LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

AFAZIA

Afazia este o tulburare dobâdită de întelelegerere si exprimare a limbajului

Afazia reprezinta incapacitatea de a vorbi la o persoana care inainte avea comportament

verbal normal. Afazicul si-a pierdut aceasta capacitate dupa ce dobandise comportamentul verbal.
Termenul de afazie a fost introdus în literatura medicală în 1865 de Armand Trousseau,
înlocuind termeni mai vechi ca "alalie" (Jacques Lordat,1842) sau "afemie" (Paul Broca, 1861).
Este foarte important istoricul pacientului si nivelul cultural si de exprimare anterioara a
limbajului.
Caracteristicile afaziei:
. Este mai frecventa la varstele adulte sau la batranete.
. Determina modificari profunde in sfera limbajului, iar, la nivelul personalitatii, se produc
destructurari masive.
. Vorbirea este alterata in conditiile pastrarii miscarii automate si voluntare a limbii.
. Apar tulburari ale perceptiei auditive si vizuale, iar in pronuntie se constata ca acele
cuvinte uzuale nu sunt atat de alterate.
. Are loc o scadere a memoriei, gandirii, atentiei si apar tulburari lexice, grafice si de
calcul.
. Se manifesta pierderea abilitatii de a folosi limbajul.
. Subiectul are o tulburare a constructiei spatiale.
. Subiectul are comportamente normale.
. Se pastreaza cuvintele parazite, interjectiile, se manifesta stilul telegrafic.
. Pot aparea, la unele persoane, vorbirea "academica' si un scria servil, tulburari ale
accentului, agramatisme.
. Apar dificultati in enumerarea automata, intoxicatia cu cuvinte (in afazia senzoriala).
. Apar afectiuni ale vocii, dereglari ale respiratiei, emotii exagerate.
. Apar tulburari ale inteligentei.

Etiologie - Afectiunile creierului, ale SNC, AVC ischemic sau hemoragic, traumatismele
cranio-cerebrale, infectiile, intoxicatiile, tumorile cerebrale, diabetul, intoxicatiile cu dioxid de
carbon pot determina aparitia acestei tulburari de limbaj.

Ariile legate de funcţia limbajului sunt:

Lobul frontal-aria 44 Broca -exprimare verbală.
Lobul temporal-aria 42, 22- intelegerea verbală.
Lobul occipital - aria 19 - lexia.
Aria Broca are rolul de a genera cuvinte.
Aria Wernike recunoaste sunetele ca şi cuvinte. Este legata de aria Broca prin fascicolul arcuat.
Aceste două zone sunt legate de aria conceptulă unde se recunoaşte sensul cuvintelor.

Tipuri de afazie :
-afazia Broca
-afazia Wernike
-afazia de conductie(fascicul arcuat)
-afazia transcorticala senzoriala
-afazia transcorticală motorie.

1
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Afazia Broca, expresiva sau motorie

- lezarea ariei 44 frontale
- intelege cuvintele dar nu le poate (afemie= imposibilitatea articularii cuvintelor)
- vorbire nonfluenta, telegrafica fara prepozitii, conjunctii.
- nu poate denumi obiectele,foloseste parafraze
- nu poate repeta o propozitie
Lezarea ariei 46 produce agrafie.

Afazia senzoriala Wernike sau afazia receptiva.

- lezarea ariei 42 duce la nerecunoasterea fonemelor limbii materne care apar ca zgomote
- leziunea ariei 42, 22 determina surditatea verbala
- nu intelege limbajul,
- poate vorbi, fluent dar cuvintele nu au sens (salata de cuvinte)
- jargonafazie – inlocuirea silabelor, cuvintelor alcatuind un nou limbaj neinteligibil.
- repetarea la cerere a unei propozitii nu este posibila.

Afazia mixta sau globala

Sunt leziuni in ambele arii – atat in zona Broca cat si in zona Wernike.
-leziuni extinse ale ariei Broca si Wernike
-nu intelege nu poate exprima nimic.
Afazia mixta transcorticala.
- asemanator afaziei mixte cu conservarea repetarii.
Afazia transcorticala senzoriala
- asemanator afaziei Wernike, cu conservarea vorbirii repetate
Teste pentru evaluarea afaziei.
- vorbirea spontana-denumire de obiecte,
- vorbire automata (numara, enumera zilele saptamanii, lunile anului), vorbire repetata,
executare de ordine complexe, simple, cu dicriminare dreapta stanga, scris-citit.
Afazia infantila
Afazia la copil se caracterizeaza prin reducerea limbajului spontan, cu o saracire a vocabularului si
uneori un stil telegrafic, mai ales la copiii sub 10 ani. In genere se admitea ca leziunile care apar in
prima copilarie nu determina decat in mod exceptional tulburari afazice insa ulterior au fost
publicate din ce in ce mai multe observatii care infirma aceasta parere. Reducerea expresiei verbale
pare a fi simptomul predominant la copil, putand ajunge la un la un mutism complet. Unele fraze
insa, cele care mai pot fi pronuntate sunt pronuntate corect si chiar intr-o forma gramaticala
corecta. Uneori vorbirea repetata este posibila, dar raspunsurile sunt stereotipe, uneori ecolalice.
Copii afazici nu prezinta niciodata logoree. Copiii pot copia dar scrisul dictat este foarte alterat.
Vorbirea automata si cea emotionala sunt bine conservate. Intelegerea este mult mai buna decat
expresia verbala. Predominanta tulburarilor expresive, raritatea surditatii verbale e o caracteristica
generala a afaziei copilului, oricare ar fi sediul leziunii (mai mult anterior sau mai mult posterior).
Dupa faza initiala la copii recuperabilitatea este mult mai buna decat la adult si cu frecventa relativ
mai mare decat la adult a afaziei in leziuni ale emisferei drepte, pentru o dominanta emisferica mult
mai putin pronuntata la copil decat la adult. Concluziile multor studii au aratat ca la copiii mai mici se
constata o oprire totala a limbajului si numai la copiii mai mari se pot observa diferite forme de
afazie (expresiva, receptiva si mixta). Tulburarile de scris sunt mai rare decat cele de vorbire.

2
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Schema probelor de memorie imediata

Recunoasterea
- vizuala :
- neverbala – imagini
- verbala – cuvinte scrise
- auditiva:
- neverbala – sunete
- verbala – cuvinte auzite
Reproducerea
- vizuala:
- neverbala – imagini
- verbala – cuvinte scrise
- auditiva:
- neverbala – sunete
- verbala – cuvinte auzite
Invatarea
- vizuala:
- neverbala – imagini
- verbala – cuvinte scrise
- auditiva:
- neverbala – sunete
- verbala – cuvinte auzite

1. Recunoasterea – pentru studiul memoriei vizuale neverbale de recunoastere se prezinta

succesiv subiectului o serie de 10 obiecte uzuale. Apoi aceste obiecte se amesteca cu alte 10
obiecte. Toate cele 20 de obiecte se prezinta subiectului unul cate unul si el trebuie sa bata
in masa ori de cate ori recunoaste unul din obiectele prezentate la inceput. Pentru studiul
memoriei de recunoastere vizual-verbala s-a folosit o proba similara, cu deosebirea ca in
locul obiectelor se foloseau cuvinte scrise pe cartonase, instructiunea fiind aceeasi. Timpul
de expunere pentru fiecare stimul era de 10 secunde.
In studiul memoriei de recunoastere auditiva, s-au construit doua probe asemanatoare cu
cele vizuale, cu deosebirea ca in locul celor 10 obiecte s-au prezentat subiectului 10 sunete,
iar in locul celor 10 cuvinte scrise s-au prezentat 10 cuvinte audio.

Lista stimulilor – se recomanda realegerea stimulilor in functie de bagajul de cunostinte si

uzantele subiectului caruia I se aplica testul
Stimuli vizuali
Neverbal (obiecte) Verbal (cuvinte scrise)
I II I II
1. Creion Toc Tramvai Locomotiva
2. Lacat Cheie Papuci Barca
3. Cui Pioneza Mar Nuca
4. Ata Vata Topor Roata
5. Lumanare Creta Copil Toba
6. Moneda Nasture Umbrela Drapel
7. Dop Sticla Limba Servieta
8. Minge Plic Covor Acoperis
9. Triunghi de lemn Cuib Autobuz Avion
10. Ceas Cutie de chibrituri Lup Curcan

3
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

La copii pentru stimuli auditivi se poate utiliza jocul BIM BOM (www.omfal.ro) sau alte jocuri
asemanatoare – pentru adulti cd-ul poate fi introdus in calculator, urmand sa se refaca plansele si
cartonasele cu poze pentru adulti
Stimuli auditivi
Neverbal (sunete) Verbal (cuvinte auzite)
I II I II
1. Tren Tropot de cal Perete Floare
2. Clarinet Avion Carne Fabrica
3. Ciripit de pasarele Ras Bani Calimara
4. Viscol Orchestra simfonica Sotie Radio
5. Automobil Mieunat Dulap Sanie
6. Plans de copil Cantaret Pantofi Birou
7. Trompeta Cantec de cocos Hartie Oglinda
8. Fierastrau taind lemne Toba Calorifer Fereastra
9. Sirena de vapor Muget de vaca Gradina Dosar
10. sonerie Apa curgatoare Palton Cozonac
Materialele de lucru se construiesc personal, fiecare terapeut are setul sau de materiale utilizate pe
care le utilizeaza in functie de pacientul evaluat. Este total nepotrivita utilizarea jocurilor, imaginilor
si cartilor pentru copiii la adulti, mai ales acele materiale ce au notata virsta de utilizare pe ele.
Adultul va fi frustrat intr-o maniera deosebita, iar starea sa emotionala ne intereseaza cu precadere.
Este ca si cum i-am oferi o frustrare suplimentara celei deja existente, diminuand sansele de reusita
in terapie.
2. Reproducerea
Petru studiul memoriei de reproducere vizual-neverbale se prezinta subiectului succesiv o serie
de 10 obiecte, cerandu-I sa le memoreze, pentru ca apoi I se va cere sa spuna ce a vazut. In cazul in
care pacientul nu poate reproduce verbal denumirea obiectului, I se spune/cere sa arate prin
gesture cum se foloseste obiectul pe care l-a vazut (obiectele sunt alese in asa fel incat sa poata fi
usor mimate). In proba memoriei de reproducere vizual-verbala s-au folosit 10 cuvinte scrise pe
cartonase, instructiunea fiind aceeasi. Timpul de expunere folosit al fiecarui stimul in ambele probe
este de 10 secunde.
Memoria auditiva de reproducere a fost studiata cu ajutorul a doua probe construite pe acelasi
principiu ca probele vizuale, prezentandu-se pacientului in forma neverbala 10 sunete iar in cea
verbala 10 cuvinte – toti acesti stimuli sunt inregistrati.
3. Memoria de invatare – in studiul memoriei de invatare vizual neverbale se prezinta
pacientului un sir de 6 obiecte, aranjate intr-o anumita ordine, timpul de expunere fiind de 30 de
secunde, apoi se amesteca si se cere pacientului sa le aseze in ordinea in care au fost prezentate.
Daca pacientul nu reuseste reconstituirea ordinii, I se prezinta din nou modelul; numarul maxim de
prezentari repetate este 5 – in cazul pacientilor care nu reuseau pe parcurs sa invete ordinea. Dupa
acelasi principiu s-a construit si proba verbala corespunzatoare. In cazul acesta se folosesc 6 cuvinte
scrise pe cartonase. Modul de efectuare al probei este acelasi ca la proba neverbala.
Memoria de invatare auditiva neverbala – s-a studiat cu ajutorul unei probe in care se prezinta
pacientului 6 sunete uzuale, cerandu-i-se sa memoreze ordinea lor. Se dau apoi pacientului 6
cartonase pe care sunt reprezentate obiectele corespunzatoare sunetelor date (de exemplu sunetul
de vioara are corespondenta imaginea desenata a obiectului vioara). Pacientul aseaza obiectele in
ordinea in care au fost prezentate sunetele. Si in acest caz de invatare reluarea probei nu depaseste
5 repetitii.
Cea mai dificila dintre probe la pacientul afazic este proba de reproducere.
In prezent, proba prezentata mai sus are correspondent tehnologic avansat, probele sunt
deja realizate in programe computerizate.

4
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Se utilizeaza programe pentru tablete pentru invatare sau reinvatarea limbajului si

structurilor acestuia.
Intre testele utilizate cu rezultate eficiente se regaseste testul Token.
Testul Token masoara functia receptiva si memoria verbala de scurta durata la pacientii cu
afazie. Aplicatia se adreseaza profesionistilor, logopezi, neurologi, neuropsihologi si psihologi. Se
aplica atat pentru copii cat si pentru adulti.

Desigur, cu cat cunoastem mai multe informatii vis a vis de felul in care au fost construite
materialele de evaluare si apoi de interventie in recuperare, cu atat posibilitatile de lucru sunt mai
mari. Intelegerea afectiunilor si a modului de readucere a pacientului cat mai aproape de ceea ce
trebuie sa reprezinte el ca individ este realizata cu mult studio si mult efort din partea terapeutului,
care trebuie sa inteleaga nu doar zonele afectate pe scoarta cerebrala ci individul in totalitatea lui,
cu emotii, trairi, frustrari, zbateri.

ATENTIA

In literatura de specialitate exista putine studii asupra modificarilor atentiei la afazici. In

studiile vechi s-a aratat ca in afaziile expresive, perceptia, atentia, organizarea temporo-spatiala si
operatiile gandirii raman amorfe (fara o forma precisa, unitara). Studiile mai vechi referitoare la
perceptia simultana la afazici, urmareau posibilitatea afazicilor de a fixa atentia asupra a 2 stimuli
simultan. Utilizand probe de baraj simplu si dublu, autorii au constatat la acesti pacienti existenta
unei bune capacitati de a tine seama la fiecare semn de doua modele date, dar in acelasi timp si o
lentoare in executarea probelor, pe care au atribuit-o unei lentori perceptive.
Studiind fenomenul de “inatentie verbala” s-a aratat ca in probele de atentie aplicate (baraj
de litere), performantele pacientilor sai erau de cele mai multe ori normale.
S-a mai aratat ca neindemanarea afazicului de a evalua ceea ce percepe se reflecta si in
mentinerea atentiei. Pacientii sunt nevoiti sa mareasca efortul voluntar de atentie. Se constata ca in
multe probe de acest tip, pacientii au nevoie de pauze deoarece obosesc si scade capacitatea de
concentrare. Cand intervine oboseala se pot observa cu usurinta raspunsurile cu timp mare de
reactie sau erori dese.
S-a constatat ca la pacientii cu leziuni temporale stangi sunt rezultate mai bune decat la cei
cu leziuni drepte si explica aceasta prin doi factori: hiperactivitatea atentiei cu rol compensator in
leziunile stangi si rolul preponderent al emisferei drepte in procesele psihice superioare.

5
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Pentru investigarea atentiei concentrate s-au construit probe dupa principiul solicitarii
analizatorului vizual sau auditiv, in cadrul fiecaruia dintre acesti analizatori fiind folositi stimuli
neverbali si verbali.

Metoda deblocarii
Pacientul este examinat si se stabileste care functie este mai tulburata (deci unele
performante sunt “blocate”) si care functie este mai bine pastrata (deci performantele din aceasta
functie vor fi folosite ca “deblocante”). Sa presupunem ca la pacientul respectiv functia blocata este
denumirea, si cea mai bine pastrata si care va fi folosita ca deblocanta este repetarea. Se stabilesc
imaginile ce nu pot fi denumite de catre pacient. Se alege una dintre aceste imagini a carei denumiri
urmeaza a fi deblocata, de exemplu cheia. Intr-o alta zi, se cere pacientului sa repete cuvinte printre
care cuvantul “cheie” , performanta pe care pacientul o poate executa datorita pastrarii functiei de
repetare. Se prezinta pacientului mai multe imagini printre care si imaginea cheii, pe care de data
aceasta o denumeste corect. In ceea ce priveste celelalte imagini prezentate impreuna cu cheia, ele
nu sunt denumite deloc sau parafazic de catre pacient deoarece ele n-au fost deblocate anterior prin
repetarea cuvintelor anterioare.
Alte tehnici de deblocare:
- Deblocarea repetarii prin lexie expresiva
- Deblocarea alexiei receptive si expresive prin intelegere auditiva
- Deblocarea surditatii verbale prin grafie copiata
- Deblocarea agrafiei dictate prin lexie si grafie copiata.
Modelul schematic experimental pentru deblocare este urmatorul: atat stimului deblocat cat si
excitantul care urmeaza sa fie deblocat sunt prezentati amestecati printre alti stimuli de acelasi gen,
dar diferiti din punct de vedere semantic (cuvinte scrise, pronuntate, imagini), asa numiti stimuli
neutri.
Fenomenul de deblocare la afazici consta in aceea ca tulburarile totale sau partiale ale diferitelor
performante verbale pot disparea mai mult sau mai putin vremelnic daca reactia verbala tulburata
“blocata” este precedata de o reactie neblocata adecvata, cu conditia ca ambele performante sa se
refere la unul si acelasi cuvant sau la cuvinte din campul semantic respectiv. In acest fel, se pot
obtine deblocari in tulburari de anomie, tulburari de repetare, alexie, agrafie, surditate verbala,
precum si de agnozie optica, auditiva si tactila.

6
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Foaie de observatie pentru afazie (A. Kreindler si A.Fradis – Bucuresti 1970)

DATE PERSONALE:
- Nume si prenume
- Varsta
- Studii
- Limba materna
- Ce limbi straine cunoaste
- Profesie
- Preferinta manuala
- Adresa
LIMBAJUL
1. Functii expresive
A. Vorbire provocata si spontana
- Cum te cheama?
- Cati ani ai?
- Ce meserie ai?
B. Vorbirea automata
- Zilele saptamanii
- Lunile anului
- Alfabetul
- Numaratul pana la 30 inainte si inapoi
C. Vorbirea repetata
- Litere (m, r, t, s, e, a, f)
- Cuvinte (mama, scaun, paine, administratie, chibrit)
- Cuvinte fara sens (carnac, buteg)
- Propozitii: a) Eu merg la munca; b) Treisprezece cocostarci pe casa lui Kogalniceanu (b)
*pentru evidentierea eventualelor tulburari disartrice).
D. Denumirea
- Obiecte (chibrit, ceas, creion, nasture, nas). Obiectele utilizate pot fi altele, pot fi alese orice
alte obiecte de catre examinator, dar se recomanda sa se foloseasca aceleasi obiecte la toti
pacientii evaluati, din motive statistice.
- Imagini (copac, avion, para, copil, carte)
- Culori (rosu, alb, verde, albastru, galben, negru, maro)

2. Functii receptive
A. Aratarea obiectului corespunzator cuvantului auzit
- Ureche, fereastra, masa, tavan, calorifer
B. Explicarea gestuala a unui cuvant auzit (manusa, sapa, cui, cheie, casa)
C. Executarea ordinelor verbale
a. Simple – inchide ochii, deschide gura, ridica mana stanga (atentie la pacientii cu
hemipareze, nu dati cerinta – ridica mana stanga, unui pacient care nu poate
utiliza mana stanga sau dreapta – mana stanga nu poate fi utilizata sau mana
stanga este singura optiune daca nu poate utiliza dreapta si atunci nu am un
raspuns relevant de vreme ce oricum era singura mana valida)
b. Complicate – du mana stanga la ochiul stang si apoi la urechea dreapta (la fel ca
mai sus, ma asigur ca nu are hemipareza si poate utiliza ambele maini); bate de
3 ori in masa cu mana stanga si du-o apoi la nas; deseneaza o cruce sub cerc.
c. Proba Pierre Marie
d. aratarea culorilor denumite de examinator

7
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

3. Lexia

A. Expresiva
- litere (d, v, l, b, I, c, a)
- cuvinte (baba, carte, rechin, constitutie, hipopotam)
- propozitiuni: La munte este aer curat; Daca o sa fie o vreme frumoasa, o sa putem
merge la plimbare
- cifre (5, 9, 4, 6, 2)
B. Receptiva
- citirea numelui propriu
- citirea cuvintelor si explicarea gestuala (grebla, pieptene, cana, furculita, ciocan
- gasirea obiectului corespunzator cuvantului citit (ceas, stilou, sticla, cheie, dosar)
- executarea ordinelor scrise: inchide ochii! Da-mi cartea! Scoate limba! Du mana stanga
la ochiul drept!

4. Grafia

A. Scrierea numelui propriu

B. Dictata
- litere: n, j, u, c, x:
- cuvinte: furca, manusa, baie, legume, perie de dinti
C. Copiata
- litere (ca la scrierea dictata)
- cuvinte (ca la scrierea dictata)
D. Alcatuirea unui cuvant din litere izolate scrise pe cartonase
- masa, apa, casa, fereastra

5. Agramatism

A. Expresiv (se constata din analiza vorbirii, lexiei si grafiei)

B. Receptiv
- auditiv: se pronunta propozitiune si bolnavul trebuie sa spuna daca este corecta
sau nu:
1. Copilul merg la scoala
2. Voi plecam la tara
- lexic: pacientul trebuie sa uneasca printr-o linie cuvintele care se potrivesc intre
ele:
Bolnav sunt
Pahar are
1. stricata 2. am
simt era
roata fost

PRAXIA Bolnavul executa gesturi uzuale: aprinde un chibrit, incheie si descheie un nasture etc.
GNOZIA
- Auditiva - recunoasterea unor sunete sau zgomote (chei, chibrit, ceas, sunete
onomatopeice)
- Vizuala - (foarfeca, cheie, cui, furculita, tigara)
- Tactila - stereognozii (pieptene, cheie, creion, ciocan, chibrit)

8
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

DESENUL Dictat (linie, cerc, casa)

Copiat (linie, cerc, casa)

CALCULUL
- Mintal
5+3= 18+36=
2-1= 34-16=
2X2= 9 11=
4:2= 54:9=
- Scris: aceleasi optiuni ca si pentru cel mintal

FUNCTII PSIHICE

A. Orientarea in timp si spatiu

- timp: citirea orei, cunoasterea anului, lunii, zilei, datei
- spatiu: dreapta, stanga, sus, jos, (unde-i dreapta, unde-i sus)

B. Memoria
- memoria de evocare: memoria unor evenimente mai vechi sau mai recente
- memoria de fixare: bolnavul trebuie sa retina nume de orase, obiecte, cifre
Craiova calorifer 3
Falticeni masa 9
Iasi avion 1
Timisoara bicicleta 6
Brasov prune 2

C. Atentia - atentia concentrata:

- proba Bourdon (bolnavul trebuie sa bareze una sau mai multe litere dintr-un text)
- mobilitatea atentiei: bolnavul terbuie sa gaseasca numerele cerute pe un table cu 36 de numere
(se noteaza timpul)

D. Gandirea
- probe de abstractizare: denumirea mai multor cuvinte printr-o notiune caciula, camasa, ciorapi
masa, scaun, dulap gaina, gasca, rata
- explicarea sensului figurat al unor proverbe Cine are carte are parte Cine sapa groapa altuia, cade
singur in ea.
In cazul afaziei, este foarte important nivelul studiilor. Daca persoana se afla la un nivel
inferior inainte de producerea tulburarii de tip afazic, nu putem avea pretentii lingvistice elevate.
Daca din contra persoana se afla la un nivel elevat din punct de vedere cultural si lingvistic, un posibil
agramatism se datoreaza afaziei si nu nivelului de studii.
Diagnostic diferential
Alalie – Afazie = alalie inaintea achizitiei limbajului; afazie – dobandita dupa achizitionarea
limbajului si implica leziuni, traumatisme, hemoragii cerebrale.
Mutism – Afazie = mutismul - afectiune castigata si caracterizata prin disparitia limbajului
fara leziune cerebrala, spre deosebire de afazia castigata, la care disparitia limbajului se datoreaza
unei afectiuni cerebrale.

9
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

Varianta scurta - Test Token - se pot utiliza materiale confectionate din carton ori forme din lemn,
plastic de diferite culori cumparate din comert.

10
 LOGOPATII CU ETIOLOGIE NEUROLOGICA - AFAZIA

CONCLUZII FINALE

Afazia – tulburare de limbaj cu etiologie neurologica, denumita in literatura medicala de

catre Armand Trousseau in 1865.
Ulterior, si-au facut aparitia primele studii referitoare la diferite tipuri de afazii, mai intai
afazia motorie/Broca – 1865 apoi afazia Wernike 1874.
In zilele noastre se pune un mare accent pe investigatii cat mai putin invazive si cu viteza si
acuitate cat mai bune in stabilirea unui diagnostic neurologic spre deosebire de momentul in care a
fost descoperita afazia, cand medicii neurologi faceau descoperirile despre care vorbim astazi dupa
decesul persoanei in cauza, la autopsie. Descoperirile si noutatile lumii medicale se preocupa acum
mai mult de calitatea vietii pacientului si de preventie. O diagnosticare rapida, permite o interventie
medicala rapida si ca atare pacienti cu sanse de minima afectare in cazul unui AVC – (imaginati-va un
obiect care cade, cineva incearca sa-l prinda in palma, uneori reuseste si il pune usor pe pamant – in
loc sa se faca tandari este doar putin zdruncinat si continua sa functioneze).
Accentul pica cu precadere pe o cat mai buna evaluare clinica si pe alegerea celui mai
eficient plan de lucru care inseamna confort emotional, calitatea vietii, rezultate cat mai rapide
pentru a reusi motivarea pacientului sa mearga mai departe in procesul de recuperare a functiilor
pierdute.
In lucrul cu pacientul cu afazie, instrumentele de evaluare sunt singurele materiale care
necesita standardizare, din considerente statistice. Materialele utilizate in recuperare sunt la
indemana tuturor. Numai daca ne uitam in jur si gasim cel putin 20 de obiecte utile pentru denumiri,
orientare in spatiu, etc. Numai simpla interactiune cu persoana care sta fata in fata cu noi pornind de
la salut este de mare utilitate in recuperarea pacientului cu afazie.

11