timp a intrat copilul ,i doctorul i se adreseaz% acestuia4:
-e vrei tu s% faci c/nd vei fi mareO
Co"ilulF @reau s% m% fac t/mplar$
$r( /F Fi ce vrei s% faci c/nd vei fi t/mplarO
Co"ilulF &% tra' la rindea$
$r( /F -/i prieteni aiO
Co"ilulF 9rei$
$r( /F Fi cu ce se ocup% eiO
Co"ilulF -ur(
$r( /F Eu le.a, spune: -e se va ale'e din voi* dac% v% inei de
releO"$ +i place s%.i urmezi +n ceea ce facO
Co"ilulF "u$
$r( /F De ce te la,i t/r/t de ace,ti b%ieiO Ai se pare c% tu credeai
c% nimeni nu va observa c% ai furat ,i c% +n felul acesta puteai s%.i
cumperi ceva$ Ri.e fric%O E,ti cura0os* a,a c% trebuie s% ai cura0 ,i la
,coal%$ E,ti de.acum b%iat mare* trebuie s% faci tu +nsui totulL ,tii s% te
+mbraci sin'ur* sau s% te speli* ori trebuie s% te a0ute mamaO @rei s%.i
dai de lucru +n plus$ +ntruc/t ,tii de.acum s% faci tu +nsui totul* nu mai
a,tepta s% te a0ute mama$ -um mer'e la scrisO F% un efort +n plus ,i o s%
mear'% mai bine$ 3-opilul este ,i el st/n'aci* ca ,i mama$4 &% nu crezi
c% au putut alii s% te fac% s% furiL asta.i o prostie$ "u trebuie s% te iei
dup% alii$ Dup% o lun% te ro' s%.mi spui dac% faci totul sin'ur* dac% ai
pro'resat la scris ,i dac% te mai la,i t/r/t de alii$ 3-opilul iese$4 -opiii
st/n'aci au impresia c% nu sunt capabili s% rezolve problemele a,a cum
le rezolv% ceilali$ Ei se str%duiesc s% lucreze cu m/na dreapt% ,i c/nd
v%d c% nu prea mer'e +,i +nchipuie c% la ei lucrurile vor ie,i totdeauna
pe de.a.ndoaselea$ -opilul st/n'aci poate fi identificat dup% o mulime
de semne$ -/nd un copil are dificult%i la citit* scris etc* trebuie s% ne
'/ndim c% avem probabil de.a face cu un st/n'aci$ +n ma0oritatea
cazurilor 0um%tatea st/n'% a feei este mai bine dezvoltat% dec/t dreapta$
"umero,i st/n'aci prezint% dificult%i la scris ,i muli dintre d/n,ii
renun% s% mai pro'reseze* scriind toat% viaa ilizibil$ Alii* dimpotriv%*
+,i dau toat% silina ,i reu,esc s% aib% o cali'rafie ca de dreptaci$ &unt
cei care ,i.au biruit inferioritatea ,i care* +n 'enere* au dob/ndit marea
aptitudine de a triumfa asupra 'reut%ilorL ace,tia devin arti,ti etc$ Dac%
vedei o scriere foarte frumoas% la unul care scrie cu m/na dreapt%*
trebuie s% v% '/ndii c% poate el a fost st/n'aci$ Avem +n ora,
?
un num%r
>N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
de apro1imativ B;.;C la sut% st/n'aci$ 2oate c% ei nu o ,tiu* dar
consecinele le sufer%$ @ei '%si un foarte mare num%r de copii st/n'aci
at/t printre cei mai buni* c/t ,i printre cei mai r%i oameni* la naturile
problematice* +ncep/nd cu arti,tii ,i termin/nd cu copiii.problem%$
+n cazul nostru* copilul este boln%vicios* r%sf%at de mama sa*
bruscat de tat%* ceea ce +l face s% se refu'ieze ,i mai mult l/n'% mam%$
9at%l ar trebui s% se pun% de acord cu ea +n ceea ce prive,te educaia
copilului$ Recent a ap%rut o situaie pentru care el nu era pre'%tit$ E dus
la bunica sa* cu care nu se poate +nele'e$ Ea este dornic% de lini,te$ a
,coal% b%iatul mer'e bine* dar* cu toate acestea*evadeaz%$ 2ro'reseaz%
la +nv%%tur%* pentru c% poate s.o fac%$ -aut% o compensaie:
stin'here,te procesul de +nv%%m/nt ,i +i amuz% pe copii$ Aceasta nu.i
este de a0uns ,i are chef s% fure$ &% admitem c% s.a l%sat antrenatL dar de
ce nu s.a l%sat antrenat s%.,i +mbun%t%easc% de pild% cali'rafiaO Are
impresia c% nu este tratat cu aceea,i c%ldur% sufleteasc% cu care fusese
obi,nuit odinioar%$ 2oate c% +n prezent se '%se,te +ntr.o situaie mai
bun%* dar ,i.a pierdut cura0ul$ 2oate c% anterior nu a fost primit la ,coal%
at/t de amabil ca ast%zi$ 9rebuie s% ne +ntreb%m dac% nu are nevoie de
+ncura0are$ "u trebuie s% +l zorim* ci s% a,tept%m* s%.i d%m r%'azul
necesar$ 2oate c% ar trebui s%.i spunem: @%d c% totul va mer'e bineP
-onstat c% tu vei fi din nou printre cei mai buni elevi"$ El a dorit
dintotdeauna ca institutoarea s% se ocupe de d/nsul$ Dac% s.ar mai purta
+nc% o dat% a,a cum nu se cuvine* i.a, spune: "u merit% s% te ostene,ti*
noi toi ne vom ocupa de tine"$ Asemenea afirmaie ar putea s%.=
impresioneze$ Aodul +n care urmeaz% s fie "ronun,at, de"inde de
individualitatea fiecruia( +n ceea ce m% prive,te* poate c% a, face.o cu
o nuan% de umor$
NOTE
=
&ublinierea traduc%torului$
?
Referire la @iena$ (3ota trad()
>>
VII4 CND &RA*LEA E
DE*CURA<AT
Emilare Aani"$
Este v/rsta pubert%ii$ -unoa,tem c% aceast% problem% a fost
tratat% +n diferite moduri* de la autor la autor$ Unii au fost +n stare s%
presupun% c% la aceast% v/rst% copilul este posedat de diavol sau
into1icat de vreo otrav% endocrin%$ Ast%zi* +ns%* ,tim c% nimic nu s.ar
putea manifesta f%r% ca +n prealabil s% fi pree1istat sub form% latent%$
-apital este faptul c% +n momentul pubert%ii copilul are tendina de a
demonstra c% este un adult* c% nu mai este copil$ Dac% m% str%duiesc s%
dovedesc c% nu mai sunt un copil* voi dep%,i totdeauna m%sura* voi face
'esturi e1a'erate ,i voi +ncerca* prin toate mi0loacele* s%.i imit pe aduli
+n toate manifest%rile lor$ &upoziia psiholo'ilor 3care nu sunt medici4*
potrivit c%reia 'landele 'enitale nu se dezvolt% dec/t concomitent cu
pubertatea* nu poate fi admis%$
Este mezinul dintre ali cinci copii* +n v/rst% de la ?Q p/n% la =M
ani$ +n ,coala primar% a fost totdeauna printre primii* +ns%* de la intrarea
sa +n liceu* prezint% o rela1are ,i risc% s% fie e1matriculat din ,coal%"$
Eforturile mezinului* at/t timp c/t se afl% +ntr.o situaie a'reabil%*
sunt +ncununate de succes* dar dac% situaia se schimb%* b%'%m de
seam% c% el nu a fost suficient de pre'%tit pentru aceasta$ El nu se poate
adapta dec/t cu condiia de a fi primul dintre cei din frunte$
A trebuit s% repete clasa ,i de atunci nu pro'reseaz% dec/t cu
mult% 'reutate"$
100
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
F%r% +ndoial% c% tulbur%rile au +nceput mai devreme* anume la
+nceputul intr%rii +n liceu$ "u suporta noua situaie$ iceul are propriile.i
e1i'ene$ Ali profesori* care +nc% nu.= cunosc pe acest vechi faraon*
nu.= trateaz% cu +ndestul% afeciuneL el este ofensat ,i sur'hiunit pe
ultimul plan$ a ,coala primar% situaia sa era u,oar%* era bine v%zut* iar
acum se love,te de dificult%i ,i nu mai pro'reseaz%$
&pune c% ,coala nu.i mai place* +ntruc/t +i aduce mai multe
necazuri dec/t bucurii"$
-u toate c% e1primate altfel* acestea +nseamn% pentru noi acela,i
lucru: el nu se simte +n apele lui dec/t dac% tr%ie,te o anumit% satisfacie
,i dac% poate fi primul$
iceul i se pare cu totul detestabil de c/nd unul dintre vechii
cole'i de la ,coala primar%* care nu +nre'istrase succese deosebite*
reu,ise s% nu repete clasa* devans/ndu.= astfel cu un an"$
Aezinul nu suport% ca un altul s% i.o ia +nainte$ El a parcurs un
drum lun' p/n% c/nd i.a dep%,it pe ceilali ,i a luptat cu multe
dificult%i$
&e pl/n'e de tratamentul r%u pe care +l suport% la ,coal%*
arunc/nd cea mai mare parte a acestei 're,eli pe diri'intele s%u care* pe
c/t s.ar p%rea* +i face* prin r%utatea sa* viaa 'rea"$
Deci este de a0uns s% nu.= r%sfei* pentru ca el s%.,i manifeste
deodat% indispoziia$
Aama ne spune c%* +ncep/nd de la intrarea la liceu* s.a schimbat
+n toate privinele* +n dezavanta0ul s%u"$
2rima +ntrebare pe care ne.o punem +ntotdeauna este urm%toarea:
+n ce situaii a dat el e1presie pl/n'erilor ,i +n ce +mpre0ur%ri s.au
manifestat nea0unsurile saleO
iceul poate fi considerat drept un test$ Faptul c% din momentul
intr%rii la liceu el s.a transformat* este un indiciu c% nu a fost bine
pre'%tit pentru aceast% situaie$
A doua +ntrebare este: cum se e1plic% faptul c% b%iatul prezint% o
pre'%tire insuficient%O Ftim c% este vorba de un mezin ,i c%* +n 'eneral*
acesta este r%sf%at$ 9rebuie* deci* +n e1amenul pe care +l +ntreprindem*
s% c%ut%m s% confirm%m c% avem de.a face +n chip efectiv cu un copil
r%sf%at$
El este nervos* iritabil$$$"
-a oricine* se simte 0enat ,i +ntr.o situaie care +l cople,e,te$
=C=
AL'RED ADLER
$$$ foarte neast/mp%rat ,i*+n 'eneral* neascult%tor"$
Acum +nele'em de ce conduita sa acas% este at/t de rea$ At/ta
vreme c/t un individ va cunoa,te +ntruc/tva succesul ,i va +nre'istra
reu,ite* lucrul acesta se va repercuta ,i +n alte domenii$ Dac% b%iatul ar
avea reu,ite la ,coal%* ele s.ar face remarcate ,i acas%$ 2utem compara
comportamentul s%u cu acela al unui slu0ba, subaltern care este
confruntat cu nemulumiri la serviciu* unde se afl% e1pus criticilor ,i
in0uriilor ,i care* +ntors dup% aceea acas%* se ceart% cu nevasta ,i copiii$
-opilul ar vrea s% ocupe* cel puin acas% la el* poziia cea mai +nalt%$
Faptul acesta se e1prim% +n neascultarea sa$
2otrivit informaiilor furnizate de mam%* el este bun* ,tie s% +,i
cucereasc% antura0ul prin amabilitatea ,i tandreea lui"$
@ei +nt/lni adesea copii r%sf%ai foarte pricepui s%.i c/,ti'e pe
alii ,i s%.,i atra'% afeciunea din partea lor$
El face totul pentru mama sa* c/nd o vede c% pl/n'e sau c%
sufer%"$
Fiind distribuitor de tandree* ,i.a ,i atins scopul* anume
tiranizarea ,i dominarea mamei sale$ De acum +ncolo el +,i poate
demonstra tandreea$ Fi aici avem de.a face cu un mod inteli'ent de a
aciona$ Dac% s.ar comporta cu duritate* poate c% ar fi pus +n pensiune*
pentru ca familia s% nu mai aib% de suferit din aceast% cauz%L duritatea
ad%u'/ndu.se slabului s%u randament ,colar* el ar pierde partida$
-onstat%m c% b%iatul acesta mai nutre,te o anumit% speran%* pentru c%
altfel nu ,i.ar manifesta bun%tatea* tandreea$ 2entru d/nsul se impune
s% p%streze favoarea mamei ,i s% '%seasc% un a0utor +n ea$ )un%tatea sa
nu o socotim o virtute* ci un subterfu'iu reu,it* ca s% nu +ntind% coarda
peste m%sur%$
9at%l a p%r%sit domiciliul con0u'al de trei ani"$
2robabil c% aceast% +mpre0urare a determinat schimbarea +n
atitudinea sa la ,coal%$ 2lecarea tat%lui a putut s% coincid% cu perioada
pre'%titoare pentru intrarea la liceu* plecare Jcare trebuie s%.= fi
impresionat ad/nc$ 2oate c% a vrut s% plece +mpreun% cu tat%l* poate c%
acesta este momentul +n care a +nceput noua situaie* tat%l pe care +l
iubea 3de,i reprezenta atunci ,i el o barier% pentru copil4 era de.acum
absentL ar voi* a,adar* s% 0oace rolul marelui Domn"$
Dup% opinia mamei* lipse,te din cas% o m/n% forte"$
=C?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
8at% o informaie preioas% referitoare la stilul de via% al mamei:
ea tr%ie,te cu convin'erea c%* +n situaia sa* o femeie este mult mai slab%
,i c% doar un b%rbat ar putea a0un'e la o soluie$ Dac% mi.a, permite s%
susin aici c% mama e1prim% sentimentul ei de inferioritate nu numai
prin aceasta* ci ,i faptul c% sub/nele'e: sunt prea slab%* nu a, izbuti"*
muli nu ar +nele'e.o pornind de la simpla reflecie: lipse,te o m/n%
forte pentru b%iat"$ Aama nu poate s% fac% altceva dec/t s%.,i arate
suferina$
Ea susine c% nu o poate scoate la cap%t cu acest b%iat"$
De zece luni el doarme +n camera mamei"$
2oate c% este un rezultat dob/ndit de el sau poate* dimpotriv%*
mama are nevoie de prezena lui$ (ricum* faptul demonstreaz% un
ata,ament puternic* +ns% e1cesiv* dac% luam +n considerare c% b%iatul
are de0a =: ani$
9rebuie totdeauna s% insi,ti pentru ca el s% se a,eze la mas%"$
Unul din semnele obi,nuite la copiii r%sf%ai este c% ei fac mofturi
+n ceea ce prive,te m/ncarea$
El nu urmeaz%* +n 'eneral* sfaturile care i se dau$ +nt/rzie +n pat
p/n% la ora nou% ,i a0un'e cu +nt/rziere la ,coal%"$
Aotivul este acela c% se '%se,te la o mare distan%" de ,coal%$
Dac% un copil +nt/rzie la ,coal%* avem +n aceasta indiciul c% raporturile
sale cu ,coala sunt departe de a fi bune$
+n asemenea caz el nu se atin'e de micul de0un ,i readuce acas%
adesea 'ustarea pus% +n 'hiozdan"$
Acesta este punctul sensibil al mamei* iar copilul* care =.a
descoperit cu foarte mare e1actitate* o tortureaz% prin atitudinea lui$
Aama a insistat prea mult asupra importanei hranei* a supraevaluat.o*
dezv%luindu.,i ea +ns%,i punctul sensibil* pe care copilul +l e1ploa.
teaz%"$
Dac% ar fi s.o credem pe mam%* copilul nu prea minte* mai ales
+n chestiuni de bani"$
Aama nu e1prim% o opinie foarte clar%* dat fiind faptul c%* totu,i*
este vorba de minciuni$
Ambiia lui pare s% vizeze alte domenii"$
&e confirm% aici ceea ce cred c% am descoperit +ntr.un pasa0
anterior$ -opilul ar vrea* cu orice chip* s% fie primulL el nu.,i pierde
sperana +n aceast% privin% ,i caut% mi0locul de a.,i atin'e scopul$
=CB
AL'RED ADLER
El este prim.solist +n corul unui mare templu"$
-onstat%m* prin urmare* c% a reu,it s% fie primul$ &e pune acum
+ntrebarea: de ce nu este mulumitO 3&% not%m c% are un frate care este
e1celent c/nt%re ,i care d% concerte$4 2robabil c% faptul c% a izbutit s%
fie prim.solist +n corul unui templu nu +l satisface$ Ambiia sa este mai
mare$ 2oate c% vrea s% a0un'% ,i mai sus$ Ar trebui s% i se dea o ,ans% ,i
+n alte domenii$ +n aceste condiii s.ar putea s% se comporte corect ,i la
,coal%$ 8mportant este c% nu ,i.a pierdut sperana ,i c% el continu% cursa$
Dac% ,i.ar pierde complet cura0ul* ne.am putea a,tepta din parte.i la cele
mai rele lucruri$ Ar putea deveni criminal sau s% se cufunde +n nevroz%$
Dac% consimim s% aprofundam problema* servindu.ne de informaiile
de care dispunem p/n% +n prezent* ne vom '%si +ntr.o situaie relativ
dificil%$ "u vedem nici un semn care s% ne permit% s% presupunem c%
acest copil ezit% +n vreun fel$ "u.= '%sim a'resiv* deci mai probabil este
c% nu va deveni un nevrotic$ Dac% ar fi fost mai activ* dac%* pe deasupra*
ar prezenta tendina de a.i v%t%ma pe ceilali* de a da din coate mai
a'resiv* am putea presupune c% ar putea s% +mbr%i,eze" o carier% de
criminal$ Faptul c% minte +n chestiuni de bani nu este pentru noi o
informaie suficient% +n acest sens$ Aai de'rab% am putea presupune c%*
pierz/ndu.,i sperana* va deveni un nevrotic$
De c/tva timp se intereseaz% mai ales de biciclet%"$
2r/sleaP Faptul c% ,tie s% ruleze bine pe biciclet% s.ar putea s%.=
fac% s% cread% c% mai t/rziu va participa la curse cicliste$
Dorina lui cea mai mare este acum s% aib% o biciclet%$ 2otrivit
informaiilor furnizate de mam%* el este cheltuitor"$
Dac% aceast% caracterizare se confirm%* am putea '%si aici o
posibilitate de interpretare ,i s% tra'em concluzia c% acest b%iat ar fi
capabil s% comit% furturi* +n cazul +n care ,i.ar pierde orice speran%$
El dispune de o sum% de bani destul de important%"$
2robabil c% afirmaia este e1a'erat%$
Are c/iva prieteni care +nva% la o alt coal, dar pe care mama
nu.i a'reeaz%"$
Este interesant de observat c% +,i caut% prieteni nu acolo unde a
suferit e,ecuri* ci mai de'rab% acolo unde mai era +nc% +n plin%
str%lucire$
A fost fericit +n timpul unei ,ederi la tat%l s%u* +n An'lia"$
=C:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Acolo* desi'ur* conduita lui a fost din cele mai amabile ,i
politicoase* deoarece se afla +ntr.o situaie care +i era pe plac ,i povara
,colii nu.= mai ap%sa$
2esemne pentru c% nu mai trebuia s% frecventeze ,coala"$
De un anumit timp ar fi mai puin dezordonat"$
3-a urmare a unui tratament aplicat de dr$ @$4
Dezordinea este semnul copilului r%sf%at$
( anchet% la ,coal% ne arat% c% +ntrea'a familie este probabil
responsabil% de ne'li0ena acestui copil$ -u toii z%bovesc +n pat p/n%
la amiaz%"$
A, dori s% v% +mp%rt%,esc o observaie care mi se pare foarte
important%$ +n epoca noastr%* marcat% de necesitatea tat%lui de a munci
intens* ceea ce +n cele mai multe cazuri face ,i mama* sunt rare ocaziile
de a str/n'e r/ndurile familieiL de aceea mi se pare deosebit de
important* pentru viaa ulterioar% a copilului* ca +ntrea'a familie s% se
'%seasc% reunit% dimineaa* la ora M* pentru micul de0un 3in/nd seama
de orarul ,colilor noastre4$ @ei constata c% acolo unde lucrul acesta nu
se face* apar +n familie numeroase necazuri$ -opiilor care* de la cea mai
fra'ed% v/rst%* nu au fost obi,nuii s% se reuneasc% +n 0urul mesei
familiale* le va lipsi baza unei veritabile educaii sociale$ Este locul
unde toat% lumea ar trebui s% converseze +ntr.o atmosfer% de bun%
dispoziie* de veselie* s% discute deschis* dar nu pe teme criticabile sau
pe tema slabelor randamente ,colare etc$ Acestea trebuie abordate +n
alte momente$ @ei ,ti vreodat% s% apreciai +ndea0uns avanta0ul de a
avea reunit% familia* la ora M dimineaa* pentru micul de0unO De
dou%zeci de ani insist asupra acestui lucru$ R%spunsul este adesea un
sur/s ne+ncrez%tor* muli reufuz/nd s% cread% +n acest sfat$ Am avut
totu,i posibilitatea s% constat c% anumite dificult%i nu au fost de '%sit
dec/t acolo unde nu e1ist% aceast% obi,nuin%$
Fire,te c% acela care zace toat% dimineaa +n pat* seara nu va putea
adormi* lipsindu.i oboseala natural% de ri'oare$ -/nd auzim pe c/te unii
pl/n'/ndu.se de faptul c% seara copiii lor fu' de acas% spre a.,i petrece
timpul la c/rcium% sau la cinemato'raf* le putem imputa circumstana
ar%tat% mai sus$ -u a0utorul acestui obicei* pe c/t de simplu* pe at/t de
u,or de realizat* s.ar putea preveni o mulime de rele$
2otrivit informaiilor furnizate de diri'inte* +ntrea'a familie
minte ,i mi se pare indicat s% recept%m informaiile care provin de la
=C;
AL'RED ADLER
aceasta cu o anumit% ne+ncredere* deoarece mama mi se pare c%* din
fanfaronad%* nu spune adev%rul$$$"
Dac% inem seama de cele spuse mai sus* nu '%sim c% fanfaronada
mamei este mare lucru$ Este incontestabil faptul c% b%iatul este
inteli'ent ,i c% are o voce frumoas%L probabil c% acestea reprezint% mult
+n ochii mamei* dar eu nu a, vedea aici nici o fanfaronad%$
Deoarece toi profesorii sunt de acord c% b%iatul este mincinos*
neatent* puturos ,i pref%cut"$
-aracterizarea este dur%$ Dac% este s% admitem c% este e1act%* ea
nu este mai puin o critic% sever%$ )%iatul pare s% vad% +n toi profesorii
s%i ni,te du,mani$ 2articularit%ile acestea reprezint% manifest%ri ostile
corespunz%toare unei lupte permanente$
Dar ei toi au convin'erea c% b%iatul nu este prost ,i c% ar putea
r%spunde e1i'enelor ,colii +n cazul +n care ar avea condiii mai buneL
+n prezent nu r%spunde acestor e1i'ene"$
Atunci c/nd b%iatul acesta* care vrea s% se afle mereu +n frunte* se
confrunt% cu o situaie 'rea* nu poate face fa% e1i'enelor ,colii$ #%sim
aici tr%s%turile de caracter ale lupt%torului care se opune unei puteri
superioare$
"umai la patru materii de studiu se arat% insuficient pre'%tit:
matematic%* istorie* 'eo'rafie* reli'ie"$
Este surprinz%tor ca el s% nu reu,easc% +n ceea ce prive,te reli'ia*
dar poate c% nu se +nele'e cu profesorul care o pred%$ 2rezint% interes
'radul +n care a r%mas +n urm% la +nv%%tur%$ -/t prive,te matematica*
vei constata* +n 'enere* c% la aceast% materie au dificult%i copiii
r%sf%ai$ E posibil* pe de alt% parte* ca el s% fie pe picior de lupt% cu
profesorul respectiv$ "u.mi pot e1plica dificult%ile +nt/mpinate de
acest copil la matematic% dec/t prin faptul c%* spre deosebire de alte
materii* matematica face abstracie de orice re'ul%$ Aceast% materie
lipsit% de orice re'ul% planeaz% +n spaiul liber
=
L trebuie s% a0un'i la o
concluzie prin propria ta putere ,i prin combinaii$ Adic% un lucru de
care sunt incapabili copiii r%sf%ai* pentru c% ei ar dori s% se spri0ine pe
ceva* s% aib% un suport$ Acest suport l.ar putea eventual '%si +n re'ulile
unei limbi str%ine* dar nu +n matematic%* de unde ,i frecventele e,ecuri
ale acestor copii la materia respectiv%$
Este probabil ca e1aminarea inteli'enei* efectuat% recent* s%
confirme faptul$
=CQ
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
E1aminarea inteli'enei arat% un coeficient +n 0urul a =CC"$
+n ceea ce ne prive,te* suntem convin,i c% b%iatul este inteli'ent$
&e pune* +n acest caz* +ntrebarea ce este de f%cut$ 9erapeutica decur'e
+n mod automat din cele spuse mai sus$ 9rebuie apelat la cineva care
s%.i c/,ti'e +ncrederea$ a cineva care* de asemenea* s%.= +ncura0eze ,i
s%.i amplifice interesul fa% de cole'ii s%i ,i fa% de toate materiile de
+nv%%m/nt$ &.ar putea discuta deschis cu d/nsul* con,tientiz/nd la el
ceea ce b%iatul simte +n mod obscur c% nu mer'e +n comportamentul
s%u$ Dup% un astfel de tratament b%iatul +,i va reduce ne+ndoielnic la
minimum atitudinea sa eronat%$ &.ar putea* de asemenea* s% i se atra'%
atenia asupra faptului c% e1ist% dificult%i ,i c% trebuie s% te dovede,ti
puternic +n faa 'reut%ilor pe care le +nt/lne,ti$ "u va reu,i +ns% dec/t
acel educator +n care copilul are +ncredere$ 2robabil c7% un prieten va
reu,i mai bine +n acest caz* deoarece b%iatul le va stima pe femei tot at/t
de puin ca pe propria.i mam%L iar* pe de alt% parte* ,tim c% el se
comport% fa% de tat%l s%u +ntr.un mod cu totul diferit* atitudinea sa fiind
a'ravat% din momentul +n care acesta din urm% nu s.a mai putut ocupa
de copil$ Fratele s%u mai mare ar trebui s%.i c/,ti'e +ncrederea* ar trebui
s%.i +nelea'% situaia +n ansamblul ei* cu toate corelaiile$ Ar trebui* f%r%
a.= critica* s%.i propun% o nou% via%* ,ter'erea cu buretele a +ntre'ului
trecut$ Ar trebui s%.i fac% e1plicit% dorina lui secret% de a deveni
c/nt%re$ Ar trebui s%.= convin'% c% ,i.a pierdut interesul pentru ,coal%
pentru c% a crezut c% nu va putea 0uca un rol +n domeniul muzicii$ Acest
frate mai mare ar trebui* de asemenea* s% le cear% profesorilor s%.i
acorde b%iatului un anumit r%'azL pentru c%* fie ,i dac% el reu,e,te s%.=
redreseze* rezultarul ar fi ne'ativ +n cazul +n care b%iatul ar primi o not%
proast%$ &labul s%u randament ,colar actual poate fi pus pe seama
sentimentului de oprimare pe care +l tr%ie,te +n ,coal%$
NOTE
=
Aseriune surprinz%toare* dac% ne '/ndim c% +ncep/nd cu cele patru
operaii fundamentale ale aritmeticii*cu re'ula de trei compus%" ,i cu re'ula
de trei simpl%"* matematica este 'uvernat% de tot felul de re'uli$ -e.i drept* +ns%*
toate aceste re'uli nu se spri0in% pe procese vizibile +n natur%* nu au
materialitatea" acestora* l%s/nd impresia planarii +n vid*+n convenional$ (3ota
trad()
=CM
VIII4 DE-IL .INTAL *AU
CO&IL;&RO-LE.)=
Este e1trem de important s% ne facem o idee prin noi +n,ine asupra
unui caz de copil 'reu educabil* mai +nainte de a.= fi v%zut pe copil sau
pe mam%$ @% voi e1pune istoricul unui caz ,i vei vedea cum fac eforturi
s% tra' concluzii p/n% ,i din cea mai insi'nifiant% informaie:
+n toamna anului =>=;* c/nd )$ a venit la 'r%dinia de copii* era
copilul cel mai ne'li0at ,i mai arierat ce s.ar putea ima'ina* at/t din
punct de vedere fizic* c/t ,i intelectual"$
2utem deduce de aici c% nimeni nu s.a ocupat de d/nsul$ (
particularitate a dezvolt%rii intelectuale este aceea c% trebuie ca un copil
s% se '%seasc% +n chip necesar +n relaie cu cineva care s%.i permit%
e1ersarea spiritului$
Este subalimentat* r%u +n'ri0it* insuficient +mbr%cat* descul* cu
toate c% suntem +n toiul iernii"$
Este vorba* pe c/t se vede* de un copil provenit dintr.o familie
foarte s%rac%$
Avea ,i o +nt/rziere intelectual% foarte accentuat% ,i abia dac%
putea s% vorbeasc%"$
Dezvoltarea limba0ului copilului nu poate avea loc dec/t +n
condiiile unui raport social$ Dac% +i lipse,te acest raport* copilul nu.,i
poate dezvolta limba0ul$
&e impune* de asemenea* s% ne punem +ntrebarea dac% nu cumva
copilul este un deficient mintal$ "u este dec/t o ipotez% ,i trebuie s% ne
continu%m cercet%rile cu pruden%* deoarece* emi/nd un astfel de
=CN
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
dia'nostic* s.a terminat cu copilul$ Este de neiertat s% nume,ti prost%nac
un copil care nu este a,a ceva$
-/nd s.a +ncercat s% se stea de vorb% cu d/nsul* s.a ascuns ,i a
+nceput s% urle ,i s% se zv/rcoleasc%"$
Dac% cineva +ncearc% s% se apropie de d/nsul* ia poziie de
ap%rare$ as% impresia c% aparine celui de.al treilea tip de copii: cei
nedorii* nele'itimi sau infirmi$ &e vede c/t de colo c% +,i prive,te
semenii cu ostilitate$
Este foarte la,$$$"
( fiin% nu are cura0 dec/t acolo unde se simte acas%$
8.a atacat pe copii* lu/nd seama ca s% nu fie ,i el atacat de c%tre
ace,tia$$$ a mas% avea nevoie s% fie a0utat* a,tept/nd s% fie hr%nit"$$$
9rebuie s% recept%m cu rezerv% aceste informaii$ A,a sunt* +n
'eneral* copiii r%sf%ai* care prezint% dificult%i +n ceea ce prive,te
hr%nirea$ Dar este posibil ca ,i aici s% avem de.a face cu o atitudine de
ostilitate$ +ntr.adev%r* este cu putin% ca cineva s%.,i dea osteneala s%.=
+ndoape pe un copil pe care nu.= iube,te* ca astfel s% termine mai repede
cu el$ A,a se face c% acesta nu +nva% s% m%n/nce$
El +ns% adesea refuza hrana* cu toate c% era fl%m/nd"$
-opilul acesta se poart% ca +ntr.o ar% du,man%$ 9rebuie* +ns%* s%
cercet%m atent dac% nu prezint% semne de deficien% mintal%$
De altfel* dup% o scen%* de care cei din 0urul copilului nu au inut
nicicum seama* el s.a calmat ,i a +nfulecat cu l%comie m/ncarea"$
A,adar* nu st%tea chiar at/t de r%u cu m/ncatul$
Este un copil le'itim$ A +nv%at foarte t/rziu s% mear'% ,i s%
vorbeasc%* dar p/n% acum nu a reu,it s% se e1prime corect"$
"e e1plic%m dificult%ile +n ceea ce prive,te limba0ul$ -/t despre
mers* este necesar s% ne '/ndim la dificult%i or'anice$ 2oate c% ,i
apariia dinilor este +n +nt/rziere* ceea ce face parte din dispersarea
p%rinilor* ,i f%r% +ndoial% c% e1ista +n familie o persoan% care se ocupa
de el$ 2oate o bunic%* o m%tu,%* o sor% mai mare* de care copilul putea
dispune +ntr.o anumit% m%sur%$ +n aceste condiii* am putea tra'e
concluzia noastr%* +nele'/nd atitudinea sa la 'r%dinia de copii$ Dac%
concepia nu ni se confirm%* o vom modifica cu dra'% inim%$
$$$ ,i se revolta +mpotriva lor la cea mai mic% ocazie"$
&e pare c% membrii familiei nu l.au tratat cu prea mare duritate$
A se opune este un mi0loc de lupt%* iar +n faa unui antura0 deosebit de
=C>
AL'RED ADLER
puternic un copil nu se revolt%$ 2oate c% mai +nainte se aflase +ntr.un
mediu +n care era +ncon0urat de o anumit% afeciune* cum nu a fost cazul
ulterior$ 9rebuie s% avem unele puncte de plecare pentru a ne putea
continua cercet%rile$
ovea cu picioarele* se rosto'olea pe 0os* urla* apuca ,i tr/ntea
tot ce +i ie,ea +n cale"$
-onstatarea aceasta vine s% +nt%reasc% ipoteza unui antura0
schimbat +n defavoarea copilului$ 2robabil c% a avut loc o schimbare de
situaie$ -ele presupuse de noi se confirm%: mai +nt/i r%z'/iat* dup%
aceea a fost ne'li0at* iar faptul acesta =.a adus +n stare de s%lb%ticie ,i
ostilitate$
+,i ud% +n mod constant a,ternutul"$
2robabil c% vrea ca cineva s% se ocupe de persoana lui ,i c% are
tendina s% se fac% remarcat +ntr.un mod deza'reabil$
$$$ ,i +,i roade un'hiile"
=
$
@ei re'%si acest obicei la copiii +nc%p%/nai$ i se cere mereu s%
nu.,i road% un'hiile* iar ei* continu/nd s.o fac%* +,i arat% prin aceasta
opoziia$
%comia lui era at/t de mare +nc/t la 'ustarea de dup%.amiaz%
uneori se repezea ,i le lua copiilor c/te ceva din m/n%"$
"u are un sentiment de comuniune social% prea dezvoltat ,i acest
fapt se manifest% ,i prin 'esturile lui$
Avea un rahitism foarte accentuat ,i o mare r%m/nere +n urm% +n
ceea ce prive,te dezvoltarea intelectual%"$
-onfirmare* deci* a presupunerilor noastre$
**"ici o urm% de sociabilitate* a,a +nc/t nu se +nele'ea cu nimeni"$
Acest comportament corespunde at/t tipului de copil r%sf%at* c/t
,i tipului de copil detestat$
-hinuia animalele"$
( astfel de manifestare este de asemenea comun% celor dou%
tipuri de copii menionate$ Astfel de copii vor s%.,i demonstreze
puterea$
2rindea mu,te ,i le strivea cu o bucurie aparte"$
+l vedei aici pe cel puternic +n faa celui slab$
@oia s% fie +ntotdeauna cel dint/i"$
110
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
(pinia pe care am e1primat.o la +nceput se adevere,te$ 2oate c%
anterior p%rinii s%i s.au aflat +ntr.o situaie mai bun%* ca apoi s% decad%L
din acel moment el a fost lipsit de c%ldura familiei* de afeciune$
2reocuparea lui permanent% este s% comande* iar dac% nu
reu,e,te* +,i pocne,te camarazii* r%stoarn% mesele ,i scaunele* se
tr/nte,te pe 0os ,i nu mai vrea s% ,tie de nimeni ,i de nimic"$
9r%s%turi de caracter ale unui copil r%z'/iat* care nu concepe s%
nu se afle mereu +n centrul ateniei$
+n prezent frecventeaz% cu pl%cere 'r%dinia de copii ,i +,i d%
silina s% aib% +ntotdeauna asupra sa batista pe care i.am f%cut.o cadou"$
D% semne de adaptare* cum ne.o ,i arat% relaia amiabil% stabilit%
cu educatoarea de la 'r%dini%$ -onstat%m c% aceasta a ,tiut s%.i c/,ti'e
+ncrederea ,i s% reconstituie situaia a'reabil% +n care copilul a fost
r%sf%at$ +n mintea lui aceasta se traduce cam +n felul urm%tor: 8at%.te
+n pl%cuta situaie c%tre care tu tinzi dintotdeauna"$ De acum +ncolo
trebuie s%.i fie trezit interesul pentru alte lucruri* care l.au l%sat rece
p/n% +n prezent$
+l intereseaz% tot ceea ce vede aici$ Este fericit dac% i se dau
ocupaii c/t de multeL de pild% s% hr%neasc% o pas%re* s% ude florile* s%
m%ture* s%.i a0ute pe cei mai mici dec/t el s% se +ncale ,i a,a mai
departe"$
&upoziia noastr%* potrivit c%reia ne.am fi putut afla +n faa unui
caz de deficien% mental% +ncepe s% se clatine$ -opilul este adaptabil*
s.a +mprietenit cu educatoarea ,i se comport% cu bun.sim$ Dia'nosticul
de deficien% mental% mi se pare insuficient motivat ,i nu merit% s/ fie
reinut$
&ituaia lui familial% este c/t se poate de trist%$ 9at%l s%u a murit
de tuberculoz%L mama* muncitoare* nu se preocup% de educaia lui"$
-ine l.o fi r%sf%atO 2oate tat%l s%u* +nainte de a muriO
Aama b%iatului a v/ndut lucrurile pe care i le d%dusem
paltona,ul de iarn%*+nc%l%rile etc$ ,i ni =.a trimis din nou +n zdrene"$
8ma'inai.v% situaia acestui copil detestat* crescut +ntr.o
atmosfer% lipsit% de dra'oste ,i de c%ldur% 3+n +nelesul aproape propriu
al cuv/ntului* dat fiind faptul c% i.a v/ndut paltona,ul de iarn%4$
Este mezinulL ceilali copii sunt +n v/rst% de =C*=; ,i => ani"$
8at% ceea ce ne permite s% presupunem c% poate unul dintre ace,ti
copii s.a ocupat +n mod special de mezin$ 2entru c%* +n ceea ce prive,te
===
AL'RED ADLER
dezvoltarea copilului* suntem obli'ai s% inem seama de faptul c% el
este cel mai mic$ Dac% avem +n vedere faptul c% a fost r%sf%at* este cert
c%* +n calitatea lui de mezin* dispunea de o anumit% putere$ Are trei
+nainta,i ,i vrea s%.i imite$ Dar nu vrea ca ei s% dispun% de mai mult%
putere dec/t d/nsul* ci el s% fie acela care se afl% +n frunte* mai ceva
dec/t oricare din fraii s%i$
Adesea pl/n'e* dar numai c/nd +,i manifest% opoziia sau c/nd
+l apuc% furia"$
2l/nsul este o arm% deosebit de eficace$ Atunci c/nd copiii
observ% c% prin pl/ns nu ne impresioneaz%* se opresc$ )%iatul nostru se
slu0e,te de pl/ns pentru a se pune +n valoare$ Un cuplu de surdomui
avea un b%iat care auzea ,i vorbea bine$ -/nd se lovea* pl/n'ea f%r% a
scoate nici cel mai mic z'omot$ acrimile +i cur'eau pe obra0i* dar +ntr.o
muenie total%$ +nele'em foarte bine lucrul acesta* +ntruc/t copilul ,tia
c% z'omotul nu avea nici un efort asupra p%rinilor s%i$ 8dentific%m ,i
aici amprenta l%sat% de antura0ul +n care se dezvolt% copilul$
*!ocurile lui preferate sunt 'imnastica ,i construciile"$
Este probabil ca acest copil s% nu fie nici at/t de ne+ndem/natic ,i
nici +napoiat mintal$
)asmele lui preferate sunt Y&piridu,ulZ ,i YFrumoasa din
p%durea adormit%Z$
A +ncerca s% tra'i +nv%%minte din basmele de acest fel este a.i
pune serios mintea la contribuie$ +n cel dint/i este vorba de un vicle,u'
de0ucat printr.un alt vicle,u'$ -/t despre preferina fa% de Frumoasa
din p%durea adormit%"* ea ni se pare semnificativ%$ F%r% +ndoial% c%
b%iatului +i place basmul acesta +ntruc/t e1prim% +ntruc/tva sperana de
a.,i asi'ura succesul printr.un act de e1traordinar cura0$ -red c% materia
acestor basme trebuie profund e1plorat%* spre a se stabili ce elemente +i
impresioneaz% +n mod deosebit pe copii$ -unosc/ndu.= mai bine pe
b%iatul nostru* am putea +nele'e mai e1act de ce +i plac lui +ndeosebi
aceste dou% basme$
\iua +n amiaza mare el viseaz%"$
Dac% prin aceasta trebuie s% +nele' c% el se las% prad% reveriilor*
faptul ne aminte,te de Frumoasa din p%durea adormit%" care* ,i ea*
doarme$ -um s% '%sim noi un fir conduc%tor* care s% ne a0ute s%.=
+nele'em mai +n profunzime pe acest copilO
-u c/tva timp +n urm% el adormea din cauza sl%biciunii fizice*
ceea ce ne f%cea s% ne temem c% +ntr.o zi nu se va mai trezi"$
==?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
2oate c% acea sl%biciune era +n le'%tur% cu ideea din Frumoasa
din p%durea adormit%"$ Am motive s% cred c% un astfel de copil este mai
interesat dec/t alii de somn* dat fiind c% +l pasioneaz% basmul la care
ne.am referit$
2e c/t se pare* copilul acesta a fost martirizat"$
2esemne c% mama copilului nu fusese z'/rcit% cu b%t%ile$
2este tot se simte respins ,i caut% s% atra'% atenia celorlali"$
Aceast% tr%s%tur% nu este proprie copilului martirizat care fu'e de
ceilali ,i caut% totdeauna s% se eschiveze$ +n cazul de fa% avem de.a
face cu un copil r%sf%at* care vrea s% capteze mereu atenia antura0ului$
audele sunt pentru el totul$ -/nd i se spune: YEi bine* )$* tu e,ti
un b%iat comsecadePZ* ochii +i str%lucesc ,i* pentru moment* totul mer'e
bine"$
-aracter de copil r%sf%at$ +ntr.o asemenea situaie* el este +n
elementul lui: este scopul vieii sale* al str%daniilor lui$
Dac% +ncepe un lucru* +l duce p/n% la cap%t* iar dac% e l%udat* e
fericit s% fac% +nc% pe at/t"$
8at% calea pe care +l putei mobiliza pe b%iatul acesta$ Dac%
lucreaz%* este +n primul r/nd pentru c% +n felul acesta este pus +n situaia
de a fi l%udat ,i iubit$ 9rebuie de folosit aceast% situaie ,i s% continu%m
s%.= facem s% +nelea'% c% este bine s% se fac% util* dar abin/ndu.ne de
a.i adresa imediat laude$ Este suficient s%.i spunem: dac% procedezi a,a*
,i nu altfel* va fi c/t se poate de bine$
&e comport% ca un pu,tiulic% de doi ani* ba chiar o face pe
bebelu,ul ,i pe prostul* numai ca s% fie m/n'/iat ,i r%sf%at"$ E
@ei vedea nu rareori copii r%z'/iai ,i chiar ,i aduli care se
comport% ca ni,te copila,i* mim/nd pelticia copiilor mici$ Ei re'ret%
acea stare din trecut ,i ar dori s% revin% la ea* simindu.se atunci la fel
de bine ca +n paradis$ 2robabil c% r%sf%ul b%iatului dateaz% din perioada
+n care el a fost bolnav$ +n cursul unei boli survin st%ri 'rave c/nd nu se
poate s% nu.= dezmierzi pe copil$ De aici se tra'e nevoia lui de a fi
m/n'/iat* de a se face l%udat ,i iubit$ &e comport% +n consecin%* dar f%r%
a fi con,tient de aceasta$ A,adar* e1plic/ndu.i cum stau lucrurile* am
putea obine totul de la d/nsul$
@orbe,te foarte prost$ Este bine conformat* dar din c/nd +n c/nd
sufer% de urechi"$
2robabil c% este vorba de o otit% a urechii medii* nevindecat%
complet$ Dac% nu a fost atins +n profunzime de aceast% boal%* s.ar putea
==B
AL'RED ADLER
ca el s% prezinte o mare sensibilitate +n ceea ce prive,te audiia ,i
muzica* dat fiind faptul c% auzul s%u este probabil mai fin dec/t la
ma0oritatea oamenilor$ Avem o confirmare +n le'%tur% cu aceast%
maladie serioas% din prima sa copil%rie$ "u toi copiii fac otit% la
urechea mi0locie$ +n acest caz am putea s%.i revel%m un nou domeniu
de formare$ .am putea inte'ra +n societate prin intermediul unui cor*
+n 'eneral prin intermediul muzicii$
Este +nt/rziat din punct de vedere intelectual* prezent/ndu.se ca
un copil +n v/rst% de trei ani"$
)%iatul* care o face mereu pe copila,ul +n v/rst% de trei ani ,i las%
impresia c%.i lipse,te inteli'ena* pe c/nd* +n realitate* are cinci ani*
ne.ar putea l%sa impresia c% este un deficient mentalL trebuie* +ns%*
+nainte a tra'e o concluzie* s%.= supunem unor test%ri temeinice$
+n 'eneral* nu reacioneaz% dec/t fa% de persoanele cu care este
obi,nuit"$
9r%s%tur% de caracter proprie copilului r%sf%at$
Randamentele sale ,colare pozitive nu sunt notabile dec/t +n
domeniul e1erciiilor fizice* 'imnastica obi,nuita sau ritmic% fiind
ocupaia sa favorit%* +n care a0un'e la rezultatele str%lucite"$
+nc% nu.mi permit s% conchid$ Rareori auzim vorbindu.se de copii
deficieni mental care s% obin% rezultate remarcabile la 'imnastica
normal% sau ritmic%$ A izbuti +ns% o mi,care sistematic% +n 'imnastic%*
a a0un'e la reu,ite str%lucite ne arat% un dar al combinaiei de care nu
dispune un deficient mental$
"(9E
=
Aanifestare impulsiv% descris% +n psihopatolo'ie ,i psihiatrie sub
denumirea de onicofagie( Are 8oc la copiii cu tulbur%ri de afectivitate 3emotivi*
timizi etc$4*care tr%iesc +ntr.un mediu ostil* amenin%tor$ Unii psihanali,ti socot
onicofa'ia un act care se +nscrie +n manifest%rile sadicorale ale anumitor copii
3autosadism4$ Dac% nu se intervine 8a timp cu remedii psihopeda'o'ice
potrivite* obiceiul poate persista toat% viaa$ 3"ota trad$4
114
I74 O A.-I(IE CARE DUCE LA
R)T)CIREA DRU.ULUI N VIAT)
8nstitutoarea ne e1pune urm%torul caz:
A$ este +n v/rst% de nou% ani ,i este +n clasa a patra$ Este cea mai
mic% dintre cinci copii* c/i sunt 8n familie$ Fraii ,i surorile ei au ?;*
?B*=; ,i =: ani$ Fata cea mare* m%ritat% de.acum* are un copil +n v/rst%
de c/teva s%pt%m/ni$ +n situaia ei de mezin%* frumu,ic% ,i pl%cut%* A$
a fost deosebit de r%sf%at% de c%tre p%rini* frai ,i surori$ Educaia ,i
suprave'herea ei au c%zut +ndeosebi +n sarcina frailor ,i surorilor*
deoarece p%rinii lucrau toat% ziua$ 9at%l este slu0ba, la o cas% de comer
,i lipse,te de acas% +ntre ora M dimineaa ,i ora Q seara$ Aama e
corsetier% ,i este de asemenea ocupat% toat% ziua$ a intrarea +n ,coal%
fetia s.a f%cut remarcat% +n clas% +ntr.un mod c/t se poate de nepl%cut*
prin flec%reli* prin neast/mp%r* printr.o atitudine e1a'erat de aro'ant%*
prin lipsa sensibilit%ii* prin tendina la '/lceava ,i s%lb%ticia cu care +,i
trata cole'ele$ 8nstitutoarea de la clasa +nt/i o menioneaz% adesea ca pe
o copil% teribil%"* +ns% foarte inteli'ent% ,i* dup% chef* c/nd e1trem de
muncitoare* c/nd de o lene e1asperant%$ Dat fiind c% o cunosc din clasa
a doua* nu o pot acuza de tr/nd%vie$ Dimpotriv%* este foarte harnic%*
este foarte bun% la compunere* ima'inaia +i este vie* se e1prim% bine*
recit% la fel de bine* scrie cali'rafic ,i insist% asupra cur%eniei* ca
rezultat al cochet%riei* trebuie s% o recunoa,tem$ +i place mult s% se fac%
admirat%$ -/nd o tem% +i reu,ea +n mod deosebit* venea +n faa clasei cu
caietul* ca s% mi.= arate: Eu am f%cut astaP"$ &e bucur% c/nd o lauzi$
Abordeaz% temele +ntr.un mod plin de de1teritate ,i +ndr%zneal%$ a
==;
AFRED ADER
'imnastic% este foarte bun% ,i cura0oas%$ A +nv%at sin'ur% s% mear'% pe
biciclet% ,i s% +noateL acum dore,te s% aib% o pereche de patine* spre a
+nv%a anul acesta s% patineze$ 9endina ei de a se pune +n valoare este*
+ns%* foarte puternic%* +mpin'/nd.o f%r% +ncetare la a se face remarcat%*
lucru imposibil +ntr.o colectivitate de treizeci de copii$ Atunci ea tulbur%
procesul de +nv%%m/nt* lu/ndu.le vorba din 'ur% celorlali* f%r% a se
putea st%p/ni* de,i +n mai multe r/nduri a fost do0enit% pentru purtarea
ei$ +nc% ,i mai puin +,i poate st%p/ni curiozitatea$ -/nd +i semnalez unei
eleve vreo 're,eal% +n caiet* ea +,i p%r%se,te locul din banc%* spre a lua
,i ea cuno,tin% de 're,eala cole'ei$ ( atra'e +ndeosebi ceea ce este
interzis$ Anul trecut directoarea s.a opus oric%rei de'hiz%ri +nainte de
l%sata secului* ca s% nu se sperie copiii din clasa +nt/i* care era vecin%$
A doua zi* +n recreaie* A$ s.a dus la K$-$ ,i dup% c/teva minute s.a
n%pustit +n clas%* de'hizat% +n diavol* flutur/nd +n aer o nuia* brusc/n.
du.i pe copii ,i url/nd$ Am certat.o ,i am +ntrebat.o dac% nu era la curent
cu interdicia de a se de'hizaL n.am obinut de la d/nsa nici un r%spuns$
(ri de c/te ori o iei la +ntreb%ri* se comport% la fel$ De notat este c%
niciodat% nu te poate privi drept +n ochi$ Aanifest% semne de mare
nelini,te dac%* +n timpul orei* o privesc c/t%va vreme$ +n cazul acesta
+ntoarce ochii cu 0en%* arunc/ndu.mi din c/nd +n c/nd c/te o privire
timid%* ca s% vad% dac% o mai privesc sau nu$ &% spunem* +n treac%t* c%
nu este necinstit%$ Aama fetei susine c% fata nu minte niciodat%$
"evoia ei de a se pune +n valoare s.a manifestat +n mod izbitor +n
urm%toarele +mpre0ur%ri: Anul trecut am avut o inspecie la ora de
muzic%$ De mai multe ori p/n% atunci* ca m%sur% disciplinar%* A$ fusese
dat% afar% de la acest curs* pentru p%l%vr%'eal% ,i alte feluri de a
+ntrerupe mereu activitatea didactic%$ -u prile0ul inspeciei a fost ,i ea
prezent%$ "eav/nd* din cauza absenelor* acela,i antrenament ca restul
clasei* evident c% nu s.a putut distin'e$ Dar s% stea pur ,i simplu +n r/nd
cu ceilali ,i s% fac% ce f%ceau ei* f%r% a se face remarcat%* nu era lucru
suportabil pentru d/nsa$ +n timpul recreaiei ea s.a apropiat de
inspectoarea care conversa cu cineva ,i a f%cut o piruet%* 'imnastica
fiind domeniul +n care e1celeaz%$ +i place s% fac% farse$ Ai.a povestit*
bun%oar%* c% +ntr.o zi a l%sat s% scape pas%rea dintr.o colivie pe care
proprietarul o pusese +n curte* bucur/ndu.se c% acesta nu.= '%se,te pe
autorul farsei$ 2retinde c% i se f%cuse mil% de acea pas%re care piuia$ 2e
timpul vacanei* ca s% se amuze* a l%sat s% cad% cu totul oblonul din fier
==Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
al unei m%cel%rii de vizavi de casa +n care locuia$ -/nd m%cel%reasa a
ie,it ,i i.a aplicat o corecie fetei* mama acesteia a ie,it la r/ndu.i din
ma'azinul ei ,i a p%lmuit.o pe m%cel%reas%* ceea ce i.a adus un proces
,i o amend% de =C coroane$ Aama m.a ru'at s% fiu c/t se poate de sever%
cu fata* care* acas%* o e1aspereaz%$ Este +nc%p%/nat% ,i ori de c/te ori
mama +i spune s% fac% ceva +i r%spunde cu nu vreau* ,i 'ataP"* f%r% a
ceda* +n 'eneral* dec/t cu fora$ Dac% femeia aceasta ar dispune de
mi0loacele necesare* ar +ncredina unor copilul str%ini* ca s%.i dea o
educaie corespunz%toare* deoarece p%rinii* cu comerul lor* nu se pot
ocupa suficient de copil%$ -/t despre frai ,i surori* ei o respin'* cu toate
c% o iubesc mult ,i sunt bl/nzi cu d/nsa$ a ,coal% ea se comport% la fel$
"u trece zi +n care s% n.o vezi b%t/nd o cole'% sau tr/ntind.o la p%m/nt
f%r% nici un motiv$ Dou% fetie au ,i fost serios r%nite* din cauz% c% ea
le.a izbit de perete sau de colurile b%ncilor$ 2e drumul la ,coal% le tra'e
de p%r pe cole'e sau le amenin% cu s%puneala" la ie,irea de la ,coal%$
Din toate aceste pricini cole'ele nu o v%d cu ochi buni ,i se tem de ea$
Dac%* +n timpul orei* vreo vecin% +i cere s% stea lini,tit%* ea +i d% 'hionti*
o pi,c% sau o love,te cu picioarele* pe sub banc%$ -onvocarea la ,coal%
a p%rinilor nu a dat rezultate p/n% +n prezent$ &.a prezentat +ntotdeauna
mama* iar aceasta arunc% vina pe tat%l fetei* care o r%sfa% din cale.afar%
pe copil%$ "u am avut niciodat% prile0ul s% discut cu tat%l* +ns% mama
fetei a promis s%.= aduc% azi la ,coal%"$
$r( /F +n e1punerea detaliat% cu privire la aceast% feti% a fost
subliniat cu mult% precizie punctul central al dezvolt%rii ei$ Fetia
manifest% o tendin% deosebit de marcat% c%tre o punere +n valoare r%u
orientat%$ "i s.a f%cut cunoscut c% avem de.a face cu o mezin% ,i c%
aceasta a fost r%sf%at%L r%sf%ul pare a ne e1plica de ce este at/t de mare
tendina ei de a se pune +n valoare$ -a mezin%* ar dori s%.i dep%,easc%
pe toi$ Dar +n afar% de randamentul ei ,colar bun* se constat% un at/t de
mare num%r de lipsuri* +nc/t e,ti uluit$ +nele'em prea bine de ce
comportamentul fetiei mer'e din r%u +n mai r%u$ Fetia se comport% ca
+ntr.o curs% de prins ,oareci* neput/nd sc%pa de propria.i soart%L ea ar
vrea s% fie punctul de atracie* dar* dat fiind faptul c% a acionat at/t de
're,it* pretutindeni se love,te de rezisten% ,i este incitat% s% continue$
A, dori ca* +n c/teva cuvinte* s% ar%t ceea ce m.a frapat +n aceast%
e1celent% e1punere* referitor la linia dinamic% a copilului$ Este foarte
v%dit% la ea tendina de a vrea s% le dep%,easc% pe cole'ele ei de ,coal%$
Hv. ir.
AL'RED ADLER
"u a obinut dec/t un succes parial ,i +ncearc% s% recupereze ceea ce a
pierdut datorit% absenelor de la ,coal%* +n urma e1matricul%rilor*
precum ,i a dificult%ilor pe care le are +n raporturile cu mama sa$ 2utem
emite ideea c%* dac% ar fi prima din clas%* comportamentul ei s.ar
schimba radical$ "u ea +ns%,i s.ar schimba* c/t situaia ei ar fi mai bun%L
tendina ei de a se pune +n valoare nu suport% viaa de acas%* pe c/nd la
,coal%* cu cole'ele ei* se afl% pe picior de lupt%$ Aici ar vrea ea s% ias%
biruitoare$ Este cu neputin% s%.= deturnezi pe acest copil din drumul s%u
prin b%taie sau alte pedepse$ 2entru c% +n acest caz* ne+ndr%znind s%
acioneze deschis +n dauna cole'elor sale* o face pe ascuns$ Ar fi* de
asemenea* s%.i determin%m pe copil s% mint%$ -red c% adev%ratul motiv
pentru care a dat drumul p%s%rii din colivie nu a fost* cum a declarat ea*
mila* ci mai de'rab% o anumit% bucurie de a ataca bunul altuia$ +mpins%
de acela,i motiv prive,te +n caietele cole'elor ei$ +n aceast% bucurie
mali'n% pe care i.o provoac% 're,elile altora* ea +,i afl% superioritatea*
crez/nd c% se situeaz% deasupra lor$ Dac% ar reu,i s% triumfe mereu*
aceasta nu ar pre0udicia cu nimic viaa sa viitoare$ -u si'uran% c% nu
va '%si pe nimeni care s%.i ofere mereu aceast% posibilitate$ 9rebuie
intervenit spre a smul'e r%ul din r%d%cin%$ Este necesar ca fetia aceasta
s% +nelea'% eroarea +n care tr%ie,te$ 9rebuie s% i se arate c% are tendina
de a se situa mereu +n frunte ,i c%* nereu,ind s% o fac% pe planul
aciunilor utile* +ncearc% atunci s% se pun% +n valoare pe planul aciunilor
v%t%m%toare 3molest/ndu.i sau tiraniz/ndu.i pe ceilali4$ Aceast%
e1plicaie* +ns%* nu trebuie s% ia forma unui repro,* pentru c% atunci ea
va re+ncepe lupta$ Un copil de felul acestuia prezint%* +n caz de repro,*
o stare de spirit care l.ar determina s% '/ndeasc%: De acum +ncolo o voi
face ,i mai ,iP" -opiii vor* totu,i* s% demonstreze c% ei sunt cei mai
puternici$ "u cred c% am putea elimina metehnele lor printr.o
conversaie$ ( persoan% pe care nu o cunoa,te ,i care nu ine deloc de
cercul relaiilor fetiei va trebui s%.i dea +ntr.o zi* prietene,te* unele
povee* ar%t/ndu.i ce se petrece +n psihicul ei$ Fetia ,tie c% mama +i ia
ap%rarea ,i nu ia +n serios amenin%rile ei$ Fiind inteli'ent%* cunoa,te
limitele pe care un institutor nu le poate dep%,i ,i ,tie c% lucrurile nu vor
fi duse p/n% la cap%t$ Am auzit afirm/ndu.se c% p%rinii* ca ,i fraii ,i
surorile* o iubesc* dar* cu toate acestea* ea +i tortureaz%* fiind prea puin
amabil% cu d/n,ii$ Fetia +ncearc% s%.i sub0u'e pe ceilali* dar nu
izbute,te s% fac% +n +ntre'ime acest lucru cu fraii ,i surorileL de unde
==N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
nevoia de a.i ataca$ Aereu ,i pretutindeni '%sim acela,i ritm ,i aceea,i
structur%$ Amenin%rile mamei sunt complet inutile ,i brutaliz/nd fetia
nu se va a0un'e la nici un rezultat$ Ea ,tie c% tat%l s%u* oricare ar fi
situaia* va fi de partea sa$ De altfel* probabil c% el nu poart% +ntrea'a
responsabilitate pentru educarea eronat% a copilului* ,i se ,tie c% mem.
brii familiei arunc% unul asupra altuia aceast% responsabilitate$ Este
necesar ca p%rinii s% fie consiliai* s% fie f%cui s% +nelea'% c%* +n fond*
fetia nu este r%spunz%toare* +ntruc/t* p/n% atunci* nu f%cuse dec/t s% se
conformeze unui stil de via% stabilit +n prima sa copil%rie$ "u ne.am
putea a,tepta la o schimbare at/t timp c/t ea +,i va menine scopul
eronat* adic% acela de a fi mereu cea dint/i ,i de a se situa totdeauna +n
centrul ateniei$
-el mai bun mi0loc de a l%muri copilul* precum ,i pe mam%* ar fi
s% o facem pe aceasta din urm% s% +nelea'% c% foarte adesea se constat%
la mezini tendina de a voi s% se situeze pe primul plan$
$r( / 3adres/ndu.se p%rinilor4: -u copilul nu trebuie s% lupt%m*
pentru c% adesea putem s% pierdemL totdeauna cei mai puternici sunt
copiii$ Fetiei trebuie s% i se vorbeasc% cu bun%voin% ,i s%.i spunem c%
dac% re+ncepe s% vrea s%.i domine pe ceilali* ceea ce se +nt/mpl% adesea
la mezini* nu este mare scofal%$ Ar trebui s% o facem pe feti% s%
+nelea'% de unde provine la d/nsa aceast% trebuin%* pe care ea +ns%,i
n.o +nele'e* de a se '%si mereu +n centrul ateniei$
#fat "entru institutoareF &% priveasc% eventualele recidive ale
copilului cu un sur/s comprehensiv ,i s%.i atra'% copilului atenia*
n0um/ndu.i: -red c% iar%,i ai vrea s% te afli +n centrul ateniei"$
$r( / 3adres/ndu.se fetiei* care pl/n'e +ntr.una4:Ai vrea tu s% fii
cea mai bun% elev% ,i s% reu,e,ti multe alte lucruriO E,ti o feti%
inteli'ent%$ 9rebuie numai s% te debarasezi de obi,nuina de a.i sili pe
ceilali s% se ocupe mereu de tine$ 9u e,ti cea mai mic% ,i vrei s%
demonstrezi totdeauna c% tu e,ti st%p/na$ "u.i vina ta* o recunoa,tem*
fiindc% asta li se +nt/mpl% des mezinilor$ Uite* tu scrii bine*e,ti bun% la
'imnastic%L oare trebuie s% le s/c/i ve,nic pe celelalte fetieO Ai un tat%
bun* o mam% bun%L ai putea fi mulumit%L ai tu +ntr.adev%r nevoie s% fii
mereu +n fa%O 9e asi'ur c% lacrimile tale sunt cu totul de prisos* pentru
c% nu te afli aici ca s% fii pedepsit%* ci pentru a i se e1plica unde ai
're,it$ @rei s% demonstrezi c% acas% tu e,ti st%p/naL ce nevoie ai de astaO
9u ,tii tot at/tea c/te ,tiu alii$ Ar trebui* de asemenea* s%.i prive,ti pe
==>
AL'RED ADLER
oameni +n ochi ,i s% le demonstrezi c% nu ai nimic r%u pe con,tiin%$ &%.i
spui: "u vreau s% domin* nu vreau s% m% fac deza'reabil%* nu vreau s%.
i dau de furc% mamei* ca ea s% fie obli'at% s% se ocupe de mine"*
+ncearc% s%.i faci pl%cereL vei reu,i* iar atunci +i vei spune: &unt poate
o mezin%* +ns% toat% lumea m% iube,te"$ -e crezi* vei reu,i* ori vrei s%
te compori ca unul care spune c/t tr%ie,te: 8a uite cine sunt euP"O
Dup% o lun% voi reveni$
74 CO&ILUL DETE*TAT
I$ este un copil n%scut +nainte de termen 3la opt luni4"$
9rebuie s% fim precaui +n ceea ce prive,te aceast% prim%
informaie$ Un copil n%scut prematur* ,i +nc% la opt luni* nu este lesne
de deosebit de un copil n%scut la termen ,i nici m%car nu este si'ur c%
a,a stau lucrurile$ A, evita s%.= informez pe copil referitor la faptul c%
s.a n%scut ori nu la termen$ De fapt* lucrul acesta nu are nici o
importan%$
a v/rsta de nou% luni el a ,i +nceput s% mear'%* iar la un an a
+nceput s% vorbeasc%$ 2rimul dinte i.a ap%rut tot la un an"$
Acest prim dinte ar fi trebuit s% apar% la v/rsta de ,ase luni$
Dinii ceilali au venit unul dup% altul* cu re'ularitate$ +ntre timp
a avut ru0eol%$ Aama nu poate da alte informaii asupra altor eventuale
boli* deoarece copilul a fost +ncredinat unei doici$ 2e atunci tat%l
copilului era b%iat de pr%v%lie la o cafenea* pentru ca +n prezent s%
tr%iasc% departe de cas% ,i s% pl%teasc% o pensie alimentar%$ Aama nu
cunoa,te e1act situaia lui material%$ Era b%d%ran* brutal ,i alcoolic$
Aama nu a suferit dec/t de o sin'ur% boal%: o pneumonie$ Din cele
aflate de la doic%* +n familie nu e1ist% nici o boal% ereditar%"$
+n ceea ce ne prive,te* nu lu%m +n serios condiiile ereditare c/nd
este vorba de calit%ile intelectuale$
Aama copilului este m%ritat% cu un muncitor$ @iaa lor de
familie ar fi satisf%c%toare$ Din aceast% c%s%torie s.au n%scut doi copii*
=?=
AL'RED ADLER
din care unul a murit la v/rsta de un anL cel%lalt* care tr%ie,te* are trei
ani"$
I$ a fost plasat la doic% +n localitatea T$ &oul doicii este montator
+ntr.o uzin% de 'azL alcoolic* el este de o brutalitate e1cesiv%$ Doica ,i
b%rbatul ei au un fiu +n v/rst% de =M ani ,i o feti% +n v/rst% de doi ani$
)%iatul cel mare nu.= prea +n'hite pe I$* +i caut% nod +n papur%* +l
provoac%*+,i r/de de d/nsul*+l +mbr/nce,te ,i +l bate din te miri ce$ -el
mic are un foarte r%u e1emplu +n b%rbaii din cas%* +ndeosebi c/nd soul
doicii se +mbat%L se petrec atunci scene +n'rozitoare$ )eivul +,i bate
femeia* +i bate pe copii ,i* pe c/t se spune* l.ar fi aruncat +ntr.o zi pe cel
mic cum arunci o min'e"$
@edei* a,adar* ce +nseamn% s% fii un copil detestat"$
A.am putut convin'e personal de urmele ad/nci pe care le.au
l%sat asupra copilului aceste impresii$ Unui b%ieel* care se 0uca +n nisip*
i.am f%cut +ntr.o zi observaia s% fie atent s% nu.,i murd%reasc%
pantalonii* pentru c% altfel mama sa o s%.= certe$ I$ al nostru a ad%u'at:
Y9at%l meu adoptiv totdeauna ne.a certat* pe mama ,i pe mine* ,i chiar
ne.a b%tut c/teodat% cu o cureaL atunci mama pl/n'eaZ$ -/nd tat%l era
+n stare de ebrietate* toate intimit%ile vieii familiale se desf%,urau sub
ochii lui I$ 2utem asocia aceasta cu faptul* declarat de mam%* c% b%iatul
avea obiceiul s% se 0oace cu se1ul s%u"$
&unt manifest%ri foarte des +nt/lnite la copii$
Aama relateaz% o scen% +n care ea =.a '%sit +n pat* +mpreun% cu
fratele lui* +n v/rst% de trei ani* I$ 0uc/ndu.se cu se1ul s%u ,i cu acela al
fratelui ,i '/f/ind din pricina e1citaiei$ E1presiile copilului +n le'%tur%
cu aceasta sunt +nsp%im/nt%toare$ Am remarcat c% I$ avea o oarecare
tendin% s% chinuiasc% animalele: caut% pe la ferestre mu,te ,i lib/rci*
ca s% le striveasc%$ ( dat% l.am '%sit +nfa,ur/ndu.,i ceva pe un de'et$
Apropiindu.m%* am v%zut c% era vorba de o r/m%* pe care aproape c% o
omor+se ,i de care nu voia s% se despart%"$
9orturarea animalelor semnific% la d/nsul o atitudine ostil% fa%
de fiinele slabe$ &ocoate c% lumea ,i este du,m%noas%$
Din luna aprilie el se afl% la propria.i mam%* +ntr.un alt antura0$
Aama '%sindu.se internat% +n spital pentru patru s%pt%m/ni* I$ a fost
dat la o cas% de copii +n localitatea #$* iar timp de dou% zile +ntr.o
familie$ a ?; septembrie a intrat la 'r%dinia de copii$ Din punct de
vedere fizic este firav* dar nu prezint% anomalii or'aniceL corpul +i este
=??
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
acoperit de erupii* capul n%p%dit de parazii$ #r%dinia de copii l.ar fi
trimis pe b%iat la spital* +n scopul de a.i indica mamei un tratament de
administrat copilului* dar ea nu a urmat indicaiile medicilor ,i b%iatul
nu s.a +ns%n%to,it$ Aama nu face o tain% din faptul c% nu.,i iube,te
copilul"$
Un copil detestatL poate unul nele'itimO
a cea dint/i +ntrevedere pe care am avut.o cu mama* aceasta
mi.a spus s% fiu sever% cu copilul* pentru c% ,i ea +l pedepse,te ,i +i tra'e
c/te o b%taie$ \icea c% trebuie s%.i vorbe,ti cu asprime* pentru c% de
vorb% bun% nu +nele'eL aplic/ndu.i.se p/n% +n prezent asemenea
tratament* copilului i.a intrat +n obi,nuin%L este* de altfel* un copil
nele'itim* crescut de o doic%"$
Avem impresia c% mama +,i face r%spunz%tor copilul de faptul c%
este nele'itim$
2e mine m% respect%* dar pe soul meu +l iube,te mai mult dec/t
pe mine$ +ndat% ce m% apropii de d/nsul* izbucne,te +n pl/ns$ +mi d%
mereu de lucru$ Este nestatornic ,i neast/mp%rat ,i nici c/nd ai de lucru
nu te las% +n pace$ Aai presus de orice +l enerveaz% t%cerea atunci c/nd
ai de lucru sau +n timpul meselor$ &coate mici stri'%te* trop%ie*
deplaseaz% scaunele cu mare t%r%boi sau d% cu pumnii +n mas% ca s%
atra'% atenia asupr%.i"$
E aproape neverosimil$ "u ne putem ima'ina acestea dec/t +n
cazul +n care pedepsele corporale sau an1ietatea i.ar provoca o e1citaie
se1ual%$ Astfel de copii procedeaz% +n mod voluntar la provoc%ri* pentru
a fi b%tui$ Ftim c% b%iatul este se1ualice,te e1citabil ,i s.ar putea s%
aparin% acestui tip$
-/nd +i cer s% stea cuminte* r/de de mine ,i +i d% mai departe cu
dezordinea$ Dac% nu.i dau atenie* se enerveaz% ,i o face ,i mai ,i$
Uneori f%r% motiv* se tr/nte,te pe 0os ,i pl/n'e"$
&e vede c/t de colo c% vrea s%.i provoace pe cei din 0ur$ Ftie el
bine ce va p%i apoi$
Atitudinea lui de opozant ofer% +ntre'ii 'rupe de copii un
e1emplu r%u$ +ntr.adev%r* dac% le ordon tuturor copiilor s% fac% ceva
precis* I$ stri'%: Y"u* eu nu vreauZ"$
Este un comportament care t%lm%ce,te atitudinea lui de ostilitate*
de copil care nu ,tie c% e1ist% pe lume ,i fiine care +i vor binele$
=?B
AL'RED ADLER
9ratez revolta lui altfel dec/t pe a altora* dar am +n 'rup% copii
care +l imit%* crez/nd c% pot a0un'e la acela,i rezultat"$
( astfel de conduit% este adesea conta'ioas% +n cazul copiilor care
au un puternic sentiment de inferioritate ,i care caut% s% se pun% +n
valoare$ -opiilor le este dra'% e'alitatea$ 2oate c% observat c% la ,coal%*
atunci c/nd un copil le,in%* ali doi sau trei le,in% la r/ndu.le$
"u are sentimentul comuniunii sociale$ +i a/% pe ceilali copii*
le ia 0uc%riile sau materialul de construcie* cu toate c% ,i el dispune de
tot ce au ,i ceilali$ +i +mbr/nce,te* +i z'/rie ,i +i love,te f%r% motiv pe
ceilali"$
&e comport% du,m%ne,te$
"oiunea de al meu ,i al t%u nu +i este prea clar%"$
"oiunile acestea nu pot fi clare c/nd e,ti lipsit de interes fa% de
semeni$
Un e1emplu:I$ +i ia lui R$ fluierulL R$ vine la mine s% se pl/n'%*
+ncerc s% aplanez lucrurile ,i +l pov%uiesc pe R$ s%.i +mprumute lui I$
fluierul s%u pentru c/tva timp$ R$ insist%* +ns%* ,i.,i revendic% drepturile*
+i fac un semn lui I$* dar acesta se refu'iaz% cu fluierul +n cel mai
+ndep%rtat cotlon al 'r%diniei$ 8ar c/nd* +n cele din urm%* se apropie de
mine* se tr/nte,te pe 0os$ +i spun cu calm: YRidic%.te ,i d%.i acum
fluierul lui R$* pentru c% ,i el vrea s% fluiere puin ,i dup% aceea i=
+mprumut% din nouZ$ &in'urul rezultat al vorbelor mele este c% el +ncepe
s% ipe* s% bat% din picioare ,i s% +ncerce s% m% loveasc%$ @%z/nd ce se
petrece* +n 0urul nostru se adun% o mulime de copii* unii din ei dintr.o
alt% 'rup%$ Deoarece insistenele mele au dat 're,* l.am luat +ntr.un loc
retras din cl%dire$ -/nd s.a potolit* am +ncercat s%.= fac s% +nelea'% c%
nici lui nu i.ar pl%cea ca un altul s%.i ia un lucru$ A avut o reacie
imprevizibil%$ Dinii au +nceput s%.i cl%n%ne de parc% ar fi fost scuturat
de fri'uri ,i tot restul zilei a r%mas l/n'% mine* de mai multe ori lu/ndu.
mi m/na ,i s%rut/nd.o cu dr%'%l%,enie$ Aai t/rziu* discut/nd cu mama
copilului* am aflat c% familia care +l crescuse +i luase toate cadourile*
f%r% s%.i mai dea nimic +napoi"$
&cena aceasta* +n cursul c%reia el se comport% cu at/ta supunere ,i
recuno,tin%* este foarte dubioas%$ 8 s.a luat* totu,i* fluierul ,i este 'reu
s% +nele'i de ce este recunosc%tor$ 2oate c% ,i +n acel caz era e1citat din
punct de vedere se1ual* sau poate era recunosc%tor c% nu a fost b%tutO
=?:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
(rele de odihn% au fost tulburate de I$ +n a,a fel +nc/t aveau ce
p%timi micii s%i cole'i$ El scotea +n calmul ambiant stri'%te f%r% noim%*
s%rea din pat ,i f%cea z'omot* vorbind de unul sin'ur$ "imeni nu putea
adormi sau dormi"$
&e comport% ca un du,man plin de r%utate$
Aama ne d% urm%toarea informaie: I$ nu ,i.a udat niciodat%
a,ternutul ,i mai c% nu sfor%ie$ Doarme +n acela,i pat cu tat%l s%u ,i +i
place s% doarm% cu d/nsul"$
Faptul acesta pare s% confirme supoziia c% este e1citabil pe plan
se1ual$
Familia mer'e la culcare la ora N$ -opilul are un somn a'itat*
'/f/ie* iar uneori pare c% se +n%bu,%$ &e treze,te cu re'ularitate la o
anumit% or% dimineaa ,i nu mai vrea s% doarm%$ 2%rinii folosesc toate
mi0loacele* p/n% ,i b%taia* ca el s%.,i continue somnul$ Dac% e acas% la
amiaz%* este pus s% doarm% cu fratele s%u* fiecare +ntr.un alt col al
patului ,i* dup% ce cel mai adesea prime,te c/iva dupaci* adoarme$
Aceasta arat% o dat% mai mult c/t de inaccesibil este acest copil
martirizat$ +ncerc s%.= influenez l%ud/ndu.i p/n% ,i cele mai mici
reu,ite$ 2e moment reacioneaz% pozitiv* dar nu se simte +ndemnat s%.,i
+mbun%t%easc% randamentul$ +n primele zile de la venirea lui la
'r%dini% am constatat c%* de,i se afla la o oarecare distan%* +,i
+ntrerupea 0ocul dac% +l dezmierdam pe vreun alt copil"$
9rebuie s% ne amintim c% +n acest caz se '%se,te +ntr.o situaie +n
care el s.a impus de mai multe ori ,i care +i aminte,te situaia fratelui
s%u* care este mai bine tratat dec/t d/nsul$
&t% ca +mpietrit* fi1/ndu.m% cu privirea$ A doua zi am reluat +n
mod intenionat manevra* +n imediata lui apropiereL din nou I$ a r%mas
ca paralizat* fi1/ndu.ne cu ochiiL constat c/t de mult +l impresioneaz%
scena$ 2oate c% are le'%tur% cu lipsa lui de antrenament +n ceea ce
prive,te concentrarea ateniei$ Aceast% lips% se manifest% +n tot ce face"$
2utei din nou s% constatai c% funciile lui sunt insuficient de
dezvoltate* din cauz% c% nu caut% s% comunice cu ceilali$
@orbe,te dezl/nat* f%r% a.,i or/ndui ideile$ Dac% se apuc% de
m%turat* dup% c/teva secunde abandoneaz% ,i +ncepe s% arunce afar%
p%pu,ile de la teatrul de marionete$ -hiar ,i +n timpul pr/nzului* la mas%*
se face remarcat +ntr.un mod care ,ocheaz%L nu e1ist% pentru d/nsul s%
stea lini,tit la mas%$ a +mbr%cat* ca ,i la dezbr%cat* are nevoie de a0utor$
=?;
AL'RED ADLER
+n ultimele zile am putut observa la el c% +nva% s% fac% deosebire +ntre
ceea ce este drept ,i nedrept* +nver,un/ndu.se +ntr.un fel sau altul
+mpotriva copiilor care comit 're,eli$
-aut% s%.i intre +n voie educatoarei* s% fie aproape de d/nsa$
"u sunt si'ur% c%* prin denunurile pe care le face* nu caut% s%
obin% pedepsirea celui care a 're,it$$$ ui I$ +i place s% frecventeze
'r%dinia de copii$ Aama spune c% ar vrea s% mear'% la 'r%dini% p/n%
,i duminica$ +n primele zile a refuzat chiar s% se mai +ntoarc% acas%
seara"$
&e vede limpede c% are o preferin% aparte pentru 'r%dinia de
copii ,i nu m% +ndoiesc de faptul c% va face aici pro'rese +n direcia
structur%rii sentimentului de comuniune social%$
2l/n'ea mereu ,i se arunca pe 0os la vestiar$ "umai asi'urarea
noastr% c% m/ine va putea s% vin% =.a determinat s% se ridice ,i s% mear'%
acas%* +n compania unei fetie din vecin%tatea sa* al c%rui frate
frecventeaz% ,i el 'r%dinia$ Frica lui de acas%" nu se mai manifest% at/t
de izbitor* dar c/nd vine momentul plec%rii de la 'r%dini%* se
nelini,te,te* pare tulburat"$
I$ face impresia unui copil de,tept$ Are o bun% percepie a
lucrurilor* +n felul s%u* anim/ndu.= o mare dorin% de a fi activ$ Este
'eneros ,i +i place s% fac% daruriL mi.a dat* de e1emplu* o prun% din
'ustarea saL la puin timp a venit s%.mi mai dea una* spun/ndu.mi: YUite
+nc% una* ca s% ai dou%Z$ +n 'enere* nu este z'/rcit"$
&unt fapte care dovedesc c% el +ncepe s% dob/ndeasc% un anumit
sentiment de comuniune social%$ 9rece c/tva timp p/n% c/nd un copil
de felul acesta s% +nceap% s% simt% ce +nseamn% c%ldura omeneasc%$ A,a
ceva nu se poate realiza c/t ai bate din palmeL trebuie r%bdare ,i numai
cu r%bdarea poi dep%,i ,i alte dificult%i peda'o'ice$ 9are a, vrea s% o
+ntreb pe mam% dac% nu cumva el este cel care provoac% loviturile pe
care le prime,te$ A, +ncerca* prietene,te* s% o fac s% +nelea'% c% trebuie
s% 'enereze +n sufletul copilului sentimentul c% el are tot at/ta valoare
ca toi ceilali$
7I4 CO&ILUL UNIC CARE VREA
*) CO.ANDE
!nstitutorul #( relateaz% cazul unui b%iat +n v/rst% de == ani* care
nu se +nele'e cu nimeni ,i care deran0eaz% sistematic procesul de
+nv%%m/nt$ A furat de la mama sa ;C de creiari$ 2rincipala pl/n'ere se
refer% la faptul c% nu poate fi +n compania altor copii f%r% a se certa cu
ei* dorind ca el s%.i comande$ Este copil unic la p%rini$
Randamentul s%u ,colar este mediocru* cu toate c% pare inteli'ent$
"ici o informaie asupra situaiei familiei copilului$
-opil unic ,i r%sf%at din cauz% c% toi din familie se ocup% de
d/nsul* nu poate avea contacte cu ceilali copii* fapt care a +mpiedicat
dezvoltarea sentimentului s%u de comuniune social%$ +mi e1prim
dorina de a sta de vorb% cu mama copilului$
Mama susine c% b%iatul are p%ri bune* dar c% se las% prea mult
influenat de c%tre ceilali$ &unt zile c/nd nu vrea s% ,tie de nimeni ,i de
nimic$ "i,te b%iei i.au raportat mamei c% el le.ar fi spus c% n.are chef
s% fac% ceea ce +i comand% mama lui"$ Adesea +l prinde cu minciuna ,i
+l pedepse,te$ Uneori +l plesne,te"* alteori +l priveaz% de lucrurile care
fac bucuria lui$ ( anumit% perioad% s.a aflat sub +n'ri0irea unei doici*
unde a fost bine tratat$ Acas% este +nc% ,i mai bine tratat* nelipsindu.i
nimic$ Aai +nainte* c/nd era pedepsit* +,i cerea iertareL acum face mutre
,i r%spunde r%ut%cios$ +i place s% o fac% pe st%p/nul casei ,i are o
tendin% spre fanfaronad%$ Actualul so al mamei nu este tat%l copilului*
dar se poart% foarte binevoitor cu d/nsulL de altfel b%iatul nu ,tie c% nu
este tat%l s%u adev%rat$ -/nd acesta e acas%* b%iatul chiar c% +,i face de
=?M
AL'RED ADLER
cap* profit/nd de bun%tatea ie,it% din comun a b%rbatului$ 8nstitutorii
l.au consiliat s% fie sever$ -opilul* pe de alt% parte* nu are prieteni*
pentru c% nu s.ar putea +nele'e cu d/n,ii$ Este autoritar ,i ceilali nu.=
iubesc$ +,i face leciile sin'ur$
+n s%pt%m/na din urm% a constatat c% +i lipseau ;C de creiari din
portmoneu$ .a f%cut pe copil r%spunz%tor de furt$ Acesta a ne'at c% ar
fi luat banii* dar mama i.a '%sit la d/nsul$ "U.,i d% seama de ce i.a furat
el acei bani$
-opilului +i place s% schimbe ,i s% colecioneze diferite obiecte*
cum ar fi chitane* poze* creioane etc$ Aama i.a cerut s% +nceteze cu
aceste schimburi* promi/ndu.i* drept compensaie* ceva bani de
buzunar s%pt%m/nal$ Asta i.a f%cut mare pl%cere$ +ncolo el este dr%'u*
o a0ut% cu pl%cere* f%r% a.i pretinde ca ,i ea s%.= a0ute$
-/t prive,te visele* mama spune c% +ntr.o zi* pe c/nd f%ceau o
c%l%torie cu vaporul* pe Dun%re* b%iatul a avut un co,mar$ @isul avea +n
capul lui o at/t de puternic% impresie de realitate* +nc/t l.au '%sit pe
puntea navei* c%%rat pe co, ,i mort de fric% s% nu cad% de acolo* e1act
ca +n visul de 'roaz% pe care +l avusese$ -u acel prile0 ,i.a e1primat
dorina de a se face c%pitan sau pilot de nav%* iar alt%dat% a spus c% i.ar
face pl%cere s% comande pe tot vaporul$
Este econom$ Aama b%iatului se pl/n'e de obiceiul copilului de
a mini ,i de nesociabilitatea sa$ Drept pedeaps%* adesea +l bate$
$iscu,ie cu mamaF -% a furat cei ;C de creiari* nu.i un cap%t de
ar%L nu ar trebui s%.i mai pomenii de aceasta$ Ai procedat foarte bine
d/ndu.i bani de buzunar$ Ftiind c% poate conta pe ace,ti bani* se va
lini,ti$ +n locul dumneavoastr%* nu i.a, mai aplica nici o pedeaps%
corporal%$ )%iatul crede c% prin minciunile ,i fanfaronadele lui va izbuti
s% atra'% atenia celorlali ,i c% va deveni astfel punctul lor de atracie$
8ndicat ar fi s% atenuai ,i chiar s% desfiinai orice pedeaps%*
reduc/ndu.le treptat$ Ar trebui* de asemenea* s%.= facei s% se '/ndeasc%
la viitorul lui* e1plic/ndu.i c% profesiunea de c%pitan de vapor* pe care
el ,i.a ales.o din vanitate* nu este o ocupaie potrivit% pentru d/nsul$
Dac% m.a, '%si +n locul dumneavoastr%* nu l.a, mai cople,i at/t cu 'ri0a
matern%$ &.a obi,nuit s% v% aib% mereu +n spatele lui$ Dac% +i place
'imnastica* l%sai.= s% o practice* ca s% se poat% +nt/lni +n felul acesta cu
ali copii$ Eu l.a, face s% simt% c% nu mai e copil* ceea ce i.ar da mai
mult% +ncredere +n sine$ Are impresia c% este stin'herit* c% i se pun bee
=?N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+n roateL de aici se tra'e ultimul incident$ -opilul ar dori s% aib%
sentimentul c% este cineva* s% se convin'% c% are rostul lui +n via%$
$r( / 3adres/ndu.se auditoriului* dup% ce mama a plecat4: Avem
de.a face cu un b%iat care vrea s% se afirme* dar care este st/n0enit de
comportamentul mamai sale$
$r/ 3adres/ndu.se copilului* care tocmai a intrat4: E,ti un bun
matematicianP -e ai dori s% te faci mai t/rziuO
Co"ilulF -%pitan de transatlantic$ A, vrea s% c%l%toresc la
Iambur'$
$r( /F Ai putea.o face la v/rsta de =; sau =Q ani$ Aceasta +nainte
de a deveni c%pitan$ 2/n% atunci trebuie s% +nvei o mulime de lucruri$
De ce +i place profesiunea de c%pitan de vaporO Ai fost pe vreun vaporO
-e +i place acolo at/t de multO
Co"ilulF C acolo "o,i s coman&i(
$r( /F Dar +n momentul de fa% ce faciO De ce nu faci ceva care
s%.i plac% mamei tale ,i care ,i la ,coal% s% te fac% preuitO
Co"ilulF +i comand pe ceilali$
$r( /F Dac% vrei s% fii c%pitan* trebuie s% comanzi cu +nelepciune*
pentru ca fiecare s% spun% c% este bine ce faci$ Dar +ntre copii* la ,coal%*
nu e,ti c%pitan ,i nu.i bine s%.i comanzi$ "u +nele' de ce vrei tu s%
comanzi la ,coal%$ E si'ur c% din cauza aceasta nu vei avea prieteni$
-opiii au dreptate* ei nu se afl% acolo ca s% le dai tu ordine$ Asta o vei
face mai t/rziuL acum trebuie s% fii amabil* s% +ncerci s%.i faci prieteni$
-%pitanul este amabil cu pasa'erii ,i* de asemenea* trebuie s% ,tie s%
fac% ,i alte lucruri* +n afar% de a comanda$ 9rebuie ca el s% aib% prieteni$
Dac% ceilali nu.= au la inim%* dac% +l detest%* nu.i vor asculta comenzile$
9rebuie s% +nvei s% te compori c/t mai amabil cu ceilali copii$ A
comanda este a o face pe l%ud%rosul$ +i place s% faci schimburi de
obiecte ,i s% cumperi$ +i place s% fii cineva* ai vrea ca toat% lumea s% se
uite la tine ca la un c%pitan$ -e.i aminte,ti tu* 'rozav* de pe vremea
c/nd erai mic de totO
Co"ilulF Am v%zut o dat% cum ni,te oameni ridicau un clopot sus
+n clopotni%$ Aveam trei* ori patru ani$
$r( /F 9e.a interesatO
Co"ilulF Ai.a pl%cut s% v%d cum f%ceau oamenii aceia ca clopotul
s% a0un'% +n v/rful turnului$
=?>
AL'RED ADLER
$r( /F Ri.a pl%cut s% prive,te cum se ridic% cevaO Eu a, dori ca tu
s% ai prieteni$ "u ai vrea s% frecventezi o asociaie de asisten%O Aama
ta te va l%sa* poate* s% +nvei s% faci 'imnastic%$ 9otul poate fi +nv%at$
a asociaia de asisten% +i vei putea face temeleL ar fi c/t se poate de
amuzant$ -e vrei s% faci cu banii pe care +i economise,tiO
Co"ilulF &%.i am acolo* +n caz de nevoie$
$r( /F +i este team% c% ai s% te '%se,ti la anan'hieO -% ai s% pierzi
totul ,i ai s% decaziO Dac% e,ti muncitor* este mi0locul cel mai bun ca s%
nu cazi +n mizerie$ &% ,tii c% a avea bani nu +nseamn% cea mai mare
si'uran%$ +i place s% o faci pe 'rozavul$
Co"ilulF Da$
$r( /F Ar trebui s% te la,i de acest obicei$ Dac% vrei s% a0un'i
c%pitan* nu ai voie s% mini$ Aama ta ,i institutorul te iubesc multL dac%
te pui pe treab% cum trebuie ,i devii un om cinstit* poi s% speri totul$ 8ar
ca s% devii c%pitan* +i trebuie o bun% baz% de plecare$ @oi reveni dup%
o lun% de zile ,i s%.mi poveste,ti atunci dac% i.ai ,i f%cut prieteni* dac%
mai tulburi orele de lecii ,i dac% +nc% mai comanzi$
7II4 &RI.UL;NA*CUT DETRONAT
Am doi copii* +n v/rst% de ,apte ,i* respectiv* nou% ani$ +nc% nu
pot s% emit o 0udecat% asupra felului +n care +nva% cel de.al doilea copil*
dat fiind faptul c% el abia frecventeaz% clasa +nt/i"$
A,adar* avem aici doi b%iei* primul.n%scut ,i secundul$ Dup%
constat%rile noastre* +ntr.o familie dat%* fiecare copil cre,te +n condiii
diferite$ Este imposibil s% presupunem c% toi copiii din una ,i aceea,i
familie se dezvolt% +ntr.o situaie identic%$ 2rimul.n%scut r%m/ne sin'ur
timp de doi aniL fiind +n aceast% perioad% copil unic la p%rini* probabil
c% st% +n centrul ateniei ,i este foarte r%sf%at$ +ntrea'a cas% se afl% la
dispoziia lui$ Apoi* deodat%* apare un al doilea copil ,i situaia se
schimb% total$ 2rimul.n%scut era obi,nuit s% poat% dispune de totul* ca
un monarh$ )rusc* atenia mamei se concentreaz% asupra celui de al
doilea copil*ea neput/nd s%.i mai consacre primului.n%scut tot at/t timp
c/t +i consacra +n trecut$ -um nu este prea u,or s%.= pre'%te,ti pe acesta
de venirea pe lume a unui al doilea copil* constat%m c%* +n mod efectiv*
aceast% pre'%tire i.a lipsit$ 2rimul.n%scut se afl% +n faa unui e1amen
dificil$ Auli copii aflai +n aceast% situaie se macin% de 'elozie* +ncep
o lupt% s%lbatic% pentru a.,i asi'ura atenia p%rinilor ,i a restabili
situaia favorabil% pe care o ocupau anterior$
&ecundul cunoa,te o cu totul alt% situaieL niciodat% nu a fost
sin'urul copil$ Are +n faa lui unul pe care +l poate urma* pe care vrea
s%.= urmeze* ba chiar pe care vrea s%.= a0un'% din urm%$ Un copil +mi
m%rturisea: Dac% sunt at/t de m/hnit* este pentru c% niciodat% nu voi
=B=
AL'RED ADLER
avea aceea,i v/rst% ca fratele meu" 3a se vedea povestea lui Essau ,i a
luilacob4
=
$
2rimul.n%scut tr%ie,te o adev%rat% tra'edie din momentul na,terii
secundului$ Dac% auzim spun/ndu.se c% primul.n%scut tr%ie,te sub
teroarea urm%ririi de c%tre secund* ba chiar sub teroarea ideii de a se
vedea dep%,it de c%tre acesta ,i c%* +n aceste condiii* +,i pierde tot
cura0ul* +nele'em c% aceast% atitudine este consecina unui automatism$
Un semn avertizator apare +n psihismul s%u* spun/ndu.i: Acest nou
venit va acapara totul"$
Atitudinea va varia de la copil la copil$ Aceasta depinde* +n primul
r/nd* de 'radul de dezvoltare pe care =.a atins* p/n% +n momentul
schimb%rii de situaie* stilul de via% al copilului*de u,urina mai mare
sau mai mic% de a.= modificaL +n al doilea r/nd* depinde de
comportamentul secunduluiL +n al treilea r/nd* de comportamentul
p%rinilor ,i* +n sf/r,it* de felul +n care a fost pre'%tit primul.n%scut ,i de
nivelul sentimentului s%u de comuniune social%* de interesul manifestat
de el fa% de semeni$ 9oate acestea sunt fapte semnificative* de care
trebuie inut seama$
&% vedem acum cum se dezvolt% primul.n%scut de care ne ocup%m
ai#i: Dimpotriv%* primul.n%scut este* dup% p%rerea mea* un tr0ndavJ@(
9r/nd%via denun% o atitudine ezitant%L putem deduce c% el crede
c% nu mai poate pro'resa* pierz/ndu.,i cura0ul$ +,i +nchipuie c% pe latura
folositoare a vieii nu va mai obine nimic$ Astfel* tendina sa de a se
pune +n valoare se va manifesta pe latura stearp%$ 9r/nd%via lui
semnific%: Aateria asta m% enerveaz% pentru c% trebuie s% muncesc ,i
s% m% ocup de ea"$ ucrul poate s% par% curios* dar poate c% el a pus aici
de'etul pe ran%* ar%t/nd care.i este aspiraia: s% atra'% c/t mai mult
atenia asupra persoanei sale* s%.i ocupe c/t mai mult pe ceilali cu
propria.i persoan%$ 9r/nd%via reprezint% repulsia pe care o simte fa%
de rezolvarea problemelor sale* fiind o atitudine ,ov%ielnic%$ Dac%
privii mai +ndeaproape stilul de via% automatic al copiilor lene,i* vei
constata c% comportamentul lor difer% de acela al unui copil care are
+ncredere +n el +nsu,i$ Adesea astfel de copii v% vor declara: "u m%
socot mai dobitoc dec/t ceilali* ci aceasta nu m% intereseaz%"$ Dac% el
s.ar a,tepta la o reu,it%* b%iatul nu ar fi un tr/ndav$ enea este semnul
unei sc%zute preuiri de sine$ 2rin lene se manifest% tendina lui de a se
#une +n valoare$ +n 'eneral* copiii tr/ndavi se afl% +n centrul ateniei ,i
=B?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
interesului celor care +i +ncon0oar%$ Ei ,i.au propus o munc% supli .
mentar%: s% determine antura0ul s% se ocupe mai mult de persoana lor$
"u ne.ar mira ca* dialo'/nd cu un astfel de copil despre lenea lui* el s%
ne r%spund%: @edei dumneavoastr%* eu sunt cel mai tr/ndav b%iat din
clas%* +ns% toat% lumea se ocup% de mine ,i este mereu dr%'u% ,i
amabil% cu mine$ @ecinul meu este foarte harnic ,i nimeni nu se ocup%
de d/nsul"$ 9ra'e profit de pe urma puturo,eniei lui$
-ea mai mic% izb/nd% este imediat l%udat%L dac% nu reu,e,te* el
spune +n sinea sa: Ehei* dac% nu ai fi lene,* ai putea fi cel mai bun"$
Este uimitor de v%zut +n ce m%sur% un copil tr/ndav se poate mulumi
cu sentimentul c% ar putea fi mai bun$ Dar nici prin cap nu.i trece s%
+ncerce$ +nt/lnim aici* o dat% +n plus* tendina de a se pune +n valoare pe
latura steril% a vieii$
"ici un fel de predic%* fie binevoitoare* fie aspr%* nu a dat* p/n%
+n prezent* rezultatul scontat"$
)%iatul i'nor% ceea ce se petrece +n el ,i acioneaz% potrivit
propriului stil de via%$ Este ca ,i cum s.ar '%si +ntr.o capcan%$ Faptul
c% se las% a/at arat% c% +ntr.adev%r vrea s% se '%seasc% +n centrul
ateniei$ Unor copii le place cu tot dinadinsul s% primeasc% lovituri*
tr%ind triumful de a.,i fi enervat tat%l$ Unii '%sesc chiar +n aceste lovituri
pl%cere* o bucurie care uneori poate +mplica ,i un coninut se1ual$
El f%'%duie,te s%.,i dea silina s% lucreze mai mult"$$$
Dup% cum vedei* el ,tie s% spun% c% vreaP
$$$"dar nu +ntreprinde nimic spre a.,i ine promisiunea$ +n timpul
redact%rii unei compuneri ,colare se las% deturnat de la lucrul s%u de
cine ,tie ce fleac"$
&ocoate c% nu se poate face apreciat prin munca sa ,i atunci
urmeaz% o alt% cale$
+l intereseaz% toate cele* +n afar% de temele lui ,colare$ &pre a.=
mobiliza la munc%* i.am cerut s%.mi raporteze ce a +nv%at el la ,coal%
+n timpul zilei"$
+l vedem* prin urmare* din nou +n primul plan$ +n fiecare sear% st%
de vorb% cu tat%l s%u* cu bunul DumnezeuP
-/nd m% +ntorc seara acas%* nu.= v%d venind spre a.,i ine
f%'%duina"$
9rebuie ca tat%l +nsu,i s%.,i aminteasc% de datoria b%iatului$
=BB
AL'RED ADLER
"umai c/nd l.am +ntrebat de.a dreptul* mi.a r%spuns: YIato
n.amPZ"$
Am v%zut mai sus c% el este +ncredinat c%.i va fi peste putin% s%i
se fac% apreciat pe calea cea bun%$ 9rebuie +ncura0at ,i s% i se]
demonstreze c% poate* chiar ,i +n ceea ce prive,te temele ,colare* s% se]
situeze pe primul locL numai s%.,i dea osteneala$
Aateriile cele mai 'rele pentru d/nsul sunt 'ramatica* aritmetica7
,i compunerea* pe care nu le poate suferi$ Un element suplimentar c%rei
+i a'raveaz% sentimentul de inferioritate este poate faptul c% esteP
st/n'aci$ Ar fi important s% se verifice dac% a,a stau lucrurile$ A, doriE
s%.i atra' atenia asupra faptului c% printre copiii care prezint% dificult%i i
la matematic% se '%sesc copii r%sf%ai* +n c%utarea unui spri0in$ "ul
e1ist% materie de studiu care s% nu aib% o cheie care s%.i faciliteze]
asimilarea$ +n ceea ce prive,te aritmetica* +ns%* nu e1ist% cheie$ ai
aceast% materie trebuie lucrat +n mod independent ,i con,tient$ -opiitf
r%sf%ai se dovedesc foarte prost pre'%tii +n materie de aritmetic%"
Dez'ustul cu care se apuc% el de lucru dovede,te aversiunea fa
de aceste materii$ 2are s% arate mai mult elan pentru ,tiinele naturale!
8.ar pl%cea ,i desenul* dar nu produce dec/t caricaturi oribile* lipsindu.i 0
f%r% +ndoial%* talentul"$
Este vorba* probabil* de un copil st/n'aciP
**2oate sta ore +ntre'i a,ezat sau culcat* cu privirile aintite +n vidJJZ^
-el mai mare du,man al acestor copii* care au o at/t de slat
preuire de sine* este timpul$ )%iatul a '%sit un mi0loc de a face s% treac
timpul: el prive,te +n 'ol$
-u toate c% are la dispoziie c%ri ,i pe unele a +nceput s%
citeasc%* nu a terminat de citit nici una"$
"ici r%bdare* nici perseveren%P "imeni nu se ocup% de d/nsulL nu
a,teapt% nimic de la semenii s%i$
-aut% 0uc%rii* pe care +n scurt timp le p%r%se,te* f%r% s%.i fi f%cut]
pl%cere"$
&ituaia social% a acestui copil* sau mai de'rab% a acestor copii*
nu este str%lucit%* cu toate c% ei nu sufer% de foame$
-eea ce este mai trist +n viaa lor este* probabil* faptul c% +n
timpul zilei se afl% la o cas% de copii"$
Avem aici o supoziie riscat%* c%ci noi sper%m c% tocmai +n]
asemenea a,ez%minte b%iatul va fi mai bine +neles ,i +ncura0at$
=B:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Directoarea acestei case are o animozitate marcat% fa% de primul
meu n%scut* deoarece ea este catolic% +nfocat%* pe c/nd noi suntem f%r%
confesiune$ +mi spunea c% b%iatul minte* c% este perfid ,i la,* iar toate
acestea s.ar datora faptului c% n.a primit o educaie reli'ioas%"$
"u ne +ndoim c% toate aceste particularit%i provin din lipsa sa de
cura0$ 9rebuie s% m%rturisesc c% acest b%iat f%r% confesiune nu se va
putea +ndrepta +ntr.o cas% de copii clerical% dec/t dac% acolo i se va
cultiva cura0ul$ Dac% directoarea susine c% prezint% acele defecte pentru
c% a fost crescut +n afara spiritului reli'ios* probabil c% ea nu are
necesara competen% de a identifica punctul slab al acestui copil$
9at%l adau'%:
a drept vorbind* eu +nsumi am constatat toate aceste tr%s%turi
de caracter +n0ositoare$ Ke c0nd cel mic nu are defecte ,i nu se vorbe,te
de d/nsul dec/t +n termeni pozitivi* la adresa primului meu n%scut nu se
formuleaz% dec/t critici"$
9oate acestea demonstreaz% c% primul.n%scut a fost +mpins pe al
doilea plan* de c%tre secund$
(are +n mod +nt/mpl%tor b%iatul cel mare s.a dezvoltat +ntr.un
sens ne'ativ* iar secundul +ntr.un sens pozitivO -u si'uran% c% nu$
2rimul.n%scut crede c% a fost iz'onit de c%tre secund din situaia sa de
mai +nainte* care era pl%cut%* ,i cu c/t pierde din prietenie ,i dra'oste*
cu at/t este mai descura0at$ &ecundul* care acum este +nvin'%torul* se
simte +ntr.o situaie e1celent% ,i nu are nevoie s% se fac% remarcat
+ntr.un mod penibil$
"(9E
=
Esau*fiul lui 8saac ,i al Rebec%i* a v/ndut pe un blid de linte dup%
cum citim +n )iblie dreptul s%u de prim.n%scut fratelui s%u 8acob* un apri'
competitor$ (3ota trad()
7III4 .INCIUNA CA .I<LOC
>E? ATI DA I.&ORTANT)
Am prile0ul de a v% prezenta povestea unui copil.probfem% a d
mam% este de mai mult timp la curent cu concepia noastr%$ @ei ve
care este poziia ei +n faa acestei probleme* dup% cum vei vedea +n 5
m%sur% +nele'erea ei ne a0ut%* cum -olaboreaz% ea cu noi* cu toate
modul nostru de a proceda nu i se pare prea lesnicios$
Fiul meU* Filip* +n v/rst% de.nou% ani* este ceea ce se nume,te i
copil.0sroblem%"$
v
<L
Aceasta +nseamn% c_ el +i face"'ri0i* c% fi d% mult% b%taie de a c%
are un cbmportamem +n dezacord pii sentimentul de
=
cpmuniur
social%$ "u ar avea nici Q raiune s% ne mai chinuim minteaJ ,0 s% caut s%.
i educ%m pe copii dac% sentimentul de comuniune social% e1istei nu s.
ar revolta +mpotriva metehnelor unor astfel de copii$
-/ndraama copilului ne spune c% acesta este nervos"* informaia
aceasta nu este suficient%$ +n 'eneral* atunci c/nd oamenii folosesc aces
termen ei vor s% spun% c% este vorba de un copil instabil* pe care nu ,tii
cums%.liei$
A,* dori s% subliniez faptul c% +n nevroz% factorul cel nu
important esteE sensibilitatea$ Aceasta nu se manifest% +ntotdeauna a
atare* ci se poate manifesta prin consecinele ei$ @om vedea* +n cazul]
copilului despre care discut%m* c% efectul sensibilit%ii se traduce la el
prin tentativa de a.,i scoate +n relief propria.i persoan%$ Este ceea ce +n^
America* sub influena psiholo'iei individuale* se nume,te )su"eriori,
com"let@
'
( Avem +ns% aici de.a face cu o a doua faz%* cu rezultatul unui]
136
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
inferiority com"le."
7
, adic% al unui sentiment de inferioritate$ Este de
la sine +neles c% +ntre aceste dou% comple1e intr% +n 0oc o
hipersensibilitate a copilului* datorit% c%reia el +,i tr%ie,te situaia ca pe
un e,ec$ Drept urmare* va c%uta o ie,ire din respectiva situaie* va c%uta
o compensaie* al c%rei rezultat va fi sentimentul de 'randoare$
Este +n'rozitor de nestatornic"$
8at% confirmat faptul c%* +n situaia +n care se '%se,te* copilul nu
mai reu,e,te s%.,i afle lini,tea$
"u mai +nva% deloc"$
8nformaiile despre copii sunt haoticeL remarca1le mai sus este
interpretativ% +ntr.un alt sens: nesimindu.se la +n%limea e1i'enelor
,colii* el nu mai face nici un efort la +nv%%tur%$
-u toate acestea nu este prost ,i uneori te surprinde prin 0udecata
lui"$
2utem +nele'e foarte bine lucrul acesta$ Am ,i presupus c% acest
copil pur ,i simplu se crede slab fa% de e1i'enele ,colii$ 2oate c% se
intereseaz% de alte probleme$ Dup% c/te cunoa,tem despre d/nsul*nu.=
putem num%ra printre copiii cura0o,i$ Asemenea copii manifest% prea
puin interes pentru semenii lor* concentr/ndu.,i interesul asupra
propriei persoane$
"imic nu.i scap% din cele ce se +nt/mpl% pe strad%"$
-red c% muli psiholo'i moderni ar trece lini,tii pe l/n'% acest
fapt* f%r% a.= lua +n seam%$ &untem +ndrept%ii s% presupunem c% avem
de.a face cu un b%iat interesat de tot ceea ce e vizibil$ &e e1plic% +n felul
acesta o mulime de lucruri$ Dac% e interesat de ceea ce ine de sfera
vizualului* faptul este +n avanta0ul +nv%%m/ntului practic*copilul av/nd
mai puin tendina de a asculta e1plicaiile teoretice$ ucrul acesta are
importana lui pentru ,coal%* multe e,ecuri la +nv%%tur% av/ndu.,i
temeiul +n acest mecanism$ Din acest fapt este de reinut c% e1ist% copii
care tind s%.,i satisfac% +n primul r/nd interesele lor +n sfera vizualului$
Dac% reflectai asupra +ntreb%rii ce putem face dac% ne mulumim s%
privim lucrurile* vei a0un'e la concluzia c% nu putem face mare lucru
+n planul utilului ,i c%* +n orice caz* nu putem face mare lucru acolo unde
s.ar putea manifesta sentimentul de comuniune social%$ @% vei '/ndi
la desen* la pictur%* poate la o mai bun% +nele'ere a spectacolului lumii$
2roblema nu este deloc simpl%* +ndeosebi dac% se accentueaz% sub acest
aspect o latur% a vieii$ +n aceste condiii* de fapt* nu mai r%m/ne
=BM
AFRED ADER
suficient interes pentru celelalte necesit%i ale e1istenei ,i individul nu
se mai poate dezvolta +n acest sens$ )%iatul nostru nu este pre'%tit cum
L
se cuvine pentru ,coal%* iar 're,eala nu este a saL dar el arat% un mareA
interes pentru latura vizual% a lumii* pentru ceea ce este aparen%
e1terioar%$ Dac% ne '%sim pe calea cea bun%* chiar ,i +ntr.o schi%J
imperfect% a vieii lui putem spera s% '%sim confirm%ri ale supoziiilor
noastre$
El ine minte tot ce spun adulii"$
&% reinem aceast% circumstan%* care ne arat% interesul s%u pent
marile dimensiuni$ Deslu,im aici cu claritate tendina sa de a.,i di
importan%* dorina lui de a fi mare$
8ar cele auzite ,tie s% le repete +n mod corect* la momenti
potrivit"$
+ncepem s% ne l%murim* +ntr.o oarecare m%sur%* asupra stilului
via% al acestui b%iat +n v/rst% de nou% ani$ "e mai lipsesc confirm%rile ,i
indiciile privitoare la varianta specific% acestui tip$
Dar este la,"$
Acest defect nu ne surprinde$
+i este fric% p/n% ,i de umbra lui ,i se fere,te de orice situaie
periculoas%"$
"u are nici o +ncredere +n el +nsu,i$ Este de presupus c% mama saS0
are un rol +nsemnat +n dezvoltarea copilului$ "u este independent* nu se 0
str%duie,te s%.,i rezolve sin'ur problemele$ De altfel nu are nicidecum/
intenia de a se confrunta cu ele* dat fiind faptul c%* p/n% +n prezent* J^
fost obi,nuit s% o vad% pe mama sa rezol v/ndu.i.le$ Aai bine dec/t orie
alt% ,coal% psiholo'ic%* noi vom putea constata c% avem de.a face cu un i
copil r%sf%at$ Asemenea copii ne fac mari necazuri ,i ei +n'roa,%OP
num%rul copiilor.problem%* al nevroticilor* al candidailor la sinucidere !
al beivilor* criminalilor* perver,ilor din punct de vedere se1ual$ Este]
un fapt at/t de important +nc/t vreau s% adau'* totu,i* c/teva elemente ]
,i s% definim noiunea de copil r%sf%at* a,a cum o +nele'em noi$
3Aamele spun adesea c% li se +nt/mpl% chiar s%.i ,i bat%" pe copiii lor0
ima'in/ndu.,i astfel c% nu pot fi suspectate de a.i fi r%sf%at$4 Este de0
precizat imediat c% noi nu +nele'em prin acest termen un raport]
se1ual" +n sensul freudian$ +n realitate avem de.a face cu un copil c%rei
s.a debarasat de e1istena independent% ,i autonom%$ Un altul vorbe,te i
+n locul lui* sesizeaz% situaiile prime0dioase ,i le +ndep%rteaz% de0
=BN
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
d/nsul* +ntr.un cuv/nt* copilul se las% remorcat de acela$ El dispune de
o a doua persoan% ,i +,i construie,te viaa +n simbioza cu aceasta$ Un
astfel de copil pune +n eviden% un caracter parazitar* +ncerc/nd s%
obin% totul prin intermediul mamei sale$
El ,tie prea bine c% la,itatea este ceva ur/t ,i acum vine cu
minciuni din cele mai 'o'onate"$
#hicim ce fel de minciuni +ndru'% el* dat fiind faptul c% este tentat
s% se scoat% +n relief* s% se fac% remarcat$ -um ,tim c% tra'e cu urechea
la cei mari* f%r% +ndoial% c% +n minciunile lui va ap%rea comport/ndu.se
ca un erou$
&pre e1emplu* poveste,te: Y#%sindu.m% +n An'lia ,i privind de
unde st%team* de dincolo de colul unui zid* am v%zut un ti'ruZ"$
Dac% o privim +n sine* este o minciun% c/t toate zilele$ Dar ceea
ce m% intereseaz% +n mod deosebit aici este faptul c% el nu numai c%
prive,te* ci vede de dincolo de colul unui zid"$ Aceasta da
performan%P "u toat% lumea poate face a,a ceva$ Analiz/nd mai
+ndeaproape afirmaia copilului* +nele'em c% pe el +l intereseaz% +n mod
deosebit s% ne apar% drept unul care +nvin'e dificult%i* dificult%i pe
care ni le prezint% ca insurmontabile$ &% menion%m cu aceast% ocazie
c% +n asemenea cazuri avem de.a face* +n 'eneral*cu copii care prezint%
o inferioritate (Minder%ertigkeit) a aparatului vizual$ Dac% acum fac
precizarea c% b%iatul este la,* vei +nele'e de unde se tra'e interesul s%u
pentru tot ceea ce ine de v%z* de ce a devenit el ceea ce* cu un termen
nou* numim eidetic
B
$ +n e1presia sa* prin care ne spune c% a privit de
dincolo de colul unui zid"* vedem tendina acestui b%iat de a s%v/r,i
tururi de for% +n domeniul v%zului$
( dat% m.am +ntors acas%* u,a era deschis%* nimeni nu +ndr%znea
s% intre* l/n'% sipet v/d un ho* iau toporul ,i.= omor"$
Fi +n acest caz el vede" ceva ,i s%v/r,e,te un act de eroism$ 2e
drept cuv/nt* mama conchide:
Aereu vrea s% o fac% pe eroul* s% fie totdeauna cel admirat* cel
care poate totul$ -/nd +mi poveste,te c% Yazi la ,coal% nimeni n.a ,tiut
nimic* +n afar% de mineZ* sunt si'ur% c% nu a f%cut acolo mare br/nz% ,i*
de re'ul%* faptul se confirm%"$
Avem prile0ul de a e1amina modul s%u de compensare* cu toate
c% el este destul de str%veziu$ Dup% cum vedem* compensaiile sale au
loc pe planul ima'inaiei* iar aici totul se pierde +n neant$ De re'ul% el
=B>
AFRED ADER
nu este activ +n compensaiile sale* pentru c%* a,a cum am ,i notat* e la,*
av/nd obi,nuina ca mama sa s% fac% totul +n locul lui$
+l +nele'* ,tiu c% el ar vrea din tot sufletul s% fie un elev bun ,i un
b%iat cura0osL din minciunile lui am +neles c% acestea +i servesc spre a.,i
e1alta sentimentul personalit%ii"$
F%r% +ndoial% c% recunoa,tei aici felul de a vedea lucrurile propriu
psiholo'iei individuale$ Este vocea bunului.sim$
"u.= pedepsesc"$
&untem +ntru totul de acord cu mama copilului$ (ricum* b%iatul
acesta* dezam%'it de cuno,tinele ,i de posibilit%ile lui* b%iat care* ori
de c/te ori are ceva de f%cut* se '%se,te ca pe mar'inea unei pr%p%stii ,i
se retra'e* pe bun% dreptate* nu merit% s% fie pedepsit$ Ar fi o fla'rant%
in0ustiie$
-e este de f%cutO Ar trebui s%.8 determin%m s% pro'reseze
+ndestul* +nc/t s%.,i recapete cura0ul ,i s% +nvee c% problemele pot fi
rezolvate$ Dac% ar pro'resa* s.ar putea dezvolta frumos$ ucrul acesta
nu se va realiza at/t timp c/t scopul s%u va fi acela de a c%p%ta un
sentiment de punere +n valoare pe latura steril% a vieii* +n ali termeni
at/t timp c/t el va evita soluionarea problemei pe latura util% a vieii$
Este de +neles de ce nu trebuie s%.= pedepsim pe un astfel de copilL +n
pedeaps% el nu ar '%si dec/t confirmarea incapacit%ii sale ,i ar c%uta
alte c%i l%turalnice ca s% poat% sc%pa de pedeaps% ,i s% se dea +nd%r%t din
faapr%pastiei$
+l iubesc pe b%ieel"$
8at% o confirmare care ne lipsea ,i care ne dovede,te c% mama +l
r%sfa% pe copil$
+l iubesc din ad/ncul inimii mele$ Dar el minte* minte din ce +n
ce mai mult ,i se teme s% nu se descopere c% minte"$
Apare aici o zare de speran%* posibilitatea de a vedea c% +ntr.o zi
el o va termina cu minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos*
posibilitatea de a +ndr%'i adev%rul$ Unde r%m/ne atunci scopul s%u de
a.,i dovedi superioritateaO Este sin'ura concluzie pe care o poate tra'e
un copil ca d/nsulO Este cu putin% ,i o a doua: s% ticluiasc% at/t de abil
,i de rafinat minciunile* +nc/t s% poat% spera c% niciodat% nu va fi dat de
'ol$ Acesta este drumul care i se deschide +n fa%* nu altul* pentru c% el
nu.,i poate pierde cu totul simul personalit%ii$ El a devenit mincinos
ca s% reprezinte ceva ,i de aceea +nele'em c% nu ,i.ar putea abandona
=:C
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
obiceiul de a mini* c%ci ar risca s% ni se prezinte ca un zero"* ca o
cantitate ne'li0abil%$ +ntr.adev%r* el va fi recurs ,i la minciuni mai
subtile$
&oul meu spune c% +l r%sf%"$
Este o particularitate de care v% vei izbi +ntotdeauna$ Dac% vei fi
descoperit* +n urma unui efort propriu* stilul de via% al individului pe
care +l studiai* vei '%si mereu +n antura0ul acestuia pe cineva care s% fi
susinut aceasta$ @% amintii de felul de a reaciona al adversarilor no,tri
+n materie de psiholo'ie* care insist% asupra faptului c% ,i ei spun acela,i
lucru ,i care +,i ima'ineaz% c% pentru c% l.au spus au ,i obinut rezultatul
scontatO A,a este* copilul e r%sf%at$ Dar +nele' ei raporturile de
ansambluO -hiar dac% ar ,ti c% fiecare copil manifest% o tendin% de a.,i
da importan%* ar trebui s% fie capabili s% analizeze procesul de apariie
a acestei tendine$ "u s.a f%cut +nc% nimic prin afirmaia c% este vorba
de un copil r%sf%at$ -e s% faci cu un cuv/ntO Aamele au dreptate c/nd
pun +ntrebarea: -um s% procedez eu ca s% nu.= r%sf%O" Aceast%
+ntrebare prezint% interes at/t timp c/t mama nu a sesizat +nc%
raporturile la care f%cea referire mai sus* cum constat%m ,i +n cazul de
fa%$
$$$ El pretinde c% de aceea este copilul at/t de nestatornic ,i de
mincinos ,i c% are Y'%r'%uniZ la cap* din cauz% c% tat%l meu s.a c%s%torit
cu o veri,oar%"$
a bunici s.a descoperit o consan'vinitate$ (are nu am avut
dreptate susin/nd c% nu s.a f%cut mare lucru dac%* cum spunea tat%l
copilului* b%iatul a fost calificat ca r%sf%atO "ici el nu crede c% este
suficient ,i caut% un al doilea factor* care pare mai convin'%tor$ El pune
instabilitatea copilului pe seama unor antecedente de consan'vinitate$
8at% c/t de mult a +nlesnit ,tiina modul de a proceda al tat%lui* care
arunc% +n c/rca mamei copilului responsabilitatea e,ecurilor acestuia*
de care el se scutur% +n mod str%lucit$
Acest maria0 +ntre rubedenii este o calamitate* el mi.a f%cut
capul calendar pe aceast% tem%$ De altfel* se +nt/mpl% ca un copil s% fie
mai bucluca, dec/t un altul* dar soul meu nu ostene,te s% dea vina pe
aceast% c%s%torie +ntre consan'vini$ 9rebuie s%.i dovedesc contrariul*
trebuie s% fac ceva pentru b%iatul meu$ "u este r%ut%cios* ci* dimpotriv%*
bun la inim%"$
=:=
AL'RED ADLER
Este cu putin% ca bun%tatea s% nu fie dec/t un aspect al la,it%ii
lui$ Dup% cum vedei* avem +ntru totul dreptate c/nd susinem c% nu se
poate s% izol%m un element oarecare al stilului de via% ,i c% fiecare
element poate fi interpretat +n mod diferit$ )un%tatea* de pild%* poate fi
,i ne'ativ%* frumuseea devine ur/enie* ur/enia frumusee"$ 9ocmai
aceast% diversitate face ca nimeni s% nu izbuteasc% s% +nelea'% psihicul
unui om dac% nu a sesizat +n prealabil stilul s%u de via%$
El face cadou altor copii din lucrurile pe care le are el* numai ca
s% le c/,ti'e bun%voina"$
Deci aceast% bun%tate prezint% o latur% de e'oismL el +ncearc% s%.i
corup% pe copii* ca s% se fac% r%sf%at de d/n,ii$
D%ruie,te copiilor lucruri la care ine ,i.,i iube,te tat%l* chiar
dac% acesta nu.= r%sfa%"$
A, dori s% subliniez aici c%* +ntr.o anumit% m%sur%* b%iatul acesta
s.a ,i an'a0at pe calea pe care ar voi s.o c/,ti'e nu numai pe mama sa*
ci ,i pe alii$ A,a cum am constatat.o anterior* el caut% s% se fac% prote0at
,i ar dori s% fie admirat ,i remarcat* acest din urm% scop viz/ndu.=
minciunile sale$
A,a* de e1emplu*este pentru d/nsul o mare s%rb%toare s% mear'%
la plimbare cu tat%l s%u$ @.a, cere sfatul: trebuie s% procedez cu
severitateO "u cred c% aceasta ar fi eficientP 2l/n'e* promite marea cu
sarea* iar dup% zece minute o ia de la +nceput"$
Aama sa a +ncercat o educaie sever%* dar* evident* f%r% rezultat*
sin'ura metod% benefic% fiind trezirea +nele'erii copilului pentru
defectele structurii stilului s%u de via%$ -e +nseamn% aceasta +n planul
practiciiO &% fie f%cut independent ,i autonom* s% i se trezeasc% ,i s% i
se cultive +ncrederea +n el +nsu,i$ At/ta vreme c/t nu se realizeaz%
aceasta* at/t severitatea* c/t ,i bun%tatea par inoportune* de,i noi
prefer%m bun%tatea$ )%iatul nu are pre'%tirea necesar% ,i este inuman
s%.i ceri ceva pentru care nu a fost pre'%tit$ &untem totdeauna dispu,i
s% m%sur%m cu e1actitate ceea ce ne pot da animalele ,i s% nu le cerem
nimic mai mult$ -/t despre fiinele umane* nici vorb% de o astfel de
preocupare$ Reflectai la importana pentru ,coal% a acestei observaii*
pentru c% la ,coal% copiii intr% av/nd o pre'%tire diferit%$ A folosi un
sistem de notare care* +n fond* 0udec% pre'%tirea copiilor ,i nu
aptitudinile lor* este a.i pune pe toi +ntr.o sin'ur% oal%"$
142
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Astfel* el este obli'at s% mint%* pentru c% se +nfund% tot mai mult
+n propriile.i minciuni"$
F%r% a se e1prima prea limpede* mama vrea s% spun% c% b%iatul nu
'%se,te alt% cale pentru a se face apreciat$ Ea a cerut un sfat ,i i l.am dat*
+n sensul celor ce v.am e1pus aici pe scurt$$ +n continuarea referatului
ei vom '%si* poate* ,i alte pasa0e importante$
-/nd* nu de mult* a re+nceput s%.mi toarne 'o'o,i* am reacionat
ca ,i cum ar fi fost vorba de o 'lum% ,i* r/z/nd* i.am e1plicat de ce
minea"$
+n acest de ce" recunoa,tei* desi'ur* indicaiile pe care i le.am
dat mamei$
Filip* recunosc/nd minciuna* a +ncercat un sentiment de 0en% ,i
a +nceput ,i el s% r/d%"$
)%iatul este profund con,tient de minciuna sa* care* prin urmare*
se afl% +n sfera con,tiinei sale$ 9rebuie s% revizuim concepiile acelor
autori care pretind c% pot stabili o deosebire +ntre con,tient ,i incon,tient
,i cred c% instinctele rele +,i au sediul +n incon,tient ,i c% nu p%trund +n
con,tiin% dec/t p%c%lind cenzura* dup% ce s.au de'hizat$
-e este minciunaO Dac% scrut%m con,tiina ,i nu ne mulumim pur
,i simplu s% admitem minciuna +n ceea ce are ea aparent* atunci afl%m
c% este un mi0loc de a te face remarcat* de a.i da importan%$ Dac% +l
e1amin%m pe b%iat din un'hiul incon,tientului s%u* vom vedea c% aici
se ascunde un +mpov%r%tor sentiment de inferioritate care caut% s% se
elibereze$ 9ocmai acest sentiment de inferioritate 'enereaz% tendina
de a.i da importan%$ ucrul acesta +l constat%m* de altfel* ,i +n sfera
con,tiinei$
)ine+neles* comite 're,eli$ Recent* Filip =.a ru'at pe tat%l s%u
s%.= +nsoeasc% la cimitir* pentru c% avea de f%cut o compunere cerut% la
,coal%$ &oul meu a refuzat ,i el a mers acolo cu bona$ -ompunerea a
fost foarte reu,it%* dar nici un cuv/nt nu era adev%rat
:
"$
A, dori s% remarc* +n treac%t* c% nu este necesar ca o compunere
s% fie neap%rat adev%rat%L dar mama copilului are dreptate c/nd
re'%se,te +n compunere aceea,i linie de conduit% ca +n cazul minciunilor
lui$
El povestea +n am%nunt cum s.a dus la cimitir cu tat%l s%u ,i cum
acesta ar fi pl/ns$ +n final scria: c/t despre mine* nu am pl/nsL un b%rbat
niciodat% nu pl/n'e"$
=:B
AL'RED ADLER
El ,i.a dep%,it tat%l* dar numai +n ima'inaie$ Aama copilului
+nele'e foarte bine lucrul acesta$
Deci ,i.a +n0osit tat%l ,i* minind* ,i.a dat lui +nsu,i importan%E
:
-are dintre contemporanii no,tri nu.,i aminte,te de a,a.numitul
comple1 al lui (edipO (are din cauza aceasta +,i +n0ose,te el tat%l la
cimitir* ori mai de'rab% aspiraiile proprii +l +ndeamn% s% o fac% pe
importantul ,i s%.,i dep%,easc% tat%l* cu care se afl% +n lupt%O "u s.ar
putea ca aici s% se dezvolte nu idei se1uale premature privitoare la
comple1ul lui (edip* ci idei ale unui comple1 situat +n con,tientO &e
impune s% reflect%m asupra acestei probleme$ +n ceea ce ne prive,te*
adepi ai psiholo'iei individuale* nu avem nici o ezitare: noi constat%m
c% linia dinamic% a psihicului tinde pe parcursul +ntre'ii viei de la un
0os" la un sus"* iar aceast% linie include ,i dezvoltarea se1ualit%ii$
Dar compunerea este bun%* institutorul =.a felicitat pe b%iat ,i*+i
finalul orei* =.a pus s% o citeasc%$ "u am avut cura0ul s% pomenesc de]
minciun%$ Am t%cut* cu aerul c% nu am dat nici o atenie faptului"$
Aici se termin% e1punerea cu privire la b%iat$ 2utem afirma* 0
bun% dreptate* c% el face parte din cate'oria at/t de r%sp/ndit%
mincino,ilor care vor s%.,i dea importan%$ Este tendina de care se lasL
antrenai at/t de adesea copiii* din cauza lipsei lor de +nsemn%tate
Aeditai la punctul de plecare al acestui b%iat* r%sf%at de mam%
reprimat de tat%$ -eea ce a dob/ndit el l/n'% mama sa nu are valoare +
afara cercului familial$ 2utem admite c% acei copii care sufer% d
strabism
;
nu sunt prea iubiiL ei prind de veste repede c% nu sunt a'reai
,i* drept consecin%* nu vor +nele'e lumea a,a cum este ea +n realitate$
"u este de mirare c% acest b%iat* de la primii s%i pa,i +n via%* a perceputE
o rezisten% ,i un aspect particular al e1istenei$ R%spunsul s%u este fu'a$
Dat fiind faptul c% nimeni nu poate sc%pa propriei sale tendine
ascendente* el trebuie s% '%seasc% linia pe care va opera: aceasta va fi
fanfaronada* minciuna$ E1ist% ,i alte forme* dar +n toate vei '
tendina de a ie,i dintr.o poziie inferioar% 3falsific/nd* de e1empluJ
faptele* atunci c/nd e,ti ameninat cu pedeapsa4* de a c%p%ta impo cu
a0utorul subterfu'iilor ,i de a se l%sa +n%lat$ +n cazul altor minei sau
fanfaronade putem constata c% este vorba de lucruri +n faa c copilul
apare prea slab ,i de care el +ncearc% s% scape cu a0uto:
ima'inaiei$ Este ca ,i cum ar vrea s% se ridice +n v/rful picioarelor$ @i
+nele'e* f%r% +ndoial%* c/t de 're,it este s% pedepse,ti cu str%,ni
=::
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
aceast% +ncercare* care este rezultatul unei veritabile trebuine$ "umai
e1plicaia fenomenului poate duce la rezultatul unei veritabile trebuine$
"umai e1plicaia fenomenului poate duce la rezultatul scontat$
$r( / 3adres/ndu.se copilului4: E nefolositor s% te eschivezi* s%
tra'i o minciun%* s% o faci pe 'rozavul$ Dac% ai privi lucrurile cu mai
mult% seriozitate* dac% ai face un efort* i.ai putea satisface tendinele
de a te pune +n valoare prin ocupaii utile ,i nu ar fi obli'at s% recur'i la
nerozii"$
"(9E
=
+n limba en'lez%* +n ori'inal S )com"le.ul de su"erioritate
''
(3ota tmd()
7
+n limba en'lez%* +n te1tul ori'inal S )com"le.ul de inferioritate" (3ota
trad()
B
8ntrodus de E$ !aensch* termenul semnific% ima'ini cu caracter de
halucinaie* deosebit de vii$ Aintea omului primitiv ,i mintea copilului sunt*
potrivit concepiei lui !aensch* )min,i eidetice", care confund% ima'inile din
con,tiin% cu cele din realitate$ -opilului +i este fric% de +ntuneric pentru c% +l
populeaz% cu tot felul de fiine fantasma'orice$ A se vedea* EricX R$ !aensch*
Ober den /ufbau der Lahrnehmungs%elt und ihre #truktur im Jugendalter
3=>?C4 ,i $ie 6idetik unddie ty"ologische -orschungsmethode 3=>?;4$ (3ota
trad()
:
Din p%cate asemenea indivizi a0un' deseori ziari,ti ,i* +n acest caz*
+nele'em u,or c/t adev%r cuprind reporta0ele sau ,tirile pe care le redacteaz%$
(3ota trad()
;
8nfirmitate ocular%* care const% +n dere'larea paralelismului a1elor
vizuale* astfel +nc/t subiectul nu poate privi unul ,i acela,i obiect cu ambii ochi$
(3ota tmd()
7IV4 EROI*.UL &E &LAN
I.AGINAR NLOCUIE,TE
REALI:)RILE UTILE N
REALITATE
8nstitutorul ne relateaz% c% =.a urm%rit pe copilul de care ne vom
ocupa aici +ncep/nd cu clasa a doua$ )%iatul* +n v/rst% de nou% ani* d%
dovad% de brutalitate +n comportamentul s%u$
Din informaiile de care dispunem nu reiese dac% avea v/rsta de
nou% ani c/nd era +n clasa a douaL sper%m c% +n prezent urmeaz%
cursurile clasei a treia$
a venirea sa +n ,coal% el +nc% m/z'%leaL numai +ncetul cu +ncetul
a +nv%at s% scrie"$
"e amintim c% comportamentul lui este 'rosolanL are* f%r%
+ndoial%* un temperament de lupt%tor$ Aparine probabil acelei cate'orii
de oameni care 0ur% pe un ideal de erou* pe codul onoarei"$
De ce a +nv%at at/t de t/rziu s% scrieO -redem c% este st/n'aci*
+ns% faptul nu este verificat$
2unctul lui slab este +ndeosebi aritmetica"$
"ici aici nu ne '%sim pe un teren ferm$ 2oate c% avem de.a face
cu unul dintre acei copii r%sf%ai care numai cu mare 'reutate +nva%
aritmetica* materia aceasta neoferind nici un punct de spri0in concret*
+n alte materii de studiu e1ist% re'uli
=
* se poate +nv%a c/te ceva pe
derostL +n ceea ce prive,te aritmetica* e inutil s% te apuci s% +nvei ceva
pe derost* +n afar% de tabla +nmulirii$ Dat fiind faptul c% copiii r%sf%ai
nu vor niciodat% s% fac% ceva din proprie iniiativ%* nu ne mir% faptul c%
+n r/ndurile lor se '%sesc elevi slabi la aritmetic%$ Dac% am putea s% o
dovedim statistic* superstiia dot%rii" ar fi zdruncinat%$
146
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
a aceast% materie de studiu el prime,te ore de meditaie"$
Astfel* copilul reu,e,te s% obin% ceea ce a vrut: persoana lui s% fie
o preocupare pentru ceilali* ceea ce* +ntr.un fel* se reduce la a fi r%sf%at$
Frecventeaz% cu pl%cere aceste ore suplimentare"$
"u ,tim de ce$ 2oate c% institutorul este amabil* ori poate c% elevul
'%se,te aici realizate condiiile pe care el le cere +nv%%m/ntului* adic%
prile0 de a fi r%sf%at$
+i place s% te ocupi +n mod special de d/nsul"$
Avem aici cea dint/i confirmare: este vorba* +ntr.adev%r* de un
copil care dore,te s% fie r%sf%at$ Urmeaz% alte confirm%ri:
-ere a0utor la +mbr%catL este dus ,i adus de la ,coal%* +nc/t nu
face niciodat% drumul sin'ur$ -u toate acestea* este +nalt ,i bine
dezvoltat pentru v/rsta sa$ Are p%rul ro,cat$"
-/t prive,te p%rul ro,cat* se ,tie c% aceast% particularitate +i
e1pune pe copii la zeflemele care +i fac s% sufere$ )%ieii* mai mult dec/t
feteleL la acestea p%rul ro,cat adesea este '%sit frumos$ Dimpotriv%*
b%ieii cu p%r ro,cat nu prea sunt iubii$ Avem de.a face cu superstiii
arhaice* cu ni,te 'rosolane 're,eliL de fapt printre copiii.problem%
'%sim adesea ro,covani$ Este o constatare care mi s.a confirmat +n
multe privine* dar nu este vorba de defecte care prezint% un caracter
definitiv$ Avem impresia c%* +n cele din urm%* oricum* izbutesc s%.,i
dep%,easc% dificult%ile$ -hiar dac% nu este prea pl%cut s% fii +n afara
familiei obiect de luare +n r/s* +n s/nul familiei lucrurile stau altfel* iar
sentimentul de inferioritate c/nt%re,te aici destul de puin$
Dac% face r%u o lucrare ,i mama lui +l critic%* se +nfurie"$
-eea ce +nseamn% c% a putut stabili +ntre d/nsul ,i mama sa un
raport de dependen% care este +n favoarea lui$ A reu,it aceasta cu
a0utorul furiei* uneori poate prin loviturile pe care le prime,te de la
d/nsa$ +nt/lnim adesea astfel de situaii* pentru c% +n cazul copiilor
r%sf%ai se a0un'e la un punct +n care nu.i mai putem r%sf%a +n acela,i
fel$ De e1emplu*ei sunt ameninai s%.,i a'raveze situaia prin simplul
fapt c% cresc$
Dac% +l lauzi* el se +ncura0eaz% pe sine* spun/ndu.,i c% lucrurile
se vor rezolva"$
Avem aici dovada c% b%iatul nu este cu totul descura0at$
A +nv%at +n mod normal s% vorbeasc%* s% citeasc% ,i s% scrie"$
=:M
AL'RED ADLER
2utem deduce de aici c% nu a +nt/mpinat dificult%i +n dezvoltarea
sa or'anic%$
+ncep/nd cu v/rsta de un an ,i 0um%tate la el se manifest% semne
de furie"$
Dac% aceast% observaie este 0udicioas%* ar trebui s% o reinem$
2ersonal am putut constata asemenea semne chiar ,i la un copil +n v/rst%
de ,ase luni: era vorba de un copil alimentat cu biberonul* +n mod
re'ulat* copil care se dezvolta foarte bine ,i nu punea nici o problem%$
a v/rsta de ,ase luni s.a constatat urm%toarea particularitate: de +ndat%
ce se trezea* +ncepea s% 'eam% +ncetL dac% te apropiai de el cu biberonul
,i i.= puneai +n 'ur%* se comporta +ntr.un mod irepro,abilL dar dac% te
prezentai f%r% biberon* +ncepea s% urle* manifest/nd +n mod vizibil
semne de furie$ Devenise obicei +n familie s% te apropii de copil
aduc/ndu.i totdeauna bi beronul$
a ,coal%* la +nceput avea o conduit% ,tears%"$
"u ne este 'reu s%.= +nele'em: este +n c%utarea situaiei +n care ar
putea fi r%sf%at$ @rea s% se situeze +n centrul ateniei* s% conduc%$
"e'%sind la ,coal% o situaie potrivit% din acest punct de vedere* copiii
de felul acesta au o atitudine ,tears%L este semnul dup% care putem
recunoa,te copilul r%sf%at$ Apel/nd la a0utorul psiholo'iei individuale*
institutorii pot obine foarte u,or portretul moral al copilului$ Ei pot apoi
s% opereze pe aceast% baz%* evident c% nu f%r% s% caute confirm%ri ,i nu
f%r% a proceda la eventuale corect%ri$
Are o ima'inaie bo'at%"$
2utem deduce de aici c% nu este +n termeni prea buni cu realitatea*
realitate care +l 0eneaz%$ +,i construie,te o lume ima'inar%* +n care
tr%ie,te dup% placul inimii$ Acolo el '%se,te lini,te* este puternic* poate
comanda cum dore,te$ &unt ima'inate cuceriri* lupte victorioase*
dob/ndirea unei averi imense cu a0utorul c%reia +i recompenseaz% ,i +i
salveaz% pe ceilali$ Uneori astfel de copii se socot ,i salvatori ai unor
+nalte personalit%i$ +n ima'inaia lor ei c%l%resc cai foco,i* +l scot din
situaii 'rele pe re'e sau pe fiica acestuia* se arunc% +n valuri spre a salva
prinese* care* se +nele'e* se arat% foarte recunosc%toare$ -/nd revin pe
terenul realit%ii* ei se arat% foarte ,ter,i$
#/ndurile lui sunt pline de istorii cu pieile ro,ii ,i cu t/lhari"$
Este un erou pe planul ima'inaiei$ 2utei fi si'ur c% b%iatul este
la,L avem +n acest caz o +ncercare de compensaie din parte.i$
=:N
.
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Are mereu tendina de a se lupta cu un inamic ima'inar"$
8ma'inaia lui am putea.o utiliza* iar b%iatul ,i.ar putea educa
psihicul +n a,a fel +nc/t s% termine cu la,itatea$ (ricum ar fi* prin acest
mi0loc copiii ace,tia izbutesc +n mod cert s% se elibereze* cel puin +n
parte* de defectul lor$
8ma'inaia lui o ia uneori razna ,i el +i poveste,te mamei sale
evenimente +nchipuite petrecute la ,coal%* termin/nd cu cuvintele: YFtii*
mam%* din toate cele spuse nimic nu e adev%rat* sunt +nchipuiri de.ale
meleZ"$
8dentific%m aici un c%peel" de sentiment de comuniune social%$
El nu ar vrea s% treac% drept mincinos* rezerv/ndu.,i controlul asupra
realit%ii$ Dac% nu l.ar avea* ar fi vorba de o minciun% nevrotic%$ -hiar
dac% copiii se +nc%lzesc +n 0oaca lor* ei ,tiu ceea ce datoreaz% realit%ii$
8storisirile ima'inare ale acestui copil ne arat% c% el vrea s% se +nale pe
v/rful picioarelor* spre a p%rea mai mare dec/t este$ 2utem tra'e
concluzia c% este m%cinat de un puternic sentiment al inferiorit%ii* ceea
ce se coreleaz% cu calificativul de copil r%sf%at* pe care i l.am dat$
Aama sa relateaz% c% a fost foarte bolnav +n prima copil%rie:
colici intestinali la v/rsta de patru luni* iar mai t/rziu scrofuloz% ,i
pneumopatie"$
"u ne putem permite s% 0udec%m cele afirmate mai sus ,i s%
spunem +n ce m%sur% are dreptate mama copilului c/nd +l consider%
foarte bolnav"$ -eea ce ne intereseaz% mai mult este faptul c%*
socotindu.= boln%vicios* ea trebuie s%.= fi crescut cu o 'ri0% ,i o dra'oste
deosebite$ +l va fi f%cut pe copil e1a'erat de dependent de d/nsa$
**Dac% un copil e bolnav* trebuie s%.= mena0ezi"* spune ea* ca apoi
s% e1prime prin alte cuvinte ceea ce noi am ar%tat ceva mai sus: +i este
fric% de +ntuneric"$
&unt semne ale copilului r%sf%at$ Frica de +ntuneric +nseamn%:
9rebuie ca cineva s% r%m/n% l/n'% mine"$
Este e1trem de ne+ndem/natic"$
8poteza noastr%* potrivit c%reia ne.am putea afla +n faa unui copil
r%sf%at* este astfel +nt%rit%$
+n ceea ce prive,te ne+ndem/narea* el este influenat de sora sa*
mai +n v/rst% dec/t d/nsul cu opt ani"$
Auzind vorbindu.se despre o sor% cu opt ani mai +n v/rst%* putem
presupune c% ea nu se comport% fa% de el ca o sor%* ci ca o mam% sau
=:>
AL'RED ADLER
ca o m%tu,%$ Fiindu.i aproape imposibil s% o considere ca pe o rival%*
b%iatul cre,te ca ,i cum ar fi copil unic$
Ea intervine +n str%daniile lui*critic/ndu.l ,i cert/ndu.="$
Este ca o mam% pis%loa'%* ba chiar ca o soacr%* am putea spune$
)%iatul este foarte a'resiv$$$"
El ,tie c% +n spatele lui se afl% mama* ca s%.= apere$ Aai ,tie c% sora
sa nu va putea dep%,i o anumit% m%sur%* dac% ar fi ca el s% o provoace
la lupt%$
$$$ mai ales fa% de cei mai puternici dec/t el"$
Aceast% informaie pare +ndoielnic%$ "u sunt dispus s% cred c% ar
fi +n +ntre'ime e1act%$ Dar dac% m%car +n parte este a,a* +nseamn% c%
b%iatul nu este cu totul descura0at* c% se mai crede capabil de ceva$ Dar
nu este +nc% eroism aici* pentru c% mai puternici dec/t sora sa sunt
ceilali membri ai familiei$ 2oate c% ,i pe institutor +l atac%* dat fiind c%
este unul dintre cei puterniciL s.ar putea* +ns%* ca b%iatul s% nu.=
priveasc% din acela,i un'hi de vedere$ Este cu putin% ca el s% aib%
sentimentul c% institutorul nu e1ist% dec/t pentru d/nsul$
E luat adesea +n bat0ocur% din cauza culorii p%rului s%u* ceea ce
+l +nfurie"$
Este* cum am spus.o* un copil r%sf%at care* at/t din pricina surorii
lui* c/t ,i din pricina culorii p%rului s%u* se '%se,te sistematic +ntr.o stare
de iritare$ 2utem +nfuria un animal dac% +l &dr4m2 la acela,i rezultat
a0un'em +n cazul acestui b%iat*dac% proced%m la fel$
Are un somn a'itat* rostind cu voce tare replici din visele lui"$
Am remarcat mereu aceste semne la copiii r%sf%ai$
-/nd +,i face temele este +ntr.o stare de e1trem% a'itaie"$
Dac% este s% interpret%m aceast% nervozitate* vom spune c% temele
+i provoac% o stare de tensiune ,i c% aceast% tensiune se traduce prin
a'itaie$
E s%lbatic ,i cu 'reu a0un'e s% se +nelea'% cu ceilali"$
Este un fapt u,or de +neles* deoarece se afl% +ntr.o stare de
nervozitate cronic%$
Este* +ns%* milos"$
"u este aici o contradicie$ "u v%d de ce* intransi'ent +n faa
inamicului* nu ar da dovad% de caritate +n faa unui suferind$ @ede aici
o contradicie doar acela care crede +n teoria ambivalenei$ +n ceea ce
=;C
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
ne prive,te* susinem c% unul ,i acela,i stil de via% se e1teriorizeaz%
diferit +n situaii diferite$
Fi.a manifestat mila +ntr.o zi c/nd sora sa s.a r%nit la cap"$
Ea se '%sea atunci +n situaia de du,man +nvins$ Am spune c% el
a p%strat o doz% de sentiment de comuniune social% ,i c% este capabil s%
se arate uman +ntr.o situaie care +i este favorabil%$
*!E= respect% cu scrupulozitate ora c/nd trebuie s% fie la ,coal%"$
"u m% +ncumet s% interpretez acest fapt cu toat% ri'urozitatea$
Dac% +l raportez la cele pe care le.am ,i spus* a, ad%u'a c% el tinde s%
pro'reseze* c% vrea s% demonstreze importana ,colii* ceea ce
corespunde ,i zelului cu care frecventeaz% orele de meditaie$ "u este
prea descura0at ,i ar vrea ca +ntr.o zi s% ias% biruitor$
-hiar ,i mama copilului este foarte nervoas% ,i +,i pierde u,or
cump%tul"$
8at% o alt% dificultate pentru un b%iat care se afl% +ntr.o stare de
nervozitate cronic%L acum +nele'em mai bine de ce adesea devine
furios$
+n timpul zilei tat%l se afl% la teatrul unde este electrician$ Familia
este sub diri'uirea mamei"$
Fi +n acest caz el se +nver,uneaz% +mpotriva celui mai puternic$
Aama este o femeie zdrav%n%* scandala'ioaic%* d/ndu.,i mare
importan%* ca ,i sora mai mare a b%iatului$ -opilul este crescut +ntr.o
atmosfer% de critic% continu%"$
Aama* cu felul ei de a fi* accentueaz% ,i mai mult nervozitatea
b%iatului$
)un*pentru copil*este tat%l"$
"i s.ar p%rea firesc ca b%iatul s% se ata,eze mai mult de tat%l s%uL
aceasta ar fi o a doua faz%$ +n prima parte a vieii el a fost cu si'uran%
mai apropiat de mama sa* dat% fiind starea s%n%t%ii lui$ Ea trebuie s% se
fi ocupat mult de d/nsul* r%sf%/ndu.=$ 2robabil c% mai t/rziu nu a mai
putut menine acest raport +ntre ea ,i el$
Dac% b%iatul dore,te ceva ,i nu obine* pl/n'e p/n% c/nd dorina
+i este +ndeplinit%"$
Este +nc%p%/nat ,i ,tie c% lacrimile pe care le vars% fac impresie$
Re'%sim aceast% tr%s%tur% nu numai la muli copii* ci ,i la destui aduli$
Ei cred c% lacrimile lor constituie o arm% de nebiruit$ Ad%u'ai la
aceasta faptul c% e1ist% oameni care nu suport% s% vad% pe cineva
=;=
AL'RED ADLER
pl/n'/nd$ Ei sunt atunci obli'ai s%.i +mplineasc% dorina sau risc% s%
manifeste semnele unei a'itaii e1treme$ Fi una ,i alta +l satisfac pe cel
care pl/n'e$
MamaF Eu sunt sever% cu d/nsul* dar soul meu +i cedeaz% +n
toate privinele"$
Ftim c% acest mod de a proceda nu este bun* dat fiind faptul c%
b%iatul* ata,at de tat%l s%u* va avea ,i mai mult tendina de a o e1clude
pe mam%$ Ar fi mai bine ca p%rinii s% se +nelea'% spre a '%si o cale de
mi0loc* care s%.i satisfac% pe am/ndoi$ Este necesar ca ei s% se a0ute
reciproc +n educarea copilului$
Eu nu cedez totdeauna"$
Este confirmarea a ceea ce de0a cunoa,tem$
Frate ,i sor% se ceart% adesea$ &ora are ,i ea defectele ei: ea este
mereu aceea care +l a/%$ Dar el vrea s% aib% totdeauna dreptate ,i ine
foarte mult la autoritatea lui"$
+n plus* el este mezinul ,i* ca atare* cheltuie,te mult efort ,i
perseveren% ca s%.i dep%,easc% pe ceilali$ Dac% apar obstacole* caut%
s% le ocoleasc% pe o cale mai lesnicioas%$ Aezinii sf/r,esc totdeauna
prin a '%si calea care le asi'ur% dominaia asupra altora* fie +n bine* fie
+n r%u$
)%iatul ar vrea s% fie electrician* ca tat%l s%u"$
9at%l reprezint% o etap% +n tendina sa de a obine superioritatea
ideal%$ Faptul c% vrea s% devin% ce este tat%l s%u arat% admiraia b%iatului
pentru d/nsul$ El crede c% profesiunea tat%lui reprezint% pur ,i simplu o
putere divin%$
Ar dori*+ns%* s% se fac% ,i v/n%tor"$
Dorina aceasta este de +neles dac% nu uit%m tendina sa de a o
face pe eroulL dar acest rol el nu.= 0oac% p/n% la cap%t: ar vrea s% v/neze
animale lipsite de ap%rare* ceea ce nu i se prea potrive,te unui erou$
*!uc%riile lui preferate sunt armele$ "u are nici un prieten"$
Reiese de aici tr%s%tura de caracter a copilului r%sf%at* care nu
reu,e,te s% se apropie de ceilali copii$ 2rin tendina sa de a domina el
stric% totul$
"u se +nele'e cu nimeni$ &tric% buna.dispoziie a oricui"$
"u are +ncredere +n el +nsu,i mei m%car c/nd are ocazia s% aib%
rolul principal +n 0ocuriL prefer% s% le strice tuturor cheful$
2useurile ima'inaiei lui +,i au punctul de pornire +n realitate"$
=;?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
8nformaie obscur%* pentru c% o atare afirmaie poate fi f%cut% cu
privire la ima'inaia oricui$ Este cu neputin% s% admitem c% ne.am
putea ima'ina ceva f%r% nici o tan'en% cu realitatea$
+n ultimul timp dorina lui de fiecare zi era s% poat% p%trunde +n
0un'l%"$
+n +nchipuirea lui* este* probabil* st%p/nul 0un'lei* +narmat p/n%
+n dini 3fiarele nu au arme4$
El +,i 0oac% rolul de erou +n faa o'linzii"$
Aceasta ne su'ereaz% ideea c% ar putea* eventual* s% +mbr%i,eze
o carier% de actor$ 2oate c% tocmai aceasta este calea obi,nuit%L probabil
c% orice actor* la +nceputul carierei sale* a 0ucat la teatru un rol de erou$
"iciodat% nu ne.am v%zut* +n ima'inaia noastr%* 0uc/nd rolul vreunei
b%tr/nici* ci mai de'rab% pe al Fecioarei de la (rleans$
+nv/rte,te sabia de lemn +n faa o'linzii ,i* +n cele din urm%*
stri'% triumf%tor Y9e.am dobor/tPZ"$
Re'%sim aici tr%s%tura pe care am putut.o observa la muli copii:
+,i antreneaz% o aptitudine aparte ,i se identific% cu o situaie$ &e
comport% ca ,i cum +ntr.adev%r ar 0uca un rol de erou$ +n interiorul lor
sunt cople,ii de ceea ce ar vrea s% fie$ (rice om are o astfel de
posibilitate$ Ea se manifest% ori de c/te ori realitatea este prea
st/n0enitoare sau c/nd ne izbim de dificult%i +n tendina noastr% de
ascensiune$ Rezistena +nt/mpinat% de b%iat este clar%: el este molestat
de c%tre sora sa* criticat de c%tre mam%* +n afara familiei este luat +n r/s
din cauza p%rului ro,cat* iar la ,coal% nu str%luce,te$ Dac% cineva ne.ar
+ntreba: admitei c% avei nou% ani* c% nimeni nu v% preuie,te* nici acas%
,i nici +n afara ei ,i c%* pe deasupra* suntei mezin* ei bine* ce ai faceO
"u ne.ar r%m/ne dec/t o posibilitate: s% ne refu'iem +n ima'inaie* s%
e1tra'em de acolo ceea ce realitatea ne refuz%$
@% ro' s% reinei: a aciona +n acest fel nu este* desi'ur* lo'ic$ Un
adult inteli'ent ,i mai cu seam% un educator inteli'ent ne.ar putea
obiecta: ar fi necesar ca b%iatul s%.,i dea mai mult% silin% la ,coal%$ "u
,tim dac% nu cumva va fi f%cut eforturi +n acest sens$ 2oate c% a f%cut*
dar f%r% rezultat$ "oi +nele'em prea bine c% situaia nu este deloc u,oar%
pentru b%iat$ 2oate c% el este st/n'aci f%r% s% o ,tie* ceea ce +nseamn% c%
a avut de luptat cu dificult%i reale$ Ftiind c% a abordat e1istena prin
prisma stilului de via% al unui copil r%sf%at ,i c% asimileaz% totul
potrivit cu schema acestui stil* trebuie s% recunoa,tem c% b%iatul
acioneaz% +ntr.un mod absolut inteli'entL ceea ce face este f%r% cusur
=;B
AL'RED ADLER
+n ceea ce prive,te inteli'ena$ ( spunem* pentru c% ne putem identifica
cu el$ Dac% m.a, '%si +n locul acestui b%iat ,i dac% a, +nt/mpina acelea,i
dificult%i* probabil c% a, proceda la fel$ E o dovad% c% b%iatul nu este
nici prost ,i nici vinovat$ El se afl% +ntr.o situaie dificil%* f%r% ie,ire$ +n
cazul acesta tratamentul poate reu,i* +n anumite condiii* de pild%* dac%
b%iatul ar pro'resa la +nv%%tur%* rezultat posibil cu a0utorul unor cursuri
suplimentare$ F%r% +ndoial% c% ar fi o ameliorare a situaiei lui dac%* cel
puin pentru c/tva timp* mama ,i sora ar +nceta s%.= mai d%sc%leasc% ,i
mai ales dac% am putea s% le facem s% +nelea'% c/t de mult i.au d%unat
copilului$ Este necesar s% +ncerc%m s%.= a0ut%m$ @a trebui s%.i e1plic%m
totul cu bun%voin%* altfel risc%m s% vedem c% ambele caractere
a'resive* mama ,i sora* se +ntorc +mpotriva consilierului$ Faptul cel mai
important este s%.= facem pe b%iat independent ,i s%.i d%m cura0$ -a s%.=
+ncura0ezi pe cineva* nu este necesar s% fii e1pert +n materie de educaie
sau de psiholo'ie$ Dar nu este o sarcin% u,oar%$ )%iatul s.a +npotmolit
+n convin'erea c% nu va putea 0uca un rol eroic dec/t +n ima'inaia sa$
Ar fi foarte nimerit s% i se '%seasc% un camarad capabil s%.i preuiasc%
laturile bune$ &in'ura cale si'ur% este tratamentul prin prisma
psiholo'iei individuale$ 9rebuie s% i se atra'% b%iatului atenia asupra
celor petrecute$ Ar trebui s% i se demonstreze c% acela care caut% f%r%
+ncetare s% se afle +n centrul ateniei celorlali va fi totdeauna e1pus
ofenselor$ &atisfacia trebuie c%utat% pe latura util% a vieii$ Ar trebui*
de pild%* ca el s% ia parte la 0ocurile copiilor* +n loc s% fie unul care le
stric% tuturor buna dispoziie$ Ar trebui s% i se dezv%luie c% e1ist% un
+ntre' corte'iu de nedrept%i pe lume ,i c% adesea oamenii '%sesc cu
cale s%.i oprime pe semenii lor$ ucrul acesta are loc pretutindeni +n
acela,i fel$ Un popor vrea s%.= doboare pe altul* o familie se crede mai
sus.pus% dec/t alta etc* cazuri +n care se pune accentul pe anumite
laturi* spre a se '%si un punct de atac$ Dar atacul nu are loc dec/t dac%
,i partenerul se preteaz% la aceasta$ )%iatul nostru trebuie s% +nelea'%
c% el nu a venit pe lume spre a le servi altora de int%* +n'%duindu.le s%.=
s/c/ie$ 9ot astfel* +n via%* dac% cineva se arat% enervat* atacatorul
persist%$ El ar trebui s% considere atacurile pe tema p%rului lui ro,cat ca
pe un semn de ne'hiobie din partea celor care le lanseaz%$
Am avut ocazia s% discut cu numero,i oameni aparin/nd unor
rase oprimate* evrei ,i ne'riL le.am atras atenia asupra marii
r%sp/ndiri a tendinei de a.i oprima semenul$ Fiecare e +n c%utarea
mi0locului care s%.i permit% s% se ridice cu c/t mai puin% osteneal%$ "u
=;:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
se poate ne'a c% francezul +l socoate pe 'erman inferior* pe c/nd acesta
din urm% se socoate pe sine ca aparin/nd unei naiuni alese$ -hinezul
+l dispreuie,te pe 0aponez$ -ei care obi,nuiesc s% voia0eze au constatat*
desi'ur* c% oamenii sunt peste tot aproape la fel ,i mereu +nclinai s%
'%seasc% c/te ceva prin care s%.i +n0oseasc% pe alii$ Acela,i lucru +l
vedem +ntre bur'hez ,i proletar$ E1ist% oare vreo fiin% uman% care s%
nu fi simit 0indul ,i invidia altora fa% de d/nsaO De ce s% fim obli'ai
s% lu%m +n serios criticile ,i 0i'nirile care ni s.ar putea aduce pe tem% de
apartenen% naional%* confesiune sau chiar culoarea p%ruluiO "u avem
aici de.a face dec/t cu cristalizarea unei tendine comune* cu o nevroz%
obsesional% 'eneralizat%$
2/n% +n momentul +n care umanitatea va consimi s% fac% un pas
+nainte* spre o nou% treapt% de civilizaie* nu avem +ncotro ,i trebuie s%
consider%m asemenea tendine ostile ca fiind manifest%ri specifice* dar
,i ca o e1presie a unei atitudini umane 'enerale eronate$
Ar trebui s%.= determin%m pe acest b%iat s% +nelea'% c% oamenii
te atac% chiar ,i din cauza culorii p%ruluiP Dac% el ar reu,i s% sesizeze
ceea ce poate s% constituie un punct de atac permanent* ,i care* de altfel*
se poate raporta la alte caracteristici* el ar r/de* ceea ce ar avea drept
efect c% i.ar t%ia oricui pofta de a.= mai ataca$ @om izbuti s%.i d%m
b%iatului cura0* apropiindu.ne de d/nsul cu mi0loacele furnizate de
psiholo'ia individual%$ @om putea s%.i demonstr%m p/n% ,i c% este
capabil s% devin% un elev bun la matematic%$ E1emplele nu lipsesc$ Eu
+nsumi am trecut prin aceast% suferin%* fiind considerat cu totul inapt
+n materie de aritmetic%$ Dac% tat%l meu ar fi urmat sfaturile care i se
d%deau atunci* el m.ar fi retras de la ,coal% ,i m.ar fi f%cut s% +nv% o
meserie manual%L poate c% a, fi devenit un bun l%c%tu,* dar a, fi r%mas
cu convin'erea c% e1ist% oameni dotai pentru aritmetic% ,i alii
nedotai$ -um eu +nsumi am avut de.a face cu un necaz similar* pot* prin
urmare* +n cuno,tin% de cauz%* s% spun c% nu mai cred c% e1ist%
asemenea dot%ri$
"(9E
=
A se vedea nota noastr% de la capitolul @88$ Este opinia unui autor care
a fost obli'at s% repete o clas% din cauza aritmeticii* profesorul recomand/ndu.i
tat%lui lui Adler s%.,i fac% fiul croitor$3Arta trad()
=;;
7V4 *TRIC)TORUL DE
-UN);DI*&O:ITIE
a consultaie se prezint% elevii #$ ,i &$ "u sunt cazuri ie,ite din
comun* ci tipuri curente de stric%tori de bun%.dispoziie a semenilor lor*
care vor s% se fac% remarcai cu orice pre* enerv/ndu.= inutil pe
institutor* care duce +mpotriva lor o lupt% infructuoas%$
Unul* cel pe care +l voi prezenta primul* este +n v/rst% de opt ani*
iar cel%lalt de ,apte ani$ Am/ndoi frecventeaz% clasa a doua* cel mai
mare fiind repetent$ -u un an +n urm% ei se aflau +n aceea,i clas%* dar au
fost desp%rii* pentru c% +mpreun% f%ceau cu neputin% desf%,urarea
procesului de +nv%%m/nt$ 8zolai*ei sunt mai suportabili* pe c/nd totala
lor absen% este binef%c%toare at/t pentru personalul didactic* c/t ,i
pentru clasele de elevi respective$ -auza deficienei de caracter la cei
doi b%iei este diferit%$
#$* potrivit informaiilor furnizate de mam%* este copil de
alcoolic$ 9at%l este bir0ar* cum este ,i un frate* +n v/rst% de =M ani$ Un
alt frate* care are =Q ani* face cu motocicleta curse pentru un brutar* iar
un alt frate* =: ani*este ucenic la brut%rie$ +n afar% de ace,tia* mai e1ist%
+n familie un mezin +n v/rst% de cinci ani$ )%iatul de care ne ocup%m
frecventeaz% dimineaa ,coala* iar dup%.amiaza o instituie de
binefacere$ 9impul liber ,i.= petrece la 'ra0d sau se plimb% cu bir0ele
celor pe care +i cunoa,te bine$ Aama lucreaz% ,i ea la brutarul unde
lucreaz% ,i fiii ei$ Ea nu.= vede pe b%iat c/t e ziua de mare* nici m%car
pentru un mic schimb de cuvinte* probabil pentru c% patronul are oroare
de farsele lui de prost 'ust$ -asa p%rinteasc% fierbe de dispute ,i certuri$
=;Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
Aama recunoa,te* cel puin +n parte* nea0unsurile copilului* dar nu poate
face nimic pentru el$ +ntr.adev%r* b%iatul este preferatul tat%lui* iar
acesta +i ia ap%rarea +mpotriva tuturor$ 2romisiunile ,i recompensele
b%ne,ti sunt utilizate +n cas% drept principal mi0loc de educaie$ +n zilele
de s%rb%toare aici se bea nu 'lum%* iar de la un fono'raf pot fi auzite
cuplete din cele mai vul'are pe care* fire,te* b%iatul le soarbe cu
ma1imum de interes* ca pe un bun spiritual$ &e pare c% b%iatul a0un'e
,i la han* unde i se servesc b%uturi alcoolice* dar este 'reu ca acest lucru
s% fie verificat* din moment ce copilul d% dovad%* +n tot ceea ce
poveste,te* de mult% ima'inaie* pe c/nd* pe de alt% parte* p%rinii nea'%
asemenea fapte$ +n timp ce p%rinii mer' la cinemato'raf* b%iatului i se
dau bani ca s%.,i cumpere c/rnai de la hanL cel puin a,a e1plic% el
e1istena +n buzunarul s%u a unei piese de ;C de creiari$
Aptitudinile copilului sunt submediocre* ,i nici muncitor nu este$
Rareori +,i face temele* uit% caietele acas% ,i nu manifest% nici o pl%cere
pentru +nv%%tur%$ a ,coal% nu se intereseaz% dec/t de desen ,i* c/nd nu
se poate altfel* de scris$ "u pare s% aib% un real interes dec/t pentru cai$
"ici +n timpul anului ,colar* nici dup% aceea nu a suferit de nici o
maladie mai 'rav%$ Atenia +i este deturnat% p/n% ,i de cea mai mic%
frivolitate$ "u poi fi si'ur c% minte sau nu face dec/t s% debiteze
produsele ima'inaiei lui$ 2oveste,te* de e1emplu* c% a fost cu tat%l s%u
+n cutare sau cutare lor* c% =.a +nsoit la han* c% a petrecut noaptea la
m%tu,a sa* pe c/nd* +n realitate* dup% cum s.a putut stabili* +n acele zile
nu.,i p%r%sise domiciliul$ &au mai susine c% a v%zut* la ar%* cum se scot
cartofii din p%m/nt cu plu'ul* pur ,i simplu pentru c% a auzit acestea
povestite de un alt b%iat$ Este complet lipsit de spirit critic$ ucr%rile lui
,colare sunt totdeauna dezordonate$ +n ceea ce prive,te voina* este
lesne influenabil ,i ia decizii rapide$
a ,coal% se d% ,i peste cap ca s% atra'% atenia asupra persoanei
saleL scoate stri'%te ,i se ceart% +n timpul recreaiei* ca de altfel ,i +n
timpul orelor de +nv%%m/nt$ +,i bate cole'ii ,i m%rturise,te c% a c%utat
s%.i fac% s% sufere$ "u ine seama de mustr%rile ce i se fac$ +ns%rcin%rile
care i se dau sunt folosite pentru a isca certuri ,i a face neroziiL adesea
p%teaz% cu bun% ,tiin% hainele cole'ilor s%i$ -/t despre ale lui* chiar
dac% sunt noi* nu le cru% deloc$ +ntr.o vreme voia s% le spele la ,coal%$
-/nt% +n timpul orelor de clas%$ 9ot ce spun ceilali este pentru el motiv
de critic% cu voce tare ,i astfel deran0eaz% desf%,urarea leciilor$ @rea
=;M
AL'RED ADLER
s% corecteze chiar ,i r%spunsurile e1acte ale cole'ilor s%i ,i +i bate pe
elevii care nu recunosc c% dreptatea este de partea lui$ +,i bate 0oc de
institutor* +l maimu%re,te pe strada* se poart% brutal cu oamenii ,i cu
animalele$
"u fur%* +ns% p%streaz% pentru el obiectele '%site$ "u a fost cu
putin% s% fie l%sat +n aceea,i clas% cu prietenul s%u &$ Dac% +i luam cu
mine la o alt% clas%* unde aveam de suplinit vreun cole'* ei se
comportau frumos*pentru c% le era str%in climatul de acolo*elementele
care o compuneau$ (ricum* izolai* b%ieii se comportau altfel dec/t
c/nd erau +mpreun% ,i se stimulau reciproc$ 2ropun* prin urmare* s%.i
observ%m* pe de o parte* c/nd sunt laolalt%* iar* pe de alt% parte* c/nd
sunt izolai$
De patru s%pt%m/ni cei doi prieteni au fost desp%rii* fiecare +n
alt% clas%* unde +mpov%reaz% pe ali institutori$ +n timp ce clasa de elevi
dezbate un subiect oarecare* #$ deseneaz% sau d% drumul unor remarci
care se potrivesc ca nuca.n perete* f%c/nd ca +ntrea'a clas% s% r/d%L
vocabularul lui este de o vul'aritate nemai+nt/lnit%$ De +ndat% ce
institutorul se afl% cu spatele la el* #$ +,i p%r%se,te locul din banc% ,i
+ncepe s% se a'ate de cole'ii s%i$ +n timpul recreaiilor trebuie strunit*
pentru c% altfel sare la b%taie ,i a0un'e chiar p/n% la a.,i c%lca +n picioare
cole'ii$ +n sala de 'imnastic% se ca%r% ca o maimu% pe aparate* sco/nd
urlete$ Asear%* evident* f%r% ca cineva s% i.o fi cerut* a +nceput s% se
'roz%veasc%* +n ar'ou: -e* parc% nu ,tiu io c% directoarele o s%.ntrebe
dac%.s b%iat de comitet* ori vreo pramatieO ( s%.i spun c%.s un +n'era,$
A% doare.n cotP ( s% m% fac nev%zut* ,tiu io unde* a,a c% nimeni n.o
s% m% '%seasc%$ ( s% tra' a'hioase* c% maic%.mea e la munc% p/nEpe la
orele nou% seara"$
-azul &$ are alt% e1plicaie$ Aama sa sufer% de o nefrit% 'rav% ,i*
+nainte de na,terea copilului* a f%cut o mulime de in0ecii$ a v/rsta de
cinci ani b%iatul ,i.a dat drumul ca pe un tobo'an pe rampa sc%rii* de la
eta0ul al doilea p/n% la eta0ul +nt/i* unde a c%zut$ A fost dus* f%r%
cuno,tin%* la spital* unde a stat c/tva timp sub observaie f%r% a se fi
putut constata nimic deosebit$ 2/n% c/nd a intrat la ,coal% ne spune
mama copilului tat%l acestuia era ata,at de elL b%iatul era de o r%utate
ie,it% din comun* se +ntorcea acas% spre miezul nopii* mama fiind cu
totul neputincioas%$ )a +nc% b%iatul o +ntreba adesea* cu un sentiment
dr%cesc: +nc% nu e,ti la spitalO -/nd o s% crapiO" Dup% primele pl/n'eri
=;N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
venite din partea ,colii* tat%l a +ntors foaia"* trat/ndu.,i fiul cu o
severitate deosebit%* dar f%r% rezultat$ De notat c% tat%l b%iatului a fost
a'ent de poliie ,i c% +n prezent st% acas%$ -u un an +n urm%* +n familie
s.a n%scut o feti%* iar apariia acesteia a st/rnit 'elozia b%iatului$ +n
acela,i an a suportat o +ndep%rtare a ami'dalelor pe cale chirur'ical% ,i
a fost foarte bolnav$ a un moment dat a +ntrebat: De ce sunt vaccinat
,i operat eu* ,i nu surioara asta a meaO
:
E Dac% mama sa +l amenin% c% +l
va da la un pension* el spune c% va fi mai bine pentru d/nsul dec/t s% fie
nevoit s.o vad% pe d/nsa$ Raporturile pe care le are cu un unchi ,i o
m%tu,%* pe care o iube,te mai mult dec/t pe mama lui* nu sunt prea
clare$ )%iatul nu.,i ascunde preferina pentru unchiul ,i m%tu,a sa$ "u
este e1clus ca aversiunea fa% de mama sa s%.,i aib% r%d%cinile +n aceste
raporturi$ 2e timpul verii toate clasele +,i petreceau recreaiile +n
'r%din%L acolo el s.a apropiat de o feti% foarte +n'ri0it% ,i i.a spus c% vrea
s.o s%rute$ .am luat de.o parte ,i l.am +ntrebat prietene,te de ce vrea
s% fac% lucrul acesta ,i dac%*+n 'eneral*+i place s%.i s%rute pe ceilali$ +n
final l.am sf%tuit s% o s%rute pe mama sa* ceea ce el a refuzat cu
vehemen%$ -/t prive,te povestea aceasta cu s%rutul* banal% +n ea +ns%,i*
cred c% m.a f%cut s% +nele' c% b%iatului +i lipse,te acas% afeciunea$ Am
chemat.o pe mama la ,coal% ,i i.am su'erat s% +ncerce s% redreseze
situaia* s%rut/ndu.,i pur ,i simplu copilul ,i ar%t/ndu.i mai mult%
afeciune* +n locul b%t%ilor pe care i le administra$ A.am lovit* +ns%* de
o rezisten% s%lbatic%: a noi nu e1ist% a,a cevaP"
+n rest* b%iatul este bine +n'ri0it din punct de vedere fizic ,i acord%
tot at/ta atenie vestimentaiei sale precum rechizitelor ,colare$ 2%rinii
ve'heaz% cu str%,nicie ca el s%.,i fac% temele$ Aptitudinile +i sunt mai
mult dec/t mediocre* atenia u,or de distras$ De altfel este muncitor ,i
ar dori s% fac% totul sin'ur$ @oina* +n 'enere* este lesne de influenat ,i
ia hot%r/ri pripite$ +n timpul orelor de clas% +l +ntrerupe pe institutor* nu
d% nici o importan% mustr%rilor* +i love,te f%r% motiv chiar ,i pe elevii
care nu se '%sesc +n imediata lui vecin%tate* arunc/nd +n ei cu servieta*
ori +i r%ne,te la fa% cu sandalele de 'imnastic%$ -/nd i se n%zare* se
culc% +n banc%* arunc% cu castane prin clas%* fluier% ,i fredoneaz%*
comenteaz% spusele institutorului ,i ale cole'ilor* substituie creioanele
colorate ,i apoi susine c% sunt ale lui$ 2l%cerea lui este c% d%r/me
0ocurile de construcii$ Arunc% pe 0os uneltele de lucru manual* iar c/nd
le adun%* face disp%rute d%lile$
=;>
AL'RED ADLER
Funciile onorifice care i se dau* +n scopuri educative* nu sunt
pentru el dec/t prile0 de a face n%zb/tii sau de a isca '/lceava$ &trope,te
pereii ,i tablourile cu buretele de ,ters tabla$ -rede c% se comport% ca
un erou$ ( face pe 'rozavul* povestind cum a sc%pat el* la spital* de
in0ecii$ 2rietenul s%u #$ +l ascult% cu 'ura c%scat%$ Dac% e acuzat de vreo
fapt% nelalocul ei* o nea'% din toate puterile sau d% vina pe #$ Disputele
,i denunurile reciproce sunt procedee obi,nuite la cei doi b%iei$ &$ +i
acuz% pe unii dintre cole'ii s%i de defecte ima'inare$ Iot%r/rea p%rinilor
s%i de a.= aduce azi la consultaie l.au scos la +nceput din fire* mai cu
seam% c/nd ,i.a dat seama c% nu.este vorba de o formalitate$
a ,coal% s.a +ncercat +n fel ,i chip reeducarea acestor doi b%iei*
rezultatele fiind ine'ale$ (rice mi0loc educativ s.a dovedit infructuos$
2redici binevoitoare* promisiuni* sarcini onorifice* apelul la sentimentul
onoarei* invocarea viitorului* +ncercarea de a le trezi comprehensiunea*
e1plicaiile menite s% le demonstreze c/t de nepl%cut ar fi pentru d/n,ii
ca alii sa procedeze la fel* e1cluderea de la orele de curs care +i
intereseaz%* munca peda'o'ic% individual% la direciunea ,colii etc*
nimic nu a a0utat$ &$ poate fi adus din c/nd +n c/nd la raiune* +ns% #$ nu
are dec/t un sur/s sarcastic pentru toate aceste str%danii$ Ai0locul cel
mai eficace p/n% +n prezent s.a dovedit privirea de autentic
+mbl/nzitor"* +ns%*evident* cu anumite limite$
$r( /F F%r% +ndoial% c% nu este 'reu s% a0un'em la o concluzie de
ansamblu +n ceea ce prive,te descrierea celor doi b%iei* luai +mpreun%*
pe care trebuie s%.i e1amin%m nu doar din punctul de vedere al
psiholo'iei individuale* ci ,i din punctul de vedere al psiholo'iei
sociale$ Ei par diferii atunci c/nd sunt separai* +ns% sunt mereu la fel$
Am/ndoi ar trebui sco,i din mediul lor familial ,i plasai la pension
pentru o lun% sau dou%$ Aceasta mi se pare a fi o datorie fa% de viitorul
acestor doi copii$ -azurile deosebit de dificile trebuie ,i ele tratate +n
instituii asem%n%toare* pe care le.am putea denumi case de
convalescen%L aici copiii trebuie bine tratai* studiindu.se*+n acela,i
timp* +n profunzime* cauzele care stau +n spatele metehnelor lor$ Este
de datoria noastr% s% clarific%m fenomenele ,i* +n acest scop* voi +ncerca
s% v% prezint +ntr.o variant% simplificat% tipul c%ruia +i aparin cei doi
b%iei$
Krimul ca& este reprezentat de acel b%iat +n v/rst% de opt ani*
caracterizat +ndeosebi de faptul c% a repetat clasa* c% se afl% sub medie
=QC
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+n ceea ce prive,te aptitudinile ,i de faptul c% se intereseaz% mai ales de
cai$
)%iatul acesta nu colaboreaz% cu ,coala$ Dac% l%s%m la o parte
unele fapte ,i e1amin%m modul +n care se comport% b%iatul* ce linie
dinamic% are el ,i ce atitudine ia fa% de e1i'enele ,colii* am putea
spune c% este pe cale de a e1clude ,i de a refuza toate e1i'enele$ -auza
este p%rerea lui c% nu poate obine nici o reu,it% la ,coal%$ Este o cauz%
care mi se pare suficient%* deoarece* dac% m% identific cu acest b%iat ,i
+mi +nchipui c% nu a, putea obine nici o reu,it%* +n cazul +n care a, fi fost
obli'at s% frecventez ,coala* a, reaciona +ntocmai ca d/nsul$ Dac%* +ns%*
am putea s% trezim brusc con,tiina
=
b%iatului ,i s%.i e1plic%m c% ar
putea foarte bine s% reu,easc%* pentru c% nu are dreptate c/nd crede c%
nu este dotat dec/t pentru 'ra0d ,i nicidecum pentru ,coal%* atunci ar fi
posibil s%.i cultiv%m interesul pentru +nv%%tur%$ Evident* se impune s%.i
acord%m un a0utor individual ,i* +ntr.o perioad% de timp dat%* s%.i
+nlesnim reu,ita la una dintre materiile de studiu$
Ftim c%* +n condiiile +n care tr%ie,te b%iatul* +n mediul s%u*
interesele lui nu se concentreaz% dec/t asupra cailor* hanurilor ,i
e1presiilor picante$ "u trebuie s% cont%m pe faptul c% un asemenea
mediu va trezi interesul b%iatului pentru ,coal%$ Un astfel de rol ,i.ar
putea asuma o cas% ca aceea la care m.am referit anterior$ -um nu
dispunem pentru d/nsul de o astfel de cas%* l.am putea a0uta dac% cineva
s.ar ocupa +n mod special de el* +n sensul ar%tat$ A% '/ndesc la unul
dintre fraii lui mai mari* care* cu bun%voin%* i.ar putea c/,ti'a
+ncrederea ,i simpatia* conduc/ndu.= pe calea cura0ului social$ 9ot ceea
ce face el acum la ,coal% este e1presia la,it%ii sale* iar eu mi.a, da
silina s%.i e1plic cum stau lucrurile +n aceast% privin%$ A, vrea* de
asemenea* s%.= fac s% +nelea'% c% acesta este motivul care +l determin%
s% se '%seasc% nu pe latura folositoare a vieii* ci pe latura ei
nefolositoare$ A,tept mult de la aceast% e1plicaie$ Dat fiind faptul c%
b%iatul prezint% mari lacune +n educaie* nu va fi u,or s%.i fac
demonstraia necesar%$ "e lipse,te temelia pe care s% cl%dim$ 9rebuie
inut seama de faptul c% este preferatul tat%lui$ Familia aceasta pare s%
prezinte* pe de alt% parte* unele p%ri bune* cum ar fi* de e1emplu* faptul
ca aici copiii nu sunt maltratai* ceea ce nu s.ar putea spune cu
certitudine despre familia celui de al doilea b%iat$ Din medii prea bl/nde
provin copii care* atunci c/nd se izbesc de dificult%i* imediat le ocolesc$
Ei nu suport% s% se '%seasc% +ntr.o situaie dezavanta0oas%$ Ei 0oac%* din
=Q=
AL'RED ADLER
r%sputeri* rolul celui care pare mai mult dec/t este$ @ei constata la acest
b%iat tendina de a.,i da importan%* trebuina de a.,i face loc +n primul
plan* dar fiind +ncredinat c% drumul +i este barat +n partea util% a vieii$
Avem datoria s% ar'ument%m cele afirmate mai sus$ Aama ne.ar
putea ar%ta dac% =.a r%sf%at pe copil* precum ,i condiiile +n care acesta
a crescut$ A, dori s% subliniez c% b%iatului +i lipse,te cura0ul ,i se impune
s% vedem dac% aceast% caren% nu se manifest% ,i +n alte +mpre0ur%ri$
&.ar putea ca noaptea s% cear% ca mama s% stea l/n'% el* dup% cum s.ar
putea s% scoat% ipete +n timpul somnului$ Dac% la ,coal% se comport%
aro'ant fa% de institutor* asta nu +nseamn% cura0L el cunoa,te limitele
ce.i sunt impuse institutorului ,i o face pe eroul$
/l doi ha ca& este un tip comple1* mai r%sf%at de c%tre tat% dec/t
de c%tre mam%* raporturile lui cu mama fiind tensionate* deoarece nu a
,tiut s%.i c/,ti'e simpatia$ Dup% r%spunsul +n le'%tur% cu su'estia
institutorului* care i.a cerut s%.,i trateze b%iatul de preferin% cu
dra'oste* s%rut/ndu.= din c/nd +n c/nd +n loc s%.= bat%* putem presupune
c% aceast% femeie este dur% ,i rece$ "e amintim ce a r%spuns ea: A,a
ceva nu se obi,nuie,te la noi"$ 9rebuie s% se fi petrecut lucruri mai 'rave
pentru ca mama s% se poarte +n felul acesta$
)%iatul are o sor% mai mic%$ Dac% auzii spun/ndu.se c% un copil
este mai ata,at de tat%l s%u dec/t de mam%* putei presupune c% el se afl%
+n a doua faz% de evoluie$ Dac% mama* +ntr.un fel sau altul* nu menine
le'%tura cu copilul* atunci pe primul plan trece tat%l$ Ar trebui* de
asemenea* s% +ncerc%m s% ,tim dac% nu cumva* +naintea acestui b%iat*
mama nu a avut un alt copil care s%.i fi monopolizat tandreea$ 2oate c%
tat%l* o m%tu,%* un unchi s.au ocupat mai mult de d/nsul* pe c/nd mama
era +n imposibilitate s% o fac%* din cauza bolii$ "u cunoa,tem dac% boala
mamei a reprezentat un motiv suficient ca s%.= deturneze pe copil de la
d/nsa$
&.ar putea ca el s% aib% unele deficiene or'anice$ Dotarea sa
dep%,e,te media$ -oeficientul de inteli'en% al acestui copil* stabilit
prin administrarea unui test* este superior fa% de medie* probabil pentru
c% are o foarte marcat% aptitudine de a stabili raporturi +ntre fapte$
Atitudinea lui fa% de ,coal% are o cu totul alt% e1plicaie dec/t +n cazul
prietenului s%u$ El are nevoie de c%ldur% afectiv%* de a fi r%sf%at$ 9imp
de ,ase ani a fost copil unic ,i a tr%it +n centrul ateniei celorlali* alintat
de toi* ca +ntotdeauna c/nd e,ti copil unic$ A%tu,a ,i unchiul ,i.au adus
,i ei contribuia$ a ,coal% a intrat cu trebuina ca cineva s% se ocupe de
=Q?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
el +n mod special$ -eea ce nu este cu putin% aici* +n pofida oric%rei
bun%voine$
Ace,ti copii* care vor s% atra'% +n permanen% atenia asupr%.le*
prefer% s% se fac% remarcai +ntr.un mod nepl%cut* pe latura
nefolositoare* dec/t pe latura pl%cut% ,i folositoare a vieii$ R%sf%ai* +n
'enere ei sunt lipsii de cura0* prefer/nd s% ias% +n relief +n situaii mai
facile$ )%iatul nostru se simte frustrat +n comparaie cu situaia lui
anterioar%* at/t la ,coal%* c/t ,i acas%$ -e face uri copil c/nd se simte
frustratO +ncearc% s% se +mbo'%easc%* iar aceast% tendin% ,i.o manifest%
+n +ncercarea de a o face pe superiorul* pe eroul$ Aceea,i tr%s%tur% o
'%sim +n ima'inaia sa confabulatorie ,i nu ne mir% c% asemenea copii
fur%$ a copilul de care ne ocup%m o asemenea atitudine s.a ,i
manifestat* c%ci fleacurile pe care le subtilizeaz% de la cole'i reprezint%
dorina lui de a se +mbo'%i c/t mai u,or cu putin%$ &e comport% ca unul
care dispune de dinamismul* de nevoia de a poseda ,i de a fi mai mult
dec/t ceilali$
2rimul b%iat trebuie +ncura0at s% pro'reseze la +nv%%tur%L pe al
doilea trebuie s%.= convin'em c% nu este totdeauna necesar s% se afle +n
centrul ateniei ,i c% nu trebuie s% se considere frustrat ori de c/te ori
antura0ul se ocup% de alt copil$ Dac% vrea s% ocupe centrul scenei* atunci
trebuie s% colaboreze +n sens pozitiv la aceasta$ Dac% o persoan% pe care
el nu o cunoa,te +i va spune aceste lucruri* el va reflecta asupra lor$
Astfel el se va +mbo'%i cu o noiune nou%* care ar putea fi aprofundat%
dac% institutoarea +i va adresa un sur/s comprehensiv* ca ,i cum i.ar
spune: "u e,ti +nc% destul de mare ca s% faci s% tr%iasc% +n tine ceea ce
am discutat noi +n treac%t"$
-onfirmarea tezei noastre trebuie s% o obinem +n cursul
dialo'ului pe care +l purt%m$ -%ut%m s% stabilim dac% ne '%sim pe
drumul cel bun sau dac% vom fi obli'ai s% renun%m la eforturile
noastre$ Este e1trem de important pentru noi s%.i indic%m o cale de
urmat acestui b%iat* cale care probabil va avea asupra sa o influen% mai
important% ,i va stabili un raport social mai bun dec/t am putea noi s%
facem$ Dac%* prin pedepse* +i vom face ,i mai nepl%cut% ,coala* este
posibil ca el s% refuze definitiv s% mai mear'% la ,coal%$
$r( / 3adres/ndu.se mamei lui #$4: -hestiunea cea.mai impor.
tant% este s%.= facem pe copil s% pro'reseze la +nv%%tur%$ El ,i.a pierdut
cu totul cura0ul ,i crede c% niciodat% nu va putea fi un elev bun$ Are
prieteniO
=QB
AL'RED ADLER
MamaF "u are$ a ,coal% +i place s% scrie frumos* dar nu.i place
s% citeasc%$ Aai de'rab% frecventeaz% asociaia de ocrotire$
$r( /F Acolo nu se dau nici e1amene* nu se pun note$ 9rebuie s%
i se permit% s% avanseze* s% obin% un succes$ Ai.ar pl%cea s%.= a0utai*
spre a.= +ncura0a$ &punei.i: 9u e,ti un b%iat inteli'ent* e p%cat s%
abandonezi"$ +n rest* este un b%iat amabilO
MamaF Da* +ns% e zburdalnic$ `
$r( /F -eilali copii +l iubescO
MamaF &e ceart% cu ei$
Dr$ /F -um st% cu tat%l s%u* cu fraiiO Este iubit +n familieO
MamaF Adesea se iau la sfad%* ca toi copiii$
$r( /F 9at%l manifest% afeciune fa% de elO
MamaF &oul meu +l iube,te mult ,i copilul se lipe,te de elL pe
mine nu m% ascult% dec/t dac% +i vorbesc cu dr%'%l%,enie$
\ar$ AJ A fost bolnav c/nd era mic de totO
MamaF A fost bolnav de pl%m/ni$
$r( /F 9rebuie e1aminat de un medic care* desi'ur* v% va da
sfaturile necesare$ Doarme bine* ori e a'itatO +i este fric%* noaptea* de
fantomeO
MamaF "u.i este fric% de nimic$
$r( /F 9rimitei.ni.= ca s% vedem dac% este timid sau nu* +ns% f%r%
s%.i spunei despre ce este vorba$ 3Auditoriului* dup% plecarea mamei4:
Un copil +,i poate compensa timiditatea prin aro'an%$ 3Adres/ndu.se
copilului4: -e vrei s% te faci c/nd vei fi mareO
=, 3nu r%spunde4$
$r( /F -e i.ar pl%cea cel mai multO Ai vrea s% devii un b%iat
inteli'ent* +n stare de ceva* ori crezi c%liu vei reu,i niciodat% a,a cevaO
3&e constat% c% este un copil st/n'aci$4
Faptul acesta trebuie s% fi +mpiedicat mult pro'resele copilului$
$r( /F +i lipse,te cura0ulL crezi c% ceilali pot totul* iar tu nimic$
-rezi c% nimic nu.i va ie,i cum trebuie ,i de aceea +i stin'here,ti pe
ceilali$ Eu sunt +ncredinat c% e,ti un b%iat cura0os$ @a fi bine dac% te
apuci cura0os de treab%* concentr/ndu.i atenia +n aceast% direcie$ Aai
bine nu va fi nici m/ine* nici poim/ine* dar +n vreo dou% s%pt%m/ni vei
putea deveni un elev bun$ 9otul va mer'e mai bine$ -e creziO @rei s%
+ncerciO -hiar dac% nu prime,ti nota cea mai bun%* nu trebuie s% te dai
b%tut$ Dac% deran0ezi leciile*ia stai puin ,i '/nde,te.te dac% n.o faci
pentru c% nu crezi c% poi ,i tu s% reu,e,ti s% +nvei$
=Q:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
)%iatul st% cu ochii +n p%m/nt ,i uneori +,i furi,eaz% privirea +ntr.o
parte$
$r( /F 9are a, vrea s% ,tiu* c/nd vei reveni aici* peste o lun% de
zile* dac% vei avea mai mult cura0* ori dac% ai s% r%m/i acela,i fricos ,i
la,$
3)%iatul* care* +n tot acest timp* nu a scos un cuv/nt* iese$4
$r( / 3auditoriului4: A, vrea s% adau' o observaie$ 9rebuie s% ai
o anumit% e1perien% ca s% le vorbe,ti p%rinilor ,i copiilor* dar cine altul
s% o poat% avea* dac% nu chiar institutorulO "u este vorba pur ,i simplu
de o e1plicaie verbal% a st%rilor de lucruri$ +n fiecare caz de copil.
problem% ne confrunt%m cu o situaie dramatic%$ +n calitate de
psihopeda'o'ie asum%m un anumit rol* pe care suntem obli'ai s%.=
+ndeplinim cum se cuvine* +n mod 0udicios* +n vederea atin'erii unui
scop clar definit$ Activitatea noastr% nu o putem compara cu nimic
altceva$ 9rebuie s% ne fie limpede c% nu o putem asemui dec/t cu arta$
( art% de o mare eficien%* at/t pentru copii* c/t ,i pentru aduli
3Aamei lui &$4: &untei mulumit% de fiul dumneavoastr%O
MamaF E tare r%u$ &e ia de cei mici$
$r( /F 9imp de ,ase ani a fost sin'urul dumneavoastr% copil$ A
tr%it o tra'edie$+n momentul +n care s.a n%scut surioara lui* pentru c%*
dintr.o dat%* el nu a mai fost unicul copil la p%rini$ -e p%rere aveiO 8at%
ce trebuie noi s% +nele'em$ "u trebuie s% '/ndim +ntotdeauna +ntr.o
lumin% at/t de crud%* dar +n astfel de situaii totul se petrece ca ,i cum
ar trebui s% p%r%se,ti brutal c%ldura ,i s% ie,i +n 'er$ Este mai ata,at de
alte persoaneO
MamaF "u* dar eu sunt* poate* prea aspr%$
$r( /F 9otdeauna este insuportabil pentru un copil s% constate c%
p%rinii fac deosebiri +n tratamentul pe care +l aplic% frailor ,i surorilor$
Ar fi de folos dac% ai putea sta de vorb% cu soul* spre a v% pune de
acord cum s% procedai fa% de copii$
MamaF &unt bolnav%$ 9ocmai am stat patru luni +n spital$ &unt
nervoas%$ -opilul nu a inut niciodat% la mineL numai pe taic%.su +l
iube,te$
$r( /F -opilul unde st% c/nd suntei internat% +n spitalO
MamaF Anul trecut am stat ,ase luni +n spital ,i alte ,ase +ntr.o
staiune balnear%$ +n tot acest timp b%iatul a stat la bunica hii$
$r( /F )unicii +i r%sfa% +ntotdeauna pe copii$ Acum el simte
deosebirea$ "oaptea scoate ipeteO Ud% a,ternutulO
=Q;
AL'RED ADLER
MamaF Doar c% este puin$a'itat$ De la v/rsta5le doi ani nu.,i mai
ud% a,ternutul$
$r( /F +,i face u,or prieteniO b b
MamaF Este foarte autoritar$
$r(( /F Are impresia c% nu mai este primul* ca odinioar%* la bunica
lui* unde a avut aceast% impresie$ Ascultarea +nseamn% pentru d/nsul
+n0osire$ &e crede victima unei nedrept%i c/nd cineva nu se ocup% de
d/nsul$
MamaF 9rebuie s% discut mereu cu el* dar nu m% ascult% niciodat%$
Este ne'li0ent* dar +i place s%.,i fac% toaleta$ &e spal% sin'ur$
$r( /F Asta e foarte bine*e dr%'u din partea lui$ &e pare c% nu
devine r%ut%cios dec/t c/nd nu se ocup% cineva de d/nsul$
MamaF A% plictise,te +ntr.una$ &%pt%m/na trecut% a plecat de
acas% la ora =C* mi.a promis c% se +ntoarce la ora amiezii* +ns% nu s.a
+ntors dec/t la ora Q seara$ .
$r( /F +i place s% fie c%utat ,i s% manifeste cineva 'ri0% fa% de el$
E cura0osO
MamaF "u se teme de nimic$
$r( /F A, dori s% stau de vorb% cu el ,i s%.i spun s% n.o mai fac%
mereu pe eroul$ 2entru c% dac% se va purta +n acest fel la ,coal% va sf/r,i
prin a o apuca pe un drum r%u +n via%$ +ncercai s% fii mai prietenoas%
cu d/nsul ,i spunei.i cu bl/ndee: 9u vrei ca mereu s% se ocupe cineva
de tine* dar acum e,ti b%iat mareP"
3Aama iese$4
$r( / 3auditoriului4: Femeia aceasta nu mi se pare chiar at/t de
bolnav%P 3Adres/ndu.se copilului* care a intrat4: -um o duci cu ,coalaO
;$ LFoarte bineP
$r( /F Ri.ar pl%cea s% fii primulO -e frumos ar fi dac% ai fi mai
bun la aritmetic%* la compunere ,i dac% te.ai menine printre frunta,iP
Dar pentru asta ar trebui s% colaborezi* pe c/nd tu* cel mai adesea* faci
opoziie$ "u vrei s% colaborezi cu clasa* cu institutorulO Ar fi mult mai
bineP
3&e constat% c% copilul este st/n'aci$4
"ici un copil st/n'aci nu ,tie lucrul acesta* dar tra'e consecinele$
$r( /F -um mer'e cu scrisulO
;$: "u mer'e bine$
$r( /F Dac% ai fi mai silitor* +n loc s% te ii de n%zb/tii* dac% ai face
ceva efort* ai putea s% ai un scris frumos$ 3Adres/ndu.se auditoriului4:
=QQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
8at% dou% materii 3scrisul ,i cititul4 care prezint% dificult%i deosebite
pentru copilul st/n'aci$ Dac% vei fi c/t se poate de ateni la modul +n
care citesc ace,ti copii* vei vedea c% ei silabisesc de la dreapta la st/n'a$
Acest fel de citire sun% fals ,i ai impresia c% ei nu ,tiu s% citeasc%$
3Adres/ndu.se lui &$4: E cazul ca institutorul s% se ocupe de tine$ Dar nu
este drept s%.= st/n0ene,ti c/nd +,i ine leciile$ -e ai tu de c/,ti'at din
astaO
;$L "imic$
$r( /F Ai putea fi un elev bun* ,i* fire,te* asta nu se poate face de
azi pe m/ine$ Dar dac% e1ersezi* vei scrie frumos$ 2este o lun% ai s%.mi
ar%i c/t de frumos ,tii s% scrii$ &%.mi mai spui dac% e,ti destul de
cura0os ca s% colaborezi cum se cuvine la lecii Fii atent fa% de surioara
ta ,i ai 'ri0% ca hainele tale s% fie +n ordine$ Aama ta e bolnav%* dar se
va +ns%n%to,i* dac% o a0ui ,i tu un pic$
A, dori s% mai adau' c/teva cuvinte cu privire la frecvena mare
a copiilor st/n'aci$ "u e1ist% copii dotai ,i nedotaiL e1ist% dou% tipuri
de copii: primul tip* total del%s%tor* care nu face nici un efortL iar al
doilea tip* copii care mer' orbe,te +nainte$ Unii se tr%deaz% pe parcursul
+ntre'ii lor viei printr.o anumit% ne+ndem/nareL ei i'nor% faptul c% sunt
copii r%sf%ai* dar sufer% consecinele acestei dispoziii$ &e +nt/mpl%
foarte adesea ca ei s% se subestimeze* +n timp ce +i spupraestimeaz% pe
alii$ @ei '%si un mare num%r de st/n'aci printre copiii.problem%*
nevrotici* criminali* candidai la sinucidere* perver,i se1ual* dar ,i
printre marile personalit%i: arti,tii* de e1emplu* cuprind un mare
procent de st/n'aci$
E1trem de important% +n educarea unui st/n'aci se dovede,te
+ncura0area$ -hiar dac% v% limitai doar s%.= +ncura0ai pe un ,colar
st/n'aci* ,i tot vei avea totdeauna succes$
"(9E
=
)die /ufmerksamkeit",4n te1tul ori'inal$ 3"ota trad$4
7VI4 LU&TA &ENTRU RECUCERIREA
&ARADI*ULUI &IERDUT
Este vorba de an pre,colar +n v/rst% de cinci ani* al c%rui caz ne va
permite ca* analiz/ndu.i viaa de p/n% acum* s% tra'em o concluzie cu
privire la modul +n care se va comporta la ,coal%$ @reau s% v% ar%t* +n
stil tele'rafic* calea pe care putem reu,i s% +nele'em structura unui caz
,i confirmarea acestei structuri$
Avem de.a face cu un copil.problem%"$
Acest copil se afl% +n mod cert an'a0at +ntr.o lupt% ,i tr%ie,te +n
aceast% stare* +ntr.un antura0 bl/nd* care cu si'uran% =.a r%z'/iat$ &e
pune* a,adar* +ntrebarea: +n ce scop se afl% el +n lupt% +n prezentO De ce
are el impresia c% acum nu mai este r%sf%at ca +nainteO Actualmente
poziia sa nu mai este at/t de favorabil% pe c/t i.a fost$ 9oate acestea pot
fi prezise$
Este hiperactiv"$
Este pentru noi o noutateO "e putem* oare* reprezenta un lupt%tor
care s% nu fie hiperactivO Dac% nu ar fi ,i activ* l.am socoti deficient
mintal$ -%ci este ne+ndoielnic faptul c% lupt%tor" ,i activ" sunt
atribute de nedesp%rit ,i fac parte din stilul de via% al unui copil
modern$
+i place s% strice lucruri* s% le spar'%"$
Este un mod de a lupta$
Din c/nd +n c/nd are crize de furie"$
9oate acestea sunt de 8a sine +nelese ,i trebuie s% avem de.a face
cu un copil inteli'ent$ &e pune* +ns%* problema de a stabili dac% face
parte din cate'oria copiilor deficieni mintal* care trebuie crescui
=QN
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+ntr.un mod cu totul diferit$ Astfel de copii nu dispun de un stil de via%*
pe c/nd al nostru* dimpotriv%* are un scop: s% lupte ,i s% +nvin'%* s%
tr%iasc% bucuria +nvin'%torului$
Aama relateaz% c% starea de s%n%tate a copilului este bun%* c% el
este plin de via%$$$ ,i c% vrea ca +ntotdeauna cineva s% se ocupe de
persoana lui"$
Este o lupt% ca aceea care se poate desf%,ura +ntr.o familie* unde
neap%rat trebuie s% faci ceva ca s%.i scoi din s%rite pe ceilali$
&e ca%r% +nc%lat cu boc%nceii murdari pe mas%$ +ncearc% cea
mai mare satisfacie s% se 0oace cu lampa* +n timp ce mama sa este
ocupat% ,i are nevoie de lumin%"$
Ftie e1act +n ce punct s% atace$
Dac% mama lui c/nt% la pian sau cite,te* tocmai aceste momente
le ale'e el ca s% se 0oace cu lumina$ "u st% o clip% locului* nici +n timpul
meselor* cer/nd o permanent% suprave'here"$
@rea s% ias% +nvin'%tor ,i s% se situeze +n centrul ateniei$ A0un,i
aici* ni se impune urm%toarea idee: dac% el are o at/t de mare nevoie de
a se afla +n centrul ateniei*este de crezut c% s.a ,i aflat +n aceast% situaie
anterior ,i c% acum dore,te s.o restabileasc%$ -e eveniment a putut*
a,adar* s% a'raveze at/t de tare situaia saO Evenimentul este na,terea
unui fr%ior$
-aut% mereu prile0ul s% bo1eze cu tat%l lui* s% se 0oace cu
d/nsul"$
Dup% cum vedem* '%se,te ceea ce caut%* ceea ce +i este de
trebuin% ca s% lupte ,i s% tulbure lini,tea$
* Are obiceiul s%.,i +nfunde m/na +n pr%0itur% ,i s%.,i umple 'ura"$
Ar putea lupta ,i prin refuzul hranei$
Dac% mama sa are invitai* el +i +mpin'e* +i scoal% de pe scaunul
lor ,i se a,az% +n locul lor"$
Este un act care ne dovede,te c% nu.,i iube,te semenii* constat%m
un deficit de sentiment al comuniunii sociale* ceea ce e1plic% ,i pornirea
lui +mpotriva fratelui mai mic$
Dac% tata ,i mama c/nt% la pian* copilul stri'% f%r% +ncetare*
spun/nd c% nu.i place c/ntatul la pian"$
Ar vrea ca p%rinii s% se ocupe e1clusiv de persoana lui$ Dar orice
meteahn%* orice nea0uns am constata la copil* nu trebuie s%.= pedepsim*
pentru c% pedeapsa nu a0ut%$ Ftim de0a cum trebuie s%.= trat%m$ )%ieelul
acesta se simte ofensat* r%nit* +mpins pe planul al doilea$
=Q>
AL'RED ADLER
9at%l este c/nt%re ,i c/nt% la concerte$ Aama copilului +l
acompaniaz%$ )%iatul a stri'at o dat%: Y9at%* vino.ncoacePZ$
Deci toate eforturile lui au drept el ca p%rinii s% se ocupe mereu
,i numai de d/nsul$
Are crize de furie dac% dore,te ceva ,i nu obine imediat"$
Atitudine de lupt%tor$
Distru'e tot ce.i cade +n m/n%* cu o ,urubelni%* cu care desface
,i ,uruburile de la patul lui"$
Aici apare din nou atitudinea lui asocial%$ Face tot ce poate spre a
le aduce pre0udicii p%rinilor ,i pentru a.,i ar%ta proasta dispoziie$
Uneori face remarci cinice* mai ales c/nd a f%cut vreo pozn% ,i
,tie c% asemenea remarci +l vor a0uta s% ias% din impas$ umea +l
consider% b%iat inteli'ent pentru c% face observaii caustice$ Este
instabil* neput/ndu.se ocupa mult timp de unul ,i acela,i lucru$ Aama
face +ncerc%ri de a.= dezb%ra de acest prost obicei" 3evident* f%r% s%
reu,easc%4$
Aama +i d% o palm%L r/de* ,i vreo dou% minute st% lini,tit$ Aama
este de p%rere c% b%iatul a fost +n mod e1cesiv r%sf%at de c%tre tat% ,i
bunic%$ +n prezent* la drept vorbind* nu mai este r%sf%at"$
&entimentul de comuniune social% nu s.a putut dezvolta la copil*
care a r%mas le'at +n e1clusivitate de tat%l ,i mama saL de unde
modelarea eronat% a copilului$
Fi tat%l* ca ,i mama* este mereu epuizat* pe c/nd copilul are o
ener'ie neistovit%"$
Fire,te c% acest 0oc* care +i place* nu.= obose,te$ Aunca de
educaie nu place nici tat%lui* nici mamei*e1tenu/ndu.i$ -onstr/n'erea
nu serve,te la nimic* pentru c%* dac% este constr/ns* b%iatul se r%zbun%$
"u are memorie ,i nu se poate concentra"$
Asta pentru c% nu dispune de cele necesare ,i nu are pre'%tirea
cerut% spre a aciona +n mod independent$ De aici ,i lipsa sa de
memorie* ca ,i imposibilitatea de a se concentra$
"u a frecventat niciodat% 'r%dinia de copii"$
Deci mama pare s%.= fi crescut pur ,i simplu pentru ea +ns%,i$
Este e1trem de important s% ne d%m seama de modul +n care
+nele'em aceste raporturi$ 2utem vorbi de comprehensiune atunci c/nd
,tim c% este vorba aici de un element de ansamblu* nu de un proces
fiziolo'ic$ A +nele'e este a sesiza raportul e1istent +ntre lucruri* +ntre
fapte$
=MC
7VII4 &IERDEREA A'EC(IUNII
;CAU:) A +O(IEI
-opil n%scut +ntr.un ora, meridional din Un'aria$ +mplinea doi
ani ,i 0um%tate* c/nd tat%l s%u a dat faliment"$
Faptul acesta ne face s% ne '/ndim c% p/n% la v/rsta de trei ani
probabil c% b%iatul a crescut +ntr.o situaie material% favorabil%* situaie
care apoi trebuie s% se fi schimbat$ -a urmare a falimentului tat%lui s%u*
b%iatul s.a '%sit +ntr.o situaie mizerabil%* cople,itoare$ "u este u,or s%
te adaptezi la o astfel de situaie c/nd ai tr%it +ntr.una total diferit%$
-opiii care au cunoscut la +nceput o bun% stare material% sunt puternic
impresionai de o schimbare +n r%u survenit% ulterior$
&.a mutat cu soia ,i cu unicul s%u fiu la @iena* ca s% caute aici
de lucru"$
Reinem* deci* c% +n acel timp copilul era unic* r%sf%at ,i obi,nuit
s% se '%seasc% +n centrul ateniei$ 2utem prezice c% din acel moment o
nou% situaie defavorabil% trebuie s% fi e1ercitat o impresie z'uduitoare
asupra acestui copil$
+n urm%torii ,apte ani tat%l ,i.a c/,ti'at e1istena ca voia0or
comercial$$$"
Aceast% circumstan% este de notat* +ntruc/t noi adesea am
constatat c%* atunci c/nd tat%l este voia0or comercial* mama date fiind
frecventele absene ale tat%lui nu.,i poate +ndeplini cea de.a doua
funcie a sa* anume l%r'irea interesului social al copilului fa% de alte
persoane ,i +n primul r/nd fa% de tat%$ Acest element are* +n 'eneral*
importana sa atunci c/nd tat%l este constr/ns s% absenteze adesea de
=M=
AL'RED ADLER
acas%$ Acela,i factor acioneaz% ,i atunci c/nd +ntre soi e1ist% 'rave
ne+nele'eri$ +n acest caz este imposibil s% treze,ti interesul copilului
pentru semenii s%i$ Adesea +n c%sniciile nefericite se +nt/lnesc copii.
problem%$ -rizele de furie ale tat%lui sau folosirea de mi0loace de
educaie autoritare sunt obstacole +n calea dezvolt%rii sentimentului
social$
$$$ ,i s.a zb%tut +n procesul care a urmat falimentului s%u"$
Dac% ne ima'in%m situaia +n care tr%ia acest copil* vom putea
+nele'e tristeea de moarte cu care acel proces impre'nase atmosfera
familial%$
-opilul nu.,i aminte,te ca acea atmosfer% s%.= fi zdruncinat"$
Dac% acea atmosfer% nu a l%sat urme +n memoria sa*+n schimb va
fi influenat stilul s%u de via%$
(ricum* +nainte de faliment copilul era ascult%tor* lini,tit ,i
dr%'%stos$$$"
Aceasta +nseamn% c% era foarte ata,at de mama sa$
$$$ ,i o mare tandree +l le'a de mama sa foarte t/n%r%* dar nu
+ntotdeauna ,i foarte dreapt%* ,i +nc% ,i mai mult de tat%l s%u* bl/nd ,i
bun"$
Dac% aceast% observaie este e1act%* trebuie s% subliniem
+ndeosebi e1presia nu +ntotdeauna ,i foarte dreapt%"$ Aama nefiind
poate +n stare s%.,i +ndeplineasc% +n mod corect prima sa funcie* copilul
s.a +ndreptat spre o alt% persoan%$ +n pofida frecventelor sale absene de
acas%* tat%l a putut c/,ti'a afeciunea copilului care* +ntr.o a doua faz%
a dezvolt%rii* s.a ata,at mai mult de d/nsul$
+n prim%var% familia ,i5.a schimbat domiciliul ,i tat%l a fondat o
cas% de comer pentru soia sa ,i pentru unul dintre fraii acesteia"$
Faptul +l interpret%m +n felul urm%tor: +ntruc/t mama a fost
implicat% +ntr.o nou% ocupaie* situaia s.a a'ravat pentru copil* pentru
c% ea nu mai dispunea* ca +nainte* de timp spre a se ocupa de d/nsul ,i
a.8 r%sf%a$
2robabil c% b%iatul a intrat +n c/rd%,ie cu indivizi de o condiie
dubioas%"$
8nformaia aceasta confirm% ipoteza noastr%* potrivit c%reia mama
nu prea mai avea timp de consacrat copilului* care dorea s% aib% pe
cineva l/n'% el$
* !E= a furat cravate din ma'azinul p%rinilor s%i$$$"
172
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
2robabil c% acest copil are sentimentul de a fi fost deposedat$
9at%l este pe drumuri* mama la ma'azin* iar el este privat de +n'ri0irea
ce i se cuvine* situaie care +i d% sentimentul frustr%rii$ 9rebuie v%zut ce
a f%cut el cu cravatele$ 2oate c% le.a d%ruit unor copii* spre a le c/,ti'a
c%ldura afeciunii* acele sentimente pe care nu le mai '%sea la propria.i
mam%$
$$$ &pre a le face cadou ucenicilor mindiri'ii din acea cas% de
comer"$
Faptul confirm% pe deplin concepia noastr%$
A furat trandafiri dintr.un parc de prin +mpre0urimi* fie spre a.i
oferi unei m%tu,i foarte frumoase ,i care +l iubea mult* fie spre a.i aduce
acas%"$
-a muli copii care se simt deposedai* el +ncepe s%.i corup% pe
alii* pentru a le c/,ti'a dra'ostea* tandreea$ Avem aici unul dintre
motivele cele mai frecvente care +i determin% pe copii s% fure$ Este un
motiv complet necunoscut la tribunalele pentru minori* de e1emplu*
unde nimeni nu.,i bate capul cu acest punct de vedere$
+ntr.o zi* b%iatul* care +n acel timp avea opt ani* ie,ea de la ,coal%
+mpreun% cu cole'ii luiL pe c/nd ace,tia l.au salutat politicos pe abatele
+nt/lnit +n drum* el i.a aruncat acestuia o necuviin% nemaipomenit%"$
A,adar* iat%.= un liber.cu'et%torP )a chiar trebuie s% ducem ,i mai
departe deduciile noastre: b%iatul acesta* care dore,te at/t de mult s% se
afle +n centrul ateniei* prezint% probabil o ne+nfr/nt% tendin% de a se
face remarcat$ -um pe o cale normal% nu are nici o ,ans% de succes*
+ncearc% alte c%i$
De ceO" se +ntreab% acela care a redactat referatul din care
e1tra'em citatele$ *!E= nu a avut niciodat% de.a face cu acel abate"$ -are
era deci motivul acelei conduite incalificabileO$$$ Dup% o or% el a fost
adus la ,coal%* pentru a s%ruta m/na abatelui ,i a.i cere iertare* dar a
refuzat"$
Avei aici* iar%,i* o ima'ine a +ntre'ului s%u caracter: el* care
+ntotdeauna a vrut s% 0oace un rol dominant* nu concepe s% se plece +n
faa nim%nui* nici prin cap nu.i trece s% recunoasc% faptul c% nu are
dreptate$ 2ersonal nu +nclin s% le cer copiilor s%.,i cear% iertare ,i s%
recunoasc% a nu avea dreptate$ A, prefera s% se procedeze +n modul +n
care s.a procedat o dat% cu mine$ Aveam v/rsta de ,ase ani c/nd le.am
0ucat un ren'hi p%rinilor mei$ Aama mea* v/nat% de m/nie* mi.a cerut
G =MB
AL'RED ADLER
socoteal%* pe c/nd eu eram foarte 0enat* fiind c/t se poate de con,tient
de vinov%ia mea$ 9at%l meu* care st%tea l/n'% d/nsa* t%cut* a sf/r,it prin
a m% lua de m/n%* zic/ndu.i: as%.="$ &cena aceasta m.a impresionat
profund ,i +mi amintesc mereu de ea$ +i sunt recunosc%tor tat%lui meu
pentru atitudinea lui de atunci$ A.a influenat mai mult dec/t dac% mi.ar
fi cerut s%.mi pun cenu,% +n cap sau dac% mama mi.ar fi tras o palm%$
"u v%d de ce ar fi bun% metoda care const% +n a.= sili pe copil s%.,i cear%
iertare$ Este +n afar% de orice +ndoial% faptul c% b%iatul despre care
discut%m ,tie c% a 're,it$ De ce s%.i cerem o m%rturisire public%O 2entru
ce s%.= umilim +n mod public* demonstr/ndu.i c% a trebuit s% se supun%O
A primit o not% proast% la purtare ,i tot restul anului ,colar a fost
obli'at s% ocupe banca din fundul clasei"$
2utem face prezicerea c% m%sura aceasta nu va putea s% e1ercite
o influen% pozitiv% asupra lui* deoarece prin aceasta el va r%m/ne +n
centrul ateniei clasei$ &e va face remarcat +ntr.un mod nepl%cut ,i o va
face pe eroul ,i pe martirul$
8nstitutorul nu +l trata cu r%utate"$
8at%* +n mod cert* o circumstan% atenuant%* aduc%toare de roade
bune$ Dac% institutorul ar fi ar%tat o atitudine du,m%noas%* b%iatul s.ar
fi r%zvr%tit +n continuare* +nc% ,i mai v/rtos$
Un eveniment banal din acea perioad% s.a fi1at pentru totdeauna
+n memoria lui$ -opilul* umbl/nd prin curte* i.a dat unui lucr%tor care
dul'herea acolo o buc%ic% de azim% din care ciu'ulea el$ ucr%torul a
pus buc%ica aceea pe bancul s%u ,i* cu ciocanul* a f%cut.o mici f%r/me*
spun/nd: YA,a ar trebui s%.i zdrobim pe toi 0idaniiPZ$
Dup% cum vedem* era vorba de un b%iat evreu$ Este firesc ca o
astfel de replic% s% fi z'uduit profund pe acest copil avid de bl/ndee*
de afeciune ,i bun%voin%$ "ici pe noi acea replic% nu ne.ar face s%
z/mbim* v%z/nd +n ea e1presia unei tendine 'eneraleL iar dac% ar fi s%
o e1amin%m mai +n profunzime* am c%uta +n primul r/nd r%d%cinile
acestui sentiment$ &% vedem ce alte urm%ri a avut asupra copilului
aceast% +nt/mplare$
"u ne.a stat +n putin% s% stabilim dac% aceast% +nt/mplare s.a
petrecut +nainte sau dup% incidentul cu abatele$ "u ar fi fost lipsit% de
interes ,i de importan% stabilirea acestui fapt$ &e poate ca respectiva
+nt/mplare s% fi declan,at la el o atitudine de du,m%nie ,i ca ofensa
adus% abatelui s% fi fost rezultatul unei astfel de atitudini$
=M:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
$$$ +n prim%vara anului urm%tor* tat%l a lichidat casa de comer ,i
s.a mutat din nou +n arondismentul 8[$ -eva mai t/rziu tat%l a +nceput
s%.,i isp%,easc% pedeapsa cu +nchisoarea* la care fusese condamnat ca
urmare a falimentului s%u"$
Din nou o zdruncinare a sufletului acestui copil +nsetat de
afeciune ,i at/t de ata,at de tat%l s%u$ A trebuit* deci* s%.,i vad%
s%rmanul tat% b%'at la +nchisoare$ "u m.a, mira ca acest copil s% fi
manifestat o puternic% opoziie fa% de le'islaia noastr% ,i s% fi sfidat
+ntrea'a societate$ &e poate ca acea z'uduire emoional% s% fi +mpiedicat
cu totul manifestarea interesului cresc/nd fa% de semenii s%i ,i s% fi
ruinat orice rudiment al unui atare interes$ -opilul va afi,a tendina de
a se asocia cu indivizi care pun +n pericol ordinea social%L probabil c% o
va apuca ,i pe calea crimei$
"imeni ,i niciodat% nu a putut discuta despre acest fapt cu
copilul"$
Este e1trem de 'reu s%.i ascunzi un fapt ca recluziunea tat%lui$
Evident* mai bine ar fi fost ca niciodat% s% nu fi ,tiut nimic despre
aceasta$ Dar ne +ndoim c%* +n cazul dat* ar fi fost posibil% o t%inuire a
adev%rului$
Aai t/rziu* ca adolescent ,i ca adult* a evitat s% abordeze o
discuie pe aceast% tem%$ El a tr%it faptul ca pe o umilire ,i o ve1aiune
profund%$ &e pref%cea +ntotdeauna c% i'nor% acel fapt* despre care nu
le.a vorbit niciodat% nici m%car prietenilor lui intimi"$
"e afl%m +n faa unui fapt e1trem de interesant* pentru c%* dac%
b%iatul era revoltat* dac% ar fi simit ca pe o in0ustiie ceea ce s.a petrecut
cu tat%l s%u* pe bun% dreptate ar fi trebuit s% insiste asupra ipotezei c%
tat%l s%u fusese +nchis pe nedrept$ Dar* pesemne* era puternic influenat
de tradiie ,i de concepiile bur'heze ,i nu a putut domina aceste
concepii* spre a discuta lucrurile +ntr.un mod deschis ,i liber$ "u se
poate s% vorbe,ti despre toate celeL e1ist% lucruri despre care ar fi
nes%buit s% vorbe,ti$ a b%iatul acesta* care +ncepe s% ias% din cadrul
societ%ii* +nscriindu.se +ntr.o mi,care de revolt%* putem decela limpede
o anumit% ezitare +n atitudinea sa$ Evenimentele e1terioare au o
importan% capital% +n structurarea atitudinilor$ 2robabil c% el ar fi p%,it
pe calea cea bun% dac% tat%l s%u nu ar fi fost b%'at la +nchisoare ,i dac%
nu s.at fi simit oprimat din cauza reli'iei sale$
=M;
AL'RED ADLER
Recalcitrana sa din ultimii doi ani a disp%rut brusc* copilul
cople,ind.o cu o tandree f%r% seam%n pe m%mica lui* at/t de t/n%r% ,i
de frumoas%* fa% de care se ar%ta ascult%tor ,i potolit"$
@edem aici manifestarea trebuinei de a se ata,a de cineva* nu de
un cerc de oameni mai lar'* ci de o persoan% unic%$ &tructura sa este de
a,a natur% +nc/t nu se poate ata,a dec/t de o sin'ur% persoan%$ Dac% i se
ia pentru un anumit timp tat%l* el +,i caut% altul$ Dac% mama lui era
ocupat%* +ncerca s% c/,ti'e simpatia uceniculuiL are mereu nevoie de
cineva fa% de care s% se ata,eze$
Dup% ce tat%l a fost eliberat* printr.o munc% ne+ncetat% a putut
dep%,i 'reut%ile materiale 'enerate de absena sa$ Dar acea +ndelun'at%
opresiune care planase asupra familiei disp%ruse ea* oareO
Dificult%ile materiale prin care trecuse +l f%cuser% pe b%iat s%
simt% iar%,i povara circumstanelor e1terioare$
-opilul s.a reanimat"$
+nc% nu suntem cu totul satisf%cui* deoarece nu ,tim ce semnific%
aceast% reanimare* nu cunoa,tem de ce ea s.a produs$ -opilul +nc% nu
,tie ce atitudine s% adopte* +ntruc/t +n memoria sa tat%l s%u tr%ie,te ca
acea fiin% care =.a r%sf%at$
+n primii ani de ,coal% era printre cei mai buni eleviL ulterior* s.a
situat printre submediocri*pentru ca acum s%.= vedem +nviorat ,i vesel"$
Aceasta coincide cu perioada +ntoarcerii acas% a tat%lui s%u$
Fiind ascult%tor ,i s/r'uincios* cur/nd s.a num%rat printre
frunta,ii clasei"$
Este cu putin% s% fi avut ,i un institutor pe care +l simpatiza$
A fost l%udat +n repetate r/nduri* pentru rezultatele bune* de c%tre
institutorul pe care el +l stima mult* iar aceste laude l.au stimulat"$
8ar% a '%sit o persoan% care s% se ocupe de d/nsul$ 2are s% fi fost
salvat de dra'ostea ,i afeciunea ce i s.au ar%tat$
+n toamn%* la liceu* a avut un start bun"$
&in'urele noastre temeri se refer% la evoluia lui pe mai departe:
ce se va +nt/mpla dac% nu reu,e,te s% ocupe la ,coal% o poziie +n care
s% fie stimatO &.ar putea s% aib% un diri'inte care s% nu.i fie pe plac sau
s% aib% 'reut%i le'ate de reli'ia sa ,i astfel s% se simt% dezavanta0at &.ar
putea s% dea peste unele obstacole sau s% nu '%seasc% metoda potrivit%
pentru munca sa ,colar%$ Aai t/rziu* +n via%* de asemenea va putea
=MQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
cunoa,te situaii +n care c%ldura afectiv% s%.i lipseasc%$ &unt rezervele
noastre cu privire la viitorul evoluiei b%iatului$
* !n luna noiembrie* tat%l s%u a c%zut 'rav bolnav"$
E1periena pe care am acumulat.o ne vine +n a0utor* ar%t/ndu.ne
c% +n cazul +n care un asemenea copil pierde contactul cu cei care +i
asi'ur% c%ldura afectiv%* pierdere cauzat% de boala tat%lui*ca ,i de faptul
c% mama trebuie s% se ocupe +n primul r/nd de bolnav* nemaiput/ndu.,i
r%sf%a copilul* acesta poate trece printr.o situaie nou%* adesea foarte
'rea pentru d/nsul$ 9ocmai +n astfel de con0uncturi au loc e,ecurile$
2entru noi faptul este de +neles: tat%l e bolnav 'rav* mama trebuie s% se
ocupe de d/nsul* iar copilul este din nou izolat$ Dac% ar avea ,ansa ca
+n aceast% perioad% s% aib% la ,coal% un diri'inte care s% se poat% ocupa
de d/nsul* dificultatea ar fi u,or de dep%,itL dar* pentru moment* nu
cunoa,tem nimic +n aceast% privin%$
+n timpul unei c%l%torii* tat%l* +n v/rst% acum de :C de ani* a f%cut
un ictus ,i a r%mas hemiple'ie"$
+nele'em prea bine ce +nseamn%* +ntr.un c%min* +mboln%virea
capului familiei* a susin%torului acesteia* mai ales c/nd este vorba de
o familie unit%$ +nele'em* de asemenea* consecinele acestui eveni.
ment$
a faliment l.au dus marile sacrificii materiale pe care a trebuit
s% le fac% pentru numero,ii s%i frai ,i surori* mai ne v/rstnici* precum ,i
pentru p%rinii s%i"$
8at% e1plicaia care ar fi trebuit dat% copilului* ceea ce i.ar fi
+nf%i,at +n propriul s%u tat% un b%rbat drept ,i cinstit$
"ervii +ncordai din cauza procesului* care a durat mai muli ani*
ve1aiunile* re'retul de a nu.,i mai putea a0uta.p%rinii* fraii ,i surorile*
surmena0ul ,i acea particularitate nefericit% de a nu se fi putut confesa
altuia* nici chiar soiei sale* pe care* de altfel* o alinta mult* 'ri0ile care
+l +mpov%rau* toi ace,ti factori au pricinuit desi'ur pr%bu,irea fizic% a
acestui b%rbat* p/n% atunci perfect s%n%tos"$
Aici se termin% referatul din care am e1tras citatele pe care vi
le.am e1pus* iar de aici +ncolo trebuie s% recur'em la supoziii$ Dac%
b%iatul se simte +n apele lui la ,coal%* el va dep%,i situaia dificil% +n care
se '%se,te$ Dac% va abandona ,coala* va fi nevoit s% se supun% destinului
s%u ,i s% se mulumeasc% cu o funcie de subaltern* situaie +n care va
suferi nespus$
=MM
AL'RED ADLER
Ftim c% are un stil de via% automatic* care se manifest% prin
nevoia de a '%si o persoan% de care s% se ata,eze$ "u vom fi surprin,i
s% constat%m c% din nou re+nvie +n el acea revolt% pe care am mai
+nt/lnit.o la d/nsul* +n cazul +n care se va simi iar%,i dezavanta0at sau
dac% +l +ncearc% un puternic sentiment de inferioritate$ Dac%* +ns%* are
parte de o situaie favorabil%* cineva ocup/ndu.se de el* este posibil ca
b%iatul s%.,i urmeze drumul +n via% +n a,a fel +nc/t nimeni s% nu aib%
a.i repro,a nimic$
Aai t/rziu poate c% va pro'resa +ntr.un mod satisf%c%tor$ Dac% se
va '%si +ntr.o situaie care s%.i convin%* nu va +nt/mpina dificult%i
deosebite +n e1ercitarea profesiunii sale$ Aai 'rea pentru d/nsul va fi
soluionarea problemei afeciunii* dat fiind faptul c% va c%uta mereu s%
se fac% r%sf%at$ @a fi mereu +n c%utarea unei femei care s% se poarte cu
el +ntruc/tva ca mama sa* la care* cum am v%zut* '%sea +mplinirea
tuturor dorinelor lui de copil$ Dar o astfel de situaie nu s.ar putea ivi
dec/t printr.o fericit% coinciden%$
"u ne sup%r% faptul c% a trebuit s% e1ers%m pe mar'inea unui
fra'ment de referat* etal/ndu.ne paleta de cuno,tine +n materie de
psiholo'ie individual%$ A, dori s% profit de prile0 ca s% subliniez c% este
mai puin important de a ,ti dac% am 'hicit tot ceea ce ar putea avea loc
ulterior$ "e satisface fie ,i numai faptul de a fi putut scoate +n eviden%
detaliile cazului respectiv cu mai mult% precizie ca de obicei$ a fel
proced%m ,i +n via%* +nt/lnind fiine omene,ti din a c%ror e1isten% nu
sesiz%m dec/t un fra'ment ,i +n le'%tur% cu care restul suntem nevoii
s%.= 'hicim$ "iciodat% nu ne este dat s% '%sim un portret perfect* iar
concluziile trebuie s% le tra'em noi +n,ine* cu osteneala de ri'oare$
7VIII4 ENURETICUL 8&I,ORCO*UL9
Emil are =? ani ,i sufer% de enurezie"
=
$
-/nd auzim vorbinduse de enurezie* putem presupune* baz/n.
du.ne pe propria.ne e1perien%* c% avem de.a face cu o dinamic% psihic%
al c%rei scop este stabilirea unui contact cu mama* de,i pe o cale mai
puin obi,nuit%$ )%iatul despre care discut%m aici ne vorbe,te prin inter.
mediul enureziei lui$ Este ca ,i cum el ne.ar vorbi +n !ar'onul vezicii
urinare"$ 2utem considera c% toate formele de e1primare ale unui
subiect sunt variet%i de limba0$ +n cazul pe care +l avem +n vedere*
respectivul limba0 semnific%: "u sunt destul de mare* trebuie +nc% s%
fiu suprave'heatP" +n 'eneral* mama este obli'at% s% se trezeasc% de
dou% sau trei ori pe noapte* s% suprave'here copilul ,i* la nevoie* s%.=
trezeasc%$ -opilul +,i +ncarc% mama cu o treab% suplimentar%$
Enurezia nu este o maladie or'anic% ,i ,tim c% enureticul +,i poate
foarte bine controla vezica +n timpul zilei$ 2roblema care se pune este
de a ,ti de ce nu poate face acela,i lucru +n timpul nopii$ Aotivul const%
+n faptul c% se afl% +ntr.o tensiune psihic%* tensiune care +i face
imposibil% reinerea de la actul de a urina$
De unde provine aceast% tensiuneO Ftim cu ce constan% persist%
copiii +n enurezia lor$ 2rin aceasta ei caut% un contact uman* doresc
ata,area de cineva* doresc s%.= +ncarce pe acel cineva cu o activitate
suplimentar% 3remarca unui bolnav: ei vor s%.,i creeze un fel de
sucursal% la unul din semenii lor"4$ Din nou avem de.a face cu tipul
copilului r%sf%at$ Dac% descoperim un asemenea efort spre a se face ,i
=M>
AL'RED ADLER
mai r%sf%at* ,tim c% este vorba de un copil care +nt/mpin% oarecare
dificultate +n meninerea ata,amentului +n care este interesat$ &untem
destul de st%p/ni pe domeniul nostru de investi'aie ca s% putem spune
c% enurezia reprezint% probabil un atac care rezult% dintr.o atitudine
adoptat% de un copil +n scopul monopoliz%rii cuiva$ Aceluia,i tip +i
aparin ,i copiii care nu au ast/mp%r noaptea* care scot ipete +n timpul
somnului ("avor noctumus) ,i care* prin z'omotul f%cut* +ncearc% s%
stabileasc% le'%tura cu ceilali$ Este un limba0 e1ercitat de un alt or'an$
&emnificativ este modul +n care reu,e,te copilul s% fac% aceasta$ E1ist%
aici un raport cu o inferioritate a vezicii urinare ,i cu centrii nervo,i care
o comand%$ Am fost cel dint/i care 3+n =>CM4 a ar%tat c% la enuretic
'%sim o sl%biciune a coloanei lombare$ Am subliniat* de asemenea* c%
enurezia se '%se,te +n raport cu s"ina bifida
7
sau cu un ne' con'enital
al acestei zone anatomice 3profesorul Fuchs +mp%rt%,e,te aceast%
p%rere4$ 2e de alt% parte* trebuie s% +nele'em cum reu,e,te copilul s%
vorbeasc% +n acest Y!ar'on al vezicii urinare"$ -onstat%m acest fapt
+ndeosebi la copiii c%rora li s.a atras atenia asupra importanei funciei*
ca ,i atunci c/nd mama ,i.a dat osteneala s%.= in% pe copil curat
noaptea* ea supraestim/nd importana suprim%rii enureziei$ +n felul
acesta copilul a0un'e +n mod automat la ideea: aici e ceva de f%cut +n
favoarea mea* este un punct +n care a, putea ataca$ &e +nele'e c% la toi
ace,ti copii sunt totdeauna de descoperit semnele r%sf%atului$
&% nu r%m/nem la do'me ,i s% vedem cum stau +n continuare
lucrurile* care este realitatea$
Deci b%iatul are =? ani$ "u trebuie s% pierdem din vedere c% avem
de.a face cu un copil r%sf%at care* de c/nd este enuretic* are impresia
c% nu este suficient de iubit$ &e pot deduce de aici c/teva elemente$
)%iatul are* probabil* un frate sau o sor% mai mici dec/t d/nsul$ &unt
motive care +l determin% pe un copil r%sf%at s% +nceap% lupta* ori el +,i
acuz% p%rinii +n mod manifest* prin deficiena sa* c% +l r%sfa% mai
puin$ ( acuzaie este identic% cu un atacL deosebirea este nul%$ -opilul
se socoate e1pulzat din poziia pe care o deinea$ 2oate c% are un tat%
vitre' sau o mam% vitre'%$ "u avem o re'ul% fi1%L important pentru noi
este s% ,tim ce se petreceL trebuie s% descoperim de ce copilul este
actualmente mai puin r%sf%at$ )%iatul are un scop ideal fictiv 3idealul
s%u se identific% cu intenionalitatea sa4L idealul este acela de a fi
r%sf%at* de a avea pe cineva care s%.i stea la dispoziie$ &e impune s%.i
=NC
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
schimb%m acest scop* s%.i indic%m un alt scop* a,a +nc/t s% se poat% face
folositor semenilor$
"iciodat% noaptea* ci e1clusiv ziua"$
Este o informaie care influeneaz% puternic maniera noastr% de a
'/ndi$ \iua copilul tr%ie,te o mare tensiune* pe c/nd noaptea pare
mulumit$ "e putem face tot felul de idei ,i s% presupunem c% adesea*
noaptea* copilul doarme cu mama sa* pe c/nd ziua dore,te s% se fac%
remarcat +ntr.un mod deza'reabil* ca ,i cum ar voi s% spun%: (cu.
pai.v% mai mult de persoana meaP" \iua lupta lui este mai intens%$
*Adesea enurezia se +nsoe,te cu emisia de materii fecale"$
Din acelea,i motive el se face* de asemenea* remarcat prin
murd%rirea cu materii fecale$ upta o duce +ntr.o stare de complet%
descura0are$ &tabilirea* +n acest caz* a dia'nosticului de imbecilitate
depinde de ideea pe care ne.o facem despre tulbur%rile lui$ "e +ntreb%m:
de ce n.o face noapteaO "u de puine ori vedem c%* absorbii cu totul de
0oc* copiii +,i pierd orice control asupra funciilor fiziolo'ice$ 2ornind
de la aceste detalii* putem constata c% avem aici de.a face cu o funcie
social%$ (r* trebuie s% consider%m ca fiind anormal% o funcie care +,i
d% curs +n afara oric%rei conduite le'itimate din punct de vedere social$
)%iatul este ile'itim"$
&.ar putea ca acest copil s% fi crescut f%r% dra'oste* f%r% c%ldura
afeciunii* f%r% acea atmosfer% de tandree creat% +n mod normal +n 0urul
copiilor +n primii lor ani de e1isten%$ Dar ,i printre ile'itimi '%sim copii
r%sf%ai$ @a trebui* prin urmare* s% obinem clarific%ri +n aceast%
privin%$
9at%l s%u a c%zut pe c/mpul de onoare* +n r%zboi* iar mama sa s.a
rec%s%torit"$
8poteza se confirm%: copilul are un tat% vitre'$
Din aceast% a doua c%s%torie s.au n%scut doi copii: un b%iat* care
are v/rsta de opt ani* ,i o feti%* care are ,ase ani"$
Amintindu.v% c% am pomenit mai +nainte de o acuzare* v% vei
convin'e ,i mai mult c% modul nostru de a interpreta cazul de fa% este
0udicios$ 2robabil c% b%iatul are motive pentru acuzaia sa* motive pe
care el le resimte$ +mi amintesc de cazul unui b%iat care +,i pierduse
mama pe c/nd avea numai dou% s%pt%m/ni$ 9at%l se rec%s%torise
imediat ,i nimeni nu ,tia c% b%iatul are mam% vitre'%$ "ici lui nu i s.a
spus* niciodat%* cum stau lucrurile$ Aai t/rziu s.a n%scut un al doilea
=N=
AL'RED ADLER
copil$ -u prile0ul unei consultaii* b%iatul mi.a spus c% p/n% la v/rsta de
=: ani a tr%it cu ideea c% acea femeie nu era mama lui bun%* ci o mam%
vitre'% ,i c% aceast% impresie se confirmase$ Acest fapt v% arat% +n ce
m%sur% copiii deslu,esc realitatea* chiar dac% sunt bine tratai$ Ei percep
distinct nuanele unui comportamentL dac% au frai vitre'i* simt c%
ace,tia se bucur% de mai mult% atenie ,i +n'ri0ire din partea mamei care
pentru ei* cei mai puin cocolii* este mam% vitre'%$
-opilul se comport% fa% de fraii ,i surorile sale +ntr.un mod
absolut satisf%c%tor"$
Deci nu constat%m o lupt% +ntre ace,ti copii$ Adesea am remarcat
c% un copil poate fi invidios ,i c%* +n pofida acestui fapt* +,i iube,te fraii
,i surorile$ &e poate simf dezavanta0at* pentru ca* pe de alt% parte* s% se
+nelea'% cu d/n,ii$ Un astfel de sentiment poate avea consecine
diferite$ ( feti% +n v/rst% de cinci ani* copil unic 8a +nceput* avea o sor%$
Aai t/rziu s.a aflat c% acea feti% a ucis trei fetie nou.n%scute* ca ,i cum
ar fi vrut s% spun%: 9oate fetele trebuieEs/ dispar%"$ Fa% de sora ei*
dimpotriv%* s.a comportat impecabil$ (morurile le.a s%v/r,it cu o
abilitate deosebit%* nefiind descoperit% dec/t +n timp ce comitea cea de
a treia crim%
B
$
9at%l vitre' era* la +nceput* foarte sever fa% de d/nsul"$
)%iatul a tr%it o perioad% trist%L situaia lui s.a a'ravat din
momentul +n care a avut un tat% vitre'* moment din care a +nceput ,i
acuzarea sa$
+ns%* datorit% interveniei mamei* situaia lui s.a +mbun%t%it"$
Dup% cum ne putem +nchipui* aceast% +mbun%t%ire nu era de o
asemenea natur% +nc/t b%iatul s% beneficieze de ea +n mod permanent$
+n 'eneral* copilul a tr%it departe de cas%* fie la o m%tu,%$$$"
a +nceputul e1istenei sale el trebuie s% se fi simit :4ine$ a
m%tu,i sau la bunici copiii sunt* +n 'eneral* bine tratai$
$$$fie la orfelinat"$
"u a, putea afirma c% lucrurile au stat la fel +n orfelinat$ "u am
cele mai bune p%reri despre aceste instituii$ Domne,te aici o anumit%
disciplin%* care interzice ca vreun copil s%.,i ude a,ternutul sau s% se
murd%reasc%$ Disciplina aceasta era prea sever% pentru copilul despre
care discut%m$ 2robabil c% ,i m%tu,a sa a acordat prea mare importan%
acestor lucruri$ Am putut observa c% +n cazul +n care se +ncearc% s% i se
demonstreze unui copil importana aliment%rii* copilul va manifesta
=N?r
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
dificult%i +n aceast% privin%$ -ei care vor s% fie st%p/ni pe funciile lor
or'anice sau pe m%dularele lor* vor refuza s% primeasc% ordine
referitoare la acestea$ @om putea vedea cum* noaptea* se scoal% +ntr.o
stare de semisomn* a,ez/ndu.se pe olia lor* f%r% a avea nevoie de
asisten%$ Dar c/nd este trezit ,i pus pe oli%* intervine refuzul* +nsoit
de crize de furie$
"u ne este +ndea0uns de clar unde s.au comis erori +n educarea
acestui copil$ 2robabil c%* de la o situaie pl%cut%* el a trebuit s% treac%
la una prea puin a'reabil% pentru d/nsul$
-opilul frecventeaz% +n prezent prima clas% de liceu"$
-red c% este cam t/rziu pentru v/rsta lui$ -lasa aceasta el ar fi
trebuit s.o urmeze la v/rsta de zece sau unsprezece ani$ 2utem admite
ca si'ur faptul c%* din moment ce a a0uns s% frecventeze liceul* nu este
nici idiot* nici imbecil ,i nici m%car debil mintal$ Este verosimil faptul
c% ar fi fost un elev mai bun +n cazul +n care nu ar fi avut de suferit +n
permanen% acea tensiune psihic% pe care o cunoa,tem$
A trebuit s% repete prima ,i a treia clas% la ,coala primar%"$
Aceasta se coreleaz% cu ipoteza noastr%* potrivit c%reia el a suferit
de pe urma unei anumite tensiuni ,i c% nu s.a putut consacra +ndea0uns
activit%ii la ,coal%L mai ales dac% a avut de.a face ,i cu un institutor
sever$ -eea ce =.a descura0at ,i mai mult$ Desi'ur c% aceste circumstane
nu i.au adus nimic bun nici acas%$
+n prezent face pro'rese mulumitoare la +nv%%tur%$"
2robabil c% diri'intele este un om cumsecade$
Are prieteni"$
+ncepe s%.,i recapete sperana ,i s% priveasc% viaa cu mai mult
cura0$
Adesea* la ,coal% sau pe strad%* face 'rimase"$
Fi 'rimasele prezint% o form% dinamic% pe care o putem considera
un limba0$ -e vor s% spun% str/mb%turile lui dec/t c% b%iatul cere s% fie
privit* s% sar% +n ochii celorlaliO El 0oac% un rol* un rol de comedie* spre
a atra'e atenia semenilor$ Fenomenul este analo' cu acela al enureziei
,i cu murd%rirea cu e1cremente$ El ar dori s% se situeze c/t mai +n prim
plan$ Are impresia c% nu este luat +n seam% ,i lupt% spre a se face
remarcat$
Din informaiile ce ne stau la dispoziie* ar fi +nceput s% mear'%
la v/rsta de == luni ,i a +nceput s% vorbeasc% destul de t/rziu"$
=NB
AL'RED ADLER
E1ist% copii a c%ror dezvoltare a limba0ului este re'lat% de
+mpre0ur%rile e1terioare 3mutism4$ Am f: avut +nele'ere chiar ,i pentru*
cel care ar fi susinut c% acest b%iat este imbecil* cu toate c% nu este
cazul$
Are* pe deasupra* un defect de pronunare a cuvintelor$ -/nd
vorbe,te* limbai se +mpiedic% de dini"$ "
Este" ceea ce numim a fi pelticE7"u +nele' de ce nu s.a trecut la
remedierea Rintii asemenea defect de vorbireL ar fi trebuit s% i se arate
copilului* cu bl/ndee* cum trebuie s%.,i in% limba c/nd vorbe,te sau
s% fie pus s% se foloseasc% dispozitivele destinate remedierii acestei
metehne$ Este lesne de +nl%turat acest defect care* +n cazul pe care +l
discut%m$* trebuie s% fi accentuat sentimentul de inferioritate$ F%r%
+ndoial% c% pelticia a fost inta unor reflemeli ,i.c% aceste zeflemeli i.au
m%cinat cura0ul$ . =$
9at%l s%u ar fi prezentat acela,i defect de pronunie"$
"u defectul de pronunie s.a transmis pe cale ereditar%* ci forma
limbii sau conformaia ma1ilarului$ (rice defeet de pronunie este
favorizat de o dispoziie or'anic% special%$ a '/n'avi constat%m foarte
adesea fie o conformaie anormal% a bolii ma1ilarului sau a larin'elui*
fie anomalii dentare$ 9oate acestea contribuie la st/n0enirea meca.
nismului pronuniei normale ,i deschid calea unui defect de vorbire$
.$ )oli ale copil%riei: ru0eol%* varfcel%* precum" ,rpneumon+e$
Ablaia unor ve'etaii adenoide ,i ami'dalectomieH`acum trei ani"$
Asemenea informaii nu trebuie trecute cu vederea$ $
-opilul este pl%p/nd* astenic ,i 8as%:mpresia c% este timid ,i
an1ios"$
"ici nu ne a,teptam s% ne dea impresia unui copil cura0os$ Dac%
+n ultimul timp starea lui psihic% s.a +mbun%t%it pe acest plan* este
probabil pentru c% este +n pro'res la +nv%%tur%*
Din cauz% c% ma1ilarul lui superior este mai proeminent dec/t
cel inferior ,i c% ine 'ura aproape +n permanen% deschis%* las% impresia
de prost%nac"$
@edei* a,adar* c% prezint% anomalii ale osaturii feei$ Aspectul de
nerod trebuie s/ fi contribuit la +nsin'urarea copilului$
E1amen or'anic 'eneral: nimic de semnalat* refle1e normaleL
+nc% nu s.a efectuat o e1aminare din punct de vedere neurolo'icL nici o
=N:
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
e1aminare rinol%rin'olo'ic%. Un frate al mamei copilului a suferit de
nefrit%"$ $ $*$* < L
Esle e1tremele interesant* din punctul de vedere al psiholo'iei
individuale* faptul c% la enu0etici '%sim o inferioritate a +ntre'ului
sistem uro'enital 5dee1emp0u* inferioritateaunui rinichi4* fapt asupra
c%ruia am ,i insistat +n studiul meu asupra inferiorit%ii or'anelor"
:
$
Aceste inferiorit%i sunt uneori cauza unor maladii* ceea ce nu +nseamn%
c% enurez+a este ea +ns%,i consecina unei maladii or'anice$ E1ist% o
inferioritate embrionar% care favorizeaz% apariia enureziei$ a enuretici
se mai constat% ,i o debilitate / tractului di'estiv* precum ,i a aparatului
'enital$ &l%biciunea aparatului 'enital este prezent% aproape +n
totalitatea cazurilor$ . .
&% vedem acum +n ce mod putem discuta cu mam% copilului ,i s%
stabilim dac% acest coprl este un caz cu adev%rat disperat$ @om+neerca*
pe de alt% parte* s% ne d%m seama dac% situaia b%iatului s.a +mbun%t%it
+n ultima perioad%* dat fiind faptul c% avem semne pozitive +n acest sens*
cum ar fi acela c% ,i.a f%cut prieteni ,i c% randamentul s%u ,colar este
mai bun$ &e pune ,i problema de a.o determina pe mam% s%.= fac% pe
copil s% +nelea'% c% el are valoarea sa ,i s%.i demonstreze c% nu este
ne'li0at$ Ar trebui* de asemenea* s% o facem pe mam% s% obin% de la
soul ei o conduit% mai benefic% fa% de copil* s%.i fac% acestuia uneori
pl%cerea* de e1emplu* de a.= lua cu el la plimbare* duminica$ +n aceste
condiii copilul va renuna la atitudinea lui acuzatoare ,i nu va mai strica
buna dispoziie din familie$
@a trebui s%.f +ncura0%m pe tH%iat s% obin% succese* s%.i propunem
un scop de care s% fim si'uri c% poate fi atins$ @om +ncerca s%.i
contur%m eihprecizie acest scop ,i +l vom +ntreba dac% este capabil s%
stabileasc% raporturi amiabile cu p%rinii$ Dac% vom reu,i s%.rfacem
mai prietenos* el +nsu,i va face eforturi de a evita s% le fac% altora
necazuri$ 2utem presupune c% ntr.,i va p%ta cinstea +n faa diri'inteluiL
el nu se terfele,te dec/t +n cazurile +n care este complet descura0at$
@edei* prin urmare*care sunt punQtele cele nf/i importante ale
demersului nostru: s% obinem din partea p%rinilor o atitudine mai
favorabil% fa% de copil ,irs%.l +ncura0%m pe acesta* f%c/ndu.= s%
+nelea'% importana pre'%tirii pentru o profesie9
$r( /( 3adres/ndu.se mamei4: Am dori s% discut%m referitor la
b%iat$ -um mer'e el cu ,coal%O
``` =N;
AL'RED ADLER
MamaF +n ultimul timp ,i.a dat silina s% mear'% mai bine$
$r( /F Fi.a e1primat p/n% acum vreo dorin% cu privire la ceea ce
ar vrea s% fac% +n via%O
MamaF Ar vrea s% se fac% electrician$
$r( /F +nseamn% c% are ambiie$ 2ricepe c/te ceva din meseria
aceastaO
MamaF Da* dovede,te ceva interes pentru aceast% meserie$
$r( /F Acas%* pune el m/na s% v% a0uteO
MamaF Da$
$r( /F Este bucuros c/nd i se recunosc meritele ,i este l%udatO
Ai.ar pl%cea s% fie l%udat mai des copilul acesta$ E +nsetat dup% laude*
ar vrea s% fie tratat cu tandree ,i sensibilitate$ -um v% +nele'ei
+mpreun%O
MamaF E ascult%tor$ 9e poi bizui pe d/nsul$
$r( /F Are 'ri0% de ceilali copiiO &e +nele'e cu eiO "u este prea
izolatO
MamaF -el de al doilea b%iat al nostru nu se uit% la ce spune el* +l
las% rece$
Dr$ /F &ecunzii sunt mult mai +ndr%znei* mai iui* mai rapizi +n
aciune$ -um doarmeO
MamaF &for%ie de z%n'%ne ferestrele$ A avut ve'etaii adenoide$
$r( /F Unde doarmeO
MamaF +n aceea,i +nc%pere cu mine$ -red c% +i este team% de tat%l
s%u vitre'L de altfel e foarte fricos$ +nainte a stat la rude ,i m%tu,a lui a
fost foarte bun% cu d/nsul$ 2e urm% a intrat la orfelinat$
$r( / 3punctul de cotitur% al situaiei copilului a fost orfelinatul4:
"u l.am putea face pe soul dumneavoastr% s% priceap% c% trebuie s% se
comporte +n a,a fel +nc/t copilului s% nu.i mai fie team% de elO E un
b%iat de treab%* care are nevoie de un tratament tandru* de amabilitate*
+n acest sens se poate face c/te ceva$ Dac% soul dumneavoastr% ar
consimi s%.= ia +ntr.o duminic% la plimbare* f%c/ndu.i o pl%cere* ar fi
c/t se poate de bine$ )%iatul nu trebuie b%tut* ,i nici s% se stri'e la el$ A
pornit.o pe calea cea bun% ,i se va dezvolta bine$ -e poziie ia c/nd
doarmeO
MamaF Doarme culcat pe burt%$
$r( /F 4ntoarce vie,ii dosul2 se ascunde(
=NQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
MamaF +,i tra'e ,i cuvertura pe cap$ Este tem%tor de c/nd a fost la
orfelinat$
$r( /F +ncercai s% nu.i mai facei moral%* s% nu.= mai mustrai
pentru orice fleac$ -/t despre mine* i.a, spune: E,ti un b%iat capabilP"
.a, l%uda ,i i.a, dovedi c% in la el$ Un astfel de copil are nevoie de o
dovad% de afeciune$ Dac% ar avea.o* totul ar mer'e mai bine +n ceea ce
+l prive,te$ "u are tendina de a v% abandonaO
MamaF -/nd +i spun c% +l voi duce din nou la orfelinat se
+n'roze,te$
$r( /F Eu nu l.a, amenina cu a,a ceva$ Are acela,i comportament
la ,coal% ca acas%O
MamaF a ,coal% +i este fric% pentru c% nu poate ie,i din clas%
oric/nd$ Fi nu +ndr%zne,te s% cear% voie de la profesor$
$r( /F 2oate c% ar fi bine ca profesorii s% fie avertizai din partea
spitalului c% este vorba de un enuretic$ 3Aama pleac%$4
Dr$ A 3adres/ndu.se lui Emil4: )un% ziuaP E,ti silitor la
+nv%%tur%O -e.ai vrea s% te faciO
6milF Aecanic$
$r( /F )ravoP E,ti +n stareO -um mer'e cu scrisulO
6milF "u prea bineP
$r( /F Dar cu desenulO
/milF Destul de bine$
$r( /F 2oi s% te faci mecanic* dar pentru asta trebuie cura0* cu
frica nu faci nimic$ "imeni nu.i vrea r%ul$ Ai putea s% +nvei s% nu.i
mai fie fric%O "u trebuie s.o faci pe pu,tiul +n faa profesorilorP E,ti
de.acum b%iat mare* nu mai e,ti un su'aci$ -hiar dac% mai iei ,i note
rele* 'ata cu fricaP Fi eu luam uneori note rele* dar m% +nver,unam s%
+nv% mai bine ,i dup% aceea luam note bune$ "iciodat% nu trebuie s%.i
fie fric%P -/nd te apuc% frica* te commpori ca un pu,tiulic%$ -/t timp
mai ai de frecventat ,coalaO
6milF +nd% doi ani* apoi intru ucenic$
$r( /F a 'imnastic% cum mer'eO
6milF Am luat nota ?P
$r( /F Ai muli prieteniO
6milF Am ,l prieteni r%ut%cio,i* care m% bat$
$r( /(F 9e ceri cu d/n,iiO
6milF -/teodat%$
=NM
AFRED ADER
$r(/F "u trebuie s% le faci altora r%u$ 2oi s% te ceri f%r% s% r%ne,ti
pe cineva!Disputele sunt* +ntr.un fel* e1erciii de 'imnastic%$ 9e ceri ,i
cu fratele t%uO
6milF Are opt ani$
$r( /(F Atunci +nseamn% c% tu e,ti cel mare$ E frumos s% te ceri
cu d/nsulO
6milF Fi el e r%ut%cios$ El se ceart% cu mineP
$r/F &e pare c% nu e at/t de fricos ca tine$ 9rebuie s% +ncerci s%
faci pro'rese la +nv%%tur%$ Dac% el* la cei opt ani ai lui* se poate purta
ca un om mare* cu at/t mai mult ai putea s% o faci tu$ &% revii aici peste
o lun% ,i s%.mi spui cum mer' lucrurile* dac% ai prins cura0 ,i dac% te
pori ca un b%rbat +n toat% firea ,i nu ca un mucos$ +ncearc%* apoi +mi vei
povesti cum ai reu,it$ 3)%iatul iese$4
Deocamdat% ne afl%m +n faza +ncura0%rii$ Dac% i.am vorbi de
defectele lui* am fi departe de a.= +ncura0a$ Dac% revine dup% o lun% ,i
constat%m c% a f%cut pro'rese* atunci vom putea s% abord%m ,i problema
defectelor lui$
NOTE
=
Urinare involuntar%* +n timpul somnului*care +n cazul unor copii poate
c%p%ta caracter sistematic$ Unii autori utilizeaz% termenul enurezis$ &e +nt/lnesc
,i cazuri de enurezie diurn%$ (3ota trad()
7
Aalformaie con'enital% a canalului spinal* const/nd +n absena sud%rii
arcurilor vertebrale la una sau mai multe vertebreL malformaia se +nt/lne,te +n
special +n zona lombosacral%$ (3ota trad()
B
-azul respectiv este pe lar' +nf%i,at +n Alfred Adler* Cunoaterea
omului, capitolul 9r%s%turi de caracter de natur% a'resiv%"* para'raful
consacrat gelo&iei( (3ota trad()
:
&tudiu dat publicit%ii +n =>CM$ (3ota trad()
7I74 ENURE:IA ; .I<LOC
DE CO.UNICARE
F$* +n v/rst% de =? ani* s.a prezentat la consultaie pe motiv de
enurezie"$
Este* pesemne* un copil b%t%ios* desi'ur r%sf%at mai +nainte ,i pe
care anumite evenimente l.au f%cut s% piard% privile'iul acestui
tratament$ De atunci nu se mai simte +n apele lui ,i +ncepe s%.,i atace
mama +n a,a fel +nc/t s% o obli'e s% se ocupe de d/nsul chiar ,i +n timpul
nopii$ Este necesar s% identific%m semnele care s% ne permit% s%
susinem c% avem de.a face cu un copil r%sf%at* anume: descura0area*
invidia din partea unui copil mai mic* mofturile +n ceea ce prive,te
alimentaia* +ncercarea de a se situa +n centrul ateniei* c%utarea
simpatiei altora$
$$$ enurezie pe care adesea o manifest% ,i +n timpul zilei$$$"
-/nd descoperii c% un copil manifest% enurezie diurn%* este semn
al unei lupte de o e1trem% violen%$ "u se mulume,te s%.i deran0eze pe
cei din 0uru.i noaptea* ci o face ,i +n timpul zilei$ 9rebuie neap%rat s%
stabilim dac% nu cumva prezint% deficiene psihice$ )olile or'anice care
provoac% asemenea enurezii sunt foarte rare$
$$$ din c/nd +n c/nd ,i noaptea"$
upta violent% o duce ziua* probabil pentru c% +n timpul nopii se
'%se,te +ntr.o situaie mai favorabil%* calm/ndu.se$ "u ne.ar mira s%
auzim c% lupta aceasta o duce +ntr.un mod con,tient ,i c% tr%s%tura
dominant% a caracterului s%u este aro'ana$ 2entru c% aro'ana este o
form% de lupt% cvasicon,tient%$
=N>
AL'RED ADLER
Dac% l/n'% d/nsul se '%se,te mama* ori c/nd b%iatul este la
,coal%* niciodat% nu urineaz% pe el"$
Este semnul c% enurezia lui este motivat% de elemente psihice$
Dac% mama copilului se afl% +n prea0m%.i* nu are nevoie s% caute s% ,i.o
apropie$ 8ar la ,coal% probabil c% se simte bine$ 2oate c% e un elev bun
sau poate c% vrea s% evite o e1matriculare$
Aama este divorat%"$
"e+nele'erile din familie au o influen% c/t se poate de rea asupra
copiilor$ &oii care se ceart% se ocup%* +n 'eneral* puin de copiii lor ,i
+,i manifest% indispoziia fa% de ei$ Este de subliniat faptul c% printre
copiii.problem%* delincveni* nevrotici* perver,i se1ual* beivi se '%sesc
adesea copii din c%sniciile nefericite* dezor'anizate$ @om c%uta s%
vedem dac% nu cumva b%iatul de care ne ocup%m a fost supra+nc%rcat*
supra+nc%rcarea fiind totdeauna motiv de a'ravare a st%rii copiilor$
El locuie,te la bunici"$
&e cuvine s% ne amintim c% bunicii se poart% adesea foarte
afectuos cu nepoii$ "u +ntotdeauna* pentru c% +n cazul +n care mama
r%sfa% copilul* bunica +i face fiicei sale repro,uri pe aceast% tem%* iar
dac% mama nu r%sfa% pe copil* atunci bunica este aceea care face lucrul
acesta$
Aai +nainte copilul dormea +n aceea,i +nc%pere cu p%rinii"$
Aceasta dovede,te c% b%iatul este r%sf%at* fie pentru c%* datorit%
propriilor eforturi* s.a putut ata,a de mam%* fie pentru c% p%rinii ineau
ca b%iatul s% le stea aproape$
Acum copilul doarme sin'ur"$
-ircumstana aceasta nu ne este indiferent% ,i 0oac% un anumit rol
+n etiolo'ia enureziei$ Dac% copilul ar dormi +n patul mamei sale* el nu
ar uda a,ternutul$
-opilul este puternic ata,at de mama sa"$
&e confirm% ideea c% b%iatul este puternic le'at de mama sa$ El
+ncearc% s%.,i rec/,ti'e mama ,i s.o foloseasc% spre binele s%u$
Este foarte r%sf%at de c%tre bunici"$
&upoziiile noastre ,i.au '%sit* deci* confirmarea$
+n urm% cu patru ani* a z%cut pe un pat de spital timp de ,apte
luni* din cauza unei osteomielite la ,old ,i femur"$
Este vorba de o maladie cronic%* caz +n care copiii sunt nespus de
r%sf%ai$ Astfel de +mpre0ur%ri provoac%* de obicei* dup% +ns%n%to,irea
=>C
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
acestor copii* o teribil% senzaie de caren% afectiv% +n comparaie cu
modul +n care erau tratai pe parcursul bolii$ "iciodat% un copil nu va fi
at/t de r%sf%at ca +n cazul spitaliz%rii pentru o maladie de felul
osteomielitei$
+ntr.un timp se propusese o amputare* dar copilul s.a vindecat*
r%m/n/nd totu,i cu o anchiloz% important%"$
Are* prin urmare* ,i o deficien% or'anic%$ Aceasta contribuie la
trezirea ,i la meninerea la ace,ti copii a unui puternic sentiment de
inferioritate$ -opiii r%sf%ai au din start un asemenea sentiment*
+ndoindu.se de propriile lor aptitudini$ -um b%iatul prezint% o
anchiloz%* sentimentul s%u de inferioritate se amplific%*el +ncerc/nd s%
se spri0ine ,i mai mult pe alii$ Din cauza bolii* a +ntrerupt ,colarizarea
timp de trei ani* +ntre v/rsta de M ,i =C ani$ Evident* anii ace,tia i.a
petrecut l/n'% mama sa$
-lasele au1iliare au accentuat ,i mai mult sentimentul de
inferioritate* ceea ce se +nt/mpl% de re'ul%* cu e1cepia cazurilor de
imbecilitate sau de debilitate mintal%$ +n asemenea cazuri copilul nu.,i
d% seama c% se afl% printre copiii arierai$ a @iena* de e1emplu* se
vorbe,te +n mod curent de clase de imbecili" +n aceste cazuri$ Un copil
normal are impresia unei de'rad%ri dac%* din nefericire* nimere,te +ntr.o
clas% au1iliar%$ -opilul nostru are* deci* destule motive s% se simt%
inferior ,i dezavanta0at$
Activitatea lui la ,coal% este bun%"$
"u ne mir% s% afl%m c% face pro'rese la +nv%%tur%* din moment
ce este normal din punct de vedere psihic$ "u.i mare lucru s% fii chior
printre orbi
=
$
+nt/mpin% 'reut%i la aritmetic%"$
Dac% +ntr.o bun% zi va descoperi metoda potrivit% lucrului cu
numerele* va face pro'rese ,i la aritmetic%* situ/ndu.se la +n%limea
celorlali$
-/nd li se pun +ntreb%ri altor elevi* tocmai el se '%se,te s%
intervin% cu voce tare* anticip/nd r%spunsurile"$
De aici putem deduce c% avem de.a face cu un copil inteli'ent$
Acest copil r%sf%at ar voi s% le.o ia +nainte celorlali$ Enurezia lui este
un mi0loc de atin'ere a acestui scop$ a ,coal% ocup% o poziie
satisf%c%toareL poate fi mulumit de el +nsu,iL dar ,i aici ar vrea s%.i
+ntreac% pe alii ,i tocmai de aceea r%spunde mereu ne+ntrebat$
=>=
AL'RED ADLER
-hiar c/nd este vorba de amuzamente* +,i impune s% 0oace
primul rol"$
Are propriu.i stil* ceea ce nu vei '%si la prost%naci ,i putem face
afirmaia c% locul s%u nu este la ,coala a0ut%toare$ Ftim c%* din cauza
bolii sale* nu a putut fi suficient de pre'%tit pentru o clas% normal% ,i c%
i.ar fi 'reu s% urmeze o astfel de clas%$ Ar fi necesar s% se deschid% o
,coal% pre'%titoare special% pentru astfel de elevi$
Are un frate* cu patru ani ,i 0um%tate mai mare dec/t el* care
alt%dat% fusese foarte r%sf%at de c%tre tat%l s%u"$
9ra'em concluzia c% nu are nici un frate sau o sor% care s%.i
urmeze$ 2robabil c% el tr%ie,te cu ideea c% fratele mai mare +l +ntrece$
-el mare este r%sf%at de c%tre tat%l s%u ,i nu frecventeaz% o ,coal%
a0ut%toare$
Fratele m/i mare este tare chipe,$ A fost nevoit s% repete clasa
+nt/i primar%* dar acum e frunta, la +nv%%tur%* fiind foarte serios ,i
cump%tat +n ce face"$
(ri de c/te ori auzim vorbindu.se de doi frai* din care cel mare
se dezvolt% bine ,i este imbatabil* secundul* +n 'eneral* este un copil.
problem%$ Dac% secundul este acela care pro'reseaz%* calc% pe urmele
celui mare ,i chiar +l +ntrece* atunci primul.n%scut va deveni un copil.
problem%$ Aceast% concepie se confirm%* o dat% +n plus* +n cazul de
fa%$ 2robabil c% primul.n%scut nu se 0eneaz% s% sublinieze faptul c% i
fratele s%u urmeaz% ,coala a0ut%toare$
-opilului nostru +i place mult s% o fac% pe m%sc%riciul"$
Aanifestare frecvent% la copiii care au un puternic sentiment de
inferioritate* care nu se prea ostenesc* dar vor s% se situeze +n centrul
ateniei$ Adesea la ace,ti copii '%sim trei manifest%ri paralele: enurezie*
nevoia de a.i +ntrerupe pe alii ,i bufonerie$ 9oate acestea sunt forme de
e1teriorizare a unei fiine slabe ,i ambiioase$ Acela care are +ncredere
+n sine nu se va manifesta +n acest fel$
"oaptea* adesea* scoate ipete"$
-aut% ,i +n cazul acesta un contact$ &% stri'i* s% o faci pe
m%sc%riciul sunt dovezi ale inteli'enei luiL el procedeaz% 0udici/s* face
ceea ce* f%r% +ndoial%* ,i noi am fi f%cut dac% fie.mi permis s% m%
e1prim a,a ne.am fi '%sit +n aceea,i situaie ,i dac% am fi +nele,i
're,it aceast% situaie* care cere cura0$
a mas% nu face 'reut%i* nu este mofturos la m/ncare"$
=>?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
&emn c% +n aceast% familie nu s.au f%cut erori de educaie pe acest
plan* nepun/ndu.se un prea mare accent pe importana hranei$ Dar
copilul a f%cut +n aceast% privin% o eroare: trebuia ,i aici s% creeze
dificult%i$ "u trebuie s% ne mire dac%* +n structura unui stil de via%*
constat%m absena anumitor simptome care* dat% fiind e1periena
noastr%* ar fi trebuit s% se manifeste$
+,i face toaleta ,i se +mbrac% sin'ur"$
+n aceast% privin% s.a procedat* probabil* +n mod satisf%c%tor$
2%rinii ,i bunicii dinspre tat% sunt consan'vini"$
"u are* +n fond* importan%* deoarece acela,i fapt se semnaleaz%
la muli copii$ Aeteahna copilului nu poate fi imputat% factorilor
ereditari$ A, dori* +ns%* s% subliniez c% descop%r +ntotdeauna c%s%torii
+ntre consan'vini +n cazul unor oameni lipsii de cura0$ Ei caut% un fel
de securitate +n ale'erea partenerului de via%$ Fi o '%sesc mai cur/nd
la persoanele pe care le cunosc din copil%rie$ Este indiciul unui slab
sentiment de comuniune social%* familia lor reprezent/nd pentru d/n,ii
+ntrea'a societate$ "u vreau s% ne' c% aceste c%s%torii +ntre consan'vini
dau copii care prezint% inferiorit%i or'anice 3inferioritatea v%zului sau
auzului4$ Dar* dup% cum am putut constata p/n% +n prezent* aceasta se
+nt/mpl% numai +n cazul +n care la ambii parteneri se '%sesc inferiorit%i
identice$ 8ar* pe de alt% parte* '%sim copii perfect s%n%to,i acolo unde
nu e1ist% astfel de inferiorit%i paralele$ "e opunem maria0ului +ntre
consan'vini pur ,i simplu pentru c% sentimentul de comuniune social%
cere un vast amestec de s/n'e$ 8ndivizii care fac o deosebire at/t de
mare +ntre persoanele din propria lor familie ,i alte familii nu au un
sentiment de comuniune social% prea dezvoltat$
-opilul a suferit de varicel% ,i de tuse convulsiv%"$
2%rinii +i r%sfa% mult pe copii atunci c/nd ace,tia sunt bolnavi$
@ei observa c% e1ist% o serie de boli ale copil%riei care +i fac +n mod
automat pe p%rini s%.,i r%sfee copiii$ Astfel sunt* de e1emplu*
scarlatina* tu,ea m%'%reasc%* urmate adesea de unele dificult%i
caracteriale* pe care tindem s% le imput%m bolii$ 8nvers* vei putea
constata uneori c% un copil.problem% +,i +mbun%t%e,te comportamentul
dup% ce a trecut printr.o boal% 'rav%$ "u vom mer'e totu,i p/n% la a
susine c% scarlatina ar putea s% e1ercite o influen% favorabil% asupra
caracterului copilului$
A +nv%at s% mear'% la v/rsta de =Q luni"$
=>B
AL'RED ADLER
Dac% mama nu se +n,al%* atunci poate c% b%iatul a fost rahitic$
Evident c%* +n asemenea +mpre0ur%ri* copilul a beneficiat de o
suprave'here special% din partea mamei* suprave'here de care acesta
nu ar fi avut parte +n +mpre0ur%ri normale$
Abia la v/rsta de trei ani a +nv%at s% pronune corect unele
cuvinte"$
Aceasta dovede,te c% nu a avut +n mod deosebit nevoie de limba0*
deoarece dac% limba0ul i s.ar fi p%rut necesar* ar fi +nv%at s% vorbeasc%
mai repede$ 9rebuie s% i se fi satisf%cut toate dorinele f%r% ca el s% fi
avut nevoie s% vorbeasc%$ a fel se +nt/mpl% cu muii care au auzul
intact$ Astfel de copii sunt*+n 'eneral* foarte r%sf%ai ,i nu au nevoie s%
vorbeasc%$ Adesea vedem mame care se m/ndresc cu faptul c% ele
prev%d +ntotdeauna dorinele copiilor lorL ace,tia vor s% fie +nele,i f%r%
a se obosi s% scoat% vreo vorb%* dup% cum vor ca cineva s% le stea mereu
la dispoziie$ Dat fiind +ns% faptul c% ace,ti copii nu vorbesc ,i c%* pe de
alt% parte* persoana aleas% e1ecut% totdeauna munca suplimentar% cu
care ei o +ns%rcineaz%* devine inteli'ibil modul +n care se constituie
structura psihic% a acestor mui care aud ,i +nele'$ Aai ,tim ca ei pot
s%.,i structureze ,i s%.,i re'leze funciile potrivit cu antura0ul$
-unosc cazul unui copil n%scut +ntr.un mena0 de surdomui* el
fiind +ns% perfect normalL el auzea ,i vorbea ca toi copiii$ Dar dac% se
lovea* pl/n'ea f%r% s% scoat% nici un sunetL lacrimile +i cur'eau pe obra0i*
faa +i era trist%* dar de auzit nu se auzea nimic* el ,tiind c% z'omotul era
inutil$ A,adar* funciile se dezvolt% +ntr.un mod diferit$ 2utei apela +n
cazul acestor consideraii la psiholo'ia instinctelor* deoarece instinctele
se dezvolt% e1clusiv +n conformitate cu antura0ul$ Acest copil a fost
scutit de necesitatea de a vorbi ,i astfel limba0ul s%u nu s.a putut
dezvolta la timpul potrivit$
=
u77i7 oc pe nas ,ba proceciat la ablaia ide* cu
patru ani +n urm%* dar poate tatea
nazal% va trebui repetat%$ 9ip
0;a a
ci |
e@#rim a,if 6reit
aceast s ALa
mas ne
s% afl%m c% este vorba de un tip
m ca nu cumva* +n -ele din urm%*
8ilor mintal$ Eu nu l.a, clasa cu at/ta
e tip mon'oloid$ 2/n% acum nu s.a
i% nu fi fost debil mintalL s% nu uit%m*
94
ceea ce=
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
+ns%* c% unii copii seam%n% cu mon'oloizii* f%r% ca din cauza aceasta s%
fie debili mintal$
Are o r%d%cin% a nasului lat%* urechi cl%p%u'e* buza inferioar%
proeminent%$ E1amenul sistemului nervos nu prezint% nimic aparte* iar
inteli'ena este normal%$ 2iciorul drept este ri'id$ )%iatului +i place s%
fac% 'imnastic% ,i a putut obine autorizaia de a lua parte la e1erciii +n
m%sura +n care piciorul i.o permite* pe c/nd la +nceput orice 'imnastic%
+i era interzis%"$
Am constatat deseori c% acei copii care prezint% deficiene ale
membrelor superioare sau inferioare se consacr% cu mult zel 'imnas.
ticii$ Astfel se confirm%* o dat% mai mult* una din tezele fundamentale
ale psiholo'iei individuale* potrivit c%reia cele mai bune randamente se
obin atunci c/nd se manifest% un interes special* provocat de e1istena
la individ a unui or'an care prezint% o anumit% inferioritate anatomo.
funcional%
?
$ Acum c/iva ani* +n ora,ul nostru
B
* dansa +n faa publicului
un individ care nu avea dec/t un sin'ur picior$
Dup% cum v% putei +nchipui* +n puinul timp care ne st% la
dispoziie* nu putem pune +n valoare toate potentele copilului despre
care discut%m$ Dac% cineva s.ar oferi s%.i a0ute pe mam% ,i pe copil*
atunci munca noastr% psihopeda'o'ic% ar fi mult +nlesnit%$ 9rebuie s%
+ncerc%m s% facem copilul mai independent ,i mai cura0os ,i* prin lecii
suplimentare* s%.= facem +n stare s% frecventeze ,coala destinat% celor
normali$ &.ar impune s%.i propunem un scop* spre a.i deschide ochii
asupra modalit%ilor de a a0un'e la realiz%ri mai str%lucite pe latura util%
a vieii$ +n m%sura +n care el va +nre'istra succese* obi,nuinele sale
ne'ative nu vor mai avea raiunea de a e1istaL ultimul s%u refu'iu este
enurezia$ Dac%* +ns%* +i propunem un scop util* f%r% a o avea de partea
noastr% pe mam%* copilul nu va ie,i din impasul dificult%ilor sale$
@reau s%.i demonstrez mamei care este adev%rata structur% a
personalit%ii copilului ,i s% +ncerc s% o influenez$
$r( / 3adres/ndu.se mamei4: &punei.mi*copilul dumneavoastr%
este unul dintre cei mai buni elevi ai claseiO
MamaF "u a, putea.o spune$
$r( /F Este el unul dintre cei mai buni elevi din clasa a0ut%toareO
MamaF Aici mer'e destul de bine* +n afar% de aritmetic%$ &unt +n
clas% copii mai buni dec/t el$ 8nstitutoarea spune c% dac% nu s.ar 'r%bi
la citit ar fi bine$$$
=>;
AL'RED ADLER
$r( /F -e meserie ar vrea s% +mbr%i,ezeO
MamaF 9/mplar$
$r( /F 9at%l s%u ce esteO
Mama 3cu m/ndrie4: 9ehnician dentar$ )unicul s%u ine un
ma'azin de mobil%$ 9at%l meu spunea c% ar dori ca b%iatul s% se fac%
t/mplar* ca s% poat% confeciona mobile$
$r( /F Deci vrea s% se fac% t/mplar$ Are prieteniO
MamaF Desi'ur* dar mereu copii mai mici dec/t d/nsul$
$r( /F Are tendina de a se afla +mpreun% cu ali copiiO
MamaF "u vrea s% se 0oace dec/t cu copii mai mici ca el$
$r( /F Frecventeaz% vreo instituie de binefacereO
MamaF A frecventat Amicii copiilor"$ Acolo* +ntr.o zi* copiii
s.au luat la ceart%* iar institutoarea i.a tras de urechi ,i i.a pus la col$
$r( /F &pune el totdeauna adev%rulO
MamaF Uneori mai +n,ir% verzi ,i uscate* dar de minit nu minte$
$r( /F Ftie s%.,i chibzuiasc% baniiO
MamaF Da* e foarte serios$ 2oate s% lucreze +n comer are capul
pe umeri$ R%spunde la telefon ,i i se pot +ncredina mici sarcini$ Dar este
foarte naiv$
$r( /F -um se simte la ,coal%O
MamaF &e simte foarte bine la ,coal%$ Aai +nainte a frecventat un
curs privat$ -redeam c% acolo va pro'resa cu adev%rat* dar nu s.a ocupat
nimeni serios de d/nsul$ Un neurolo' a stabilit c% b%iatul e normal ,i
ne.a sf%tuit sa.= d%m la ,coala a0ut%toare$
$r( /F -um +i '%sii pe copiii de la ,coala a0ut%toareO
MamaF &unt +nsp%im/nt%tori* dar nu preocup% pe nimeni$ Am
v%zut acolo copii foarte +nt/rziai la +nv%%tur%$ Dac% a, fi fost si'ur% c%
b%iatul este capabil s% se descurce sin'ur$$$
$r( /F @.ai +ndoit uneoriO
MamaF 8nstitutorii m.au asi'urat +ntotdeauna c% el va deveni un
bun comerciant$ &e intereseaz% de toate* ,tie s% discute despre o mulime
de lucruri ,i las% impresia c% este independent$ Dar e c/t se poate de
naiv$
$r( /F Urineaz% des pe elO
MamaF Da$ Am fost la institutoare ,i m.am interesat cum se
comport% la ,coal%$ Ea s.a pl/ns doar de faptul c% vorbe,te cu voce tare
+n timpul leciilor* f%r% a fi +ntrebat* c% ar trebui s% se dezbare de acest
=>Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
obicei$ Fi la ,coal% urineaz% pe el$ 8nstitutoarea spune c% ar fi vorba de
o sl%biciune 3or'anic%4$ 4n ultima vreme acest defect s1a agravat(
$r( /F &ituaia ,colar% i s.a +nr%ut%itO
MamaF Face pro'rese$ Aai +nainte nu.,i f%cea sin'ur temele* pe
c/nd acum ,i le face$
$r( /F "u a fost depreciat pe nedrept +n ceea ce prive,te
aritmeticaO
MamaF a aritmetic% sunt alii mai buni ca d/nsul$
$r( A: Ar fi bine dac% ar putea s% pro'reseze la aceast% materie$
"u ai vrea s% v% trimitei copilul la un c%min de ziO 3dr$ A d% adresa4$
2oate a0un'e acolo sin'urO
MamaF Da* ,tie s% ia tramvaiul$ a ,coal% mer'e sin'ur* nu.=
conduce nimeni$
$r( /F +n acel c%min de zi vor reu,i s%.= convin'% c% poate face
mult mai mult ,i c% are putina s% frecventeze ,coala pentru copiii
normali$
MamaF Fi la Amicii copiilor" a obinut rezultate frumoase$ A
confecionat scena unui frumos teatru$ Are ceva ce lipse,te multor copii*
cum spune institutoarea: con,tiinciozitatea$
$r( /F Ar fi mult mai profitabil pentru copil s% frecventeze ,coala
pentru copii normali$ -el%lalt b%ial cum esteO
MamaF E nemaipomenit$
$r( /F -um se poart%$cu fratele mai micO
MamaF +n prezent in unul la altul$ "u se v%d dec/t rareori$ Eu
locuiesc la p%rinii mei$ )%iatul cel mare st% la bunic%.sa$ Fraii nu se
v%d prea des$
$r( /F Fratele mai mare +l tachineaz% pe cel micO
MamaF &e arat% interesat de el* chiar tremur% pentru el* s% nu i
se.nt/mple ceva r%u$
$r( /F &e comport% ca un tat%$ Aceast% tr%s%tur% de caracter se
+nt/lne,te adesea la primii.n%scui care ies +nvin'%tori din lupta cu
secunzii lor$
MamaF -el mare e bine dezvoltat$
$r( /F 2are s% fie ,i foarte popular$
MamaF Aai popular e cel mic$ )%iatul cel mare este or'olios$
$r( /F "u.= tachineaz% pe cel mic pe tema ,colii a0ut%toareO
=>M
AL'RED ADLER
MamaF 2e tema asta nu* dar +,i r/de de d/nsul +n ceea ce prive,te
piciorul* iar asta e +n'rozitorP
$r( /F Asta se va rezolva ,i* de asemenea* faptul c% urineaz% pe
el$ @.a, sf%tui s%.i dai cura0 copilului* s%nu.= supunei criticilor* s%nu.=
r%nii ,i s%.= e1ersai s% fac% totul prin el +nsu,i$
MamaF Familia mea este aceea care +l s/c/ie* +l critic%* +l r%ne,te
+n permanen% +n amorul s%u propriu$
$r,/F 9ransmitei.le celor din familie bunele mele sentimente ,i
spunei.le c% ar trebui s%.,i mai fr/neze pornirea spre critic%* repro,uri
,i 0i'niri$ +n ceea ce ne prive,te* vom +ncerca* cu metoda noastr%* s%.i
amelior%m comportamentul$
3Aama +,i ia r%mas bun* mulumind$4
$r( /F 6ste foarte im"ortant s se tie dac un co"il este, 4n
familie, ,inta "ermanent a atacurilor( "u ,tiu dac% ai v%zut* la 'r%dina
zoolo'ic%* vreun tapir$ Acest animal are particularitatea ca* atunci c/nd
cineva +l s/c/ie* s%.i +ntoarc% s/c/itorului dosul ,i s% urineze$ Este
uneori foarte 0enant s%.= mu,truluie,ti pe cineva c/nd nu este vinovat$
$r( /F 3adres/ndu.se copilului4: -um o duci cu ,coalaO
Co"ilulF )ine$
$r( /F 9u e,ti un b%iat bun ,i ai putea s% fii ,i un elev bun$ -red
c% nu prea ai +ncredere +n tine* i.a intrat +n cap c% nu poi reu,i la
aritmetic%$ Este un fleac$ ( s% vezi c% vei reu,i cu u,urin%$ 9e voi a0uta
eu s% devii bun la aritmetic%P Atunci vom reu,i s% urmezi alt% ,coal%*
unde iar a, vrea s% te a0ut$ @om porni.o cum se cuvine* te vei bucura ,i*
deodat%* vei vedea* o s% se spun% despre tine:8a uite ce pro'rese faceP"
A, dori s% frecventezi c%minul de zi pentru copii* pe care +l conduc euL
te poi 0uca acolo* +i poi face temele* vei fi fericit +ntre copiii din c%min$
Fi eu o duceam r%u cu aritmetica* cineva mi.a ar%tat cum s% procedez ,i
a,a am a0uns cel mai bun la aceast% materie$ -e.ar spune institutoarea
s% vad% c% ai a0uns cel mai bun la aritmetic%O
Co"ilulF Ar fi fericit%$
$r( /F @rei s%.i faci pl%cerea aceastaO
Co"ilulF Da$
$r( /F Revin.o +n c/teva zile ,i nu te mai m/hni dac% vreun b%iat
+i spune ceva r%ut%cios* pentru c% o face din prostie$ Dac% acas% e,ti
criticat* nu trebuie s% te superi ,i s% faci pipi pe tine$ 9rebuie s%.mi dai
o m/n% de a0utor$ &e poate conta pe tineO
3)%iatul iese$4
=>N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
NOTE
0
A&rintre orBi" c/iorul este %m#ratC" sun o cunoscut 5ical4 /0ota
trad.1
2
Ceea ce Adler numete 3inder6ertig(eit von 2rganen", adic
inferioritatea organelor. /0ota trad.1
D
ReEerire la oraul Viena4 /0ota trad.1
774 IN U.-RA 'RA(ILOR *I
*
SURORILOR CU O DOTARE
SUPERIOAR
&% continu%m seria de e1plicaii prin care a, dori s% v% demonstrez
cum procedez +n tratarea unor cazuri de copii 'reu educabili$ Am sub
ochi o serie de referate asupra unor copii.problem%* referate pe care nu
le.am e1aminat de mai mult% vreme$ A, dori s% supun analizei*
+mpreun% cu dumneavoastr%* un anumit subiect* spre a v% ar%ta cum*
beneficiind de e1periena pe care am acumulat.o* lu%m +n considerare
am%nunit fiecare aspect* spre a descoperi relaiile ,i a +n'loba toate
manifest%rile +ntr.un ansamblu armonios$ @ei vedea ce +nele'em noi
prin a e1plora"* ca ,i prin a interpreta"* noiuni despre care au discutat
muli autori* +ns% care susin eu nu au fost suficient de bine
+nelese$ Dac%* eventual* citim e1puneri privitoare la psiholo'ia
individual%* constat%m c% unii cred c% au +neles aceast% psiholo'ie dac%
vorbesc despre tendina de a se pune +n valoare" sau folosesc e1presii
ca sentimentul de inferioritate" ,i tendina de dominare"$ "u se uit%
deloc c% aceste noiuni au fost folosite de "ietzsche$ 9oi cred c% sunt
st%p/ni pe psiholo'ia individual%$ +n ultimii ani s.a afirmat un curent
psiholo'ic numit curentul caracterolo'ic* curent care practic% +ntr.un
mod dezm%at caracterolo'ia$ Fi +n cazul acesta este invocat* f%r%
e1cepie* "ietzsche$ "u trebuie s% ne l%s%m p%c%lii* deoarece nu
suntem obli'ai s% atribuim finee psiholo'ic% acelora care +i citeaz%
numele$ (ricine citeaz% din vanitate numele lui "ietzsche* imediat este
etichetat drept suspect$
200
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
-opilul despre care discut%m a suferit de multe boli ale
copil%riei"$
+nainte de a face meniunea c% un copil care a suferit de multe boli
ale copil%riei +nseamn% c% a fost r%sf%at* a, dori s% subliniez faptul c%
psiholo'ia individual% ,i.a trasat ca sarcin% principal% e1plorarea ,i
interpretarea felului +n care un individ se comport% fa% de semenii s%i*
dat fiind c% nici nu e1ist% pentru d/nsul alt mi0loc de e1teriorizare$ Ftim
numai c% este necesar ca el s% stabileasc% raporturi cu semenii s%i ,i
trebuie s% vedem cum o face$ 2ornind de la aceast% re'ul%* suntem +n
stare s% identific%m date perceptibile$ -/nd spun c% cutare copil a suferit
mult de pe urma bolilor copil%riei* v%d contur/ndu.se tabloul unei
corelaii sociale$ +n ce mod a intrat acest copil +n relaie cu antura0ul s%uO
A avut difterie ,i i s.au f%cut in0ecii"$
Dac% referatul din care cit%m a fost redactat de c%tre p%rini* atunci
putem spune c% in0eciile i.au impresionat puternic* ei v%z/nd +n acest
tratament medical ceva +nsp%im/nt%tor$ F%r% +ndoial% c% nu este un fleac
s% ai difterie ,i s% i se fac% in0ecii* dar av/nd +n vedere felul +n care este
redactat referatul* tra'em concluzia c% autorii sunt p%rinii copilului*
care vor s% ne inculce impresia c% odrasla lor a suferit nespus de mult$
+n perioada de convalescen% au survenit tulbur%ri nervoase:
copilul +,i scutura umerii* +,i freca coapsele ,i vorbea foarte precipitat"$
2utem considera aceste manifest%ri drept tulbur%ri nervoase* dar
complicaiile nervoase pe care le identific% medicul* ca urm%ri ale
difteriei* sunt altele$ Acestea constau +n paralizii ale v%lului palatin* ale
anumitor 'rupuri musculare* +n unele leziuni cerebrale* despre care +n
cazul pe care +l prezent%m nu se spune nimic$ -redem c% aici este vorba
fie de un tic* fie de o mi,care voluntar% care urm%re,te un anumit scop$
&copul acesta +l putem +ntrevedea ,i +n cazul unui tic* +ns% nu la fel de
evident$ +n cazul +n care vedem c% un copil +,i freac% cu m/inile
coapsele avem confirmarea concepiei noastre* potrivit c%reia nu avem
de.a face cu un substrat or'anic$ -omportamentul copilului este suspect
,i trebuie s% ne amintim c% astfel de manifest%ri apar +n faza de debut a
demenei precoce
=
$ Dar din referat se pare c% aceste manifest%ri ,i.au
f%cut apariia la o v/rst% la care ne este imposibil s% admitem apariia
unei asemenea maladii psihice$ 9rebuie s% ne '/ndim la altceva* lu/nd
+n considerare tema noastr% principal%: ce efect are asupra celor din
0urul copilului manifestarea respectiv%$ Avem de.a face cu o modalitate
?C=
AL'RED ADLER
de e1teriorizare* dar +ntr.un mod nesatisf%c%tor$ Frecarea coapselor*
scuturarea umerilor* iat% 'esturi care* +n mod si'ur* au atras atenia
p%rinilor ,i* +n 'eneral* a antura0ului copilului$ Este de presupus c%
e1ist% o stare conflictual% +ntre copil ,i p%rini* +ntruc/t +n mod obi,nuit
nimeni nu se comport% astfel$ Ftim* din propria e1perien% ,i oricine*
de altfel* nu se poate s% nu a0un'% la aceea,i concluzie c% asemenea
comportamente sunt menite s% atra'% atenia$ Dup% ce am stabilit c%
acest copil trebuie s% fi fost r%sf%at* vom presupune c%* ulterior* el ,i.a
amplificat eforturile de a.,i asi'ura afeciunea din partea antura0ului$
Aodalitatea de a se situa +n centrul ateniei nu este din cele mai
cura0oase* copilul pare a nu fi si'ur pe d/nsul* pentru c% altfel ar fi recurs
la mi0loace mai curente: ar fi +nv%at cu mai mult% seriozitate* s.ar fi
purtat politicos* s.ar fi prezentat sub un aspect amiabil* pl%cut$ Ar fi
pro'resat pe latura utila a vieii$ &e pare c% o asemenea idee nu i.a venit*
probabil pentru c% nu are +ncredere +n el +nsu,i$ Dac% b%iatul vorbe,te
precipitat* el de asemenea +ncearc% s% atra'% atenia antura0ului printr.o
manier% special% de a se e1prima* a,a cum se +nt/mpl% atunci c/nd este
vorba de un accentuat sentiment de inferioritate$ "i se cere s% +nele'em
de ce copilul a recurs la modalit%i at/t de spectaculare$ Dat fiind faptul
c% s.a '%sit +ntr.o situaie psihic% foarte a'reabil% a fost bolnav* i s.au
f%cut in0ecii ,i* din aceast% cauz%* a fost peste m%sur% de r%sf%at este
de a,teptat ca el s% nu renune la privile'iile de care se bucur%$ Dar
desf%,urarea vieii ,i destinul acestor copii fac ca la un moment dat
situaia lor s% se schimbe* caz +n care au impresia c% au fost detronai$
Dat% fiind tendina de a se pune +n valoare* tendin% care anim% toat%
lumea* este firesc ca ei s% +ncerce prin toate mi0loacele s% reintre +n
centrul ateniei antura0ului$ +n prezent* de,i +ns%n%to,it* subiectul nostru
+ncearc% mereu calea care ar putea s%.= duc% din nou la tandreea cu care
a fost +ncon0urat +n perioada +n care a fost bolnav$ +nc% nu am temeiuri
s% afirm c% aceasta ar constitui sin'urul motiv care +l +mbolde,te pe
copil s% re+nvie situaia a'reabil% de alt%dat%$ 2oate c% e1ist% ,i alte
cauze$ &% nu ne l%s%m indu,i +n eroare constat/nd c% ali copii prezint%
acelea,i manifest%ri f%r% s% fi suferit de boli 'rave* deoarece aproape
toi copiii traverseaz% o faz% +n care doresc s% fie r%sf%ai$ +n primii doi
sau trei ani orice copil va putea contracta obinuina de a se l%sa r%sf%at*
dac% p%rinii nu adopt% metoda care const% +n orientarea interesului
copilului asupra altor lucruri ,i asupra altor persoane$ 9ocmai de aceea
202
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
este necesar s% c%ut%m alte motive care ar fi putut s% +nt%reasc% acest
sentiment de inferioritate$
Aedicul care a fost consultat afirm% c% aceste manifest%ri vor
disp%rea +n perioada pubert%ii"$
Din aceast% informaie cred c% putem deduce +n mod si'ur c%
b%iatul nu a0unsese +nc% la v/rsta pubert%ii$ De altfel* aceast% e1plicaie
a medicului nu este mai e1act%* +n 'eneral* dec/t toate acele concepii
fantastice* a, spune nelini,titoare* pe care unii psiholo'i le formuleaz%
cu privire la importana pubert%ii$ -redina lor este c% pubertatea
reprezint% o faz% +nsp%im/nt%toare* c% se1ualitatea +i de'radeaz% pe
copii ,i c% +n aceast% faz% de dezvoltare se produce +n or'anism o
transformare fundamental%$ +n realitate nu avem de.a face dec/t cu
faptul c% puberul obine mai mult% libertate* mai mult% ener'ie* mai
multe posibilit%i* +n aceast% perioad% +n cu'etul s%u r%sun/nd un fel de
apel de a se comporta ca ,i cum nu ar mai fi copil$ Acestui apel copilul
+i d% un r%spuns +ntotdeauna e1cesiv$ +n epoca noastr% se face puternic
simit% tendina de a +nele'e actele individului prin prisma dezvolt%rii
'landelor sale 'enitale$ +n cur/nd nu ne va mai fi +n'%duit s% ne +ndoim
de faptul c% sediul inteli'enei noastre se afl% +n 'landele 'enitale$
2ubertatea este prezentat% potrivit cu scopul urm%rit: dac% se constat%
o a'ravare +n conduita copilului* vina este a pubert%ii ,i* tot a,a* dac%
se constat% o ameliorare pe plan comportamental* cauza este pubertatea$
Actualmente pubertatea este mai de'rab% un /sylum ignorantiae
'
dec/t
un teren de cercetare$
9at%l b%iatului a suferit ,i el de timiditate +n copil%rie* dar +ntr.o
m%sur% mai mic%"$
+nele'em* printre r/nduri* c% ,i copilul sufer% de timiditate$ "u
,tiu ce +neles dau timidit%ii caracterolo'ii care fac referiri la "ietzsche$
Dac% aplic%m aici modul nostru social de a vedea lucrurile* timiditatea
dovede,te o subestimare a propriei persoane sau* ceea ce +nseamn%
acela,i lucru* o supraestimare a celorlaliL altfel spus* b%iatul se simte
slab$ &l%biciunea lui se e1prim% prin 'esturi frapante* prin aro'an% fa%
de p%rini$ "u suntem uimii constat/nd c%* dat fiind sentimentul s%u de
inferioritate* atunci c/nd se love,te de fore mai puternice* la indivizi
str%ini de antura0ul s%u* apare cu claritate adev%ratul coninut al
mentalit%ii sale$ 9imiditatea semnific% ine.te deoparte"* lipsa voinei
de a te asocia cu semenii$ Av/nd +n vedere 'esturile lui* putem stabili
203
AL'RED ADLER
despre ce este vorba: copilul nu se crede +n stare de nimic$ Dac%
timiditatea este fapt si'ur* nimic nu ne va putea surprinde* totul se va
desf%,ura cum este de a,teptat s% se desf%,oare$ Avem posibilitatea s%
stabilim cum se va comporta +n cutare sau cutare fenomen socialL +n
ceea ce prive,te prietenia* de e1emplu$
-eilali copii nu sufer% de timiditate"$
A,adar* +n familie sunt ,i ali copii$ Dac% auzim c% ceilali copii
nu sunt timizi* putem stabili c% ei nu au un at/t de marcat sentiment de
inferioritate$ +mpov%r%torul sentiment de inferioritate poate proveni din
faptul c% b%iatul a fost e1trem de r%z'/iat ,i c% timp prea +ndelun'at s.a
bazat pe alte persoane* situaie care la un moment dat a +ncetat$ Afl/nd
de e1istena altor copii +n familie* suntem +ndrept%ii s% '/ndim c%
b%iatul acesta a putut tr%i ,i un alt moment tra'ic pentru d/nsul$ 2oate
c% pentru un anumit timp a deinut situaia de mezin$ "u +ndr%znesc s%
spun c% a fost copil unic$ Aezinul se afl% mai mult dec/t toi +n centrul
ateniei* iar dac%* mai t/rziu* un altul +i ia locul* se +nele'e c% tr%ie,te o
a'ravare a +ntre'ii lui situaii$ Dac% ni se certific% faptul c% e1ist% un
2r/slea care se afl% acum +n favorurile antura0ului* vom pricepe
numaidec/t de ce acest b%iat este +nclinat s% se fac% remarcat$
2rimul.n%scut este aproape de +ncheierea studiilor universitare"$
Dac%*+ntr.o familie* unul termin% studiile universitare ,i altul nu*
aceast% deosebire declan,eaz% +ntotdeauna la muritorii de r/nd" o furie
turbat%$ Altminteri* poate c% nu f%r% motiv* +ntruc/t secundul ar fi
+ndrept%it s% spun%: De ce nu m.ai stimulat s% devin un om
remarcabilO" @om cerceta* +n cele ce urmeaz%* dac% aceasta nu
semnific% +ndoiala c% b%iatul ar putea s% a0un'% ,i el at/t de departe$
Dac%* +ntr.adev%r* acestea sunt sim%mintele b%iatului* vom dispune
atunci de materialele necesare stabilirii*+n final*a cauzei sentimentului
s%u de inferioritate$
Aezinul era un copil deosebit de dotat"$
Este o observaie care +nt%re,te foarte mult supoziiile noastre$
Acum doi ani el a murit* pe nea,teptate* la v/rsta de =; ani* dinL
cauza unei menin'ite"$
Acum suntem informai asupra v/rstei pacientului nostru: el are]
peste =M ani$ 2utem* a,adar* s% elucid%m chestiunea studiilor]
universitare$ Am v%zut c% mezinul era un copil foarte dotat* lma'i.
nai.v% situaia +n care b%iatul nostru ar fi trebuit s% obin% succese:]
204
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
primul.n%scut era student* mezinul era dotat* iar el se afla la mi0loc$ "u
,tim nimic despre aptitudinile luiL ,tim numai c% el recur'e la mi0loace
de o mic% valoare$ Este limpede c% b%iatul nu s.a dovedit capabil s% fac%
studii universitare* c%ci +n caz contrar nu ar fi scuturat din umeri* nu
,i.ar fi frecat coapsele cu palmele ,i nu ar fi fost timid$ "u vrem ca prin
aceasta s% susinem c% timizii nu ar fi api s% urmeze studii universitare*
dar pe acest plan referatul urm%re,te s% ne fac% s% +nele'em c% b%iatul
se afl% +n +nt/rziere* c% nu poate suporta comparaia cu ceilali$
Dispunem de elemente cu adev%rat minime +n motivarea simptomelor
ar%tate* dar dac% l.am avea pe b%iat +n faa noastr% am '%si altele o sut%$
)%iatul nu se prea omora cu +nv%%tura la ,coal%"$
2ot spune de pe acum c% nu vom afla nimic nou despre acest b%iat$
E1periena pe care o avem ne permite s% spunem ca nu avem de.a face
cu un debil mintal$ 9otul se desf%,oar% +n funcie de stilul lui de via%*
cum am ,i prev%zutL nu este lipsit de inteli'en% ,i de motivaie raional%
+n ceea ce +ntreprinde$
A r%mas repetent de dou% ori"$
E,ec care nu a fost de natur% s%.= +ncura0eze$ E1ist% copii care dac%
repet% clasa se pun pe treab%* a0un' elevi buni ,i fac pro'rese rapide la
+nv%%tur%$ +n 'eneral* +ns%* un astfel de e,ec apas% timp +ndelun'at
asupra copilului$ -red c% trebuie s% chibzuim bine +nainte de a l%sa
repetent un copil ,i s% ne +ntreb%m dac% nu am putea folosi alte mi0loace$
(bin/ndu.se o autorizaie special%* el a putut frecventa ,coala
p/n% la v/rsta de =Q ani* ceea ce i.a permis s% absolve 'imnaziul"$
@edem* prin urmare* +n ce m%sur% este el r%mas +n urm% fa% de
fratele s%u mai mare$ 9rebuie s% subliniez c% avem de.a face cu un
secund* adic% cu unul care prin toate mi0loacele caut% s% dob/ndeasc%
drepturi de prim.n%scut 3a se vedea istoria lui 8acob ,i Essau4$ "u e1ist%
pentru d/nsul dec/t o sin'ur% cale de a.= detrona pe un frate mai mare
at/t de capabil: s% se ata,eze mai str/ns de p%rini* +ncerc/nd s%.i atra'%
de parte.i prin mi0loace* +n fond* lipsite de valoare$ A,a se manifest%
cele ar%tate de noi ,i r%mase f%r% e1plicaie din partea altor autori* +n
pofida cercet%rilor lor$ +n cazul +n care secundul reu,e,te s% in% pasul
cu primul.n%scut ,i nu.,i pierde sperana c% +ntr.o bun% zi +l va e'ala*
dezvoltarea are loc f%r% conflict ,i secundul va avea particularit%ile sale
caracteristice$ &e va afla mereu sub presiune* va avea un dinamism
arz%tor* va aler'a$ Dac% va izbuti s%.,i menin% intacte sperana ,i
?C;
AL'RED ADLER
cura0ul* dezvoltarea +i va fi asi'urat%$ Dac% nu reu,e,te* dac% +,i pierde
sperana* devine un copil.problem%"$ 9rebuie s% reinem faptul c%
secundul prezint% tr%s%tura de caracter de a avansa ca +ntr.o competiie
perpetu%$ 2e parcursul cercet%rilor mele am constatat mereu acest
aspect +n cazul unei pr%bu,iri totale$
2utem identifica* +n cazul pe care +l studiem* semnele unei
asemenea competiiiO -opilul vorbe,te e1trem de precipitat$ -el puin
+n acest simptom putei s% constatai un dinamism care ne dezv%luie o
stare de cert% presiuneL vrea s%.i dep%,easc% pe ceilali prin ritmul
vorbirii$
Dup% terminarea ,colii* a intrat ucenic la o patiserie"$
Dup% cum vedei* o nou% deosebire de situaie$ 9rebuie s% pricepi
ce +nseamn% s% ai un frate student* iar tu s% fii ucenic la o patiserie$ "u
este o situaie u,or de suportat ,i trebuie mult% m%reie sufleteasc% spre
a o face* de a auzi c% e,ti mediocru" ,i totu,i s%.i p%strezi calmul$ Dar
dac% nu am avea s%.i oferim dec/t aceast% consolare* mai de'rab% am
renuna la munca noastr%$ 8ar el ar avea tot dreptul sa abandoneze totul$
2otrivit informaiilor date de patronul s%u* b%iatul trece prin
teribile st%ri de an1ietate atunci c/nd este confruntat cu probleme
dificile"$
@edei c/t de accentuat este sentimentul s%u de inferioritate* c/t
de mare +i este descura0areaL ce mare distan% +l desparte de problema
social% a muncii$ "u.= vom descifra dec/t dac% +l vom aborda pe
dimensiunea social%$ Dac% credei cumva c% aceste fapte sunt +n raport
cu secreiile sale endocrine* atunci putem dezarmaL va trebui s% apel%m
din nou la in0ecii$
+ncepe s% tremure ,i te vezi obli'at s%.= la,i +n plata Domnului"$
-e +nseamn% aceasta dec/t c% +ntrea'a lui via% social% ,i.a
cl%dit.o pe ideea c% altul trebuie s% lucreze pentru d/nsul$ Este stilul de
via% al copilului r%sf%at* care nu concepe s% fac% nimic sin'ur ,i care
este mereu +n c%utarea cuiva care s%.= a0ute$
&.a ar%tat foarte dotat la aritmetic%"$
"u ,tiu ce vor s% spun% cu aceasta p%rinii* dar deoarece putem
stabili c% acest b%iat a urmat ,coala cu mult zel* putem presupune c% are
suficiente cuno,tine de aritmetic%* cel puin cele cerute de nivelul ,colii
primare$
?CQ
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
8 se puteau +ncredina sume mari de bani* nu a pierdut niciodat%
nici un creiar ,i niciodat% n.a dat prile0 de critici"$
Aceasta +nseamn% c% niciodat% nu a furat* nu a tri,at* nu a r%t%cit
nici un b%nu$ +i lipse,te doar +ncrederea +n sine* spre a realiza ceva prin
el +nsu,i$ 9r%ie,te ca un parazit$ Este* trebuie s% o recunoa,tem* o critic%
necru%toareL felul s%u de a fi nu este dec/t o tra'ic% eroare$ 2entru c%
+n felul acesta este imposibil s% stabile,ti un raport social$
)%iatul are o inim% de aur"$
Freudienii ar aduce aici urm%toarea obiecie: f%r% +ndoial% c%
subcon,tientul s%u este plin de ur%* ur% pe care a refulat.oL iat%* prin
urmare* mecanismul bun%t%ii lui$ Dac% ar fi fost plin de ur% +mpotriva
semenilor resentiment care se pare c% este ne'at +n caz de descura0are
* atunci ar fi clar c% ura ar proveni din subcon,tient 3comple1ul lui
(edip4 ,i c% nu ar fi posibil s%.= a0ut%mL va r%m/ne un b%iat +nc%rcat de
pofte criminale* de dorina de a ucide$ +n ceea ce ne prive,te* credem c%
avem de.a face cu un b%iat docil* cu si'uran% un copil bun* c%ruia i.ar
fi fost pl%cut s% se ata,eze de semenii s%i$ 2rin timiditatea lui* prin
sl%biciunea lui ostentativ% el a +ncercat s% e1torcheze un sentiment de
bun%voin% fa% de propria.i persoan%$ Ai auzit c% +l apuc% tremuratul
+n a,a hal +nc/t trebuie s%.= scute,ti de o treab% +n care l.ai an'a0at$ "oi
credem c% tr%s%tura sa de caracter dominant%* at/t +n con,tientul* c/t ,i
+n incon,tientul lui* este docilitatea$
Este bun de tot +n ceea ce prive,te socotitul +n minte ,i +nv%area
pe de rost"$
Aceast% ultim% observaie ne d% de '/ndit$ +i place s% citeasc%* s%
viziteze muzeele ,i* totodat%* afl%m despre el c% asist% la conferine*pe
care le poate relata +n mod corect* ceea ce +nseamn% c% el +ncearc% s%.,i
imite fratele* despre care ,tie c% cite,te mult ,i c% asist% la conferine$
@edem c% nu se las% +nvins ,i c%* chiar dac% este numai ucenic la o
patiserie* nu se d% b%tut ,i prezint% o mi,care ascendent%L este punctul
care ne.ar permite s% intr%m +n aciune ,i s%.= aducem la un nivel mai
+nalt$ +nele'em c% tremurul s%u an1ios e1prim% tendina de a c%uta o
ocupaie +ntr.un alt domeniu* nefiind mulumit cu meseria de patiser$
"u are dec/t o sin'ur% dorin%* altul s% o fac% pentru d/nsulL el
prefer% ocupaiile intelectuale$ a muzeu nu tremur%* ci se arat% capabil$
2robabil c% aceast% cale i se pare barat%* dat fiind c% nimeni nu.= +nele'e
,i poate pentru c% a trebuit s% repete de dou% ori clasa$
207
AL'RED ADLER
@orbe,te at/t de precipitat c% te sperii de el"$
Am mai discutat despre acest lucruL ar vrea s% fie primul$
Are privirea fu'ar% ,i ochii lui caut% +n 0os"$
Este c%ut%tura care ne dezv%luie timiditatea* repulsia de a stabili
un raport cu a0utorul privirii$ 2/n% ,i or'anele noastre de sim cu at/t
mai r%u pentru psiholo'ii de alte orient%ri au funcii socialeL ele caut%
o relaie* ca ,i or'anele limba0ului$ imba0ul reprezint% tentativa de a
stabili un contact cu vecinul nostru$ +n al s%u 0ar'on al privirii"* b%iatul
+,i e1prim% sentimentul sl%biciunii sale* cum ar face.o prin tehnica
limba0ului propriu.zis$ &l%biciunea ,i.o arat% ,i prin vorbirea
precipitat%* ca ,i cum s.ar teme s% nu.= atace cineva dac% nu vorbe,te
at/t de repede$
&portul nu.= intereseaz%"$
Evident$
A fost scutit de 'imnastic% +n perioada ,colariz%rii* din cauza
unei adenopatii in'hinale"$
+n aceasta se reflect%* o dat% +n plus* tandreea deosebit% cu care a
fost +ncon0urat +n copil%rie$ 2entru c% mi se pare e1a'erat ca din cauza
unei adenopatii cineva s% fie definitiv scutit de e1erciiile de 'imnastic%$
Acea adenopatie s.a datorat pesemne unei mici pl%'i pe care o va fi
contractat +ntre de'etele de la picioare$ Asemenea accidente se vindec%*
+n 'eneral* foarte repede$
-u ocazia unui e1amen 'eneral* la care se supun toi elevii
,colilor profesionale* medicii au constatat o boal% nervoas% ,i b%iatul a
trebuit s% fie supus unui tratament special$ 9ratamentul nu a putut avea
loc*deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal
,i din cauza cre,terii momentane a comenzilor"$
9rebuie* a,adar* s% presupunem c%*+n pofida tuturor aparenelor*
el a reu,it s% se fac% util$
Actualmente b%iatul ,i.a trecut cu mult succes e1amenul de
ucenicL totu,i* p%rinii privesc cu nelini,te viitorul s%u$ Ei sunt convin,i
c% b%iatul nu este la +n%limea cerinelor meseriei* a muncii pe care
aceasta o cere"$
Aceasta +n pofida reu,itei la e1amenul de ucenic* reu,it% +nsoit%
de o meniuneP Desi'ur* nu se vor '%si muli p%rini care s%.,i fac% 'ri0i
+n asemenea cazuri$ -opilul pare s% fi fost dintotdeauna obiectul solici.
tudinii p%rinilor$ 2robabil c% ,i aceast% atitudine a contribuit la
?CN
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
descura0area b%iatului$ "iciodat% nu a fost crezut capabil de cevaL
viitorul s%u a fost mereu privit cu nelini,teL atitudine care nu mi se pare
0ustificat%$ )%iatului i.a lipsit +ncura0area$ -el mai important mi0loc de
remediere a acestei erori peda'o'ice este s%.= l%murim pe copil cu
privire la aceast% 're,eal%$ "u ,tiu dac% putem numi aceasta o teorie*
deoarece nu poate fi pus% pe acela,i plan cu alte teorii psiholo'ice$ "u
am fi deloc stin'herii dac% un profan care s.ar ocupa de acest copil ar
a0un'e la acelea,i concluzii ca acelea la care am a0uns noi$ 2e de alt%
parte* nu ar trebui s% ni se repro,eze dac% descoperim mai bine dec/t
alii* datorit% e1perienei noastre* asemenea fenomene$ &e cuvine s%
ar%t%m c% o aprofundare a psiholo'iei ,i filosofiei i.a f%cut pe veci
miopi pe toi cei care ,i.au f%cut din psiholo'ie ,i filosofie meseria lor$
Este un fapt cu totul re'retabil* dar 're,eala nu este a noastr%$ Ultimele
noastre consideraii ne vor ar%ta +n ce m%sur% este supraestimat%
se1ualitatea +n zilele noastre$
9rebuie notat c% nu s.a observat nici cea mai mic% tendin%
se1ual% la acest b%iat"$
Are v/rsta de =M sau =N ani$ &.ar putea obiecta c% p%rinii* poate*
nu ,tiu nimic +n le'%tur% cu viaa se1ual% a b%iatului lor$ Dac% avem
dreptate* am putea susine c% p%rinii ,i.au caracterizat bine copilul$
Dac%* +ntr.adev%r* era cura0os +n raporturile sale sociale iar tendina
se1ual% reprezint% ,i ea un raport social * atunci ne.am '%si pe terenul
unei ine1plicabile contradicii$ (r'anizarea vieii lui instinctive
prezint%* +ns%* acelea,i modific%ri ca +ntrea'a lui via%$ &.ar putea ca
acest b%iat s% fi mo,tenit un instinct care s% dep%,easc% toate
+nchipuirile* s.ar putea ca +n mod con'enital s% aib% instinctele cele mai
perverse* instincte de o putere ie,it% din comun* sau* dimpotriv%*
instinctele cele mai slabe$ Dar acest fascicul de instincte va trebui s%
asculte de scopul ma0or al acestui copil* adic% inerea la distan% ,i
eschivarea de la soluionarea problemelor sale* determin/nd pe alii s%
acioneze pentru d/nsul$ Arunc/nd o privire +n viitor* nu suntem
+ndrept%ii s% nu le d%m dreptate p%rinilor* c%ci dificult%ile se vor
accentua ,i copilul nu.,i va schimba stilul de via%$ 2utem prevedea care
vor fi dinamica ,i distana care +i vor interzice mereu soluionarea
problemelor sale$ -/nd va '%si spri0in* la ,coal%* nu se va face remarcat*
iar c/nd va trebui s% se comporte ca un b%rbat* cum bine ne d%m seama*
nu.,i va lua +n serios propriul s%u rol de b%rbat$
?C>
AL'RED ADLER
Atitudinea educatorului fa% de acest b%iat se deduce din cele
spuse mai sus$ Aodul de educare decur'e +n chip automat din
e1plorarea stilului de via% al copilului ,i din erorile pe care le.am
identificat +n acesta$ )%iatul trebuie +ncura0at$ "u putem face lucrul
acesta dec/t atr%'/ndu.i atenia c% trebuie s%.,i +nelea'% bine punctele
slabe$ 9rebuie s% priceap% c%* deoarece a fost r%sf%at* nu face pro'rese
+n via%$ Aceasta las% s% se sub+nelea'% c% va +nfrunta toate
evenimentele cu +ntrebarea: ce profit voi avea din aceastaO 2entru c% el
caut% c%ldura afectiv% ,i aprecierea semenilor* precum ,i a0utorul lorL
nu e1ist%* de altfel* lucru mai dificil dec/t s% izbute,ti s% faci pe cineva
s% +nelea'% astfel de noiuni$ Dac% abord%m problema cu tact
psiholo'ic ,i o sesiz%m cu intuiia proprie arti,tilor* vom izbuti$ @a
trebui s% renun%m la ideea c% b%iatul are mai puin talent dec/t fratele
s%u$ Este necesar s%.i ar%t%m c% totul +i poate reu,i* cu condiia de a se
mobiliza +n suficient% m%sur%$ De asemenea* se impune s%.i netezim
drumul$ 9at%l ,i mama b%iatului nu trebuie s%.i mai spun% acestuia c%
nu se va ale'e nimic de capul lui$ Folositor ar fi ca b%iatul s% nu cread%
o iot% din asemenea aseriuni ,i ca* de,i a cunoscut e,ecuri* s% priceap%
c% acestea au fost posibile numai pentru c% a abordat viaa pe o cale
're,it%* cu ideea nefericit% c% altcineva ar putea face totul pentru eh
9oate acestea trebuie s% i le facem inteli'ibile ,i s%.= l%murim asupra
faptului c% +nc% nu a atins limita posibilit%ilor pe care le are$ 9rebuie
s%.i spunem c% se intereseaz% de conferine ,i le audiaz% pentru c% a fost
un elev bun* av/nd avanta0ul c% ,i.a e1ersat creierul +n sensul acesta$
2utem reu,i s%.= +ncura0%m +n a,a m%sur% +nc/t el s% a0un'% s%.,i bat%"
fratele$ &ub acest drapel trebuie s% +naint%m: superioritatea aparine
aceluia care triumf%$
9actul peda'o'ic ,i interpretarea printr.o intuiie de tip artistic*
cu care trebuie s% cuprindem problemele* sunt funcii sociale$ 9actul
peda'o'ic se aplic% atitudinii unei fiine umane fa% de semenul s%u$
9actul este determinat de dorina de a ameliora starea psihic% a
semenului nostru prin prisma bun%voinei$ -um se e1plic% o atare
atitudineO "u este 'reu de ar%tat: trebuie s% producem +n noi +n,ine acea
stare psihic% ,i s.o punem +n raport cu semenul$ 9rebuie s% putem vedea
cu ochii altuia* s% auzim cu urechile sale* s% simim cu inima sa* +ntr.un
cuv/nt* s% ne identific%m cu d/nsul$ Este un cu totul alt proces dec/t
acela care corespunde concepiei lui Freud$ Este vorba mai de'rab% de
?=C
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
acela desemnat +n psiholo'ie cu termenul de identificare$ "u poate fi
+nv%at dec/t +n societate* atunci c/nd ne.am dezvoltat +ntr.un mod util
raportul Eului cu antura0ul ,i c/nd am urm%rit idealul unei dezvolt%ri +n
sensul fiinei sociale$ 8nte'rarea nu se realizeaz% +n vid* ci pe terenul
raporturilor Eului nostru cu semenii$ 9rebuie s% 'ust%m din toate
formele de raporturi sociale* din camaraderie* din interesul fa% de
ceilali$ Ar trebui s% ne cultiv%m tendina de a deveni ceea ce dorim s%
fie copiii no,triL nici mai mult* nici mai puin$
&tau pe un vulcan c/nd abordez problema artistului ,i a muncii
artistice$ Auli psiholo'i de m/na a doua +,i fac iluzia c% sunt foarte
avansai* estim/nd cu at/ta or'oliu arta ca art% ,i susin/nd c% noi nu
am +nele'e nimic din aceasta"$ +n ceea ce ne prive,te* am putut observa
c% ori de c/te ori ne.am apropiat de un artist cu modul nostru de
+nele'ere* i.am ridicat demnitatea$ (ri de c/te ori supunem observaiei
pe arti,ti* nu.i consider%m fiine incomprehensibile* imposibil de
cunoscut* ci le atribuim cea mai mare demnitate: aceea de a fi prietenii
,i c%l%uzele umanit%iiP Ei sunt aceia care ne.au +nv%at cum s% vedem*
cum s% '/ndim ,i s% simim$ or le dator%m bunurile cele mai de pre
ale umanit%ii$ &ubliniem* +nc% o dat%* c%* dac% recur'em la dimensiunea
social%* lu%m aminte c% artistul +ndepline,te +n cea mai lar'% m%sur% o
funcie social%$ Alt%dat% oamenii ,i.au dat seama de lucrul acesta* pe
c/nd azi l.au uitat$ +mi vin +n minte cuvintele introductive adresate de
essin' lui &chiller* cu prile0ul deschiderii teatrului din Iambur':
&cena socotit% ca o instituie moral%"$ Artistul nu ar trebui s% tind% la
altceva dec/t la +mbo'%irea umanit%ii* la deschiderea de drumuri noi*
pentru o mai bun% +nele'ere ,i o sensibilitate mai profund%$ 8ar acolo
ne vom '%si din nou pe un teren ferm* pe temelia +ns%,i a psiholo'iei
individuale$
"(9E
=
9ermen dat iniial schizofreniei de c%tre Aorel$ (3ota trad()
7
+n limba latin%* +n ori'inal S loc de sc%pare al ne,tiinei"$ (3ota trad()
[[8$ -UA &A D8A(#AA
-U 2dR8"R88
-red c% este important s% le vorbe,ti +n mod corect p%rinilorPZ
elevilor$ Dar nu.i lucru u,or s% e1plicitezi tehnica dialo'ului cu p%rintii-J^
Ar fi util ca toi consilierii de psihopeda'o'ie s% dezbat% +ntre ei* dfreEf
timp +n timp* aceast% chestiune$
+n primul r/nd pe p%rini trebuie s%.i c/,ti'i de partea taL si
bruschezi$ Dac% p%rinii vin la noi pentru consult%ri* o fac dintr.i
anumit sentiment de incompletitudine$ Ei se a,teapt% s% critic%m ste lor
sim de responsabilitate$ De aceea trebuie* +nainte de toate* eliber%m
de aceast% povar% a culpabilit%ii$ +ntotdeauna le spun: cum constat*
suntei pe calea cea bun%"$ e spun aceasta chiar ,i at c/nd sunt
convins de contrariul$ Dac% doresc s% acionez eficiet trebuie s%
,tiu s% ale' metoda potrivit%$ +ntr.o veche bio'rafie a h )en0amin
FranXlin* am v%zut c% el proceda +n acela,i mod* dispenJ7 s/ndu.se de
orice do'm%$ -a un aspect de detaliu* am observat c% i este bine s%
transform%m convorbirea cu mama +ntr.un intero'ate +n ceea ce
prive,te problemele ,colare* am apelat la institutori* careL +neles
importana unor asemenea consultaii psihopeda'o'ice$ "e
psiholo'ii* ne afl%m +ntr.o situaie relativ privile'iat%* pe c4
institutorul ,i mama tr%iesc restul zilei laolalt% cu copilul: ei suntZ care
duc 'reul$
Este foarte important s% sesizezi punctul.cheie al cazului* dar =
fel de important este s% nu arunci pe capul mamei imediat tot ceea ce i
+neles$ 9rebuie s% p%strezi pentru tine anumite informaii ,i s%
?=?
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
aluzie la ele c/nd se ive,te cea mai bun% ocazie$ Adoptarea acestei
atitudini ,i urm%rirea acestui proces sunt absolut necesare$ &imul critic
al psiholo'ilor ,i peda'o'ilor are r%d%cini puternice$ Este recomandabil
s% folosim termenii e1pletivi poate" sau cred c% aceasta ar fi eficace"$
"u suntem +n situaia de a.i trata ,i pe p%riniL lor le putem da* eventual*
idei$ Este imposibil s% modifici prin c/teva cuvinte un sistem bine
+nr%d%cinat$ De altfel este de prisos* din moment ce ne putem asi'ura
+ncrederea copiilor* sa le ar%t%m c% nu trebuie s% ia dificult%ile +n tra'ic*
c% mai important este s% aib% cura0$ Un consilier dispune de mi0loace de
a +ncura0a +ntr.o 0um%tate de or% un copil care se simte aproape de
pr%bu,ire$
2e de alt% parte* situaia noastr% este avanta0oas%: avem de.a face
cu copii care au fost criticai$ Ei intr% deodat% +ntr.o atmosfer% nou%*
unde +,i pot da seama c% nu sunt considerai cazuri disperate$
Ar fi bine s% ne afl%m timp mai +ndelun'at +n contact cu ace,ti
copii ,i s% putem dispune de un num%r suficient de educatori$ Din
nefericire* nu putem publica statistici* dar institutorii ne raporteaz%
rezultate +ncura0atoare$
Deci* mai +nt/i trebuie s%.i c/,ti'%m pe p%rini$ (rice consilier
poate dezvolta la 'radul cel mai +nalt o metod% +n acest scop$ +n primul
r/nd suntem obli'ai s% ne comport%m cu mult% bl/ndee$ Anumii
peda'o'i au atins o adev%rat% m%iestrie +n practicarea tratamentelor
caracterizate prin bl/ndee$ Aceast% manier% este necesar% mai ales
atunci c/nd avei +n vedere defecte cum este furia$ Dar s% nu uit%m
niciodat% c% bl/ndeea nu este dec/t aspectul e1terior al problemei ,i c%
important pentru noi este s% clarific%m punctul esenial* s% scoatem la
lumin% stilul de via% al subiectului +n chestiune$ Acesta este marele
avanta0 care ne deosebe,te de alii$ Aceast% tehnic% trebuie s% o
practic%m fiind con,tieni de misiunea noastr% ,i* mai ales* s% o
practic%m cu inteli'en%$ "u dorim s% obinem ameliorarea compor.
tamentului copilului prin r%sf%area lui* ci viz%m problema central% care
se refer% la lipsa de cura0* la defectele copilului* la faptul c% el s.a
condamnat sin'ur pe sine$ Aici este cheia problemei* restul nefiind
dec/t introducerea$ 8at% de ce metoda contactului trebuie s% precead%
restul$ Acela care* +ns%* se va m%r'ini la stabilirea acestui contact se
+n,al%$ +,i ima'ineaz% c% prin aceasta va obine o vindecare* dar dac% o
obine* faptul se va datora hazardului ,i nu terapeuticii administrate$
213
AL'RED ADLER
E1ist% con0uncturi +n care copilul +nele'e ceea ce peda'o'ului i.a
r%mas ne+neles$ "u este +ndea0uns s% fii un prieten al 'enului uman* un
consilier binevoitorL toi procedeaz% +n acela,i fel$ Asemenea educatori
le fac copiilor viaa a'reabil%* nu contenesc cu laudele* +nchipuindu.,i
c% vor a0un'e la rezultate prin farmecul personalit%ii lor$
Este inutil s% evoc%m controversa asupra chestiunii dac% trebuie
s% folosim bl/ndeea sau severitatea$ "umai prin modestie vom reu,i s%
avem acces la sufletul omenesc$ Rine de art% s%.= c/,ti'i pe cineva de
partea ta* s% treze,ti +n el anumite sentimente* s%.= faci s% asculte ,i s%
+nelea'% ceea ce i se e1plic%* iar aceast% art% este indispensabil% acelora
care lucreaz% cu copiii$ Am auzit spun/ndu.se: a consultaie copilul
este adesea bl/nd ca mielul* dar acas% este mai r%u dec/t diavolul"$ Dac%
i.am deschis ochii* este primul pas c%tre +nele'ere$ "u putem menine
+n permanen% un copil +n +mpre0ur%ri care s%.i fie favorabile$ R%sf%.
/ndu.=* nu putem obine eliminarea defectelor luiL trebuie +ns% s%
izbutim s%.= facem s% +nelea'% ceea ce are 're,it +n dezvoltarea lui* iar
aici ne conducem dup% le'ile de fier ale psiholo'iei individuale$ Uneori
+i sunt suficiente zece minute unui consilier pentru ca el s% fie complet
edificat asupra unui caz$ Arta const% +n a.= face pe cineva s% +nelea'%
ceea ce am +neles noi$ E1ist% oameni tob% de carte* dar incapabili s%.,i
comunice didactic ,tiina$ -ei care beneficiaz% de un anumit contact cu
oamenii vor avea o sarcin% mai u,oar%* dat fiind faptul c% +n relaiile
cotidiene cu oamenii ei au +nv%at s% se e1plice$ Aceasta este sarcina
primordial% a consilierului de psiholo'ie individual%$
[[88$ A8&8U"EA #RdD8"8RE8 DE
-(288
-onsideraii finale
Un lucru este cert* anume c% nu este nevoie s% v% atra' atenia
asupra marii importane pe care o are educarea unui copil aflat la v/rsta
,colariz%rii$ "oua psiholo'ie pe care o reprezint psiholo'ia
individual% a insistat asupra faptului c% educaia primit% la ,coal%
este cea mai important% ,i marcheaz% +ntrea'a via% a copilului$ Este
si'ur c%* dup% al patrulea sau al cincilea an de e1isten%* stilul de via%
al copilului este de.acum at/t de bine definit +nc/t influenele e1terioare
nu.= mai pot schimba$ &.a crezut mai +nainte c%* potrivit cu situaiile ,i
cu v/rsta* comportamentul unui copil este diferit$ Un fruct verde pare
diferit de unul copt$ -u toate acestea* un cunosc%tor va putea prezice
cele ce se vor +nt/mpla cu fructul verde* necopt$ A, ad%u'a* chiar* c%
fructul care se coace este mai mult dec/t o 'r%mad% celular% care se
de&volt( Este vorba de un lucru viu* care tinde spre ceva* este vorba de
un dinamism al psihicului care tinde c%tre o form% ideal% care dore,te
,i care trebuie* +n confi'urarea sa definitiv%* s% se e1plice cu datoriile
vieii$ Fiecare mi,care este mecanizat% la copil +nc% din primii ani de
via%$ Aceste mi,c%ri nu mai sunt succint meditate sau analizate* ci*
dimpotriv%* sunt r%spunsuri vii la toate problemele e1istenei* +n funcie
de stilul de via% structurat$
+i putem diferenia pe copii +n funcie de comportamentul lor
psihic$ Adev%ratul cunosc%tor se va +n,ela rareori stabilind c% un copil
este timid sau +nchis +n sine* sau c% cutare copil pus +n faa unei sarcini
o va aborda din primul moment sau se va +ndep%rta c/t mai mult posibil*
?=;
AL'RED ADLER
va ezita sau va +ncerca s% se eschiveze$ Acestea nu sunt dec/t mici
detalii* dar din care putem e1tra'e o mulime de +nv%%minte$ "u ne este
+n'%duit s%.= consider%m pe copil +n afara societ%ii omene,ti$ +n al
patrulea sau al cincilea an de via%* bazele individualit%ii ,i
personalit%ii sunt de.acum o realitate$ Dac% ceva este de la +nceput
defectuos instituit* nu mai putem schimba nimic aici cu a0utorul unor
influene e1terioare$
@iaa noastr% interioar% nu este f%cut% dec/t din forme de relaie*
+n fiziolo'ie ,i +n biolo'ie este e1trem de interesant s% cercet%m* av/nd
+n vedere anumite componente* ce sunt mi,c%rile* ce sunt instinctele$ +n
psiholo'ie* +ns%* ne '%sim pururea +n domeniul relaiilor$ De la un copil*
de e1emplu* nu vom obine un r%spuns coerent dac% nu.i punem
+ntreb%ri$ "u ,tim cum va reaciona dec/t dac% +l vom pune +n faa unei
sarcini$ Aflat +ntr.o situaie pl%cut%* copilul nu va fi tr%dat de diavolul
pe care +l ascunde +ntr.+nsul$ Dar de +ndat% ce copilul este confruntat cu
o situaie dificil%* acel diavol +l va tr%da$ &tarea de spirit a unui copil nu
ni se va dezv%lui dec/t +ntr.o atare confruntare$ &uflet ,i psihism
+nseamn% pentru noi relaie ,i mi,care social%$ &% vedem de unde
provine aceast% relaie social% ,i de ce este ea at/t de variat%$
9oate facult%ile pe care le vom putea observa la copil e1ist% +nc%
din momentul na,terii$ "u putem e1amina viitorul capacit%ilor
copilului ne,tiind +n ce m%sur% se vor putea ele dezvolta$ Aplic/nd o
metod% adecvat%* este posibil s% facem s% 'enereze ceva prodi'ios*
pornind de la fore foarte limitate$ Ielen Teller* de e1emplu* surd% ,i
oarb%* a a0uns o personalitate eminenta
=
$ Deseori am constatat c% unii
copii prea puin dotai s.au dezvoltat +ntr.o m%sur% incredibil%* pur ,i
simplu pentru c% s.a '%sit metoda de educaie potrivit%$ Dezvoltarea
facult%ilor unui copil este +n funcie de antrenament* mult mai muT
dec/t de forele pe care le posed%$ &% apel%m la o comparaie: cineva
este proprietarul unei mari averi* o risipe,te ,i se afl% la anan'hieL un0
altul* care nu dispune dec/t de resurse limitate* nu cunoa,te nici ui
necaz$
Datoria educatorilor const% +n +ndep%rtarea obstacolelor* +ff^
deschiderea c%ii +n a,a fel +nc/t personalitatea dob/ndit% de copil lJf
patru sau la cinci ani s% se dezvolte de o a,a manier% +nc/t s%.i permit
mai t/rziu s%.,i duc% la +ndeplinire toate +ndatoririle ce.i revin$ +naintei
de toate trebuie structurat un ideal* nu pentru ca el s% fie atins* ci pentruJ
?=Q
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
a.i ar%ta copilului calea de urmat$ Educaia +n vederea form%rii de fiine
sociabile nu este doar o idee teoretic%$ 9rebuie s%.= facem pe copil s%
+nelea'% c% lipsa de sociabilitate este cea mai mare eroare +n condiiile
vieii pe care o va duce +n mi0locul adulilor$
-um se pun bazele acestei relaii primordialeO -u a0utorul
nemi0locit al mamei copilul realizeaz% cea dint/i e1perien% a unei
relaii sociale$ 8nteresul copilului este monopolizat mai +nt/i de c%tre
mam%L este cel dint/i pas al lui spre interesul pe care +l va ar%ta
semenilor$ Aceast% prim% e1perien% are o semnificaie esenial% pentru
copil$ Aodul +n care tr%ie,te aceast% prim% e1perien% "este de o
importan% capital%$
a 'r%dinia de copii educatoarele o +nlocuiesc pe mam% ,i trebuie
s% e1ercite rolul acesteia$ Dac% este cazul* trebuie s% corecteze erorile
peda'o'ice ale mamei* c/l%uzindu.i +n a,a fel pe copii +nc/t s% le dea
acestora posibilitatea structur%rii de relaii cu semenii lor$ Raportul
tu .eu" +ndepline,te un rol capital +n funcionarea tuturor facult%ilor
importante ale individului$ imba0ul* bun%oar%* este un raport tu . eu"$
@ocea este liantul unui individ cu alt individ$ Dac% le'%tura inter.
individual% nu este bine dezvoltat%* nici limba0ul nu se va dezvolta cum
se cuvine$ (rice copil al c%rui limba0 se dezvolt% cu 'reutate ,i care*pe
de alt% parte* nu are deficiene or'anice care s% e1plice acest fapt*
+nseamn% c% nu a fost suficient de pre'%tit* +n ma0oritatea cazurilor* +n
vederea relaiilor tu . eu"$ @ei putea tra'e concluzii +n acest sens
pornind de la s%r%cia sau bo'%ia vocabularului unui om* care nu poate
fi achiziionat ,i e1ersat dec/t +ntr.un mediu social +n care a contractat
relaii cu semenii ,i +n care el accept% aceste relaii$
-omprehensiunea nu este o afacere privat%$ A.l +nele'e pe altul
+nseamn% a '/ndi* a 0udeca* a tra'e concluzii etc* a,a cum presupun c%
fiece om rezonabil '/nde,te +ntr.un mod absolut identic +n +mpre0ur%ri
similare$ @aloarea raiunii este universal%$ +mi este imposibil s% o
modelez dup% un punct de vedere personal$
Este de remarcat faptul c% copiii.problem% au idei personale de
ordinul acelora pe care nu le consider%m rezonabile$ Aceste idei nu
corespund simului comun (common sense)
7
2 la fel stau lucrurile cu
noiunile de frumos ,i ur/t$ -eea ce noi numim frumos reprezint% de
asemenea o valoare 'eneral%$
?=M
AL'RED ADLER
-ea dint/i datorie a mamei const% +n a trezi la copil simul vieii
sociale* cultiv/ndu.i ideea e1istenei semenilor s%i$ @ei +nt/lni destui
copii care* neprimind de la mamele lor aceast% idee* i'nor% faptul c% au
semeni$ 2rintre ace,tia se num%r% +ndeosebi orfanii ,i copiii ile'itimi$
Re'ula nu este absolut%* deoarece printre astfel de copii vei identifica
,i din cei care dovedesc sim social$
-opiii lipsii* de obicei* de simul vieii sociale cresc f%r% a se
orienta +n societate$ Absena simului social +i caracterizeaz% ,i pe copiii
slui* pe cei nedorii ,i pe cei infirmi$ 9rebuie s% +nele'em efectul
produs asupra lor de aceste particularit%i nefericite: ei sunt +n
permanen% respin,i ,i niciodat% nu aud o vorb% bun% la adresa lor$
-resc ca ,i cum s.ar afla +ntr.o ar% du,man%$ Educatoarele trebuie s% le
cultive ideea c% sunt semenii altora ca ei$ Ele au o misiune de o +nalt%
frumusee moral%$ Dac% admitei acest punct de vedere* nu vei comite
prea multe erori$
Rolul mamei este le'at ,i de o alt% funcie esenial%$ 4n "erioada
"rimilor ani de educare a co"ilului, ea trebuie s% stimuleze interesul
n%sc/nd al acestuia pentru semenii s%i* ferindu.se s% fi1eze acest interes
asupra ei$ -opiii r%sf%ai* de e1emplu* nu manifest% interes dec/t fa%
de mama lor sau fa% de persoana care +i +n'ri0e,te* e1cluz/ndu.le din
sfera lor de interes pe toate celelalte persoane$ -/nd observai aceast%
tendin%* putei conchide c% v% aflai +n prezena unui copil r%sf%at* care
pretinde ca totul s%.i fie adus pe tav%$
8nstitutoarele trebuie ,i ele s% stimuleze simul social al copilului
,i s% o avertizeze pe mam% s% diri0eze acest sim ,i asupra tat%lui* p%rinii
fi1/nd +mpreun% modul de via% al copilului$ +n afar% de aceasta* copilul
trebuie pre'%tit +n ceea ce prive,te posibila apariie +n familie a unor
fr%iori sau surioare$ Este un lucru adesea ne'li0at ,i care are o mare
influen% +n structurarea stilului de via% al copilului$
#r%dinia de copii este o prelun'ire a familiei$ Ea trebuie s% fac%
,i s% corecteze ceea ce +n familie* ca urmare a unei comprehensiuni
deficiente ,i a unor tradiii +mb%tr/nite* nu a fost f%cut$ Educatoarele iau
+n primire copii pe care nu.i putem compara cu o tabula rasa
M
( a
aceast% v/rst% copiii au de0a o individualitate pe care e1periena
dob/ndit% ulterior nu o vor schimba$ Datorit% superiorit%ii lor intelec.
tuale* educatoarele izbutesc poate s%.= determine pe copil s% renune la
cutare sau cutare proiectL stilul de via% al acestuia va ie,i la lumin%*
?=N
&*I+OLOGIA ,COLARULUI GREU EDUCA-IL
totu,i* cu toate ascunzi,urile care sunt de str%b%tut$ Dac% se dore,te
corectarea sau eliminarea defectelor copilului* se impune e1ercitarea
celor dou% funcii definitorii ale mamei$ -opilul care va con,tientiza
propriile sale defecte se poate cori0a el +nsu,i$ Unii copii* c%rora li s.a
atras atenia asupra metehnelor lor* +,i depreciaz% +n consecin% stilul de
via% ,i tra'* +n felul lor* concluzia c% acesta nu corespunde simului
comun (common sense), raiunii$ Un copil r%sf%at se va str%dui fie s%
devin% un punct de atracie pentru antura0ul s%u* fie s% se eschiveze*
+nt/lnind dificult%i +n calea sa* un astfel de copil nu va reu,i s% le
dep%,easc%* iar dac% +i luai ceva* va tra'e invariabil concluzia:**"u sunt
la locul meu* era mai bine la mama acas%P" Asemenea copii +,i vor
dezv%lui totdeauna an'oasa e1istenial% ,i ne vor ar%ta c% nu se simt +n
apele lor$ Dac%* +nlocuind.o pe mam%* vei e1ercita cele dou% funcii de
baz% ale ei ,i vei fi stabilit contactul social necesar* vei +nre'istra
reu,ite remarcabile +n educaia copilului$ -opilul va +nfrunta
dificult%ile f%r% tulbur%ri ,i va face eforturi s% le dep%,easc% pe latura
util% a vieii$ @ei constata apariia cura0ului la copil$
-ura0ul este o funcie social%$ "u poate fi cura0os dec/t acela care
se consider% parte inte'rant% a unui tot$ (ptimismul* activitatea* cura0ul*
sociabilitatea sunt funcii ale unei educaii desf%,urate +n cadrul
societ%ii$ Dezvoltarea individului nu poate fi 'arantat% dec/t dac%
simul s%u social este suficient de mare$ Dac% m% intereseaz%
prosperitatea celorlali* dac% m% pot face util altora* atunci ,i
individualitatea mea este asi'urat%$ Dac% nu m% '/ndesc dec/t la mine*
atunci sunt absolut incapabil de a rezolva problemele acestei lumi$
A, dori s% v% atra' atenia asupra unui fapt care nu este +nc%
suficient +neles$ Rezolvarea oric%rei probleme cere un sim social
dezvoltat$ &ociabilitatea unui copil se manifest% +n felul +n care el
+nt/mpin% na,terea unui fr%ior sau a unei surori$ Aisiunea 'r%diniei de
copii este una de socializare$ Fcoala* camaraderia* dra'ostea* c%s%toria*
poziia politic%* realiz%rile artistice sunt* toate* sarcini sociale$ Arta*
,tiina* sunt pentru noi realiz%ri utile societ%ii$ +n absena sociabilit%ii*
nimeni nu poate s%.,i defineasc% drumul pe care trebuie s% se an'a0ezeL
iat% de ce se impune s% dezvolt%m sociabilitatea copiilor$
-um se e1plic% faptul c% at/ia copii ,i at/ia aduli prezint%
lacune ale simului socialO 2siholo'ia individual% a descoperit
obstacolele care stau +n calea dezvolt%rii corecte a sentimentului social$
Am putut stabili c% copiii r%sf%ai sau detestai tr%iesc ca strivii de o
?=>
AL'RED ADLER
povar%$ +n cazul copiilor detestai aceast% afeciune este de +neles$ -um
s% ne.o e1plic%m* +ns%* +n cazul copiilor r%sf%aiO +ntrea'a noastr% via%
social% vizeaz% s%.i +mpiedice pe copii* pe cei care au fost at/t de mult
r%sf%ai +n primii lor ani de via%* de a mai fi r%sf%ai +n continuare*
+ncetul cu +ncetul chiar mama +nceteaz% de a mai fi at/t de tandr% ,i mai
t/rziu socoate c% preteniile copilului sunt e1a'erate$ -opilul tr%ie,te
e1periena unor contest%ri permanente* +ncerc/nd +n acela,i timp s%.,i
p%streze at/t de pl%cuta poziie iniial%$ -re,te +ntr.un climat ostil$ 2rima
reacie a unui asemenea copil este s% se intereseze mai mult de el +nsu,i
dec/t de ceilali$ *
@ei putea constata* de e1emplu* c% la 'r%dinia de copii o
asemenea reacie poate s% de'enereze uneori +n panic%$ -opiii respectivi
au v%rs%turi* nu mai m%n/nc% ,i manifest% semnele vizibile ale unei
tensiuni interioare vecine cu starea morbid%$ &imt c% poziia le este
ameninat%$$ Ace,tia sunt e'oi,tii$ Este o stare boln%vicioas%$ -/nd vor
avea de rezolvat vreo problem% social%* ei nu vor dispune de
antrenamentul necesar spre a.,i face prieteni sau spre a se ata,a de
institutor$ &unt incapabili s% se concentreze* pentru c% +i macin% frica$
Dac% luai vreo m%sur% punitiv% +mpotriva unui astfel de copil* el se va
simi +nc% ,i mai oprimat ,i ameninat$ Dac% ace,ti copii sunt aro'ani*
+nseamn% c% se simt mici ,i slabi$ Acioneaz% ca ,i cum s.ar +n%la +n
v/rful picioarelor* ca s% par% mai mari dec/t sunt$
Un al treilea tip de copii +i include pe cei care* +n ma0oritatea lor*
sunt incapabili s% dezvolte vreun interes fa% de semeni$ &unt cei n%scui
sl%b%no'i* firavi sau care au din na,tere o inferioritate or'anic%
:
$ Ei +,i
privesc sl%biciunea* suferina ca pe o povar% ,i de aceea sunt la fel de
marcai ea7i copiii care aparin celorlalte tipuri*+ncerc/nd s% cucereasc%
o poziie mai lesnicioas%$ -a urmare a debilit%ii or'anismului lor*
cura0ul le este deficitar ,i nu au nici o +ncredere +n ei +n,i,i$ Arat% un
interes e1a'erat pentru infirmit%ile lor corporale$ Unii +ncearc% s%.,i
dep%,easc% aceast% sl%biciune* pe c/nd alii se cufund% +n disperare$
-opiii a c%ror vedere este slab%* de e1emplu* sunt +n ma0oritatea lor mai
bine antrenai +n perceperea lucrurilor vizibile dec/t cei al c%ror v%z este
bun$ Ei manifest% un interes aparte pentru a putea recunoa,te lucrurile
din c/mpul vizualului* observ% cu mai mult% atenie culorile* umbrele*
perspectivele$ Din aceast% sl%biciune a v%zului ia na,tere o mare for%$
Asemenea fapte sunt la fel de valabile ,i +n cazul altor infirmit%i care
privesc urechile* respiraia* aparatul di'estiv etc$
220
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
#r%diniele de copii cuprind pre,colari al c%ror 'rad de cura0 este
foarte variabil$ +n unele cazuri*orice '/nd* orice sentiment devine* un
semn care ne permite s% +nele'em ceea ce se petrece +n sufletul
copilului$ Este e1trem de important s% stabilim dac% un copil este sau
nu debil mintal$ +n caz de idioie sau imbecilitate dezvoltarea nu poate
atin'e un nivel normal$ Ace,ti copii trebuie educai +ntr.un mod foarte
diferit* ei neatin'/nd niciodat% nivelul copiilor normali$ "u este deloc
u,or s% se determine dac% un copil este debil mintal$ Dia'nosticul poate
fi pus numai prin colaborarea dintre institutori* psiholo'i ,i medici$
Anumite defecte vor fi de imputat debilit%ii mintale$ -azurile cele mai
beni'ne cer o mare e1perien% din partea medicului$
Un mare num%r de anomalii nu afecteaz% +n nici un fel inteli'ena$
-a s% tra'em concluzia c% un copil este debil mintal nu este suficient s%
stabilim c% este hidrocefal sau microcefal
;
$ +n primul r/nd este necesar
s% se stabileasc% dac% un copil a suferit sau nu de pe urma unor erori
peda'o'ice$ 2oate c% mai +nt/i ar trebui s% li se administreze copiilor
teste$ Debilii mintal nu au o personalitate definit%$
@ei putea prevedea comportamentul unui debil mintal +n faa
cut%rei sau cut%rei sarcini* precum ,i dup% ce l.ai antrenat +n scopul
+ndeplinirii acesteia$ El este incapabil s% tind% la un stil de via% coerent*
lipsindu.i acea unitate a vieii psihice omene,ti pe care o recunoa,tem
la ceilali copii +n maniera lor de a fi$ Este necesar +nainte de toate de a
stabili dac% un copil este sau nu debil mintal* +ntruc/t* dup% caz* va
trebui s% procedai diferit$ &e impune s% fie e1plorat% +n profunzime
viaa psihic% a copilului ,i numai dup% +nele'erea coordonatelor
acesteia se va stabili ca de la sine forma de educaie adecvat%$
Educatoarele au de.a face +n 'r%dinie ,i cu st/n'aci* particula.
ritate pe care toat% lumea o trece cu vederea$ &unt copii ne+ndem/natici*
care scriu sau citesc cu 'reutate$ 9rebuie s%.i e1aminai din acest punct
de vedere$ Declaraiile p%rinilor nu au relevan%$ Un copil st/n'aci +,i
pierde u,or cura0ul* simte sl%biciunea m/inii sale drepte ,i se crede
detestat$ De asemenea* copilul se descura0eaz% dac% este luat +n r/s* dac%
este mereu nec%0it$ 2ierz/ndu.,i cura0ul* devine un timid$ 9rebuie s%
,tim c% o educaie sever% pricinuie,te mari nea0unsuri$ Ar fi cu neputin%
ca o astfel de fiin% omeneasc% slab% sau ne'li0at% s% +ndr%zneasc% s% se
inte'reze +n r/ndul celorlali dac% ,i.a pierdut +n +ntre'ime cura0ul
e1istenial$ @ei +nt/lni copii pentru care totdeauna a vorbit mama$ &e
constat% c% mama =.a ferit pe copil de orice dificultate* acesta devenind
??=
AL'RED ADLER
total dependent de alii$ &e mai poate ca astfel de copii s% aib% defecte
de pronunie sau s% nu se poat% concentra pentru c% nu li s.a dezvoltat
'/ndirea a,a cum se cuvine$ E1ist% ,i copii care se opresc la mi0locul
frazeiL pe ace,tia mama +i +ntrerupe mereu* f%r% a le +n'%dui s% spun% ce
au de spus* ceea ce +i va marca uneori pe toat% viaa$ 9rebuie s%
+nele'ei toate aceste forme de e1presie* spre a putea determina 'radul
de cura0 ,i de optimism al copilului$
Un rol e1trem de important +n dezvoltarea copiilor +l are
rivalitatea dintre frai ,i surori$ Este necesar% cunoa,terea v/rstei frailor
,i surorilor unui copil dat$ "u poate fi ne'li0at faptul c% un copil este
prim.n%scut* secund* mezin sau copil unic* dup% cum nu poate fi trecut
cu vederea faptul c% o fat% cre,te sin'ur% +n mi0locul b%ieilor* un b%iat
+n mi0locul fetelor etc$
Rece copil poate fi comparat cu un arbust care face parte dintr.o
p%durice: toi caut% s% ias% la lumin%$
&ituaia unui prim.n%scut este cu totul diferit% de aceea a
secundului$ -/tva timp el a fost +n situaia de copil unic* pentru ca apoi*
deodat%* spaiul s%u vital s% fie redus prin na,terea unui alt copil$ Este o
tra'edie pentru d/nsul$ Ulterior asemenea copii se comport% ca ,i cum
s.ar teme ca un altul s% nu le ia locul$ @or sta mereu la p/nd% ca s% vad%
dac% nu cumva altul este preferatul$ &e vor +n'hesui totdeauna pe primul
plan$ &ecundul* +n schimb* niciodat% nu a fost sin'ur* deci niciodat% nu
s.a situat +n centrul ateniei$ &ituaia sa este mai bun%* dispun/nd de un
)"athmaker"
N
care* +n multe privine* +i faciliteaz% rezolvarea proble.
melor$ A,a cum se +nt/mpl% +ntr.o competiie* secundul se comport% ca
,i cum ar voi s%.= +ntreac% pe cel care +l preced%* chiar dac% nimeni nu.=
+mpiedic% s.o fac%$ Aezinul cre,te +ntr.o cu totul alt% situaieL nimeni
nu.i urmeaz%* ci* dimpotriv%* mai muli +l preced%$ Desi'ur* el este cel
mai avanta0at* 0oac% la scen% deschis% 0ocul aspiraiilor sale ,i vrea* mai
presus de toate* s% demonstreze c% el este acela care trebuie s% fie +n
frunte 38osif biblicul era mezin4$ &tr%daniile lui sunt recompensate*
deoarece un astfel de copil este deosebit de bine +narmat +n lupta cu
dificult%ile$
-/,ti'% acela care lupt%$ A,adar* trebuie s% avem 'ri0% s% le d%m ]
copiilor materialul" care s% le permit% s% +nvin'%$ Este necesar s% le E
d%m cura0* dreptul cel mai important pe care li.= d% educaia$
Descura0area unui copil este e1trem de periculoas%$ Aulte probleme ale
. 222
2&8I((#8A F-(ARUU8 #REU EDU-A)8
vieii copilului sunt dificile* rezolvarea lor cere cura0 ,i de aceea acesta
nu trebuie s%.,i piard% cura0ul$
+n concluzie: niciodat% s% nu combatem un copil* dat fiind faptul
c% el este cel mai puternic$ -opilul nu are nici o responsabilitate$ Acela
care +,i asum% o responsabilitate nu este niciodat% cel mai puternic$
Adev%rata noastr% oper% o constituie practica$ "ici un fel de
educaie nu poate construi +n vid$ Avei de luptat cu dificult%ile care
rezult% din diferitele interpret%ri ale cercet%rii ,tiinifice$ &untem pentru
tolerarea comparaiei$ 9rebuie s% luai cuno,tin% ,i de alte teorii ,i
puncte de vedere$ -omparai.le cu 'ri0% ,i s% nu credei pe nimeni pe
cuv/nt: nici pe alii* nici pe mine$
"(9E
=
Ielen Adams Teller* n%scut% +n =NNC +n statul american Alabama* a
devenit la v/rsta de un an ,i ,apte luni surdomut% ,i oarb%* pentru ca la v/rsta
de ,apte ani s% fie +ncredinat% unei educatoare foarte pricepute* care a +nv%at.o
nu numai limba0ul mimico'esticular$ci ,i s% citeasc% ,i s% scrie$ 2/n% la urm%*
Ielen a frecventat ,i cursuri universitare* s.a specializat +n peda'o'ie ,i a scris
instructive c%ri autobio'rafice* printre care ;umea 4n care triesc 3=>CN4$
Arthur 2enn a turnat ,i un film a c%rui eroin% este Ielen Teller: Miracol 4n
/labama 3=>Q?4$ (3ota trad()
?
+n limba en'lez%* +n ori'inal$ (3ota trad()
B
)?nbeschriebenes *latt", +n te1tul ori'inal$ (3ota trad()
:
Faimoasa )Minder%ertigkeit von Organen", concept.cheie al psiho
lo'iei individuale profesate de Adler$ (3ota trad()
O
Cidrocefalia este rezultatul acumul%rilor de lichid cefalorahidian +n
ventriculii cerebrali* ori +n spaiile subarahnoidiene* av/nd drept consecin%
comprimarea ,i atrofierea esutului cerebral* +nsoite de tulbur%ri neuropsihice
,i deficiene mintale care pot a0un'e p/n% la idioie* adic% p/n% la cea mai 'rav%
form% de arieraie pe planul inteli'enei$ &unt indicate intervenii neuro.
chirur'icale reparatorii$ -/t prive,te microceG/Gia* aceasta reprezint% reducerea
drastic% a dezvolt%rii craniului* implicit a creierului* din cauza unei ri'idiz%ri
cu mult +nainte de termen a suturilor oaselor craniene* caz +n care au mult de
suferit dezvpltarea psihombtorie* av/nd loc manifeste modific%ri de compor
tament* convulsii etc$ Rareori microcefalii pot fi recuperabili ,i numai +n mic%
m%sur%$ 3"ote trad()
Q
+n limba en'lez% S t%ietor de p/rtie$ (3ota trad()
223
AL'RED ADLER ! UN
ACURRICULU. VITAEC
"` Aifred Adler s.a n%scut acum =?; de ani* +n ziu/sde M februarie
=NMC* +ntr.o familie evreiasc% de mic.bur'hezi* stabilita la periferia
Wienei$ 9at%l s%u se ocupa cu comerul de cereale* av/nd de crescut
patru b%iei ,i dou% fete$ +ntre copii* Alfred era cel de.al doilea n%scut
3secundul"* cum avea el s%.= numeasc% pe cel venit pe lume dup%
primul.n%scut4* un b%iat foarte pl%p/nd*rahitic$ De mic l.au impresionat
puternic boala ,i moartea$ "u avea mai mult de patru ani c/nd unul din
fraii s%i a murit l/n'% d/nsul* +n patul pe care +l +mp%reau$ Acest fapt
cutremur%tor* ca ,i s%n%tatea mereu ,ubred% a mamei sale* pe care el
dorea din toat% fiina s% o poat% +ns%n%to,i* i.au trezit de timpuriu un
interes statornic pentru medici ,i medicin%$ De altfel chiar el precizeaz%
c% +nc% de pe atunci luase decizia de a deveni medic* decizie care a
r%mas definitiv%$ +n anul =N>; absolvea cu succes facultatea de niedicin%
din ora,ul natal* specializ/ndif.se +n oftalmolo'ie$
+nc% din anii studeniei a venit +n contact cu mi,carea socialist%
austriac%* fiind +ns% influenat mai mult de ideile lui Friedrich "ietzsche
dec/t de ale lui Tarl Aar1$ +n =N>N* ca urmare a preocup%rilor sale
socioeconomice* a scris ,i publicat o bro,ur% de sfaturi medicale pentru
croitori /&esund'eitsbuc' fur das ,c'neiderge6ebe1, %n care sunt
seui +ificative relaia pe care o descoper% +ntre starea de s%n%tate ,i
224
AL'RED ADLER ; UN ACURRICULU. VITAEC
starea economic%" a populaiei* dar mai ales concepia sa despre om
ca produs social" 3aGs =esellschafts"rodukt")(
Un rol cu totul aparte +n evoluia pe plan profesional a t/n%rului
oftalmolo' vienez =.a avut +ns% &i'mund Freud* c%ruia +ntre anii =>C?
=>CN i.a fost un discipol mai mult sau mai puin credincios ,i de care +n
=>== s.a separat cu mare v/lv%* +mpreun% cu adepii s%i* respin'/nd
viziunea e1a'erat se1ualist% a freudienilor ortodoc,i" ,i tras/nd treptat
coordonatele a,a.numitei psiholo'ii individuale comparate"* pe care
Adler a propa'at.o cu o rar% r/vn% p/n% la sf/r,itul vieii$
Din anul =>=?* Alfred Adler a +nceput s% or'anizeze* +n zeci de
,coli vieneze* centre de consultaii psihopeda'o'ice* bazate pe propria
sa concepie asupra naturii ,i devenirii umane* asupra educabilit%ii
copiilor$
Dup% ce* ca reacie imediat% la ruptura cu psihanaliza de orientare
freudian%* constituise de ur'en% o Asociaie pentru 2sihanaliza iber%
3@erein fur freie 2sUchoanalUse4* ulterior a creat &ocietatea de
2siholo'ie 8ndividual% 3=>=?4* iar doi ani mai t/rziu 3=>=:4
!ntema&ionale Heitschrift ftir !ndividual"sychologie, publicaie care a
contribuit asiduu la cristalizarea ideilor noii ,coli psihanalitice*
adleriene$
9rec/nd la punerea +n practic% a planului cuceririi Americii"*
unde Freud c%lcase victorios +nc% +n anul =>C>* +ncep/nd din anul =>=;
Alfred Adler a +ntreprins tot mai frecvente c%l%torii peste Atlantic*
in/nd conferine +n mai multe ora,e din &tatele Unite ale Americii*
unde +n cele din urm% s.a ,i stabilit$ Din =>=M i s.a oferit posibilitatea
de a ine un curs de psiholo'ie medical% la -olumbia UniversitU ,i la
"eV WorX Aedical -enter* pentru ca +n anul =>B? s% ocupe un post de
visitin' professor"la on' 8sland -olle'e for Aedicine$ 9rei ani mai
t/rziu* c/nd a devenit cet%ean american cu drepturi depline* a fondat
Journal of !ndividual Ksychology(
&.a stins din via% 8a0N mai =>BM*=a Aberdeen* +n &coia* unde
venise s% conferenieze pe teme de psiholo'ie individual% aplicativ%$ A
decedat +n plin% strad%* nu departe de hotelul unde tr%sese* r%pus de un
ful'er%tor atac de apople1ie$
225
LEONARD GAVRILIU
2rincipalele sale scrieri sunt: #tudiu asu"ra inferiorit,ii organelor
3=>CM4* / vindeca i a educa 3=>=:* +n colaborare cu -ari Furtmuller4*
Kractica i teoria "sihologiei individuale 3=>?C4* Cunoaterea omului
('P7Q),Ksihologia individual 4n coal 3=>?>4* Ksihologia colarului
gretrtaucabil 3=>BC4 ,i #ensul vie,ii 3=>BB4$ Aai este de amintit ,i
volumul <eligie i "sihologie individual 3=>BB4* scris +n colaborare
cu Ernst !ahn$
$r( ;6O3/<$ =/ ><!;!?
INDICE DE NU.E
ADER* Alfred: M* N*>* =C*=;*
?M* BM* BN* M=* =;;* =NN*
??:.??Q
EAER&("* Ralph Kaldo: ??
E&&AU: =B?*?C;
FRA8&&E*2aul:;B
FREUD* &i'mund: M* N* >* ?CM*
?=C*??;
FU-I&*T$: =NC
+UR9AUER*-arl: =;*??;
#AR-8A*-ali1to:?:*?M
#A@R88U*eonard: =C*BN
IER(D(9:M=
8A-(): =B?*=B;*?C;
8(&8F: NB
8&A A-: =B;
!AE"&-I*EricX: =:;
!AI"*Ernst:??Q
!U"#*-arl#ustav:M
TAU&*(tto:BM*BN
TEER*Ielen: ?=Q*??B
E&&8"#*#otthold Ephraim: ?==
dr$E@W:Q: AAR[*Tarl:??:
"8E9\-IE*Friedrich: ?CC*?CB*
??:
"(8-A* -onstantin: ??Q
RE)E-A: =B; &(-RA9E:
=C &-I8ER* Friedrich:
?== KE[)ER-Ermin: =;
227