Suport Curs - FEN

Fonduri Europene si Nationale
(descriere, mecanisme, ghid practic)

Proiect POSDRU/92/3.1/S/63922 - Dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale si
manageriale in zona IMM-urilor inovative din Romania pentru formarea si promovarea
parteneriatelor nationale si transnationale
(descriere, mecanisme, ghid practic)
Formator: Cerc. stiintific gr.1 dr ing Gabriel Spiridon
Coautor: ing. th pr gr 1 Gheorghe Spireanu
Centrul de Pregatire: INIMM-IPA Bucuresti
spiridon@ipa.ro ; 021 318 00 55 s
www.ipa.ro
Date generale curs
Obiectiv Obiectiv
Obiective: i) ajutor companiilor de a identifica cele mai adecvate
surse de finantare europene si nationale si pasii necesari de a
aplica pentru aceste fonduri de finantare; ii) programele dedicate
Durata
aplica pentru aceste fonduri de finantare; ii) programele dedicate
pentru diferite fonduri acopera sectoare diferite de activitate,
precum Energie si Mediu, Telecomunicatii, Dezvoltare durabila si
Infrastructura, Aeronautica, Tehnologiile Societatii
Informationale, Sanatate si Medicina, Calitatea vietii si
Managementul resurselor umane, etc.
40 ore
16 ore la sala
24 ore complementare prin eLearning
Date generale curs
Aplicaii
Programarea activitatilor
Predare la sala: ModuI Cursuri 1,2,3,4 2h /curs
Predare la sala: Modul II Cursuri 5,6,7,8, 2 h/curs
Aplicaii
Examen
face-to-face: examinare orala + practica; eLearning
Predare la sala: Modul II Cursuri 5,6,7,8, 2 h/curs
eLearning Modul I Cursuri 1,2,3,4 3h/curs
eLearning Modul II Cursuri 5,6,7,8, 3h/curs
Date generale curs
Modul 1 Ghiduri practice pentru accesarea
fondurilor europene
Curs 1 - Generalitati
Programa
Curs 1 - Generalitati
Curs 2 Mecanismele financiare ale diferitelor
fonduri
Curs 3 Pasii necesari pt accesarea fondurilor
europene
Curs 4 - Cum se construieste un Plan de
Management de proiect ; selectie parteneri
Date generale curs
Modul 2 Diferite fonduri europene si
nationale
Curs 5 Fonduri ale Comisiei Europene si alte
Programa
nationale
Curs 5 Fonduri ale Comisiei Europene si alte
fonduri europene
Curs 6 - Fonduri pentru regiunea Balkanilor
Curs 7 Fonduri pentru tarile riverane Marii
Negre
Curs 8 Fonduri Nationale; Fonduri structurale
Curs 1 Generalitati
1.1 Scop si obiective
Scopul principal al acestui curs: de a sustine companiile,
intreprinderile, de a identifica cele mai adecvate surse de
finantare nationale si europene si de a gasi pasii adecvati
pentru a aplica la aceste fonduri. pentru a aplica la aceste fonduri.
Aceste fonduri se refera atat la posibilitati de finantare in
domeniile cercetare aplicativa- dezvoltare-inovare cat si la
finantari pentru dezvoltarea institutionala, a infrastructurii,
dezvoltare durabila.
Cursul se doreste un ghid, un instrument pentru o companie
care doreste sa acceseze diferite fonduri europene sau
nationale.
Curs 1 Generalitati
Pentru o buna receptivitate a cursului, orientarea acestuia
este pentru problemele generale de interes ale unui posibil
aplicant la fonduri.
Obiectivele sunt de a oferi pentru mijloace comune dar si
specifice, astfel incat o companie sa asimileze usor logistica si specifice, astfel incat o companie sa asimileze usor logistica si
instrumentele principale necesare pentru a aplica la mecan.
de finantare de genul celor enumerate.
Daca ne referim la fonduri europene, cvasitotalitatea acestora
au atribute generale comune, precum:
a) fiecare fond european are scop, obiective si prioritati clare;
b) sunt fundamentate pe baza unei legislatii specifice
europene;
Curs 1 Generalitati
c) pentru a putea aplica la un astfel de fond este necesar de a
depune o propunere de proiect, cuprinzand parti
administrative, economico-financiare si tehnice;
d) se bazeaza pe apeluri la termene fixe sau apeluri deschise,
continand in corpul apelului(Call for Proposals) toate continand in corpul apelului(Call for Proposals) toate
informatiile de baza necesare( data incepere, termen de
depunere, bugetul apelului, parteneri eligibili, tipuri de
proiecte, etc); suplimentar, atasate apelului, sunt ghidul
aferent( Guide for Proposals) si Programul de lucru( Work
Programme);
Curs 1 Generalitati
e) proiectele sunt evaluate dupa criterii de eligibilitate si de
evaluare specifice programului respectiv;
f) multe din fondurile europene sunt administrate prin
organisme nationale aferente( evaluarile intermendiare si
finale, plati aferente catre parteneri, etc; finale, plati aferente catre parteneri, etc;
g) activitatile derulate, platile aferente efectuate, sunt
reglementate prin raportari si reguli economico-financiare si de
implementare specifice;
h) majoritatea acestor fonduri au un mecanism de co-finantare
care reprezinta o parte componenta a bugetului proiectului;
Curs 1 Generalitati
i) toate activitatile desfasurate in conformitate cu scopul si
obiectivele proiectului trebuiesc realizate in conformitate cu
principiile etice stipulate in Cartea europeana a drepturilor
fundamentale ale omului( EU Fundamental Rights Chart) si cu
drepturile de proprietate intelectuala ( Intelectually Property drepturile de proprietate intelectuala ( Intelectually Property
Rights).
1.2 Structura curs
Modul 1 Ghiduri practice pentru accesarea fondurilor
europene ( cursuri 1-4)
Modul 2 Diferite fonduri europene si nationale (cursuri 5-8)
Curs 1 Generalitati
In Modulul 2 au fost selectate diverse astfel de
programe/fonduri care ar fi de interes pentru companiile
romanesti. Aceste programe, fonduri, apartin Comisiei
Europene, diverselor banci europene, destinate dezvoltarii
regionale si interregionale, administrate direct de aceste regionale si interregionale, administrate direct de aceste
organisme europene sau prin intermediul autoritatilor
Nationale, fiind descrise in format standard, astfel incat o
companie romana sa poata analiza, evalua, interpreta,
compara intre diferite programe / fonduri pentru a decide care
este cel mai potrivit pentru zona sa de propusa dezvoltare.
Curs 1 Generalitati
Pentru fiecare program/ fond, indicatorii standard includ
structura economico-financiara, scop si obiective strategice,
buget total si per proiect, acoperire geografica, puncte de
contact, coordonate.
O parte din Modulul 2 este dedicat finantarilor nationale si O parte din Modulul 2 este dedicat finantarilor nationale si
Fondurilor structurale.
CURS 2 MECANISMELE LOGISTICE SI FINANCIARE ALE
DIFERITELOR FONDURI.
2.1 Structura generala a programelor / fondurilor
Finantarea din partea Uniunii Europene este in legatura cu
diverse sectoare economice, in numar de aprox. 30, precum
energie, mediu, transport, IST, cercetare, educatie, dezvoltarea
resurselor umane, etc. resurselor umane, etc.
Comisia Europeana reprezinta institutia centrala a Uniunii
Europene.
Finantarea europeana este asigurata de catre Uniunea
Europeana si administrata de catre Comisia Europeana.
In mod uzual, pentru accesarea fondurilor europene,
propunerile de proiect trebuiesc trimise direct la Comisia
Europeana, Brussels.
In unele cazuri, programele / finantarile UE nu sunt platite
direct de catre Comisia Europeana ci prin intermediul unor direct de catre Comisia Europeana ci prin intermediul unor
organisme internationale, care administreaza aceste
programe(d.p.d.vedere logistic si financiar)din insarcinarea CE ;
de exemplu, Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul
Social European, etc).
Programe/ fonduri precum FP7 Framework Programme 7,
E!Eureka, CIP Competitivenes Innovation Programme, NATO
civil components, LIFE, sunt programe europene de
dezvoltare tehnologica si inovare.
Fondurile regionale europene ofera masuri suport tehnico- Fondurile regionale europene ofera masuri suport tehnico-
financiare pentru sustinerea reformei economice si dezvoltarea
componentei sociale in zone geografice specifice( Balkani,
tarile Mediteraneene, Europa Centrala si de Est, tarile riverane
Marii Negre);
Unele fonduri sunt fonduri de investitii bancare; acestea
sunt destinate cu prioritate unor sectoare precum Transport si
Telecomunicatii retele locale, nationale si trans europene;
productia si distributia de Energie electrica; economisirea de
energie, reducerea emisiilor poluante si a gazelor cu efect de energie, reducerea emisiilor poluante si a gazelor cu efect de
sera; industrie;
Joint Ventures (asociere de ntreprinderi din diferite state n
vederea unui anumit program comun) este un mecanism
suport unor asocieri transnationale, in special dedicate IMM-
urilor.
Finantarile Nationale sunt realizate prin intermediul mai
multor ministere precum MedC, Ministerul Economiei,
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul
sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, etc. Aceste sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, etc. Aceste
finantari cuprind activitati de cercetare-dezvoltare-inovare,
dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii,
cresterea competitivitatii economice, relansarea economica.
2.2 Scopul si obiectivele programelor / fondurilor
Obiectivul general principal al finantarilor europene si
nationale este promovarea progresului economic si social, a
dezvoltarii durabile, in principal prin promovarea unei arii
europene de dezvoltare extinse, fara frontiere si prin europene de dezvoltare extinse, fara frontiere si prin
promovarea coeziunii economice si sociale.
Un alt obiectiv principal este de a reduce si eradica
discrepanta intre tarile/ regiunile puternic dezvoltate si cele
defavorizate, de a promova dezvoltarea durabila, de a asigura o
coeziune economica si sociala prin reducerea disparitatilor
intre regiuni sau grupuri sociale, acordarea de sanse egale
tuturor cetatenilor europeni;
Sunt focalizate spre anumite domenii economice (energie,
mediu, biotehnologii, eSanatate, eGuvernare, telecomunicatii,
transport, etc) derulate in cadrul generos al Zonei Europene de
Cercetare, au drept scop dezvolt. excelentei in stiinta si
tehnologie, a competitivitatii si inovarii, incurajandu-se tehnologie, a competitivitatii si inovarii, incurajandu-se
proiecte de cercetare-dezvoltare cu grad mare de risc care sa
conduca spre zonele de frontiera cunoasterii.
Scopul principal al fondurilor financiar bancare - de a
contribui spre integrarea, dez. echilibrata, coeziunea ec. si
sociala, de a sustine strategii de dezvoltare credibile pe termen
mediu si lung; prioritatile majore- spre IMMuri, prin operatiuni
de tip loan capital( refinantare) sau joint venture capital de tip loan capital( refinantare) sau joint venture capital
(asociere de ntreprinderi din diferite state n vederea unui
anumit program comun) si spre retele de transport si energie
trans-europene.
Cu referire la fondurile nationale, scopul principal al acestora
este relansarea activitatilor economice in toate sectoarele si
arderea unor etape de dezvoltare care despart economia
nationala de tarile puternic dezvoltate si vestul Europei, SUA si
Japonia.
CURS 2 MECANISMELE LOGISTICE SI FINANCIARE ALE DIFERITELOR FONDURI
2.3 Mecanismele financiare pt diferite fonduri
Principalele mecanisme utilizate pt a asigura sprijinul
financiar al Uniunii Europene sunt finantarile
nerambursabile(grants) si refinantarile ( loans ); finantarile
nerambursabile variaza uzual de la 50% pana la 100% si de la
cateva mii de euro la mil. de euro, functie de tipul programului
nerambursabile variaza uzual de la 50% pana la 100% si de la
cateva mii de euro la mil. de euro, functie de tipul programului
si de schema de finantare;
De cele mai multe ori, CE cere, prin programele sale, o
schema de cofinantare( de ex., daca un partener intr-un
proiect primeste 50% din bugetul proiectului, partenerul
respectiv trebuie sa asigure o cofinantare proprie de 50%, in
servicii sau in bani efectivi);
Cu referire la fondurile de la CE( de ex. FP7, IE Europe, etc)
schema de finantare presupune o contributie de 50-100% din
bugetul proiectului, in functie de tipul de instrument utilizat(
de ex. pt FP7 - proiecte STREP, IP, CSA(CA), CO, NoExcelence,
etc-), modelul financiar ( costuri totale, costuri aditionale, etc) etc-), modelul financiar ( costuri totale, costuri aditionale, etc)
si tipurile de activitati( activitati demonstrative, pregatire,
cercetare si dezvoltare tehnologica, etc) unde propunerea de
proiect este incadrata; restul pana la 100% din bugetul
proiectului este acoperit din bugetele nationale, partenerii si /
sau alte institutii de finantare;
Exista initiative Europene independente( cum ar fi programul
Eureka sau AAL- Ambient Assisted Living) la care fiecare tara
finanteaza intr-un fel sau altul o mare parte din bugetul
proiectelor, partenerii contribuind cu o cota de cofinantare de
25-50%; 25-50%;
Imprumuturile europene de tip loan sunt adesea la rate
preferentiale; in general, bancile europene dau pt proiecte
loans( individual loans, global loans) imprumuturi care
reprezinta pana la 50 % din costurile totale; pentru a fi
implicata in finantari europene, o companie trebuie
sa fie pregatita sa indeplineasca obligatiile impuse in accesarea
acestor fonduri, iar proiectele propuse sa se identifice cu
nevoile reale si specifice fondurilor respective.
2.4 Mecanismul financiar general pentru un proiect
Fiecare participant trebuie sa aiba- bazat pe un Apel cu Fiecare participant trebuie sa aiba- bazat pe un Apel cu
termene de depunere- o propunere de proiect, construita in
concordanta cu Ghidul aferent Apelului;
Fiecare proiect are un buget, care trebuie sa acopere
cheltuielile eligibile, directe si indirecte(regia);
Suma bugetelor proiectelor propuse la finantare, constituie
bugetul fondului pentru perioada data;
Bugetul proiectului este constituit din doua parti: i)
contributia financiara a fondului si ii) cofinantarea sau
autofinantarea, care complementeaza prima parte; autofinantarea, care complementeaza prima parte;
In general, contributia financiara a fondului este platita in
concordanta cu urmatoarele principii:
- un avans de aprox 30-40% vor fi transferate coordonatorului
intr-un interval de 30-60 zile de la semnarea contractului;
coorodonatorul va transmite spre parteneri avansul alocat, in
conformitate cu prevederile
unui Acord de parteneriat sau direct a contractului;
- platile periodice vor fi primite de catre coordonator de la
fond, dupa aprobarea rapoartelor periodice de progres;
coordonatorul va transmite conform contract, sumele cuvenite
fiecarui partener; fiecarui partener;
- plata finala va fi realizata dupa aprobarea Raportului final si
atunci cand toate livrarile proiectului ( Deliverables), scopul
si obiectivele acestuia vor fi indeplinite;
Bugetul proiectului Bugetul proiectului cuprinde cheltuieli
dir. si cheltuieli indir., acoperind cheltuieli pentru costurile de
personal,echipamente, deplasari si diurna, teh. de calcul,
consumabile, regii( chelt. indir.);
Aceste cheltuieli sunt impartite in sume fixe pentru fiecare
categorie; in general este permis de a realiza transfer intre
diferite categorii de cheltuieli, dar in limita de 10-15% si cu o
aprobare din partea Programului respectiv; de la fond la fond,
de la Program la Program, mecanismele financiare generale de la Program la Program, mecanismele financiare generale
descrise mai sus pt un proiect variaza, in conformitate cu
reglementarile specifice fiecarui fond.
a) Alegerea celui mai adecvat fond pt proiectul propus si pt
competentele si posibilitatile propuneatorului
In general, munca pt a aplica la un Program/fond printr-un
proiect, inseamna o activitate de aproximativ 3- 4 luni; o
greseala in selectarea fondului / programului, chiar daca greseala in selectarea fondului / programului, chiar daca
proiectul este in esenta foarte bun, inseamna rejectarea
solicitarii financiare;
Pt aceasta este necesar a avea o imagine de ansamblu a
tuturor programelor posibile a fi abordate in legatura cu
profilul companiei, cu tema propusa, pt a avea
posibilitatea de a analiza, evalua, de a compara diferite
fonduri, utilizand criterii de evaluare adecvate, pt a decide
care este cel mai potrivit program pt aplicatia propusa;
In acest scop, cel putin urmatoarele aspecte de
comparabilitate( intre propunerea de proiect si Program comparabilitate( intre propunerea de proiect si Program
/fond) trebuie sa fie luate in considerare:
- tarile eligibile pentru Program; pt fiecare Program este
specificat grupul de tari care indeplinesc conditiile de a
participa la fond;
- entitati eligibile;
pt fiecare Program sunt specificate entitatile eligibile ( ex.
IMMuri, societati comerciale, institutii publice, Universitati,
institute de cercetare, ONGuri, etc) care au voie sa participe la
Programul lansat;
- capabilitatea financiara a aplicantului; daca compania - capabilitatea financiara a aplicantului; daca compania
indeplineste criteriile de eligibilitate financiara: balanta
financiara corespunzatoare pt ultimul(ultimii) an(i) financiar(i);
regie cheltuieli indirecte-corespunzatoare; putere de co-
finantare, etc;
- capacitate tehnico-stiintifica demonstrata in concordanta cu
cerintele Programului;
Cerintele de mai sus reprezinta conditii minime necesare dar
nu suficiente pentru o companie de a fi eligibila pentru
participare.
b) Aspecte logistice in legatura cu aplicarea la un fond
Principalele aspecte logistice curind: Principalele aspecte logistice curind:
- constructia consortiului proiectului, in concordanta cu
cerintele proiectului si cu regulile cerute; desemnarea
directorului de proiect;
- constructia in interiorul fiecarui partener, a echipei de
specialisti si desemnarea coordonatorului echipei pt fiecare
partener;
- echipa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele atribute: sa
lucreze in folosul proiectului, in paralel cu rezolvarea unor alte
sarcini curente( proiecte in lucru, etc); o buna cunoastere a
limbii engleze; CV-uri corespunzatoare, care sa demonstreze
capabilitatea de a realiza taskurile proiectului; cunostinte capabilitatea de a realiza taskurile proiectului; cunostinte
avansate de utilizare PC;
- punerea in functiune a unui sistem computerizat puternic,
care va face posibil o dezvoltare adecvata a proiectului: LAN
PCs, pachete software corespunzatoare( MS Windows, MS
Office- Word, Excel, Power Point, MS Project) Acrobat
Reader&Writer, software specializat pt dezvoltari grafice, Reader&Writer, software specializat pt dezvoltari grafice,
antivirus performant, Skype, Forum de discutii, etc., preferabile
in cea mai noua versiune, facilitati internet puternic;
- stabilirea unei legaturi permanente cu autoritatile nationale (
Puncte Nationale de Contact sau similar) care vor superviza
Programul in tara unde se aplica; in acest mod, partenerul
respectiv este conectat permanent cu particularitatile de
aplicare ale programului in tara sa( componenta nationala); de aplicare ale programului in tara sa( componenta nationala); de
asemenea, utilizand sistemul Punctelor Nationale de Contact
aferente tuturor tarilor europene, se poate obtine asistenta,
suport in constructia si dezvoltarea proiectului, cautare de
parteneri, etc.
c) Pasii principali in constructia proiectului
c1) Ideea de proiect
Trebuie sa aiba urmatoarele atribute specifice:
- sa fie elaborata in cateva versiuni, pornind de la acceasi
idee principala, pt. a avea posibilitatea de a o alege pe cea mai idee principala, pt. a avea posibilitatea de a o alege pe cea mai
buna;
- sa aiba valoare adaugata europeana;
- sa fie suficient de noua;
- sa fie puternic conectata la prioritatile Nationale ;
- sa fie in deplina concordanta cu scopurile si obiectivele
fondului ;
- sa fie apta de a fi dezvoltata de catre consortiul partenerilor;
- piata produsului/metodei, sa fie suficient de generoasa pt a
oferi o buna dezvoltare economica si un mare grad de
repetabilitate la a produsului rezultat;
c2) Alegerea fondului / programului c2) Alegerea fondului / programului
Urmatoarele criterii pt alegerea fondului / programului
trebuiesc luate in considerare:
- concordanta ideii de proiect cu scopul si obiectivele
fondului;
- eligibilitatea fondului in tarile partenerilor;
- teremenele de lansare Apel si termenele de depunere;
- nivelul financiar al fondului / programului;
- procentul de cofinantare necesar;
- posibilitatea indeplinirii criteriilor de eligibilitate cerute de
catre Program. catre Program.
c3) Titlu proiect si acronim
Titlul nu poate cuprinde tot ceea ce se vrea in proiect!
Pt aceasta, exista suficient spatiu in rezumatul proiectului si
in dezvoltarea propunerii;
Dar titlul si acronimul trebuie sa fie sugestive si atractive.
c4) Scopul si obiectivele proiectului
Este foarte important de a stipula extrem de clar scopul si
obiectivele in concordanta cu scopul si obiectivele Programului
c5) Constructia propunerii de proiect
Consortiul proiectului va diviza responsabilitatile, taskurile si Consortiul proiectului va diviza responsabilitatile, taskurile si
livrarile acestuia;
Pentru acest motiv, structura consortiului are o mare
importanta in dezvoltarea normala a acestuia;
In acelasi timp, trebuie respectate criteriile de eligibilitate ale
Programului referitoare la structura consortiului si expertiza
necesara a partenerilor;
c6) Divizarea sarcinilor intre parteneri
Avand ca baza Programul de lucru(Work Programme) lista
pachetelor de lucru( Work Packages), taskurile si livrarile
(Deliverables) aferente precum si Planul de Management-
construite in concordanta cu scopul si obiectivele proiectului, construite in concordanta cu scopul si obiectivele proiectului,
Comitetul de Proiect va diviza munca intre parteneri, pe baza
complementaritatii tehnico-financiare si expertiza fiecarui
partener.
c7) Bugetul fiecarui partener
Doua parti constituiente:
- grantul, care reprezinta contributia Programului, care variaza
de la 100% pana la aprox. 50%;
- componenta de cofinantare, care complementeaza punctul a)
astfel incat sa completeze pana la 100% bugetul;
Bugetul proiectului va fi construit astfel incat sa acopere Bugetul proiectului va fi construit astfel incat sa acopere
numai costurile eligibile ale acestuia;
Pentru aceasta, costurile vor trebui sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa fie necesare pentru proiect;
- sa fie inregistrate in gestiunea economico-financiara a
proiectului;
- sa fie realizate in timpul executiei proiectului;
- sa fie incluse in lista cheltuielilor eligibile Program - sa fie incluse in lista cheltuielilor eligibile Program
Cheltuielile se divid in costuri directe si indirecte
- Cheltuielile directe includ:
cheltuieli de personal;
subcontractare;
echipamente;
cheltuieli de deplasare;
computing si consumabile;
alte costuri
coordonarea administrativa si financiara( numai managerul de
proiect al consortiului) proiect al consortiului)
Costurile indirecte in general includ costuri de regie:
administrare si management, electricitate, incalzire, apa,
comunicatii( fax, telefon, corespondenta, internet, etc).
Curs 4 - Cum se construieste un Plan de Management de
proiect; selectia partenerilor
Planul de Management(PM) este un instrument puternic in
mainile coordonatorului de proiect, ajutandu-l pe acesta sa
organizeze derularea proiectului, coordonarea consortiului,
raportarile proiectului si legatura cu Autoritatea Contractanta, raportarile proiectului si legatura cu Autoritatea Contractanta,
implementarea proiectului, livrarile aferente.
PM asigura o buna comunic. si coord. intre parteneri.
Cand PM contine si o parte de Asigurarea Calitatii(AC)
proiectului, aceasta parte asigura o mai buna dezvoltare a
acestuia intrucat toate activitatile proiectului vor fi realizate pe
baza de Proceduri operationale.
Managementul proiectului este bazat pe trei componente
principale:
- Managerul de proiect;
- Comitetul de Management de proiect(CMP); - Comitetul de Management de proiect(CMP);
- Comitetul de conducere al proiectului(CCP);
Directorul de proiect este seful executiv al proiectului si
coordonatorul CMP;
El este responsabil pt strategia generala a proiectului,
pt strategia de comunicare, pt rezolvarea conflictelor
CMP este compus din responsabilii de proiect ai partenerilor.
Atributiile PCM sunt urmatoarele:
- aprobarea fazelor proiectului, a rapoartelor periodice, a
costurilor; costurilor;
- aprobarea reorganizarii proiectului si a replanificarii taskurilor
acestuia, daca este cazul;
- rezolvarea conflictelor intre parteneri, daca este cazul.
CCP cuprinde reprezentantii legali autorizati ai fiecarui
partener si Managerul de Proiect; CCP se intruneste la cererea
CMP pt a rezolva probleme importante care afecteaza
dezvoltarea normala a proiectului si care nu au putut fi dezvoltarea normala a proiectului si care nu au putut fi
rezolvate de catre CMP
Rolul CCP:
- ia decizii importante referitoare la schimbari in evolutia
proiectului;
- rezolva conflicte majore intre partenerii consortiului
Asigurarea calitatii(AC) proiectului
Fiecare partener va desemna o persoana care va fi
responsabila cu AC in interiorul echipei partenerului respectiv;
Consortiul proiectului va implementa cateva proceduri Consortiul proiectului va implementa cateva proceduri
operationale in legatura directa cu scopul si obiectivele
proiectului si care vor fi aplicate in timpul dezvoltarii
proiectului;
Exemple de proceduri ce pot fi implementate:
- Procedura de comunicatie intre partenerii consortiului;
- Procedura pt structura livrarilor si a rapoartelor periodice;
- Procedura pt verificarea pe parcurs si verificarea finala a - Procedura pt verificarea pe parcurs si verificarea finala a
documentelor realizate de catre parteneri in folosul
proiectului, etc.
4.2 Selectia partenerilor
Consortiul reprezinta un grup de parteneri muncind intr-o
complementaritate tehnico-financiara, care impart bugetul,
taskurile, responsabilitatile si riscurile. Calitatea consortiului taskurile, responsabilitatile si riscurile. Calitatea consortiului
este esentiala pentru succesul proiectului.
4.2.1 Mai jos enumeram principalele criterii pentru alegerea
partenerilor
Nu alegeti parteneri de alibi
De multe ori promotorul proiectului alege parteneri in mod
formal, numai pt a satisface cerintele minime de eligibilitate(nr
de parteneri, nr de tari din cele elgibile,etc).
Aceasta este o greseala, consecinta fiind, daca proiectul iese
castigator, la disfunctionalitati tehnice, manageriale si
financiare in executia proiectului.
Complementaritate in scopul si obiectivele proiectului. Complementaritate in scopul si obiectivele proiectului.
O distributie echilibrata a taskurilor, pachetelor de lucru,
livrarilor intre partenrii proiectului, bazata pe competenta
tehnico-stiintifica, in paralel cu o distributie financiara similara,
va asigura o evolutie normala a acestuia.
- Partenerii care coopereaza intr-un mod complementar in
proiect vor asigura o echipa mai puternica decat partenerii
care au aceleasi sarcini;
- Partenerii care au o expertiza complementara realizeaza un - Partenerii care au o expertiza complementara realizeaza un
consortiu mai puternic decat partenerii care au expertize
similare sau identice.
Concluzia este:
-complementari in scop si obiective;
- complementari in expertiza
Distributia geografica
O distributie geografica echilibrata a partenerilor ore foarte
multe avantaje, printre care: o imagine buna a evaluatorilor, un
potential de diseminare puternic, potential de implementare a potential de diseminare puternic, potential de implementare a
proiectului puternic dupa finalizarea teoretica a proiectului, etc
Puternic motivati si competenta dovedita
Egalitate de sanse si de gen
Acest ultim aspect este stipulat in articolele 2 si 3 ale Tratatului
Uniunii Europene; pt acest motiv, in aproape toate domeniile
de activitate ale Comisiei Europene, incluzand cercetarea si
dezvoltarea tehnologica, egalitatea de sanse si gen sunt dezvoltarea tehnologica, egalitatea de sanse si gen sunt
promovate si garantate.
Ca paradigma, aceste doua cerinte sunt incluse in criteriile de
evaluare ale programelor Nationale de CDI precum si in toate
programele similare (FP7, EUREKA, CIP, NATO, LLL, etc) ale
Comisiei Europene.
4.2.2 Proceduri pentru cautarea partenerilor
Contact direct utilizand cooperari anterioare
Diferite evenimente( brokerage events, conferinte, seminarii,
workshops); workshops);
Reteaua Punctelor Nationale de Contact, existenta in fiecare
tara Europeana;
Diferite baze de date;
EOI- procedura Expression of Interes( in special pentru FP7,
propuneri aferente IST dar nu numai);
In mod indirect( parteneri recomandati de alti parteneri)
4.2.3 Baze de date pentru cautarea partenerilor
CORDIS Community Research Developing Information
Service (cordis.lu sa vedem toate facilitatile)
https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home / ok https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home / ok
(aici pot sa ma inscriu -Log in to create or update your profile)
CORDIS - Community Research Developing Information
Service /Expression of Interest
http://www.ideal-ist.eu/ / ok
http://www.ideal-ist.eu/partner-search/pssearch /ok
http://www.ideal-ist.eu/node/add/ps
(aici pot face: Launch a New Partner Search)
Network of National Contact Points (NCPs) in Member States
and Associated States
http://cordis.europa.eu/fp7/ncp_en.html
CORDIS - Community Research Developing Information CORDIS - Community Research Developing Information
Service / Fiind a project
http://cordis.europa.eu/projects/home_en.html
E! EUREKA
http://www.eurekanetwork.org/
http://www.eureka.be
LLL Life Long Learning
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-
programme/doc78_en.htm
Energy Energy
http://portal.enterprise-europe-
network.ec.europa.eu/about/sector-groups/intelligent-energy
ANCS, UEFISCDI, NCP Romania
http://ancs.ro/ro/categorie/1565/programe-internationale-
cost
fundatia-europeana-de-cercetare
http://ancs.ro/ro/categorie/1580/programe-internationale-esa
cooperari-bilaterale cooperari-bilaterale
http://ancs.ro/ro/categorie/1126/programe-nationale-planul-
national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2007-2013
http://fonduristructurale.ancs.ro/
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/593/PARTENERIATE.html
ICT Partner Search Network | Ideal-ist
Ideal-ist is an international ICT partner search network, with
more than 85.000 contacts in line with the international
cooperation strategy of the European Commission. Today the
Ideal-ist network consists of 70 ICT national partners from EU Ideal-ist network consists of 70 ICT national partners from EU
and Non-EU Countries, such as Associated States, Eastern
European Partner Countries (EEPC) and Mediterranean Partner
Countries (MPC) and emerging countries like China, Brazil,
India, and South Africa in line with the international
cooperation strategy of the European Commission.
Curs 5 Fonduri ale Comisiei Europene si alte fonduri
europene
5.1 Programul Cadru 7 (FP7 Framework Programme Seven)
a) Descriere succinta FP7
Programul Cadru 7 al Comisiei Europene (2007-20130 este
principalul instrument al Uniunii Europene pentru finanarea principalul instrument al Uniunii Europene pentru finanarea
cercetrii n Europa, avand un rol determinant in Cercetare,
Dezvoltare, Inovare pentru comunitatea tehnico-stiintifca si
tehnologica europeana.
europene
Acest mega program este in stransa cooperare si
complementare cu alte program eprecummCIP-
Competitiveness and Innovation Framework Programme,
porgramele de pregatire profesionala(LLL) si educatie, porgramele de pregatire profesionala(LLL) si educatie,
fondurile structurale si de coeziune.
Acest program este divizat in mai multe programe specifice,
avand drept scop promovarea si incurajarea polilor europeni
de excelenta tehnico-stiintifica.
europene
b) Componenta programului
Programul Cadru 7 este divizat in cinci programe specifice:
i) Cooperare
ii) Idei ii) Idei
iii) Oameni
iii) Capaciti
iiii) Cercetarea nuclear
europene
c) Reguli specifice FP7
Programul Cadru 7 permite participarea unor largi categorii de
participanti: IMM-uri, universitati, autoritati publice, participanti: IMM-uri, universitati, autoritati publice,
cercetatori individuali.
Organizatii publice: autoritati regionale, universitati publice,
etc;
Companii private: institute de cercetare private, IMM-uri,
participanti industriali;
europene
Organizatii si cercetatori din afara UE, precum tari candidate,
tari asociate, Canada, SUA, Japonia, China, etc.;
Cercetatori individuali, atat din companii private cat si din
organizatii publice. organizatii publice.
europene
Ca reguli minime generale de participare:
Cel putin trei parteneri din cel putin 3 tari membre UE sau
asociate;
Fiecare din cei 3 participanti trebuie sa fie independent fata Fiecare din cei 3 participanti trebuie sa fie independent fata
de ceilalti doi, in sensul ca nu este in mod direct sau indirect
controlat de acestia, si reciproc- mai mult de 50% sau putere
de decizie-.
O organizatie europeana de tip JRC Joint Research Center
poate fi asimilata ca fiind un partener dintr-o tara UE;
europene
d) Tipuri de proiecte
i) Proiecte colaborative(CP)
- STREP, activitati de cercetare dezvoltare de anvergura
medie sau mica, cu o finalizare rapida de 2-3 ani; medie sau mica, cu o finalizare rapida de 2-3 ani;
- IP, proiecte de integrare, cu un buget mult mai mare si o
derulare in timp semnificativa, tintind obiective multiple, un
set coerent de activitati bine definite.
europene
ii) Coordonare si Actiuni Specifice( CSA), cuprinzand schimburi
de buna practica, retele, workshopuri, studii, conferinta,
divizate in Actiuni de coordonare(CA) si Actiuni Suport
Specifice(SSA); Specifice(SSA);
iii) Retele de Excelenta ( NoE), cuprinzand teme de cercetare in
comun, realizate de echipe multiple de cercetatori europeni,
lucrand prin complementaritate tehnico-stiintifica si financiara;
Toate cele de mai sus se mai numesc si scheme de finantare
FP7
europene
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Bugetul programului este de 53,272 miliarde euro, din care
2,751 miliarde euro pentru Euroatom(cercetare nucleara);
Divizarea bugetului pe programe specifice si subprograme este Divizarea bugetului pe programe specifice si subprograme este
prezentata aprox in tabelul alaturat.
europene
europene
europene
Din punct de vedere al regulilor de finantare, grantul CE merge
de la 50% (uzual dar nu neaparat) din bugetul proiectului pt
proiecte colaborative de tip CP, pana la 100% pentru NoE si
CSA CSA
europene
f) Cum se aplica pentru FP7
- Definire propunere de proiect;
- Alegere Apel de participare (Call for Proposals);
- Alegere schema de finantare; - Alegere schema de finantare;
- Definire consortiu proiect si coordonator proiect;
- Buget proiect;
europene
- Inscriere proiect in Baza de date a programului;
- Scriere formulare administrative, economico-financiare si
tehnico-stiintifice;
- Verificare pe parcurs si finala proiect; - Verificare pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibilitate si a
celor de evaluare specifice programului
- Transmitere proiect prin sistemul de transmitere electronica
EPSS ( Electronic Proposal Submission System)
europene
PARADIGME DE PROPUNERI DE PROIECTE FINANTATE EC
1) fp6 IST Proiect SAPHIRE - //CORSAIR
2) FP6 IST Proiect OneStopGov - // CORSAIR
europene
g) Baza de date FP7, bibliografie
http://cordis.europa.eu/fp7
http://cordis.europa.eu/fp7/understand_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/participate_en.html http://cordis.europa.eu/fp7/participate_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/pp_en.html
http://ec.europa.eu/research/participants/portal/page/fp7_ca
lls
http://cordis.europa.eu/fp7/get-support_en.html
europene
https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home
http://cordis.europa.eu/fp7/projects_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/find-doc_en.html
https://cordis.europa.eu/emmfp7/index.cfm https://cordis.europa.eu/emmfp7/index.cfm
http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm
europene
5.2 Initiativa europeana Eureka(E!)
a) Descriere succinta
Intiativa europeana Eureka a luat fiinta in 1985, ca suport
pentru dezvoltarea cercetarii aplicative orientate spre piata, a pentru dezvoltarea cercetarii aplicative orientate spre piata, a
inovarii industriale europeane. In prezent E! are 39 tari
membre iar UE este cel de-al 40lea membru.
europene
Adresabilitatea este pentru IMM-uri, Institute de Cercetare-
Dezvoltare, Universitati publice si particulare, industrie.
Obiectivul principal al Programului este spre o dezvoltare
durabila europeana, prin promovarea de noi servicii, produse, durabila europeana, prin promovarea de noi servicii, produse,
procese, cu mare impact asupra dezvoltarii calitative a pietei in
domeniu.
Domeniile din cadrul EUREKA sunt urmatoarele:
(http://www.eureka.be/home.do):
europene
a. ELECTRONIC I TEHNOLOGIA INFORMAIEI I
COMUNICAII ,
b. PRELUCRAREA INDUSTRIAL A MATERIALELOR,
c. ALTE TEHNOLOGII INDUSTRIALE, c. ALTE TEHNOLOGII INDUSTRIALE,
d. ENERGIE,
e. CHIMIE FIZIC TIINE
f. TIINE BIOLOGICE
europene
g. AGRICULTUR I RESURSE MARINE,
h. TEHNOLOGII ALIMENTARE,
i. MSURTORI I STANDARDE,
j. TEHNOLOGII PENTRU SNTATE I PROTECIA MEDIULUI j. TEHNOLOGII PENTRU SNTATE I PROTECIA MEDIULUI
europene
b1) Proiecte individuale
Acest tip de proiecte sunt preponderente in cadrul Eureka,
reprezentand in general proiecte de cercetare aplicativa, de
nivel european, orientate spre piata
europene
b2) Eureka Clusters
Un cluster E! reprezinta dezvoltari cu o componenta industriala
predominanta, pe termen lung, avand in consortiu un numar f.
mare de parteneri si dezvoltand tehnologii de varf, cu mare de parteneri si dezvoltand tehnologii de varf, cu
preponderenta pentru domeniile ICT, energie, biotehnologii.
Partenerii proiectului sunt de la IMM-uri, pana la companii
foarte mari, universitati, institute de cercetare, catalizatori,
etc. Un cluster contine mai multe proiecte specifice
europene
b3) Eureka Umbrellas
O Umbrella reprezinta o retea tematica care permite in
interiorul acesteia, dezvoltarea de propuneri de proiecte( interiorul acesteia, dezvoltarea de propuneri de proiecte(
individuale) in domeniul tematicii specificate( de ex.
medicina, sanatate, biotehnologii, robotica, etc). Logistica si
activitatile acestei retele sunt coordonate de experti si
decidenti recunoscuti in domeniu.
europene
b4) Eurekas Eurostars Programmes
Programul Eurostars are drept scop stimularea IMM-urilor
europene-cu specific inovativ!- prin activitati colaborative de
cercetare dezvoltare de nivel european, pentru dezvoltarea
de noi produse, tehnologii, servicii cu aplicabilitate imediata pe de noi produse, tehnologii, servicii cu aplicabilitate imediata pe
piata europeana. Programul este finantat si monitorizat printr-
o initiativa comuna EC si 33 de membri E!.
Cel putin 50% din activitatile proiectului trebuie realizate de
catre IMM-uri. Nici un participant sau tara nu poate investi mai
mult de 75% din costurile intregului proiect.
europene
c) Reguli specifice
Riscurile si beneficiile cerectarii se asuma de catre toti
partenerii
Bottom- up principle Bottom- up principle
Cel putin 2 parteneri din cel putin 2 tari membre Eureka.
Fiecare partener(prin fonduri nationale aferente) participa
proportional la bugetul proiectului si beneficiaza in final de
rezultatele intregului proiect.
De asemenea, partenerii trebuie sa completeze prin
cofinantare o parte din bugetul proiectului.
europene
d) Buget program, cerinte economico- financiare
Toate proiectele Eureka cu participanti romani se desfasoara
in cadrul PN II Inovare, prin Modulul 5 Cooperare
european, pt dezvoltarea de proiecte n cadrul Iniiativei european, pt dezvoltarea de proiecte n cadrul Iniiativei
EUREKA pt. creterea competitivitii economiei romneti, n
special a industriei, prin obinerea de produse, tehnologii i
servicii noi.
europene
Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat INOVARE
este de 2.025 milioane lei.
Nivelul de finanare de la buget
Grantul acordat pentru un proiect de tip E! reprezint maxim Grantul acordat pentru un proiect de tip E! reprezint maxim
50% din bugetul prii romneti din proiect (cheltuieli
eligibile), limitele maxime fiind :
- 500.000 lei / an pentru proiecte tradiionale EUREKA, n baza
Acordului european de parteneriat si obinerii statutului de
proiect EUREKA;
europene
- 700.000 lei / an pentru proiectele CLUSTER, n baza Acordului
european de parteneriat i a adresei oficiale din partea
proiectului CLUSTER, care face dovada selectrii proiectului n
urma competiiei internaionale; urma competiiei internaionale;
- 700.000 lei / an pentru proiectele EUROSTARS, n limita
numrului de proiecte selectate pentru finanare ( citat din
Pachetul de Informatii Inovare)
europene
e) Cum se aplica pentru Eureka, legislatie
Se va realiza Descrierea propunerii de proiect n limba
englez ( Anexa 2B-5) i Acordul de parteneriat european.
Acordul de parteneriat trebuie sa contina cel putin Acordul de parteneriat trebuie sa contina cel putin
informatiile ref la:
- scop, obiective, sarcini parteneri, etape, activitati, diagrame
de realizare;
europene
- livrari pe parcurs;
- rezultate estimate, responsabilitati, mod de raportare;
- stipularea drepturilor de proprietate intelectuala;
- semnat si insusit de catre toti reprezentantii legali ai - semnat si insusit de catre toti reprezentantii legali ai
partenerilor
europene
- O. G. nr. 5 din 1998, privind participarea Romniei la iniiativa
european EUREKA, n condiiile Declaraiei de la Hanovra i
ale Memorandumului de nelegere dintre membrii
EUREKA, din 6 noiembrie 1985; EUREKA, din 6 noiembrie 1985;
- Legea nr. 174 din 1998 de aprobare a Ordonanei Guvernului
nr. 5 din 1998;
europene
- H. G. nr. 164 din 1997, privind sprijinirea participrii
Romniei la iniiativa european EUREKA;
- H. G. nr. 631 din 1998, privind sprijinirea participrii
Romniei la iniiativa european EUREKA. Romniei la iniiativa european EUREKA.
f) Baza de date Eureka, bibliografie
http://www.eurekanetwork.org/
http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/Inovare%20Modul%205%2
0EUREKA/PachetMartie2008.pdf
europene
www.amcsit.ro
http://ancs.ro/
http://www.ancs.ro/ro/articol/1021/despre-ancs-legislatie
europene
5.3 Programul CIP Competitiveness and Innovation
Framework Programme
Este un program european complementar lui FP7; Este un program european complementar lui FP7;
Se adreseaza cu preponderenta IMM-urilor;
Promoveaza actiuni de eco-inovare, incurajand in special
utilizarea adecavata a ICT;
Promoveaza cresterea utilizarii energiilor regenerabile si a
eficientei energetice;
europene
CIP este compus din 3 programe operationale, fiecare cu
obiective generale si specifice, avand drept obiectiv general
cresterea competitivitatii si a capacitatii inovative a cresterea competitivitatii si a capacitatii inovative a
intreprinderilor.
Cele 3 programe operationale sunt:
The Entrepreneurship and Innovation Programme (EIP)
Programul EIP este focalizat pe activitati destinate promovarii
culturii antreprenoriale.
europene
Aceasta este realizata prin studii, analize destinate politicilor
de inovare, focalizate pe diferite sectoare industriale, activitati
specifice de promovare a culturii antreprenoriale, conferinte,
Erasmus pt tinerii antreprenori, Saptamana IMM-urilor
europene. Sunt promovate actiuni pt a incuraja infiintarea de europene. Sunt promovate actiuni pt a incuraja infiintarea de
intreprinderi (start-up) conduse de femei: The European
Network to Promote Women's Entrepreneurship (WES) and
Female Entrepreneurship Ambassadorsntreprenoriale si
optimizarea cadrului de functionare in UE ale IMM-urilor
europene
The Information Communication Technologies Policy
Support Programme (ICT-PSP)
ICT- PSP urmareste promovarea pe scara larga a serviciilor ICT
de ultima generatie, inovative, aplicarea acestora in tot spatiul de ultima generatie, inovative, aplicarea acestora in tot spatiul
european, de catre mediul de afaceri, cetateni, servicii publice,
guvernamentale.
Orientarea ICT-PSP cuprinde zonele de interes public, spre
realizarea unor schimbari esentiale pt societate, precum low
carbon economy sau imbatranirea activa a cetatenilor
europeni.
europene
Ca si activitati de baza:
-Biblioteci digitale;
- ICT dedicate sanatatii, incluziunii sociale, imbatranirii active;
- ICT dedicate cresterii eficientei energetice, mobilitatii - ICT dedicate cresterii eficientei energetice, mobilitatii
inteligente;
-Cele dedicate imbunatatirii serviciilor publice;
- Perfectionarea si evolutia internetului, web multicultural
europene
Se sustin de asemenea activitati( prin networking) pe scara
larga pt diseminarea experientelor dobandite, a solutiilor
inovative ICT, activitati de monitorizare a Societatii
Informationale prin benchmarking, analize si campanii de Informationale prin benchmarking, analize si campanii de
informare.
europene
The Intelligent Energy Europe Programme (IEE)
With about 730 million of funds available between 2007 and
2013, the Intelligent Energy Europe Programme (IEE) will help
deliver on the ambitious climate change and energy targets deliver on the ambitious climate change and energy targets
that the EU has set for itself.
The programme supports concrete projects, initiatives and
best practices via annual calls for proposals.
europene
Examples of projects funded under this programme include:
Training on new construction techniques that can lead to 50
percent or more energy savings compared with traditional
buildings; buildings;
Improving the effectiveness of support schemes for
electricity generation from renewable energy sources across
Europe;
Helping Europe's cities to develop more energy-efficient and
cleaner transport.
europene
c) Reguli specifice CIP
In concordanta cu Programele de lucru si masurile suport
specifice celor trei Programe operationale
d) Tipuri de proiecte / suport specific d) Tipuri de proiecte / suport specific
Asistenta companiilor europene prin EEN - Enterprise Europe
Network;
Un acces optimizat la finantare prin instrumente specifice
CIP;
europene
Suport financiar nerambursabil pt proiecte pilot din
domeniul ICT sau Eco inovare;
Suport financiar nerambursabil pt retele si schimburi de buna
practica; practica;
Suport financiar pt elaborarea de studii si analize pt
generarea evolutiilor viitoare in diferite sectoare de activitate
la nivel european, global;
europene
Programul actual este pe perioada 2007-2013.
Bugetul CIP este de 3621 MEuro
Implementarea financiara a CIP este realizata de catre CE Implementarea financiara a CIP este realizata de catre CE
prin Fondul de Investitii European
europene
f) Baza de date. Bibliografie
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-
contact/index_en.htm
http://ec.europa.eu/cip/ http://ec.europa.eu/cip/
http://www.access2finance.eu/
europene
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-
contact/index_en.htm
http://www.iprhelpdesk.eu/
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/in-action/local-and- http://ec.europa.eu/energy/intelligent/in-action/local-and-
regional-energy-agencies/index_en.htm
http://ec.europa.eu/cip/faq/index_en.htm#090126248431275
9
CURS 6, 7 ALTE FONDURI (regionale, europene)
Fondul european de coeziune (2007-2013)
Fondul de coeziune este destinat suportului n domeniile
protectiei mediului i al reelelor transeuropene de transport
n cele zece noi state membre ale UE, precum i n Spania, n cele zece noi state membre ale UE, precum i n Spania,
Grecia i Portugalia. Fondul se nscrie n obiectivul
Convergen al politicii de coeziune reformate pentru
perioada 2007-2013.
Pentru perioada 2007-2013, dispoziiile generale privind
Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social
european i Fondul de coeziune prevd c Fondul de coeziune
sprijin aciunile din cadrul obiectivului Convergen. Acest
obiectiv vizeaz accelerarea convergenei statelor membre i a obiectiv vizeaz accelerarea convergenei statelor membre i a
regiunilor mai slab dezvoltate, prin mbuntirea condiiilor de
cretere i de ocupare a forei de munc.
b) Componenta program / fond
Domeniile de intervenie ale Fondului de coeziune sunt:
mediul (n cadrul prioritilor politicii comunitare de
protecie a mediului, astfel cum au fost definite n programul
de politici i de aciune n domeniul mediului. n acest context, de politici i de aciune n domeniul mediului. n acest context,
Fondul poate interveni, de asemenea, n domenii care in de
dezvoltarea durabil i de transport, n afara reelelor
transeuropene;
reelele transeuropene de transport, ndeosebi proiectele
prioritare de interes european.
n 2007-2013, fondul de Coeziune nu mai funcioneaz
independent, ci face parte din
obiectivul convergen. Aceleai reguli de derulare a
programelor i de gestionare se aplic celor trei Fonduri
enumerate mai sus. enumerate mai sus.
Cele trei obiective noi integreaz misiunile vechilor precum
i pe cele ale noilor iniiative comunitare.
Obiectiv convergen
Obiectivul convergen vizeaz s stimuleze creterea i
ocuparea forei de munc n regiunile mai puin dezvoltate.
Pune accentul n special pe inovaie i societatea cunoaterii,
pe adaptabilitatea la schimbrile economice i sociale i pe pe adaptabilitatea la schimbrile economice i sociale i pe
calitatea mediului i eficacitatea administrativ. Este finanat
de FEDER i FSE, dar i de Fondul de Coeziune i vizeaz statele
membre i regiunile mai puin dezvoltate.
Obiectiv competitivitate regional i ocuparea forei de
munc
Obiectivul competitivitate regional i ocuparea forei de
munc acoper toate zonele Uniunii Europene care nu sunt
eligibile pentru obiectivul convergen. Este menit s eligibile pentru obiectivul convergen. Este menit s
contribuie la consolidarea competitivitii i atractivitii
regiunilor, precum i a ocuprii forei de munc, anticipnd
schimbrile economice i sociale. Este finanat de FEDER i FSE.
Obiectiv cooperare teritorial european
Obiectivul cooperare teritorial european vizeaz
consolidarea cooperrii la nivelurile transfrontalier,
transnaional i inter-regional. Acioneaz n completarea
celorlalte dou obiective, ntruct regiunile eligibile sunt celorlalte dou obiective, ntruct regiunile eligibile sunt
aceleai ca pentru convergen sau competitivitate regional i
ocuparea forei de munc. Este finanat de FEDER. Vizeaz
promovarea unor soluii comune pentru autoritile din
diferite ri, n domeniile dezvoltrii urbane, rurale i de
coast, dezvoltarea relaiilor economice i inter-relaionarea
ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM).
Cooperarea este axat pe cercetare, dezvoltare, societatea
informaiei, mediu, prevenirea riscurilor i gestionarea
integrat a apei.
n cadrul celor trei obiective, principiile de intervenie sunt
aceleai ca pentru perioada 2000-2006, i anume: aceleai ca pentru perioada 2000-2006, i anume:
complementaritate, coeren, coordonare, conformitate i
adiionalitate. Sunt introduse principii noi: proporionalitatea,
egalitatea ntre brbai i femei i nediscriminarea, dezvoltarea
durabil i concentrarea Fondurilor asupra prioritilor de la
Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.
c) Reguli specifice
Asistena financiar din partea Fondului este condiionat, n
msura n care Consiliul:
decide c exist un deficit public excesiv ntr-un stat membru
beneficiar; beneficiar;
constat c statul membru n cauz nu a ntreprins nicio
aciune efectiv n urma unei recomandri a Consiliului.
Consiliul poate decide suspendarea total sau parial a
angajamentelor Fondului de care beneficiaz statul membru n
cauz.
Procentele de cofinanare:
Exist plafoane pentru procentele de cofinanare, dar acestea
nu mai depind de prioriti (ca mediul, de exemplu).
Procentul maxim de cofinanare :
Convergen: ntre 75% i 85%; Convergen: ntre 75% i 85%;
Competitivitate regional i ocuparea forei de munc: ntre 50
i 85%;
Cooperare teritorial european: ntre 75% i 85%;
Fondul de Coeziune: 85%;
n cele dou domenii de aciune prevzute n tratat, fondul
poate sprijini:
proiectele de mediu care contribuie la ndeplinirea
obiectivelor menionate la articolul 174 din tratat n
urmtoarele domenii:mediu, sntate, utilizarea resurselor urmtoarele domenii:mediu, sntate, utilizarea resurselor
naturale, probleme ecologice de anvergur regional i
planetar. Printre aceste proiecte se numr cele care rezult
din msurile adoptate n conformitate cu articolul 175 si care
se nscriu n special n cadrul prioritilor atribuite politicii
comunitare de protecie a mediului prin cel de al cincilea
program de politic i aciune n domeniul mediului i al
dezvoltrii durabile;
- proiectele n domeniul infrastructurii de transport de interes
comun finanate de statele membre i care se nscriu n cadrul
orientrilor vizate la articolul 155 din tratat; totui, proiectele
care contribuie la realizarea obiectivelor menionate la
articolul 154 cu privire la reelele transeuropene pot fi
finanate pn ce liniile directoare corespunztoare vor fi finanate pn ce liniile directoare corespunztoare vor fi
adoptate de Consiliu .
- studii pregtitoare cu privire la proiectele eligibile;
- msuri de sprijin tehnic i studiile care se raporteaz la
acestea.
Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost
atribuit un buget de 347 de miliarde de euro (exprimat n
preurile actuale), adic peste o treime din ntregul buget
european. Dar ea nu se rezum la un simplu ajutor financiar. european. Dar ea nu se rezum la un simplu ajutor financiar.
Miza este ameliorarea competitivitii i potenialului de
cretere la nivel local, regional i naional. Competitivitatea
economiilor este de folos tuturor teritoriilor Uniunii, inclusiv
regiunilor convergenei.
Repartizarea bugetului pe obiective:
Resursele disponibile se ridic la 308,041 miliarde de euro
(exprimate n preurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro
(exprimate n preurile actuale):
81,5% pentru obiectivul convergen; 81,5% pentru obiectivul convergen;
16% pentru obiectivul competitivitate regional i ocuparea
forei de munc;
2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalier european.
Repartizarea pe state membre:
Comisia procedeaz la repartizri indicative anuale pe stat
membru, n funcie mai ales de urmtoarele criterii: populaie
eligibil, prosperitate naional i regional, precum i rata
omajului.
f) Cum se aplica pentru program / fond f) Cum se aplica pentru program / fond
Un program operaional nu privete dect unul dintre cele trei
obiective i nu beneficiaz dect de finanare dintr-un singur
Fond.
Exist o excepie la aceast ultim regul: FEDER i Fondul de
Coeziune intervin mpreun pentru programe de infrastructur
i mediu.
Comisia evalueaz fiecare program propus, pentru a determina
dac acesta contribuie la obiectivele i la prioritile:
orientrilor strategice ale Uniunii n privina coeziunii;
cadrului de referin strategic naional.
Punctele principale pe care trebuie s le cuprind programele Punctele principale pe care trebuie s le cuprind programele
operaionale:
o analiz a zonei eligibile (puncte forte i puncte slabe);
justificarea prioritilor reinute (n funcie de orientrile
comunitare i de cadrul naional);
obiectivele specifice ale axelor prioritare;
planurile de finanare;
punerea n practic a programelor (desemnarea autoritilor
de gestionare, de audit i de certificare; descrierea sistemului
de evaluare i de supraveghere); de evaluare i de supraveghere);
lista indicativ a proiectelor mari (adic a proiectelor care
depesc 25 milioane de euro pentru mediu i 50 milioane de
euro pentru celelalte proiecte).
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_f
ramework/g24233_en.htm
http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policie http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policie
s/regionalcohesion/article_7260_ro.htm
II). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile n
ntreaga Comunitate, venind n completarea politicilor de piata ntreaga Comunitate, venind n completarea politicilor de piata
si de sustinere a veniturilor aplicate n cadrul politicii agricole
comune, al politicii de coeziune si al politicii comune n
domeniul pescuitului.
Regulamentul stabilete normele generale pentru sprijinul
comunitar n favoarea dezvoltrii rurale finanat prin FEADR.
Regulamentul definete, de asemenea, obiectivele politicii de
dezvoltare rural i cadrul n care se nscrie aceast politic.
Fondul contribuie la: Fondul contribuie la:
mbuntirea competitiv. sectoarelor agricol i forestier;
mbuntirea mediului i a peisajului;
mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i ncurajarea
diversificrii economiei rurale.
FEADR intervine n completarea aciunilor naionale, regionale
i locale care contribuie la realizarea prioritilor Comunitii.
Comisia i statele membre asigur, de asemenea, coerena i
compatibilitatea FEADR cu celelalte msuri comunitare de
sprijin. sprijin.
Exista ase orientri strategice :
1. mbuntirea competitivitii sectoarelor agricol i forestier;
2. mbuntirea mediului i a regiunilor rurale;
3. creterea calitii vieii n zonele rurale i ncurajarea
diversificrii;
4. construirea capacitii locale de ocupare a forei de munc i
de diversificare;
5. transpunerea prioritilor n programe; 5. transpunerea prioritilor n programe;
6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
c) Reguli specifice
Micro-ntreprinderile, att cele existente ct si cele nou
nfiintate trebuie sa fie nregistrate si sa-si desfasoare
activitatea propusa prin proiect n spatiul rural (att sediul
social, ct si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate n mediul
rural). Toti beneficiarii acestei masuri trebuie sa fie nregistrati rural). Toti beneficiarii acestei masuri trebuie sa fie nregistrati
si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect n spatiul
rural.
n cazul investitiilor n agroturism, beneficiarul/ membrul
gospodariei agricole trebuie sa desfasoare o activitate agricola
n momentul aplicarii;
Beneficiarul trebuie sa demons. viabilitatea investitiei;
Micro-ntreprinderea sa nu fie n dificultate
Structurile de primire turistice rurale vor fi n conform.
cu normele de clasificare prevazute n legislatia n
vigoare (Ord. ministr. pentru IMMuri, comert, turism si
profesii liberale nr. 1296/ 2010 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de
primire turistice. Pentru investitii noi, modernizare si
extindere n cazul structurilor de primire turistice rurale,
altele dect cele agroturistice, nivelul de confort si
calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga
standardul de calitate de minim 3 margarete/ stele;
Pentru investitii n structuri de primire agro-turistice se va
respecta definitia agroturismului data n cadrul acestei fise, iar
nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect
trebuie sa atinga standardul de calitate de minim o margareta;
n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic,
este permisa doar modernizarea si extinderea structurilor de
primire turistice;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa
respecte prevederile PUG;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa
respecte/ pastreze arhitectura specifica locala
Pentru investitiile noi n structurile de primire turistice,
suprafata de teren aferenta structurii de primire turistice suprafata de teren aferenta structurii de primire turistice
(inclusiv n structuri de primire agroturistice) trebuie sa fie de
cel putin 1000 mp, pt.evitarea supraaglomerarii si a
fragmentarii excesive a peisajului natural.
Angajament din partea beneficiarului ca va introduce
obiectivul investitional n circuitul turistic;
Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca
dovada detinerii de aptitudini manageriale / marketing sau n
acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta / cursuri acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta / cursuri
de formare profesionala absolvite cel putin nivel de initiere,
cursuri de calificare, etc.) sau sa le dobndeasca pna la
efectuarea ultimei plati
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate
asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau
dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani;
Beneficiarul trebuie sa declare pe propria raspundere ca va
asigura cofinantarea proiectului
Investiii n active corporale, eligibile pentru produsele
agricole:
Construcii noi i/ sau modernizarea cldirilor folosite pentru Construcii noi i/ sau modernizarea cldirilor folosite pentru
procesul de producie, inclusiv construcii destinate proteciei
mediului, infrastructur intern i utiliti, precum i
branamente i racorduri necesare proiectelor;
Construcii noi i/ sau modernizri pentru depozitarea
produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;
Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi utilaje,
instalaii, echipamente, aparate i costuri de instalare;
Investiii pentru mbuntirea controlului intern al calitii
materiei prime, semifabricatelor, produselor i subproduselor
obinute n cadrul unitilor de procesare i marketing;
Investiii pentru producerea i utilizarea energiei din surse Investiii pentru producerea i utilizarea energiei din surse
regenerabile;
Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi mijloace
de transport specializate necesare activitii de producie i,
identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ.
Investiii n active necorporale:
Organizarea i implementarea sistemelor de management a
calitii i de siguran alimentar, dac sunt n legtur cu
investiiile corporale ale proiectului;
Cumprarea de tehnologii (know-how), achiziionarea de
patente i licene pentru pregtirea implementrii proiectului; patente i licene pentru pregtirea implementrii proiectului;
Costurile generale ale proiectului cum ar fi: taxe pentru
arhiteci, ingineri i consultani, studii de fezabilitate, taxe
pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor
necesare implementrii proiectelor, aa cum sunt ele
menionate n legislaia naional, pentru pregtirea
implementrii proiectului (maxim 8% din valoarea total implementrii proiectului (maxim 8% din valoarea total
eligibil a proiectului, dac proiectul prevede i construcii i
maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea
construciilor);
Achiziionarea de software, identificat ca necesar prin studiul
de fezabilitate sau memoriul justificativ.
EADR dispune de un buget alocat de 96, 319 miliarde de EUR
(n preuri actuale) pentru perioada 2007-2013, reprezentnd
20 % din fondurile aferente PAC. La iniiativa statelor membre,
FEADR poate finana, n limita a 4 % din suma total aferent
fiecrui program, activiti de pregtire, gestionare, fiecrui program, activiti de pregtire, gestionare,
monitorizare, evaluare, informare i control al interveniilor
programelor.
Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rural,
defalcarea anual a acestuia i cuantumul minim care urmeaz
s fie alocat regiunilor ce pot beneficia de obiectivul
convergen sunt stabilite de Consiliu.
Acesta se pronun cu majoritate calificat, la propunerea
Comisiei i n conformitate cu perspectivele financiare pentru
perioada 2007-2013 i cu Acordul interinstituional privind
disciplina bugetar i mbuntirea procedurii bugetare.
Statele membre iau n considerare, n scopul programrii, i
cuantumurile rezultate din modulare . n plus, Comisia se cuantumurile rezultate din modulare . n plus, Comisia se
asigur c totalul alocrilor anuale din FEADR i din alte fonduri
comunitare, cum sunt Fondul european de dezvoltare
regional, Fondul social european i Fondul de coeziune, se
ncadreaz n anumii parametri economici.
n cadrul gestiunii partajate ntre Comisie i statele membre,
acestea din urm trebuie s desemneze, pentru fiecare
program de dezvoltare rural: o autoritate de gestionare, un
organism pltitor i un organism de certificare. De asemenea,
acestea sunt responsabile cu informarea i publicitatea privind
operaiunile cofinanate. Fiecare stat membru trebuie s operaiunile cofinanate. Fiecare stat membru trebuie s
constituie i un comitet de monitorizare care se asigur de
eficiena punerii n aplicare a programului de dezvoltare rural.
n plus, autoritatea de gestionare a fiecrui program trebuie s
transmit Comisiei un raport anual privind execuia
programului.
f) Cum se aplica pentru program / fond
-Definire propunere de proiect;
- Alegere Apel de participare ;
- Alegere schema de finantare;
- Buget proiect; - Buget proiect;
- Verificare pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a
celor de evaluare specifice programului.
ramework/l60032_en.htm
http://eufinantare.info/Agricultura/feadr.html
http://creativconsult.com.ro/?p=382
III). Fondul European de Dezvoltare Regionala
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este un fond
special al comunitatii europene, creat in anul 1975 in vederea
reducerii decalajelor dintre gradul de dezvoltare a regiunilor
Comunitatii. Odata cu crearea FEDR a fost definita o politica Comunitatii. Odata cu crearea FEDR a fost definita o politica
regionala la nivel comunitar si a devenit in scurt timp cea mai
importanta componenta a sprijinului structural.
FEDR finanteaza:
ajutoare directe pentru investitiile in intreprinderi (in special,
IMM-uri) in vederea crearii de locuri de munca durabile;
infrastructuri legate, in special, de cercetare si inovare,
telecomunicatii, mediu, energie si transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de
dezvoltare regionala etc.) destinate sa sprijine dezvoltarea
regionala si locala si sa favorizeze cooperarea intre orase si
regiuni; regiuni;
masuri de asistenta tehnica.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) poate
interveni in sprijinul a trei noi obiective de politica regionala:
convergenta;
competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
cooperare teritoriala europeana.
h
c) Reguli specifice
Dispozitiile generale privind FEDER, FSE si Fondul de coeziune
prevad ca statele membre transmit Comisiei o descriere a
sistemelor de gestionare si de control si un raport care prezinta
rezultatele unei evaluari a punerii in aplicare a acestor sisteme.
Comisia se bazeaza pe aceste documente pentru a se asigura Comisia se bazeaza pe aceste documente pentru a se asigura
ca statele membre folosesc ajutorul financiar respectiv in
conformitate cu normele si principiile aplicabile necesare
pentru protejarea intereselor financiare ale UE. In acest sens,
regulamentul prezentat aici indica informatiile pe care trebuie
sa le contina documentele mentionate.
De asemenea, regulamentul stabileste dispozitii specifice
privind:
organismele intermediare, autoritatile de gestionare si
autoritatile de certificare;
controlul operatiunilor;
descrierea si evaluarea sistemelor de gestionare si de descrierea si evaluarea sistemelor de gestionare si de
control;
conditiile care trebuie respectate cu ocazia realizarii
verificarilor la fata locului prin esantionare;
elementele care trebuie incluse in inregistrarile contabile si in
pistele de audit.
Neregularitati
Statele membre prezinta Comisiei o situatie a neregularitatilor
care au facut obiectul unui prim act de constatare
administrativa sau judiciara. Acestea notifica ulterior Comisiei
procedurile initiate in legatura cu toate neregularitatile
comunicate anterior, precum si modificarile semnificative care comunicate anterior, precum si modificarile semnificative care
rezulta din aceste proceduri.
Fiecare stat membru comunica Comisiei si celorlalte state
membre vizate neregularitatile constatate sau presupuse, cu
privire la care exista temeri ca vor avea repercusiuni imediate
in afara teritoriului sau sau care denota recurgerea la o noua
practica ilegala.
Corectii financiare
In cazul in care un stat membru nu mentine nivelul-tinta
convenit al cheltuielilor structurale publice in decursul unei
perioade de programare, nu se aplica nicio corectie financiara
daca diferenta intre nivelul-tinta convenit si nivelul atins este
mai mica sau egala cu 3 % din nivelul-tinta convenit (prag de mai mica sau egala cu 3 % din nivelul-tinta convenit (prag de
minimis).
FEDER finanteaza investitii in dezvoltarea IMM-urilor, in unitati
de productie, in infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare
locala si sustine dezvoltarea economica durabila la nivel
regional si local pe zone aflate in dificultate. FEDR este destinat
diversificarii structurilor economice in domenii precum diversificarii structurilor economice in domenii precum
inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica; antreprenoriat;
intreprinderi mici si mijlocii; servicii de sprijin pentru afaceri si
crearea de fonduri de garantare, investitii, energie, turism,
mediu-protectia mediului si prevenirea accidentelor ecologice,
infrastructura, educatie, societatea informationala, asistenta
tehnica.
Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR)
beneficiaza de 201 miliarde EURO pentru finantarea
proiectelor.
-Definire propunere de proiect; -Definire propunere de proiect;
- Buget proiect;
- Verificarea pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a
ramework/g24234_en.htm
IV) Fondul European pentru Pescuit(2007-2013)
a)Descriere succinta
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de catre
Comisia Europeana drept un instrument nou de programare
pentru pescuit, in cadrul perspectivei financiare a Uniunii
Europene 2007 -2013. Europene 2007 -2013.
FEP va implementa Politica Comuna de Pescuit(PCP) care se
refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit
printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice, la
dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si
imbunatatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta
afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura.
FEP va ajuta implementarea schimbarilor majore ale reformei
PCP pe 5 axe prioritare:
1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare
2) Acvacultura, procesare si comercializarea produselor din
pescuit si acvacultura pescuit si acvacultura
3) Masuri de interes colectiv
4) Dezvoltarea durabila a zonelor costiere de pescuit
5) Asistenta tehnica
1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare
Ajutorul financiar va fi acordat proprietarilor de nave si
echipajelor navelor afectate de planurile de refacere a
stocurilor pescaresti, sistarea temporara a activitatii datorita stocurilor pescaresti, sistarea temporara a activitatii datorita
masurilor de urgenta, nereinoirea acordurilor de pescuit sau
alte dezastre naturale.
Fondurile vor fi disponibile pentru compensari socio-
economice in vederea sprijinirii gestionarii flotei (incluznd
pregatire profesionala), finantarea investitiilor la bordul
navelor carora li se cere schimbarea tehnicilor de pescuit. navelor carora li se cere schimbarea tehnicilor de pescuit.
Ajutorul pentru reinoirea navelor va inceta.
2) Acvacultur
FEP poate sprijini investiiile n acvacultur. Asemenea
investiii pot fi fcute n vederea dezvoltrii i aplicrii de
metode i practici care s reduc impactul negativ al
acvaculturii asupra mediului i s mbunteasc
condiiile privind igiena, sntatea animal, sigurana condiiile privind igiena, sntatea animal, sigurana
alimentar i calitatea produselor.
3) Msuri de interes colectiv
Ajutorul va fi acordat organizaiilor din sectorul pescresc
sau de acvacultur n vederea sprijinirii aciunilor colective
care contribuie la gestionarea durabil sau conservarea
resurselor i la transparena pieelor produselor de
pescuit i acvacultur i pentru promovarea pescuit i acvacultur i pentru promovarea
parteneriatului ntre cercetare i operatorii din sector.
4) Dezvoltare durabil a zonelor costiere pescreti
Ajutorul financiar va fi ndreptat ctre zonele afectate de
msurile luate pe baza planurilor multi anuale n vederea
reducerii dependenei fa de acest sector. Va fi acordat sprijin reducerii dependenei fa de acest sector. Va fi acordat sprijin
financiar pentru promovarea "turismului verde", protecia
mediului marin, costier i lacustru, diversificarea economiilor
locale i refacerea potenialului productiv dup dezastre
naturale sau industriale.
5) Asisten tehnic
FEP va putea finana msurile de evaluare, audit i control
necesare implementrii legislaiei propuse
c) Reguli specifice
nainte de a putea face cereri de plat, fiecare stat membru
trebuie s desemneze:
o autoritate de gestionare a programului care s
selecteze i s monitorizeze operaiunile finanate;
o autoritate de certificare care s verifice msura n care
cheltuielile ndeplinesc normele comunitare; cheltuielile ndeplinesc normele comunitare;
o autoritate de audit care s verifice buna funcionare a
autoritilor de gestionare i de certificare;
un comitet de monitorizare la care particip cu titlu
consultativ un reprezentant al Comisiei i care evalueaz
progresele nregistrate n vederea atingerii obiectivelor
programului operaional. programului operaional.
n fiecare an, autoritile de gestionare trebuie s prezinte
Comisiei un raport anual; comisia va rspunde cu propriile
observaii cu privire la acest raport.
Comisia face o sintez a acestor rapoarte n raportul su
anual pe care l transmite Parlamentului European,
Consiliului, Comitetului Economic i Social European i
Comitetului Regiunilor. Pn la 31 martie 2017, statele
membre trebuie, de asemenea, s prezinte un raport final membre trebuie, de asemenea, s prezinte un raport final
privind punerea n aplicare a programului operaional
Se pot finanta proiecte pentru pescuitul marin,pescuitul in
apele interioare,acvacultura,pentru anumite zone
pescaresti si anumite activitati pescaresti.
FEP este dotat cu 4 304 milioane de euro pentru perioada de
programare 2007-2013. n aceast perioad, Comisia
propune s se aloce n medie 615 milioane de euro pe an
statelor membre care au decis s beneficieze de ajutoarele statelor membre care au decis s beneficieze de ajutoarele
acordate de FEP (toate statele membre cu excepia
Luxemburgului).
Sumele sunt repartizate in functie de importana sectorului
pescuitului, de nr. de persoane care activeaz n sector i de
ajustrile considerate necesare pentru pescuit i pentru
continuitatea msurilor actuale.
Cu excepia unor cheltuieli efectuate de Comisie i suportate de
FEP n proporie de 100 %, contribuia maxim a FEP se
calculeaz ntotdeauna ca procent din totalitatea cheltuielilor
publice. Contribuia variaz n funcie de axa prioritar i este
mai important n regiunile dezavantajate i n noile state
membre, adic n zonele care intr sub incidena noului obiectiv membre, adic n zonele care intr sub incidena noului obiectiv
Convergen din cadrul Fondurilor structurale.
n plus, intensitatea ajutorului public autorizat pentru fiecare
operaiune finanat variaz n funcie de aceiai parametri (a
se vedea anexa II la prezentul regulament).
Regulamentul stabilete regulile de eligibilitate a cheltuielilor
(articolul 55), de gestiune financiar, corecii financiare,
angajamente bugetare i rambursare. Regulamentul instituie
un Comitet al Fondului european pentru pescuit, care s asiste un Comitet al Fondului european pentru pescuit, care s asiste
Comisia n gestionarea FEP.
f) Cumse aplica pentru program/ fond
Unul dintre obiectivele principale ale FEP este simplificarea
modului de alocare i de gestionare a fondurilor. Pentru a
beneficia de un ajutor din partea Fondului european pentru beneficia de un ajutor din partea Fondului european pentru
pescuit, statele membre trebuie s prezinte Comisiei un plan
strategic i un programoperaional.
Planurile strategice naionale trebuie s indice obiectivele
i prioritile naionale pentru punerea n aplicare a PCP.
Pn la 31 decembrie 2011, Comisia va organiza o
dezbatere cu statele membre pentru a analiza, pe baza dezbatere cu statele membre pentru a analiza, pe baza
concluziilor evalurilor intermediare, progresele
nregistrate cu privire la punerea n aplicare a planurilor
strategice.
Planurile strategice servesc drept baz pentru elaborarea
programelor operaionale viznd punerea n aplicare a
politicilor i prioritilor care urmeaz s fie cofinanate din
FEP. Dup ce verific conformitatea acestor programe FEP. Dup ce verific conformitatea acestor programe
operaionale cu obiectivele FEP, Comisia le aprob printr-o
decizie. Dac este necesar, Comisia poate solicita adaptarea
programelor operaionale n cauz.
Programele operaionale sunt supuse la trei evaluri.
Statele membre sunt responsabile cu evalurile
previzionale i intermediare, iar Comisia realizeaz
evaluarea final. Partea din buget rezervat asistenei evaluarea final. Partea din buget rezervat asistenei
tehnice poate fi utilizat pentru finanarea acestor evaluri.
gentii economici trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
1.Intrarea in posesie si studierea actelor normative (exista
in suportul de curs); 2. Intocmirea documentatiei care va
cuprinde urmatoarele doc: exista in suportul de curs)
2.1 Cerere tip conformHG 1557 / 2002;
2.2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate
pentru agentul economic: exista in suportul de curs)
Baza de date program/ fond, bibliografie:
http://europa.eu/legislation_summaries/maritime_affairs_and
_fisheries/fisheries_sector_organisation_and_financing/l6600
4_en.htm
V) Fondul Social European(2007-2013)
Fondul Social European (FSE) este principalul instrument Fondul Social European (FSE) este principalul instrument
financiar al Uniunii Europene care finanteaza ocuparea fortei
de munca din statele membre si promoveaza coeziunea
economica si sociala. Cheltuielile FSE se ridica la aproximativ
10% din bugetul total al UE.
FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate
imbunatatirii coeziunii sociale si a bunastarii economice in
regiunile Uniunii. Fondurile structurale sunt instrumente
financiare redistributive care finanteaza coeziunea in Europa
prin concentrarea cheltuielilor in regiunile mai putin dezvoltate.
Obiectivul special al cheltuielilor FSE este de a sustine crearea
de locuri de munca mai multe si mai bune in UE prin
cofinantarea proiectelor locale, nationale si regionale care
imbunatatesc ratele de ocupare a fortei de munca, incluziunea
pe piata muncii si calitatea locurilor de munca in statele
membre si in regiunile acestora.
Finantarile sunt acordate pentru sase domenii prioritare
specifice:
Imbunatatirea capitalului uman (34% din finantarea totala);
Imbunatatirea accesului la ocupare si durabilitatea (30%);
Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si a Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si a
antreprenorilor (18%);
Imbunatatirea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate
(14%);
Consolidarea capacitatii institutionale la nivel national,
regional si local (3%);
Mobilizarea pentru reforme in domeniul ocuparii si al
incluziunii (1%).
In orice regiune, distribuirea reala a fondurilor va fi
diferita, in functie de prioritatile locale si regionale.
Toate cele sase prioritati sunt aplicabile att pentru
obiectivul Convergenta, ct si pentru obiectivul
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
cu toate acestea, regiunile aflate sub incidenta cu toate acestea, regiunile aflate sub incidenta
obiectivului Convergenta se vor concentra, in mod
normal, pe prioritatea imbunatatirea capitalului uman.
c) Reguli specifice
Nivelul finantarii FSE difera de la o regiune la alta, in functie
de bogatia sa relativa. Regiunile UE sunt impartite in patru
categorii de regiuni eligibile, in functie de PIB-ul lor regional
per cap de locuitor in comparatie cu media UE (UE cu 25 sau cu
15 state membre), si atribuite celor doua obiective. 15 state membre), si atribuite celor doua obiective.
Obiectivul Convergenta include:
regiunile aflate sub incidenta obiectivului Convergenta: cu
un PIB per cap de locuitor mai mic de 75% din media UE-25;
regiunile aflate in faza de eliminare progresiva a sprijinului
financiar: cu un PIB per cap de locuitor mai mare de 75% din
media UE-25, dar mai mic de 75% din media UE-15.
Obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de
munca include:
regiunile aflate in faza de introducere progresiva a sprijinului
financiar: cu un PIB per cap de locuitor mai mic de 75% din
media UE-15 (pentru perioada 2000-2006), dar mai mare de
75% din media UE-15 (pentru perioada 2007-2013); 75% din media UE-15 (pentru perioada 2007-2013);
regiunile aflate sub incidenta obiectivului Competitivitate
regionala si ocuparea fortei de munca: se aplica pentru toate
celelalte regiuni UE.
In regiunile aflate sub incidenta obiectivului
Convergenta, cofinantarea FSE pentru proiecte poate
ajunge pna la 85% din costurile finale. In regiunile aflate
sub incidenta obiectivului Competitivitate regionala si
ocuparea fortei de munca, se intlneste mai des un nivel
de 50% al cofinantarii. Pentru regiunile si statele membre de 50% al cofinantarii. Pentru regiunile si statele membre
mai bogate, finantarea FSE completeaza initiativele
nationale existente privind ocuparea; in statele membre
mai putin bogate, finantarea FSE poate constitui
principala sursa de fonduri pentru initiativele privind
ocuparea fortei de munca.
Implementarea FSE la fata locului se realizeaza prin
intermediul proiectelor pentru care se solicita finantarea
si care sunt puse in aplicare de o varietate cuprinzatoare
de organizatii, att din sectorul public, ct si din cel
privat. Acestea includ: autoritati locale, regionale si privat. Acestea includ: autoritati locale, regionale si
nationale, institutii de invatamnt si de formare,
organizatii neguvernamentale (ONG-uri) si sectorul de
voluntariat, precum si parteneri sociali, de exemplu,
sindicate si comitete de intreprinderi, asociatii
industriale si profesionale si companii individuale.
Beneficiarii proiectelor FSE sunt diferiti, de exemplu:
lucratori individuali, grupuri de persoane, sectoare
industriale, sindicate, administratii publice sau companii
individuale. Grupurile de persoane vulnerabile, care
intmpina o dificultate specifica in gasirea unui loc de
munca sau in promovarea la un loc de munca, precum munca sau in promovarea la un loc de munca, precum
somerii pe termen lung sau femeile, reprezinta un grup
tinta specific. Ca un indicator, se estimeaza ca peste 9
milioane de persoane din aceste grupuri vulnerabile
primesc anual ajutor prin participarea la proiecte FSE
consultati tabelul 1.
Actualul ciclu de programare al FSE acopera perioada 2007-
2013 si se desfasoara sub mottoul Investitii in oameni. In
aceasta perioada, FSE investeste aproximativ 75 miliarde euro,
aproape 10% din bugetul UE, in proiecte care vizeaza
stimularea ocuparii fortei de munca. stimularea ocuparii fortei de munca.
-Definire propunere de proiect;
- Buget proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibilitate si a
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Social_European
http://en.wikipedia.org/wiki/European_Social_Fund
CURS 8 FONDURI NATIONALE SI STRUCTURALE
Planul National II
Prin acest plan ce se deruleaza in perioada 2007-2013, se
implementeaza de catre UEFISCDI strategia nationala de
cercetare-dezvoltare-inovare, cu 3 componente principale:
cresterea competitivitatii economiei romanesti, imbunatatirea cresterea competitivitatii economiei romanesti, imbunatatirea
componentei sociale, largirea orizontului de cunoastere);
Principiile PN II:
- transformare cheltuieli publice aferente in investitii CDEI;
- prin cercetari de varf la frontiera cunoasterii, sustinerea
inovarii reale, investitii in resurse umane;
- sustinerea puternica a sectorului privat;
- evaluare corecta si acces larg al tuturor categoriilor de
cercetatori;
CURS 8 FONDURI NATIONALE
Programe componente:
- Resurse umane(coordonator program UEFISCDI);
- Capacitati(coordonator program UEFISCDI);
- Idei(coordonator program UEFISCDI);
- Parteneriate in domeniile prioritare(coordonator program - Parteneriate in domeniile prioritare(coordonator program
UEFISCDI);
- Inovare(coordonator program UEFISCDI);
- Sustinerea performantei institutionale(coordonator program
UEFISCDI);
c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Pachetul de informatii
aferent fiecarui program de la punctul b)
c1- Resurse umane
Obiective: pentru cresterea numarului de cercetatori, Obiective: pentru cresterea numarului de cercetatori,
imbunatatirea performantelor acestora, atragerea in Romania
a cercetatorilor din afara granitelor tarii si cresterea
atractivitatii carierei in cercetare.
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/451/RESURSE-UMANE.html
c2- IDEI http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/452/IDEI.html
Obiective:
Obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf,
compatibile cu cele de nivel european reflectate prin cresterea
vizibilitatii si recunoasterea internationala a cercetarii vizibilitatii si recunoasterea internationala a cercetarii
romanesti. Sustinerea si promovarea cercetarii stiintifice
fundamentale, multidisciplinare si interdisciplinare din
Romania. Programul se adreseaza cercetatorilor cu
performante demonstrate prin calitatea si recunoasterea
internationala a publicatiilor stiintifice inclusiv celor care
activeaza in strainatate si doresc sa conduca proiecte de
cercetare de inalt nivel stiintific in institutii din Romania.
c3-PARTENERIATE
Obiective: Crearea conditiilor pentru o mai buna colaborare
ntre diferitele entitati de cercetare-dezvoltare si inovare,
agenti economici si/sau unitati ale administratiei publice in agenti economici si/sau unitati ale administratiei publice in
vederea solutionarii problemelor identificate.
Obiectivul general il reprezinta cresterea competitivitatii CD
prin stimularea parteneriatelor n domeniile prioritare,
concretizate n tehnologii, produse si servicii inovative pentru
rezolvarea unor probleme complexe si crearea mecanismelor
de implementare.
C4- INOVARE
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/594/INOVARE.html
Obiective: Cresterea capacitatii de inovare, dezvoltare
tehnologica si asimilare in productie a rezultatelor cercetarii, n
vederea imbunatatirii competitivitatii economiei nationale si a
cresterii calitatii vietii. cresterii calitatii vietii.
Dezvoltare de produse - sisteme - tehnologii ; Stimularea
exportului HIGH-TECH ; Dezvoltarea Infrastructurii de inovare si
transfer tehnologic; Servicii suport pentru INOVARE ;
Cooperare europeana EUREKA-EUROSTARS
C5 CAPACITATI
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/739/CAPACITATI.html
Obiective: Dezvoltarea capacitatilor nationale de cercetare si
integrarea sistemului CDI din Romania in mediul stiintific
international. international.
Tipuri de proiecte:
Modulul I - Proiecte de investitii in infrastructura CD
Modulul II - Proiecte suport pentru activitatile CDI
Modulul III - Proiecte de sprijinire a participarii Romaniei la
proiecte internationale de cercetare(coop. bilaterale, FP7, ERC
like).
d) Tipuri de proiecte / suport specific
i) Proiecte de CDI, structurate astfel:
- Proiecte complexe(PARTENERIATE) ;
- Proiecte de cercetare exploratorie(IDEI). - Proiecte de cercetare exploratorie(IDEI).
- Proiecte de tip era career, pt excelenta performantei
individuale in CDI( burse, de ex. Stefan Odobreja) RESURSE
UMANE); ERA Career cariere in zona European Research Area
- Proiecte de CDI orientate(PARTENERIATE)
ii) Proiecte de mobilitati(RESURSE UMANE);
iii) Proiecte suport(CAPACITATI Modul II -Proiecte suport
pentru activitatile CDI) ;
iiii) Proiecte de investitii(CAPACITATI investitii in infrastructura
de CD); de CD);
iiiii) Proiecte suport pt cofinantarea participarii la diverse
programe europene( FP7, etc), si altele(CAPACITATI prin
Modulul III pt FP7 si cooperari bilaterale; IDEI- pt EUREKA
EUROSTARS).
e) Buget program, cerinte economico- financiare(*)
(*) preluare mai jos din documentul ANCS: Planul National
de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 2013
Finantarea Planului National II de la bugetul
de stat de stat
Total Plan National II 15 000 milioane lei de la bugetul de
stat, din care:
I. Resurse umane 1350 milioane lei;
II . Capacitati 2025 milioane lei;
III . Idei 2700 milioane lei;
IV . Parteneriate in domeniile prioritare 5400 milioane lei, din
care:
1) Tehnologia Informatiei si Comunicatii ...........................10%
2) Energie ............................................................................10%
3) Mediu ...............................................................................14%
4) Sanatate ..........................................................................14% 4) Sanatate ..........................................................................14%
5) Agricultura, siguranta si securitate alimentara ...............12%
6) Biotehnologii ....................................................................7%
7) Materiale, procese si produse inovative ........................15%
8) Spatiu si securitate ..........................................................8%
9) Cercetare socio-economica si umanista .........................10 %
V. Inovare 2025 milioane lei;
VI . Sustinerea performantei institutionale 1500 milioane lei;
Cerintele economico-financiare( procent grant-cofinantare,
etc) sunt specifice fiecarui program de la pct b) si sunt
mentionate in Pachetul de informatii aferent.
f) Baza de date. Bibliografie f) Baza de date. Bibliografie
http://ancs.ro/uploads/imported/1188313421PN2%20ro.pdf
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/452/IDEI.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/451/RESURSE-UMANE.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/594/INOVARE.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/739/CAPACITATI.html
CURS 8 FONDURI STRUCTURALE
Fonduri structurale
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate
de catre Comisia Europeana, al caror scop este sa acorde
sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile
Structurale este destinat, in principal, regiunilor mai putin Structurale este destinat, in principal, regiunilor mai putin
dezvoltate, in scopul de a consolida coeziunea economica si
sociala in Uniunea Europeana.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale
Politicii de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene:
Convergenta sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre
regiuni. Statele pot solicita finantare pentru regiunile care
au PIB/cap loc. sub 75% din media europeana.
Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca.
Statele pot solicita finantare pentru regiunile care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenta. eligibile pentru obiectivul Convergenta.
Cooperarea teritoriala europeana. Obiectiv tematic care
sprijina adaptarea si modernizarea politicilor si sistemelor
de educatie, instruire si angajare a fortei de munca.
CHEIA MAGICA PT INFO FONDURI:
http://www.fonduri-structurale.ro
ESTE O POARTA DESCHISA SPRE TOATE PROGRAMELE
OPERATIONALE(REGIONAL, COMPETITIVITATE ECONOMICA,
RESURSE UMANE, MEDIU, TRANSPORT, CAPACITATE
ADMINISTRATIVA, ASISTENTA TEHNICA, DEZVOLTARE RURALA,
PESCUIT): INTREBARI FRECVENTE, GRESELI FRECVENTE,
CALENDAR ORIENTATIV LANSARI, STADIUL ABSORBTIEI,
PROIECTE FINANTATE)
Programul Operational Regional - POR
Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei
dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a
Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor
specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere,
prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului
de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele
ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a
investi si a munci.
AM pentru POR este constituita in cadrul Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice(www.mdrt.ro)
Obiective specifice:
Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin
adoptarea unei abordari policentrice, in vederea stimularii
unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor
Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a
accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele
inconjuratoare
Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor
Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri
Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
POR va beneficia in perioada 2007-2013 de 3.7 mld euro
Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice - POS CCE
Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii
Economice il constituie cresterea productivitatii
intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata
de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile
intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a
productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa
atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE.
AM pentru POS CCE - este constituita in cadrul Ministerului
Economiei(www.minind.ro).
POR pt perioada 2007-2013: 2.55 miliarde euro
Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a
intreprinderilor;
Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea
cooperarii intre institutii de cercetare dezvoltare si inovare cooperarii intre institutii de cercetare dezvoltare si inovare
(CDI) si intreprinderi, precum si cresterea accesului
intreprinderilor la CDI;
Valorificarea potentialului IT si comunicatiilor si aplicarea
acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat
(intreprinderi, cetateni);
Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a
sistemului energetic, prin promovarea RES /RUE.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane POSDRU
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului
uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si
invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de
oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a
muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.
Obiectivele specifice:
Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare
profesionala initiala si continua, inclusiv a invatamantului
superior si a cercetarii;
Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea
calitatii si productivitatii muncii;
Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata
pe piata muncii;
Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si
incluzive; incluzive;
Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor
inactive, inclusiv in zonele rurale;
Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a
grupurilor vulnerabile.
AXE PRIORITARE TEMATICE
AP 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii
economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
AP 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
AP3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
AP4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare AP4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
AP5 Promovarea masurilor active de ocupare
AXA PRIORITARA 6 Promovarea incluziunii sociale
AXA PRIORITARA 7 Asistenta tehnica
AM POSDRU este constituita in cadrul Ministerului Muncii,
Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.
www.fseromania.ro
Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu
Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea
decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu
privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in
servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului
dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.
Obiectivele specifice
Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa
si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa
si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al
deseurilor , prin imbunatatirea managementului deseurilor
si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum
30 de judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de
incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015. incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015.
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului
natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate,
inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu
efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor
preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.
Autoritatea de Management pentru Programul Operational
Sectorial Mediu - POS Mediu - este constituita in cadrul
Ministerului Mediului si Padurilor.
Web: www.posmediu.ro
POS Mediu: 2007-2013 de 4.5 miliarde euro
AP 1 - Extinderea si moderniz sistemelor de apa si apa uzata AP 1 - Extinderea si moderniz sistemelor de apa si apa uzata
AP2 - Management integrat al deseurilor si reabilitarea
siturilor contaminate istoric
AP3- Reducerea poluarii si efectelor schimbarilor climatice
prin restruct. si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana
AP4 - Sisteme de management pentru protejarea naturii
AP5 Prevenirea riscurilor naturale
AP6- Asistenta Tehnica(evaluare POS, informare, publicitate)
Programul Operational Sectorial de Transport - POS Transport
Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in
Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita
deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a
persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator
standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei,
intre si in cadrul regiunilor Romaniei.
modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu
aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului
inconjurator(TEN-T trans-European transport network)
modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de
transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile
promovarea transportului feroviar, naval si intermodal
sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea
efectelor adverse ale transportului asupra mediului si
imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.
AP1- Moder. si dezv. axe prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii
unui sistemde transport durabil si integrarii acestuia cu unui sistemde transport durabil si integrarii acestuia cu
retelele de transport ale UE
AP2- Sistemnational de transport durabil
AP3 - Modernizare transport in scopul cresterii protectiei
mediului, a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor
AP4- AT pentru POS-T(management, informare, publicitate)
AM POS-T este in cadrul Ministerului Transporturilor.
Alocare financiara: 2007-2013 de 4.56 miliarde euro
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la
crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace
in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.
Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale
managementului ciclului de politici publice.
Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice,
cu accentul pus pe procesul de descentralizare
Programul Operational Asistenta Tehnica - POAT
Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta
Tehnica este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de
coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si
transparenta a instrumentelor structurale in Romania.
Obiective specifice: Obiective specifice:
Asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea
unei coordonari si implementari eficiente si eficace a
instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si
pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a
instrumentele structurale.
Asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a
mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale si
implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru comunicare
in linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru
Instrumentele Structurale.
ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale
Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
(FEADR) este un instrument de finantare creat de Uniunea
Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea
Politicii Agricole Comune.
Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme
care reglementeaza producerea, procesarea si comercializarea
produselor agricole in Uniunea Europeana si care acorda o
mare atentie dezvoltarii rurale.
FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul
rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro,
incepand cu 2007 si pana in 2013. FEADR se bazeaza pe
principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.
Fondurile europene pentru agricultura pot fi accesate in baza
documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare
Rurala(PNDR).
AXA 1: Cresterea competitiv sectoarelor agricol si forestier
AXA 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversif ec. rurale
AXA 4: Axa LEADER(strategii de dezvoltare locala)
Programul Operational pentru Pescuit - POP
Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP)
contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate in Planul
National Strategic pentru Pescuit, si anume: Un sector piscicol
competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de
pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de
protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea
economica".
Obiective generale:
Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului
piscicol primar;
Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol;
Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si
imbunatatirea calitatii vietii in aceste zone;
Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul
Politicii Comune pentru Pescuit.
Programe de Cooperare Teritorala
Cooperare Teritoriala Transfrontaliera
Programele de cooperare transfrontaliera sunt acele programe
care finanteaza proiecte de accesibilitate, mediu si prevenirea
riscurilor, dezvoltarea economica si sociala si actiuni people to
people la granitele interne si externe ale UE. people la granitele interne si externe ale UE.
Cooperare Teritoriala Transnationala
Programele de cooperare transnationala au ca obiectiv
principal finantarea de actiuni si dezvoltarea de retele care sa
duca la dezvoltare teritoriala integrata in domenii precum:
mediu, dezvoltare urbana, inovatie si accesibilitate.
Cooperare Teritoriala Interregionala
Programele de cooperarea interregionala sprijina cooperarea
intre autoritatile publice pe probleme de interes comun, prin
transferul de experienta si bune practici intre regiunile Uniunii
Europene, prin constituirea de retele intre orasele UE, precum
si intre cercetatorii UE. si intre cercetatorii UE.
FONDURI STRUCTURALE
c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Ghidul Solicitantului
Conditii Specifice aferent fiecarui program de la punctul b) si
fiecarei axe prioritare aferente programelor respective.
d) Tipuri de proiecte / suport specific
Tipurile de proiecte care pot fi finantate sunt detaliate in
Ghidul Solicitantului Conditii Specifice aferent fiecarei cereri de
propuneri de proiecte.
In majoritate proiectele finantate prin fonduri structurale sunt
de 2 tipuri:
Proiecte strategice - proiectele implementate la nivel national,
multi-regional sau sectorial, punndu-se accent pe
promovarea proiectelor in parteneriat, inclusiv prin cooperare
transnationala. Proiectele strategice multi-regionale sunt transnationala. Proiectele strategice multi-regionale sunt
proiecte implementate in cel putin doua regiuni de dezvoltare.
Proiecte de grant - proiectele implementate la nivel multi-
regional, regional sau local, punndu-se accent pe promovarea
proiectelor in parteneriat, inclusiv prin cooperare
transnationala.
Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro:
- Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro
- Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro
Valoarea totala a proiectului (bugetul cererii de finantare) va fi
exprimata in lei. exprimata in lei.
Cursul de schimb care va fi utilizat pentru stabilirea acestei
valori este cursul Inforeuro aferent lunii calendaristice in care
se lanseaza cererea de propuneri de proiecte si va fi publicat in
Ghidul solicitantului - Conditii specifice pentru fiecare cerere
de propuneri de proiecte.
Cursul de schimb Inforeuro este disponibil pe pagina web:
http://ec.europa.eu/budget/inforeuro/index.cfm?fuseaction=d
sp_html_monthly_rates&Language=en
Alocarea financiara orientativa pentru fiecare cerere de
propuneri de proiecte este prevazuta in Ghidul Solicitantului -
Conditiile Specifice corespunzator cererii respective de Conditiile Specifice corespunzator cererii respective de
propuneri.
In cazul in care valoarea cererilor de finantare primite si
selectate depaseste alocarea financiara pentru o anumita
cerere de propuneri de proiecte, autoritatea de management
poate utiliza, in limita fondurilor disponibile, fonduri
suplimentare din alocarea financiara corespunzatoare
domeniului major de interventie respectiv.
In general, pentru un proiect strategic conditiile financiare
sunt:
Valoarea totala a unui proiect strategic poate fi cuprinsa intre:
Echivalentul in lei a minimum 500.000 euro si maximum
5.000.000 euro (respectiv intre minimum 2.094.150 lei si
maximum 20.941.500 lei). maximum 20.941.500 lei).
Durata de implementare a unui proiect strategic trebuie sa fie
cuprinsa intre:
Minimum 6 (sase) luni si maximum 3 (trei) ani.
iar pentru un proiect de grant:
Valoarea totala a unui proiect de grant poate fi cuprinsa intre:
Minim 185.000 lei si maxim 1.849.999 lei.
Durata de implementare a unui proiect de grant este de minim
6 (sase) luni si maxim 2 (doi) ani.
f) Baza de date. Bibliografie
http://www.fonduri-structurale.ro/
http://www.fseromania.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale
http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-
operational-regional-2007-2013 operational-regional-2007-2013
http://amposcce.minind.ro/
http://www.mmediu.ro/beta/programe/finantate-din-fonduri-
externe-nerambursabile/pos-mediu/
http://www.ampost.ro/main.php?module=home
APLICATII PRACTICE
1. Dezvoltarea de microintreprinderi in agricultura
Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR
AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea
economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro- 3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-
intreprinderi
Micro-ntreprinderile aa cum sunt definite n Recomandarea
Comisiei (CE) nr. 361/ 2003 i n legislaia naional n
vigoare
2
(avnd mai puin de 10 angajai i care realizeaz o
cifr de afaceri anual net sau dein active totale n valoare
de pn la 2,0 milioane Euro echivalent n lei)
Micro-ntreprinderile, att cele existente ct i
cele nou nfiinate (start-up ) trebuie s fie nregistrate i s-i
desfoare activitatea propus prin proiect n spaiul rural
Activitati: producerea de ambalaje, articole pielarie,
incaltaminte, lana, blana, tricotaje, mobile, cherestea,
artizanat, croitorie, frizerie, producerea de energie artizanat, croitorie, frizerie, producerea de energie
regenmerabila, fara : bauturi alcolice, tutun, turism)
Max.: 50 000 Euro /proiect
Info in: Ghidul solicitantului, Masura 312: http://fonduri-
structurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/f7
pt3_Ghiduri%20anterioare%20Masura%20312.zip
2. PASTRAVARIE- FERMA PISCICOLA
POS pentru PESCUIT
Masura 2.1 - Investitii productive in acvacultura sau
Masura 3.5 - Proiecte pilot
(sunt Ghiduri pe fiecare Masura (16 Masuri)
3. INFIINTAREA DE INTREPRINDERI
Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice - POS CCE
2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-
urile).O 231. Sprijin pt start-up si spin-off-urile inovative
START UP si SPIN OFF START UP si SPIN OFF
Schema de finantare are ca obiectiv sprijinirea crerii SPIN-
OFF-urilor i dezvoltrii START-UP-urilor inovative (bazate pe
transferul rezultatelor cercetrii-dezvoltrii obinute n
universiti sau institute) n vederea realizrii de produse i
servicii noi. ntreprinderile asistate vor fi atent selecionate, pe
baza unei analize riguroase a planurilor lor de afaceri.
Aprox. 200 000 Euro / proiect / 24 luni; intrep activa min 5 ani.
4. INFIINTAREA DE PENSIUNI TURISTICE
Fondul: PNDR
Axa III mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i
diversificarea economiei rurale
Msura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Ghidul solicitantului: http://cerere-finantare.ro/wp- Ghidul solicitantului: http://cerere-finantare.ro/wp-
content/uploads/2012/03/Ghid-masura-313-martie-2012.pdf
Pensiunea agro-turistica trebuie:
- min. 3 margarete;
- dreptul de proprietate sau folosinta teren min 10 ani;
- min 1000 m2;
- pana la 15 camere;
- grant: 75%(100 000-200000 E, functie de tipul investitiei)
5. GRADINITA CU FONDURI EUROPENE
- stabilirea formei juridice pe care se doreste obtinerea
finantarii: ONG cu obiect de activitate principal - serviciile
sociale/educatie;
- studiu de fezabilitate pentru partea de constructie si un
certificat de urbanismsau SF + PT si autorizatie de certificat de urbanismsau SF + PT si autorizatie de
constructie;
- trebuiesc respectate o serie de impuneri privind existena
altor uniti de acest tip n zona respectiv. Finanarea se
acord prin Programul Naional de Dezvoltare Rural
(PNDR), Msura 322 Renovarea i Dezvoltarea Satelor.
Va multumesc pentru atentie! Va multumesc pentru atentie!

Suport Curs - FEN

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs - FEN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fonduri Europene si Nationale

(descriere, mecanisme, ghid practic)

S-ar putea să vă placă și