Deformatiile din contractie se produc cu intensitate maxima n primele zile de la punerea n opera a betonului, deci atunci cnd rezistentele acestuia au valori foarte mic. n vederea eliminarii pericolului de fisurare se recomanda a se act iona asupra factorului determinant care produce deformat iile initiale: umiditatea mediului ambiant. Betoanele proaspete trebuie mentinute n mediu umed ct mai mult timp posibil, dupa turnare. Pe s antier, n acest sens, se foloses te frecvent udarea elementelor cu furtunul. La constructiile cu suprafet e libere mari (de exemplu placile plans eelor), betonul se acopera cu rogojini care se stropesc cu apa , procedeu recomandat mai ales atunci cnd turnarea se face pe timp calduros; n acest mod pierderea prematura a apei din beton este evitata. Pentru betoanele de ma rci medii si mari la care dozajul de ciment este ridicat trebuie luate masuri speciale pentru limitarea deformatiilor init iale. Astfel se vor utiliza cimenturi sa race n silicat bicalcic, agregate cu granulozitate buna s i foarte buna, cu modul de elasticitate ridicat si suprafata rugoasa . Se recomanda folosirea de rapoarte A/C ct mai scazute, asigurnd o compactare corespunzatoare a betonului. Se va evita sporirea procentului de parte fina a agregatului, pentru a nu fi necesara marirea cantitat ii de apa de amestecare. n cazul betoanelor turnate n elemente ce se executa uzinal exista posibilitatea eliminarii, prin procedee tehnologice speciale, unei cantitat i importante de apa libera , fapt ce se reflecta deosebit de favorabil asupra structurii betonului s i implicit si asupra deformatiilor initiale. Revibrarea betonului, des i este nca putin studiata s i mai ales aplicata la noi n tara , are drept efect distrugerea retelei initiale de cristali ai hidroaluminatului tricalcic, contribuind la formarea unei structuri mbunatat ite a pietrei de ciment, a carei deformat ii din construct ie sunt mai mici dect la betoanele compactate normal.