TEMĂ TRANSDISCIPLINARĂ - CES

Facilitator: Alina
Dobrescu
 SA NE CUNOASTEM

 Nume si prenume, scoala, judetul

 Disciplina predata si experienta in invatamant
 Numarul copiilor cu CES din scoala/clasa dvs.
Prezentare  Experienta de formare in lucrul cu copii cu CES
 Ultimul succes
 Asteptari
 STRUCTURA WORKSHOP-LUI

 PREZENTARE PROIECT ZEP

 INTRODUCERE IN DOMENIUL DIZABILITATII

 BARIERE IN LUCRUL CU COPII CU CES

Prezentare  STRATEGII EFICIENTE DE LUCRU CU COPII CU CES
 PLAN DE ACTIUNE PENTRU URMATOARELE 3 LUNI
 INTRODUCERE IN DOMENIUL
DIZABILITATII

• Ce inseamna dizabilitate? Diferentiere

deficienta – dizabilitate
• Tipuri de dizabilitate
Dizabilitate
• Situatiile specifice din fiecare scoala
Concepte asociate dizabilitatii

 Infirmitate – lipsa partiala sau totala a unui membru, a unui organ, sau a
unei functii a organismului;
 Deficienta – starea fizica, senzoriala, intelectuala sau comportamentala a
unui individ;
 Dizabilitate – restrictii sociale impuse persoanei cu dizabilitati.
 INTRODUCERE IN DOMENIUL
DIZABILITATII

INTEGRARE - inseamnă că nu este o persoană doar fizic

localizată într-o comunitate dar este şi un individ care participă
la activităţile din comunitate, cum ar fi: cumpărături, transportul
public etc.
Dizabilitate INCLUZIUNE “…să fii un membru permanent al locurilor de
muncă şi educaţie împreună cu ceilalţi şi să ţi se simtă lipsa dacă
nu eşti acolo” (Judith Snow)

“Incluziunea se refera la a invata sa traiesti impreuna cu celalalt.”

(Marsha Forest si Jack Pearpoint)
 INTRODUCERE IN DOMENIUL
DIZABILITATII

Care sunt cele mai frecvente bariere de invatare

Tipuri de
identificate in randul copiilor cu CES?
Deficiente
Semne ale unei posibile deficiente de auz
 Atentie deficitara in timpul orelor
 Dezvoltarea deficitara a limbajului
 Dificultate in urmarirea instructiunilor
 Copilul raspunde mai bine la sarcini atunci
cand profesorul este aproape de el sau la
sarcinile in scris
 Copilul rasuceste capul intr-o parte pentru a
auzi mai bine
 Copilul se uita ce fac ceilalti elevi, inainte sa-
si inceapa activitatea
 Dificultati in ascultarea textului citit de ceilalti
(sau cere sa se vorbeasca mai tare)
 Raspunde nepotrivit la intrebari sau nu raspunde
deloc
 Copilul cu deficiente de auz prefera sa lucreze in
grupuri mici, sa stea intr-o zona mai linistita a
clasei sau in randul din fata
 Copilul poate fi timid sau retras sau sa para
incapatanat sau neascultator ca o reactie a
deficientei de auz
 Copilul poate fi ezitant in a participa la activitati
orale sau nu rade la glume si nu intelege umorul
 Copilul raspunde mai degraba la expresiile faciale,
miscarile corpului mai degraba decat la limbajul
verbal si in consecinta poate trage concluzii false
 Copilul se plange de dureri de urechi, raceala, gat
rosu
 Copilul poate avea scurgeri din urechi
Ce poate face cadrul didactic?
 Daca copilul are prescrisa o proteza
auditiva sa se asigure ca acesta o poarta;
este pornita si bateriile sunt bune
 Vorbiti clar si tare, fara a striga
 Folositi cuvinte si propozitii simple
insotite de gesturi sau imagini pentru a
ajuta copilul sa inteleaga ceea ce spuneti
 Copii cu deficiente de auz invata mai
degraba vazand decand auzind dar cadrul
didactic trebuie sa le foloseasca pe
amandoua
 Folositi imagini sau simboluri
 Asezati copilul langa un coleg fara
deficiente de auz, acesta il poate ajuta sa
gaseasca pagina corecta sau sa-i repete
instructiunile
 Verificati ca copilul intelege ce i-ati cerut
sa faca
 Daca limbajul copilul nu este clar,
ascultati cu rabdare ceea ce incearca sa
va spuna, ajutati-l sa foloseasca corect
cuvintele si laudati-l !
Semne posibile ale unei deficiente vizuale
 Indicatori fizici: ochi rosii, conjunctivita,
pleoape umflate, ochi incrucisati, pupile
de marimi diferite
 Copilul duce mana la ochi in mod
frecvent,
 Copilul inchide sau isi acopera ochiul
cand nu vede bine cu acel ochi; isi
apropie sau inclina capul
 Expresii faciale neobisnuite: clipit des,
grimase atunci cand citeste
 Este incapabil sa localizeze si sa ridice
un obiect mic
 Sensibilitate la lumina; copilul poate sa
arate o sensibilitate la lumina puternica
inchizand ochii sau poate avea dificultati
de vedere in semi-intuneric sau la
trecerea de la intuneric la lumina
 Dificultati de citire; aduce cartea aproape
de ochi sau se apleaca foarte aproape de
carte
 Dificultati de scriere; nu poate sa scrie
drept sau sa respecte spatiile
Ce poate face cadrul didactic?
 Scrieti cu litere mari pe tabla, se  Incurajati copii sa urmareasca textul cu
recomanda creta colorata degetul aratator atunci cand citesc un
paragraf si acoperiti restul paginii
 Cititi cu voce tare ceea ce scrieti pe tabla
 Copii cu o vedere slaba au nevoie sa
 Pregatiti si distribuiti materiale de
invete si tactil si auditiv. Trebuie sa li se
dimensiune mare pentru facilitarea citirii
dea ocazia sa atinga obiectele
de catre copiii cu deficiente vizuale
 Asezati copilul langa un coleg care poate
 Pentru distingerea liniilor de pe hartie li
sa-l ajute sa-si organizeze activitatea
se pot da pagini cu linii ingrosate
 Incurajati copilul verbal sau prin atingeri
Semne posibile ale unei deficiente intelectuale
 Desprinde putine detalii din obiecte sau imagini
 In perceperea imaginilor copilul invoca elemente
straine si nesemnificative ce au fost percepute intr-o
situatie anterioara
Da explicatii aleatorii, folosind clisee verbale,
datorita tulburarilor de limbaj si a vocabularului
sarac
Analiza si sinteza obiectelor percepute se
realizează deficitar, si mai ales abstractizarea si
generalizarea, dar şi comparaţia (mai usor stabilesc
asemanarile decat deosebirile dintre obiecte).
 Deficit de atentie
 Deficit de memorie
 Hiperactiv, agresiv sau pasiv, apatic,
indiferent
 Nu poate desena forme geometrice
simple precum cercuri si patrate
 Nu poate repeta in ordinea corecta 5
numere sau cuvinte imediat dupa ce le-a
auzit
Ce poate face cadrul didactic?
 Indicatii/instructiuni vizuale mai mult decat
auditive
 Folositi instructiuni in cuvinte simple si
verificati daca acesta a inteles
 Folositi obiecte pe care copilul le poate
atinge
 Efectuati o singura activitate odata si
incheiati-o . Marcati sfarsitul acesteia si
inceputul unei noi activitati
 Impartiti sarcinile in mici pasi sau obiective
 Asezati copilul langa un coleg care sa-l
ajute; dati-le sarcini la care fiecare poate sa-
si aduca propriul nivel de contributie si pe
care sa le realizeze in colaborare
 Copilul sa inceapa cu o activitate pe care o
poate face, inainte de a-i da o activitate mai
dificila
 Reveniti daca copilul intampina probleme
 Incurajati copilul cand reuseste
 Puneti copilul sa exerseze mai mult dar intr-
un mod rezonabil; cele mai multe persoane
cu dizabilitati intelectuale isi amintesc de
scoala ca fiind plina de activitati care se tot
repetau si prea putine cunostinte noi
 Ignorati comportamentul nepotrivit daca
copilul incearca doar sa va capteze atentia si
laudati-l si acordatii atentie atunci cand
comportamentul acestuia este acceptabil
Semne posibile ale dificultăților de invățare
 Deficienţe de atenţie: datorită acestora elevii
nu se pot concentra asupra lecţiei;
 Deficienţe de motricitate generală şi fină:
elevii întâmpină dificultăţi de coordonare
spaţială a motricităţii;
 Dificultăţi în prelucrarea informaţiilor
perceptive auditive şi vizuale: mulţi elevi au
greutăţi de recunoaştere a sunetelor limbii, dar
recunosc uşor literele şi cuvintele scrise;
 Lipsuri în dezvoltarea unor strategii
cognitive de învăţare: unii elevi sunt
incapabili să-şi organizeze activitatea de studiu
şi sunt lipsiţi de un stil propiu de învăţare;
 Dislexia – dificultatea de a invata scrisul si cititul
 Dificultăţi de citire: principalele greutăţi sunt legate
de recunoaşterea, decodificarea şi înţelegerea
cuvintelor citite;
 Dificultăţi de scriere: sunt manifestate prin greutăţi în
realizarea unor sarcini ce solicită activităţi de scris;
 Discalculia – dificultatea de a intelege si rezolva
sarcini matematice. Dificultăţi în realizarea
activităţilor matematice: concretizate prin slaba
însuşire a simbolurilor şi calculul matematic, precum
şi a noţiunilor spaţiale şi temporale folosite la această
disciplină.
 Tulburări ale limbajului oral: sunt legate de recepţie,
nedezvoltarea vocabularului, slaba componentă
lingvistică şi prezenţa deficienţelor de limbaj;
Semne posibile ale unor tulburări de comunicare
si relaționare - Autism
 dificultăţi în interacţiunea socială;  izolare și retragere în sine
dificultăţi în comunicare;
 reacţii bizare la influențele mediului
 comportament, interese si activitati
 imposibilitatea profundă de a dezvolta
restrictive, repetitive si stereotipe;
relaţii cu părinţii sau alţi adulţi
 stări euforice ce alternează cu stări de  prezența unor tulburări de limbaj
depresie caracteristice (mutitatea sau ecolalia)
 o exacerbare a memoriei mecanice  deficite în constituirea deprinderilor bazate
incapacitatea utilizării conceptelor pe imitaţie
abstracte
 contact vizual redus
 teamă și emoţii exacerbate
Semne posibile ale ADHD
 Adesea deficitul de atentie se combina cu
hiperactivitate. Simptomele sunt neatentie,
impulsivitate, hiperactivitate motorie,
distractibilitate, comportamente distructive,
imaturitate, dificultati in comunicarea de baza.
 Copilul poate fi agresiv, nu accepta autoritatea,
manifesta nestapanire de sine, este certaret si
ostil verbal.
 Adesea unui copil cu deficit de atentie si
hiperactivitate ii este greu sa-si faca prieteni
sau sa mentina relatii cu alti copii din cauza
comportamentului sau neatent si impulsiv.
 nu da destula atentie amanuntelor sau
greseste din neglijenta in activitatea scolara
etc;
 are dificultati de sustinere a atentiei in cursul
unor sarcini sau in activitati de joc; uneori pare
sa nu asculte atunci cand i se vorbeste direct;
 nu da curs instructiunilor si nu-si termina
temele, adesea are dificultati in organizarea
sarcinilor si activitatilor;
 cateodata evita, ii displac sau ezita sa se
angajeze in sarcini ce necesita efort mintal
sustinut (temele pentru acasa);
 pierde lucruri care ii sunt necesare pentru
sarcini si activitati (jucarii, teme, pixuri, carti,
unelte);
 este distras cu usurinta de stimuli perturbatori
si este uituc in activitatile cotidiene (Sursa:
DSM IV).
Ce poate face cadrul didactic?
Cadrul didactic trebuie să treacă mai des pe la copilul cu ADHD şi să-i
Sa le dezvolte copiilor abilitatile sociale si


dea sarcini pe rând, pentru că nu se poate concentra la mai multe.
sentimentul ca apartin unui grup, ca joaca un
 Feedback pozitiv (verbal, de preferat fizic)., imediat, scurt si rapid; să i
rol important se spună pe loc ce a făcut bine, pentru că reacţionează la răsplata
imediată, nu la cea pe termen lung.
 Asezarea copilul intr-o zona cu mai putini
factori distractori (nu langa usa sau geam), in  Incurajarea practicarii unui sport, dar nu violent, ci cu reguli si cu destul
de mult efort fizic
proximitatea cadrului didactic
 Incurajarea practicarii oricarei activitati pentru care au abilitati si unde
 Oferirea unei zone in care copilul sa se poate pot avea reusite, prin care pot fi valorizati
misca pentru a-si elibera excesul de energie
 Stabilirea unui sistem clar de reguli de
recompensare a comportamentului adecvat.
 Impartirea sarcinii in părti mai mici
 Pauze mai dese
 
BARIERE IN ACTIVITATILE EDUCATIVE CU COPII
CU CES

 Grupe formate din 4-5 persoane

 Se alege un raportor al grupului
 Se listeaza barierele intampinate de personalul
BARIERE educational in activitatile desfasurate cu copii cu
CES
 Se identifica barierele comune
 STRATEGII EFICIENTE DE LUCRU CU COPII
CU CES
 Atitudinea cadrului didactic
 Cele 5 experiente de valorizare O 'Brian
 Planificarea centrata pe persoana (PCP)
Strategii  Rezolvarea problemelor de comportament
 Strategii de predare- invatare
 Cooperarea cu alte cadre didactice, parinti si alte persoane de
sprijin
 Cele 5 experiente de valorizare O 'Brian
1. Accesul în locuri obişnuite
De exemplu, să aibă acces la locurile obişnuite în care merg membrii
comunităţii – magazine, parcuri, transport public.
2. Dezvoltarea de relaţii interumane
Să cunoască mai mulţi oameni, să aibă o diversitate de relaţii – prietenii,
relaţii cu vecinii, cu membrii comunităţii
3. O atitudine plină de demnitate
De exemplu să fie strigat pe nume, nu după porecle inspirate de
dizabilitatea sa, să fie respectat.
4. Şansa de a-şi aduce propria contribuţie
De exemplu efectuarea unor treburi gospodăreşti
5. Posibilitatea de a alege
De exemplu să aleagă ce să mănânce, ce să poarte, ce să facă, unde să
meargă.
Planificarea centrata pe persoana (PCP)

ETAPE ALE PROCESULUI DE PLANIFICARE

1. Cunoaşterea persoanei ţintă
2. Identificarea capacităţilor /talentelor, nevoilor şi sprijinului 
3. Formularea viziunii. Imagini ale unui viitor pozitiv
4. Grupul de sprijin (mini-grupul de sprijin)
5. Acţiuni constructive
6. Reflecţie şi învăţare
Comportament provocator
 Ati avut vreodată comportament provocator??
Comportamentul provocator
Este un aspect important deoarece:

 Deteriorează calitatea vieţii unei persoane

 Produce mult stres persoanelor care o sprijină
 Necesită resurse importante.
 Cinci Aspecte Importante despre
Comportamentul Provocator
1. Întregul comportament este comunicare
2. Întotdeauna există un motiv
3. Pot exista mai multe motive în spatele
comportamentului cuiva
4. Oricine poate învăţa să înţeleagă şi să interpreteze
comportametul
5. Abordările pozitive sunt cele care au cel mai mare
succes.
Comportament provocator - Explicaţia comportamentală
Se focalizează pe înţelegerea funcţiei pe care o are comportamentul provocator pentru
persoana în cauză. Se consideră că aceasta afişează comportamentul provocator cu un
scop. Pentru a înţelege funcţia comportamentului provocator va trebui să urmăriţi cu
atenţie:

1. consecinţele imediate care decurg dintr-un comportament provocator;

2. mecanismele declanşatoare imediate ale comportamentului respectiv;
3. cadrul general în care apar astfel de comportamente (stimularea, controlul,
predictibilitatea, sprijinul social)
4. evenimentele recente din viaţa persoanei respective;
5. problemele de ordin medical sau fizic ce l-ar putea afecta.
 
Comportament provocator -Interventie (1)
1. EVALUAREA
1. 1 Descrierea impactului comportamentului provocator asupra persoanei în cauză. Se vor utiliza
indiciile privind: accesul, imaginea, aşteptările, drepturile şi relaţionarea
1.2. Efectuarea unei evaluări funcţionale. Aceasta înseamnă strângerea de date despre comportament ce
vă vor permite să găsiţi o explicaţie pentru acesta.  
a. Definiţia. Descrieţi clar cum se comportă persoana.
b. Observarea şi înregistrarea. Se strâng informaţii despre comportament şi despre factorii care
l-ar fi putut influenţa. Unul dintre cele mai cunoscute şi utilizate tipuri de formular este
formularul A-C-C. A-C-C reprezintă Antecedente-Comportament-Consecinţe.
c. Descrieţi alţi factori ce ar fi putut influenţa comportamentul. De exemplu factori de ordin
medical, fizic şi alţii.
Antecedente Comportamente Consecinţe
(ce s-a întâmplat chiar înainte să (ce a făcut mai exact persoana?) (ce s-a întâmplat imediat după?)
apară comportamentul?)
 
Stefan i-a cerut lui Emil să se Emil a ţipat şi a trântit o ceaşcă Stefan l-a lăsat pe Emil la
mute la altă masă pe masă aceeaşi masă
 Comportament provocator –Interventie (2)
1. EVALUAREA
1.3. Faceţi un rezumat al datelor pe care le-aţi adunat. Cât de des se întâmplă? Când este cel mai
probabil să se întâmple? În ce împrejurări apare cel mai adesea (care sunt antecedentele) şi ce se
întâmplă imediat după (consecinţele)? Ce factori generali de mediu par să aibă un efect asupra
persoanei respective?
1.4. Completaţi o Analiză funcţională. Pe baza informaţiilor pe care le-aţi adunat, formulaţi o explicaţie
pentru comportamentul în cauză. Care sunt factorii ce par să genereze şi să întreţină
comportamentul?
2. INTERVENTIA - PLANUL DE SPRIJIN COMPORTAMENTAL
2.1. Siguranţă, în primul rând - Dacă copilul sau alte persoane sunt în pericol din cauza
comportamentului provocator, explicaţi ce puteţi face pentru a elimina sau reduce acest risc?
Aceste măsuri pot fi de ordin fizic, de exemplu îndepărtarea obiectelor ce ar putea fi aruncate sau
folosite ca arme.
 Comportament provocator –Interventie (3)
2.2. Schimbarea mecanismelor declanşatoare şi a consecinţelor comportamentului
 Ce puteţi face pentru a înlătura sau reduce mecanismele declanşatoare ale acestui comportament?
De exemplu, unul dintre mecanismele des întâlnite îl reprezintă cerinţa ca copilul respectiv să
efectueze o activitate/sarcină pe care o urăşte. O intervenţie soldată adesea cu succes în astfel de
situaţii constă în a cere persoanei ca mai întâi să îndeplinească 2-3 activităţi care îi fac plăcere şi
abia apoi să i se prezinte sarcina-„declanşatoare”. Îndeplinirea câtorva sarcini mai uşoare
determină adesea persoana să accepte şi o sarcină mai dificilă.
 După acelaşi model vă puteţi gândi şi la modalităţi de a diminua sau elimina consecinţele care
întreţin comportamentul respectiv. De exemplu puteţi micşora atenţia care se acordă copilului prin
decizia ca toată lumea să reacţioneze cu cel mai mare calm posibil la comportamentul respectiv,
producându-se astfel cât mai puţină agitaţie.
3. MODIFICAREA FACTORILOR DE MEDIU - Se va acorda atenţie stimulării, controlului,
predictibilităţii, sprijinului social ş.a.m.d. şi evenimentelor recente care ar putea influenţa
individul.
 Comportament provocator –Interventie (4)
4. SUGERAREA UNEI ALTERNATIVE COMPORTAMENTALE -Prin aceasta se
înţelege predarea unor abilităţi de comunicare, cum ar fi un mijloc de comunicare a
mesajelor de genul: vreau o pauză; am nevoie de ajutor; vreau puţină linişte, vreau să fac
altceva; mi-e foame/sete/sunt obosit(ă).
5. DIMINUAREA IMPACTULUI COMPORTAMENTULUI PROVOCATOR -Ce se
poate face pentru a se diminua impactul comportamentului provocator asupra calităţii vieţii
persoanei în cauză? Dacă, de exemplu, a căpătat o reputaţie proastă, puteţi face ceva pentru
a schimba părerea celorlalţi, puteţi pune persoana respectivă într-o lumină pozitivă? 
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PLANULUI - Se întâmplă rar ca un plan să
„funcţioneze” din prima încercare. De obicei este nevoie de câteva revizuiri, adesea majore,
pentru elaborarea unei intervenţii de succes.
PLAN DE ACTIUNE PENTRU URMATOARELE 3
LUNI
 Accesare resurse (bibliografie)
 Plan centrat pe persoana si activitati propuse
 Portofoliu cu activitati (profilul personal + fise de activitate, exemple de
activitati cu impact +/-)
Plan de  Platforma training.ise.ro – minim 2 postari despre propriile activitati
implementate si minim 2 feedback-uri oferite la alti 2 colegi
acțiune  Ghid de lucru cu CES din scoli dezavantajate (co-autori)
 De transmis numele colegilor din scoala (3-4), obligatoriu si din
invatamantul primar
 De transmis numele copiilor cu dizabilitati din scoala
 PLAN DE ACTIUNE PENTRU URMATOARELE 3
LUNI
 Cristina Neamtu, Alois Ghergut ”Psihopedagogie
speciala – ghid practic pentru invatamantul deschis la
distanta” , Editura Polirom 2000
Ghid de predare/invatare pentru copiii cu cerinte
Accesare


educative speciale , UNICEF si RENINCO, Bucuresti,

resurse 2000

(bibliografie)  Sa intelegem si sa raspundem la cerintele copiilor in

clasele incluzive UNESCO, tradusa si publicata de
UNICEF 2002
CONTACT
ALINA DOBRESCU

Tel: 0723 650 974

alinadobrescu @fvb.ro

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE