Proiect de lecţie

Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional “Garabet Ibrăileanu”

Profesor: Grumăzescu Maria
Data: 8 iunie 2017
Clasa: a VII-a
Subiectul lecţiei: Fonetica. Vocabularul
Tipul lecţiei: recapitulare

Competenţe specifice:
1.3 integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;
2.2 valorificarea categoriilor semantic învăţate, în contexte diferite;
3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexical
învăţate, într-un text citit;
4.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate.

Competenţe derivate

a) În sfera cognitivă
-identificarea grupurilor de sunete în diverse context fonetice, cu scopul respectării
normelor ortoepice ale limbii române contemporane;
-rostirea corectă a cuvintelor, în vederea realizării deosebirilor dintre termenii diferenţiaţi
semantic prin accent;
-ilustrarea, cu exemple clare, a categoriilor semantice învăţate (sinonime, antonime,
omonime, paronime);
-recunoaşterea sensului unor cuvinte polisemantice în enunţuri diverse.

b) În sfera afectivă
-implicarea activă în derularea activităţii didactice;
-trezirea interesului elevilor pentru exprimarea corectă şi nuanţată în limba română.
IV. Strategia didactică

1
IV. 1 Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, exerciţiul gramatical, explicaţia.
IV.2 Resurse
a) umane: colectivul de elevi
b) temporale: 50 de minute
c) materiale: tabla, fişele de lucru, caietele elevilor.
d) bibliografice:
Emanuela Ilie, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, Editura
Polirom, Iaşi, 2008;
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu, Editura Paralela 45, 2003;
Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2000;
Vistian Goia, Ion Drăgotoiu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura
Didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1995;
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
metodico-aplicativ, Editura Polirom, 1999

IV.3 Forme de organizare a activităţii: organizare frontală, individuală, pe grupe.

V. Modalităţi de evaluare
- apreciere verbală, evaluarea prestaţiei pe grupe

Scenariul didactic
1.Moment organizatoric (2 minute)

2
 Profesorul se asigură că sunt îndeplinite toate condițiile pentru începerea lecției –
tabla este curată, există cretă/ marcker, sunt pregătite caietele și manualele; se face
prezența.
2.Captarea atenţiei (4 minute)
Un elev talentat citeşte poezia Din taine de Tudor Arghezi (Anexa 1).
După lectura expresivă a textului, profesorul îi întreabă pe elevi: Care este
mesajul versurilor argheziene?; Ce aţi răspunde voi la întrebarea “De ce nu poate
gândul, ascuns în el să tacă?”; Raportându-ne la ideile din textul citit, care este rostul
studiului limbii?
Dialogul didactic îi orientează pe elevi spre ideea că studiul gramaticii îi permite
fiinţei umane să reflecteze asupra valenţelor miraculoase ale limbajului.
Profesorul conchide: la câteva dintre manifestările exprimării prin cuvânt se va
face referire pe parcursul lecţiei în curs.
3.Enunţarea competenţelor (1 minut)
- se scrie titlul lecției pe tablă; sunt reformulate competențele, pe înțelesul elevilor.
4.Actualizarea cunoştinţelor anterioare (20 de minute)
Secvenţa 1
Prin conversaţie euristică se recapitulează noţiunile de fonetică pe baza cărora se
vor rezolva sarcinile de lucru, pornind de la următoarele întrebări: Ce este diftongul?, Ce
este triftongul?, Ce sunt vocalele în hiat?Ce sunt termenii diferenţiaţi semantic prin
accent? (pentru ultima întrebare se va exemplifica, spre actualizarea informaţiei, prin
câteva enunţuri de tipul: Regina cea haínă avea o háină neagră, sau Bucătăreasa véselă
se ocupă de vesélă). După ce profesorul s-a asigurat că elevii cunosc noţiunile de fonetică
amintite, se trece la o sarcină de lucru scurtă (5minute): elevii, grupaţi în perechi, primesc
o fişă de lucru – Anexa 2. După rezolvarea exerciţiilor, vor ieşi la tablă patru elevi care
vor nota simultan, pe coloane, răspunsurile corecte pentru cuvintele cu diftongi, cele cu
triftongi, vocale în hiat, precum şi cele patru enunţuri cu termenii diferenţiaţi semantic
prin accent. Se va avea în vedere faptul că în substantivul pleoape există triftong, în
adjectival ciudatele nu există diftong, deoarece ci este un singur sunet, consoană (či), la
fel, în substantivul ochii nu există diftong (chi este consoană, k`).
Secvenţa 2

3
 Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe: GRUPA SINONIMELOR, GRUPA
ANTONIMELOR, GRUPA OMONIMELOR, GRUPA PARONIMELOR; fiecare dintre
grupe va primi câte o fișă (Anexa 3) în care se vor nota sinonime, antonime, omonime,
paronime, conform cerinţelor formulate. După 2-3 minute, câte un elev reprezentant al
grupei va propune rezolvările care vor fi notate, după metoda cadranelor pe tablă, iar
ceilalţi elevi vor completa pe fişele lor rubricile rămase libere.
Această secvenţă se va finaliza cu un tabel centralizator realizat de profesor pe
tablă, prin dialog frontal, şi transcris de elevi pe caiete:
CUVINTE SINOMINE ANTONIME OMONIME PARONIME
FORMĂ diferită diferită identică asemănătoare
SENS asemănător/ opus diferit diferit
identic

6.Obţinerea performanţei (17 minute)

Se distribuie o fișă conținând exerciții menite să pună în evidenţă nivelul de
atingere a competenţelor vizate – Anexa 4. Elevii vor lucra individual timp de 10 minute,
apoi soluţiile exerciţiilor vor fi discutate frontal.

7.Asigurarea retenţiei şi a transferului (5 minute)

Se reiau, în ritm alert, ideile fundamentale ale lecției, verificându-se dacă s-au
dobândit competențele vizate.
Temă: vezi Anexa 5

Anexa 1
O altă taină, limba, nu știe cum răsare
Și cum se zămislește după ținut și soare,
Mai limpede, mai aspră, mai posacă.

4
De ce nu poate gândul, ascuns în el să tacă?

Făptura ei de aer dă floare de lumină

Și are ca porumbul și volbura, tulpină.
Tăgăduie, cu mintea și trup și căpătâi.
Într-adevăr pribeagă ,ce-a fost întâi și-ntâi,
El,Omul? El,Cuvântul? Că limbile-au rămas
Să glăsuiască minții, din cărți și fără glas.
Făptura de cuvinte, din grai sunat și mută,
Nu are, cercetată, plămadă cunoscută.
E înger, e mireasmă atâta de ușoară,
Că fără vânt, nici aripi, de cum se iscă zboară?

Silește-te mai tare, iubite grămătic,

Să-mi spui, că, până astăzi, tu nu mi-ai spus nimic.
(Tudor Arghezi, Din taine)

Anexa 2

Citeşte cu atenţie textul, pentru a rezolva cerinţa:

Cândva arborii aveau ochi, În pământ,

Pot să jur, Sau poate,

5
Ştiu sigur Cine ştie,
Că vedeam când eram arbore, Mi s-a părut numai mie
Îmi amintesc că mă mirau Şi arborii sunt orbi dintru-nceput…
Ciudatele aripi ale păsărilor Dar atunci de ce,
Care-mi treceau pe dinainte, Când trec de ei aproape,
Dar daca păsările bănuiau Simt cum
Ochii mei, Mă urmăresc cu privirile,
Asta nu îmi mai aduc aminte. Într-un fel cunoscut,
Caut zadarnic ochii arborilor acum. De ce, când foşnesc şi clipesc
Poate nu-i văd Din miile lor de pleoape,
Pentru că arbore nu mai sunt, Îmi vine să strig -
Sau poate-au coborât pe rădăcini Ce-aţi văzut?...

(Ana Blandiana, Cândva arborii aveau ochi)

1.Selectează din textul dat patru cuvinte care conțin diftongi, trei cuvinte care conțin triftongi și
trei cuvinte care conțin vocale în hiat. Marcați grupurile de sunete prin încercuire.

Cuvinte care conțin diftongi Cuvinte care conțin triftongi Cuvinte cu vocale în hiat

2.Alcătuieşte câte un enunţ, pentru a pune în evidenţă sensul următoarelor cuvinte

diferenţiate semantic prin accent:
ácele/ acéle; cópii/ copíi.

Anexa 3

Propune sinonime pentru următoarele cuvinte: Precizează antonimele cuvintelor:

fermecat - zgârcenie –
a solicita - sever –
6
frontieră - a îmblânzi –
orgoliu - politeţe -
onest - ostil -
util - ghinion -
incert - curaj –
a decide - a afirma –
contagios - strălucitor –

Scrie câte două enunţuri cu omonimele: Ilustrează, în câte un enunţ,

sensurile următoarelor paronime:
-liliac - compliment/ complement
-roabă - originar/ original
-somn - prenume/ pronume

Anexa 4
Citeşte cu atenţie textul, pentru a rezolva cerinţele:
“Jocurile noastre iscodiseră toate virtuţile nisipului. Exploatam o grămadă mare
de nisip mărunt pus de cineva sub castanul uriaş din faţa casei. Din elementul uşor umezit
clădeam bolţi, labirinte, biserici. Îmi pusesem în cap să devin odată “zidar de biserici”,
adică arhitect. Acesta a fost întâiul meu ideal de viaţă. Şi mă vedeam cu toată gravitatea

7
acolo pe grămada de ţărnă, în exerciţiul măreţ al viitoarei mele meserii. Efemerul
alcătuirilor, ce durau până când o adiere usca nisipul, nu ne dezamăgea. Nu ne revoltam
împotriva vântului de sud, ca să fi încercat vreodată să-i rupem aripile! Ne statorniceam
pentru ziua întreagă, cu o pasiune ce nu cunoştea nici foame, nici sete, nici frig, nici
canicule, în împărăţia nisipului. Cu mânuţele noastre, ce-şi însuşiseră mişcări de soboli şi
precizii de mistrie, născoceam ganguri subtile, arcade, catacombe, noi şi noi forme
arhitectonice. Apoi, câteodată dintr-o nimica toată, cei patru prieteni ne schimbam în
flăcări. Pentru un cuvânt scăpat, pentru o nebăgare de seamă, cădeam la dezbinare...”
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)
1.Identifică în textul suport cinci cuvinte care conţin diftongi şi cinci cuvinte care conţin
vocale în hiat.
Cuvinte cu diftongi Cuvinte care conţin vocale în hiat

2.Subliniază silaba accentuată din următoarele cuvinte: jocurile, grămadă,

castanul,împotriva, arhitect.
3.Notează câte un enunţ în care să ilustrezi diferenţele de sens în funcţie de accent pentru
cuvintele: companie şi ţarină.
4.Alcătuieşte câte un enunţ în care să ilustrezi omonimia cuvintelor mare şi noi.
5.Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: uriaş, ideal, meserii, născoceau, ne
schimbam.
6.Propune antonime pentru cuvintele: umezit, clădeam, ne revoltam.
7.Identifică un cuvânt cu sens figurat în structura: Apoi, câteodată dintr-o nimica toată,
cei patru prieteni ne schimbam în flăcări.; alcătuieşte un enunţ în care termenul
identificat să aibă sens propriu.

Anexa 5

Citeşte cu atenţie textul pentru a rezolva cerinţele:

„Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era
supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un
singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat
deasupra unei foi de bloc, i se putea citi lesne statura, înaltă, bine legată şi, desigur, foarte
suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era asemeni multor
tineri de vârsta lui la înfăţişare. La o cercetare mai atentă, poate că i s-ar fi descoperit o
notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de
8
ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev excepţional şi, în primul rând, un
matematician care uimea prin logica şi puterea sa de demonstraţie. E de prisos să mai
spunem că era cunoscut în întreaga şcoală şi că rareori profesorii îşi puseseră speranţe
mai mari într-un alt elev. În ciuda precocităţii sale, Victor era încă foarte copilăros,
pasionat după visuri, expediţii şi aventuri.
Cufundat în cercetarea hărţii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul
castanului, şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă
sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat
şi intrusul, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile iscoditoare ale lui
Ursu, ale Luciei şi Mariei care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu
observase nimic, discuţia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranţe.
- Zău, Victor, chiar ai făcut rost de hartă? Ar fi fantastic...
- După cum vedeţi, răspunse Victor, descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.”
(Constantin Chiriţă, Cireşarii, vol. I)
1.Transcrie din text patru cuvinte cu diftong şi patru cuvinte cu vocale în hiat.
2.Exemplifică cinci cuvinte cu triftong.
3.Identifică în text trei cuvinte care pot avea omonime.
4.Scrie sinonime pentru termenii: uriaş,adânci, excepţional, uimea, speranţe, fantomă,nu
observă, discuţia.
5.Ilustrează, în două enunţuri, sensurile diferenţiate prin accent ale termenului deşi.
6.Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cuvintele paronime: iminent/ eminent;
imigrant/ emigrant.