PROIECT DIDACTIC

Profesor: Eudochia Ghedea

Obiectul : Limba şi literatura română

Clasa: a XII-a B
Subiectul lecţiei: De-construcţia hermeneutică a meditaţiei
Odă( în metru antic) de M.Eminescu.
Timpul : 90 min.
Data: 18.10.2011
Competenţe :
4. Uzul diverselor strategii de lectură şi elaborare a textului.
6. Operaţionalizarea terminologiei ştiinţifice lingvistice şi literare,în
limita standardelor de conţinut.
Subcompetenţe:
4.2. Elaborarea textelor în parametrii indicaţi.
6.1. Aplicarea noţiunilor de teorie literară la interpretarea unui text, în
limita standardelor de conţinut.

Obiective operaţionale:

La sfîrşitul activităţii, elevii vor fi capabili:

O1– să citească expresiv textul literar ;
O2– să aplice la analza textului cunoştinţe de teorie literară ;
O3 – să decripteze simbolica unor termeni din text ;
O4 – să releve stările sufleteşti ale eroului liric ;
O5 – să comenteze motive,aprecieri critice;
06 să-şi îmbogăţească universul spiritual, manifestîndu-se activ.

Strategii didactice:

A) Metode şi procedee : Bliţ,lectura expresivă, conversaţia, de-construcţia

hermeneutică, problematizarea,comentariul, text calchiat.

B) Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate în grup, frontală, individuală

Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back

raportat contribuţiei elevilor, test de autoevaluare.

Resurse educaţionale:
Proiect didactic,textul poeziei, videoclip,Power Point, fişe-scheme, fişe cu maxime,
desene , postere, MTI
 DEMERSUL DIDACTIC

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategia Timp

didactică
EVOCARE

Propun spre audiţie un fragment Îşi exprimă, printr-o Scrierea liberă

din Baladă pentru vioară şi îmbinare, starea emoţională inspirată din
orchestră de Ciprian la audiţia Baladei. alte arte 3
Porumbescu atenţionîndu-i
asupra necesităţii de a-şi formula
verbal emoţiile şi gîndurile,printr-
o îmbinare de cuvinte. Prezintă clusteringul 3
Rememorează idei,aspecte
Solicit reactualizare noţiunilor- din lecţia anterioară. Clustering
ancoră (motivul suferinţei).
Elevii prezintă desenul Bliţ 2
Rog elevii care au realizat desen
în baza operei să-l prezinte

Citesc Ce suflet trist de Ascultă.Descifrează Conversaţia 3

M.Eminescu.Iniţiez o conversaţie semnificaţia motivului
despre motivul suferinţei din suferinţei.
versuri.
Fixează în caiete.
Generalizez .
2
Anunţ tema,obiectivele lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Propun să asculte textul recitat de Ascută Videoclipul
Adrian Păunescu.
2
Rog să facă legătură între Baladă
pentru vioară şi orchestră de Ambele texte zbuciumă , Problematizare
Ciprian Porumbescu audiată la înalţă , coboară, încălzeste
începutul lecţiei şi textul Odă( în răceşte, frămîntă . linişteşte
metru antic) de M.Eminescu ? îmbată şi trezeşte sufletul
omenesc. 2
Cer unui elev să lectureze Lectura expresivă
expresiv textul. Urmăresc ,trăiesc textul

Cer să se documenteze cu caseta E Citesc despre geneza

bine să ştii şi Reţineţi din poemului,despre simbolurile
manual,pag.52,53. Nessus,Hercules,Pasărea
Phoenix. 7
Rog să rezolve exerciţii de
vocabular ex.2,manual pag.52 şi să Consultă glosarul.
consulte glosarul propus .(Anexa
1). Rezolvă exerciţiul. 6

Cer să recunoască secvenţele Recunosc secvenţele textului. Problematizare 5

textului.
Urmăresc şi generalizează .
Rog să urmărească Anexa nr.2
pentru a elucida cele trei 5
ipostaze/raporturi ale eului cu destinul
De-construcţia
1
hermeneutică
Fiecare grup primeşte cîte o
Propun fişele - schemă pentru cele strofă.
5 grupuri. (Anexa 1)
Citesc fiecare strofă ,
decodifică semnificaţia unor 10
părţi de vorbire,figuri de
stil,simboluri.

Roagă moderatorii să prezinte Comentează şi completează

fişele. schemele . Moderatorii Comentariul
prezintă. 15

Elevii recepţionează, notează

în caiete.

După prezentarea grupului I, Ascultă

repartizez fişele-steluţe ale
elevilor de la lecţiile Discuţie
anterioare.Citez cîteva gînduri şi 5
repartizez fişele –stele care sunt
,de fapt,fişa de evaluare a lecţiei.
Fixează în caiete.
Completez răspunsurile 3
elevilor.

Cer să identifice mesajul

textului .
Ascultă şi formulează idei de Expunerea
Generalizez că oda închide în generalizare 5
ea aspiraţia spre
eternitate.Aspiraţie Videoclip
caracteristică nu numai 4
omului de geniu,ci şi celui
comun care e în căutarea Privesc videoclipul
Sinelui,Identităţii.

 Menirea omului pe
pămînt

Propun spre vizionare videoclipul

Odă (în metru antic),realizat
individual cu elevii .
REFLECŢII
Solicit să completeze versul Nu Completează versul
credeam sa-nvăţ .....
vreodată, conform propriei Text calchiat 3
sensibilităţi.
Completează fişele-steluţe şi Fişa de
Cer completarea fişelor de le lipesc pe poster. autoevaluare
autoevaluare cu următoarele 5
enunţuri : Notează tema pentru acasă:

 Astăzi am învăţat.....................
 Mă apreciez cu nota.........

Evaluez activităţile elevilor. 1

Rog să noteze tema de casă:

Comentariul textului în baza

schemei.
 ANEXA NR.1

NIRVÁNA s. f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin
eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu
ajutorul contemplației și al ascezei.
Mihai Eminescu scria pe un manuscris: “Eu sunt budist”. Budiştii credeau în Nirvana.
Reincarnare ( DOOM2)
= trupul omului moare, dar sufletul lui se naşte în alt corp, cel puţin de 7 ori. Dacă nu e
pregătit să treacă în Nirvana, ciclul reincarnărilor se reia.
Vointa de a trăi
( Schopenhauer, preluând ideea de la indieni )
= dorinţa omului de a se naşte din nou, deoarece în viaţa anterioară nu şi-a împlinit
toate dorinţele ( iubire, bogăţie, glorie ); specifică omului de rând.
Nirvana
• “stingere”( în sanscrită );
• repaosul absolut al sufletului, pentru că acesta nu se mai reincarnează şi se
eliberează definitiv de suferinţǎ ;
 loc al fericirii depline, totale;
 drumul către Nirvana= drumul izbăvirii, al atingerii Absolutului.
ASCÉZĂ s. f. 1. aplicare în practică a virtuților prin exercițiu de voință, privațiuni etc.; viață austeră și
retrasă.
CATHÁRSIS s.n. (Lit.) Termen folosit de Aristotel pentru a defini efectul „purificator” al artei, rolul
acesteia de a-l elibera pe om de pasiunile josnice.
ATARAXÍE s. f. 1. Concepție filozofică idealistă, în antichitate, care susținea că omul trebuie să tindă
spre o stare de perfectă liniște sufletească.
Ataraxie = termen filozofic din antichitate;
recomandă starea de linişte,
de seninǎtate sufleteascǎ
obţinută prin detaşarea de frământǎrile lumii.
APOLÍNIC, -Ă adj. 1. referitor la zeul Apolo; apolinar. ◊ luminos, senin, echilibrat. 2. (la Nietzsche)
spirit meditativ, caracterizat prin echilibru, armonie, măsură, claritate în gândire.
DIONISIÁC, -Ă adj. 1. Referitor la Dionysos; zbuciumat, plin de fervoare;
bahic. 2. (Fil. op. a p o l i n i c ) Termen folosit de Nietzsche pentru a denumi o atitudine afectivă,
exprimând impulsurile iraționale ale vieții; extatic, pasionat, zbuciumat.
PÁTIMĂ ~e f. 1) Sentiment de afecțiune puternică și durabilă (pentru cineva sau ceva); pasiune;
dragoste.
OCURÉNT, -Ă adj. (Rar) Care survine, se întâmplă la un moment dat. ♦ (Despre unități lingvistice)
Care se întâlnește într-un text.
SÁFIC, -Ă, Vers safic = vers endecasilabic cu cinci picioare, folosit în vechea lirică greacă și
latină. Strofă safică = strofă compusă din patru versuri, primele trei safice, iar ultimul adonic. –
ENDECASILÁBIC ~că (~ci, ~ce) (despre versuri) Care are unsprezece silabe. /
ADÓNIC adj. vers ~ = vers greco-latin care încheia strofa safică, dintr-un dactil și un spondeu (sau
troheu).
SPONDÉU ~e n. Picior de vers compus din două silabe accentuate (în metrica modernă) sau din
două silabe lungi (în metrica antică). /<lat. spondeus, fr. spondée
Sappho poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al
secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești.

REMINISCÉNȚĂ ~e f. 1) Amintire vagă, imprecisă a unor fapte aproape dispărute din memorie. 2)
Urma materială, abia perceptibilă, a unor realități trecute;
 Anexa nr.2

Cele trei ipostaze/raporturi ale eului cu destinul

1.Ignorarea morţii într-o veşnică tinereţe vizînd unitate originară

= strofa 1=
“nu credeam”
Din punct de vedere ontologic ,cînd poetul crede în armonia dintre
el şi cosmos

2.Căderea din starea dintîi,de iluzie prin patimă,capcana oricărei

existenţe raţionale,ducînd la întîlnirea cu suferinţa
=strofa 2= să-nvăţ
Din punct de vedere ontologic ,cînd
poetul trăieşte o criză a pierderii rădăcinilor fiinţei

3.Întoarcerea în unitatea primordială

= strofa 5 =A MURI
Din punct de vedere ontologic ,cînd
Poetul consideră că moartea este singura care-i mai poate asigura
liniştea fiinţei