Principii de ngrijire calificat n

hipertensiunea arterial esenial

i secundar
Dimensiunea problemei n studii populaionale
The American Society of Hypertension. REVIEW OF CLINICAL
HYPERTENSION, 2005.
Katharina Wolf-Maier, Hypertension Prevalence and Blood Pressure Levels in 6 European Countries, Canada,
and the United States, JAMA Vol. 289 No. 18, May 14, 2003
Prevalena hipertensiunii arteriale n 6 ri europene, Canada i SUA
Mortaliatea atribuit principalilor factori de risc
OMS, 2000
Dimensiunea problemei n studii populaionale
Prevalena hipertensiunii arteriale n populaia general
SUA, 2000

25% populaie
hipertensiv

50 milioane subieci
Romania, 2005
(SEPHAR)
41% din populaia
adult

Pe Glob, 2025

1.5 miliarde
Michael O'Riordan. Lancet and JAMA Focus on Blood Pressure: Hypertension "Uncontrolled and Conquering the World". august, 24; 2007
Studiul SEPHAR, REVISTA ROMNA DE CARDIOLOGIE. Vol. XXI, Nr. 2, 2006, 89-95
Hipertensiunea arterial este
necontrolat i cucerete lumea
Michael O'Riordan. Lancet and JAMA Focus on Blood Pressure: Hypertension "Uncontrolled and Conquering the World". August, 24; 2007

DEFINITIA ESC 2013
HTA = valori constant crescute ale
TA sistolice 140 mm Hg i/sau
TA diastolice 90 mm Hg
Clasificarea HTA- actual
Clasificarea ESC/ESH 2013:
Dupa valorileTA
HTA grad I: TAs=140-159 si/sau TAd=90-99
mm Hg;
HTA grad II: TAs=160-179 si/sau TAd=100-
109 mm Hg
HTA grad III: TAs=180 si/sau TAd=110
mm Hg
HTA sist izolata: TAs 140 si TAd<90 mmHg
Consideratii generale
HTA esenial = boal cronic, tratabil, dar
nevindecabil
Cauz principal de morbiditate i mortalitate
cardiovascular:
Accidente vasculare cerebrale;
Boal coronarian;
Insuficien cardiac;
Insuficien renal cronic.

Clasificarea HTA (1)
HTA esenial (primar): cauz
necunoscut ( 95% HTA);
HTA sistolo-diastolica;
HTA sistolic izolat (HTA sclerotic).

HTA secundar: cauze cunoscute
HTA renal: renovascular i
renoparenchimatoas;
HTA endocrin: Feocromocitom,
adenom Conn, boal Cushing;
HTA de sarcin;

Clasificarea HTA (2)
HTA cardiovascular: coarctaia de
aort, insuficiena aortic, sindromul
hiperkinetic -adrenergic, blocurile totale,
fistulele arteriovenoase, poliglobulii.
HTA neurologic: sindroame de HT
intracranian (tumori, encefalite, acidoz
respiratorie), sdr. apneii de somn etc;
HTA secundar unor medicamente:
contraceptive orale, corticoizi

PATOGENEZA HTA ESENTIALE
Predispozitia genetica-afectiune poligenica
Retentia renala de apa si sare
Disfunctia endoteliala
Remodelarea vasculara
Hiperactivitatea SNV simpatic
Activarea sistemului renina-angiotensina-
aldosteron
Hiperinsulinemia sau rezistenta crescuta la
insulina.
PRINCIPALII
FACTORI DE RISC CV (JNC 7)
Hipertensiunea arterial
Fumatul
Obezitatea (IMC >30 kg/m
2
)
Inactivitatea fizic
Dislipidemia
Diabetul zaharat
Microalbuminuria sau/i eRFG <60 ml/min.
Vrsta > 55 ani la brbai i > 65 ani la femei
Istoric familial de boal CV prematur
IMC = index de mas corporal; CV = cardiovascular
Adaptat dup: The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure
CONSECINELE HTA NECONTROLATE
HTA
CREIER
AVC, demen
CORD
IM, IC,
moarte subit
RINICHI
Boal renal
cronic terminal
HTA = hipertensiune arterial; AVC = accident vascular cerebral; IM = infarct miocardic; IC = insuficien cardiac.
Adaptat dup: Weir MR et al Am J Hypertens 1999;12:205S213S; Beers MH, Berkow R, eds. The Merck Manual of Diagnosis and Therapy. 17th ed. 1999:16291648; Francis CK. In: Izzo JL Jr, Black HR,
eds. Hypertension Primer: The Essentials of High Blood Pressure. 2nd ed. 1999:175176; Hershey LA. In: Izzo JL Jr, Black HR, eds. Hypertension Primer: The Essentials of High Blood Pressure. 2nd ed.
1999:188189.

Keep the pressure down
Hypertension and Kidney Disease: a marriage that should be prevented
HT major risk factor for development and progression in nondiabetic and diabetic CKD.
80% din bolnavii cu BCR dezvolt HTA
Control tensional obinut la mult mai puini pacieni
fa de cei cu HTA fr BCR (13,2%)

HTA
333 mil. n rile dezvoltate
639 mil. n rile n curs de dezvoltare
Prevalena HTA este n cretere
1 mld. 1,56 mld. n 2025
predicionat la 24% n rile dezvoltate
predicionat la 80% n rile n curs de dezvoltare (Africa, America de Sud)


HTA = hipertensiune arterial; BCR = boal cronic renal
Adaptat dup: Bakris GL, Ritz E, WKD 2009 The Steering Committee; Kearney PM, Lancet 365:217-223, 2005, Sarafidis PA, Am J Med
121:332-340, 2008

ATACAND POATE FI RECOMANDAT UNOR TIPURI
VARIATE DE PACIENI PRINTRE CARE I PACIENILOR
HIPERTENSIVI CU SINDROM METABOLIC SAU DZ
HVS = hipertrofie ventricular stng; HSI = hipertensiune sistolic izolat; IRC = insuficien renal; IECA = inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
BB = beta-blocante; BCC = blocante ale canalelor de calciu; AVC = accident vascular cerebral; IM = infarct miocardic.
Adaptat dup: 2007 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension, EHJ (2007); 28:1462-1536.
TRATAMENTUL ANTIHIPERTENSIV: MEDICAMENTE
RECOMANDATE
Leziune subclinc de organ
HVS
Ateroscleroz asimptomatic
Microalbuminurie
Disfuncie renal

IECA, BCC, Sartani
BCC, IECA
IECA, Sartani
IECA, Sartani
Evenimente clinice
AVC n antecedente
IM n antecedente
Angin pectoral
Insuficien cardiac
Fibrilaia atrial recurent
Fibrilaia atrial permanent
IRC/Proteinurie
Boal arterial periferic

orice agent care scade TA
BB, IECA, Sartani
BB, BCC
Diuretice, BB, IECA, Sartani, ageni aldostreonici
Sartani, IECA
BB, BCC non-dihiro-piridinici
IECA, Sartani, diuretice de ans
BCC
Condiii asociate
HSI (vrstnici)
Sindrom metabolic
Diabet zaharat
Sarcin

diuretice, BCC
IECA, Sartani, BCC
IECA, Sartani
BCC, metildopa, BB
Principii de msurare a tensiunii arteriale
Metoda sngernd standard de aur
invaziv
n laboratoare de cercetare


Metode nesngernde: 3 principii tehnice:
- metoda asculatorie
- metoda oscilometric
- metoda pletismografic
Metode de msurare a tensiunii arteriale
Msurarea tensiunii arteriale n spital sau cabinet



Msurarea tensiunii arteriale n ambulator



Monitorizarea continu a tensiunii arteriale pe 24 ore
2007 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension. The Task for the Management of Arterial Hypertension
of the European Society of Hypertension (ESH) and of the European Society of Cardiology (ESC). J Hypertens 2007;25:1105-1187
2013 ESH/ESC Guidelines for the management
of arterial hypertension
Office BP bears an independent continuous relationship with
the incidence of several CV events (stroke, myocardial
infarction,sudden death, heart failure, peripheral artery disease,
end-stage renal disease (ESRD). This is true at all ages and in
all ethnic groups.

A continuous relationship with events is also exhibited by out-
of-office BP values, such as those obtained by ABPM and
HBPM.

Meta-analiz a 61 de studii prospective,
observaionale
1 milion aduli
12,7 milioane persoane-ani



Scdere TAS
de 2 mmHg
Scdere de 10% a
riscului de deces
prin AVC
Scdere de 7% a
riscului de deces
prin cardiopatie
ischemic
Lewington S et al., Lancet 2002; 360: 1903-1913
Importana scderii cifrelor tensionale
Hipertensiunea de halat alb
Hipertensiune de halat alb
Hipertensiunea nocturn
Hipertensiune nocturn la un pacient de 65 de ani, coronarian, necunoscut hipertensiv
Hipotensiunea arterial
Hipotensiunea arterial indus iatrogen datorit efectului de halat alb
( 3 medicamente antihipertensive)
HIPERTENSIUNEA
ARTERIAL

VARIABIL
NOI CONCEPTE
Variabilitatea tensiunii arteriale sistolice, tensiunii
arteriale diastolice si medii ct i a frecvenei cardiace
este, ntre anumite limite i sub un anume profil,
acceptat ca fiziologic i benefic pentru sistemul
cardiovascular, cu prognostic bun pentru protecia
organelor int, indiferent dac aceast variabilitate este
spontan sau indus terapeutic.

Clasic, circumstanele variabilitii fiziologice a tensiunii
arteriale i frecvenei cardiace sunt:
variabilitate btaie cu btaie (interval R-R de pe EKG)
variabilitate circadian (dipping nocturn)
variabilitate de la o zi la alta
variabilitate sezonier

Tratament
Scop: scaderea valorilor tensionale pana
la tinta terapeutica (<140/90 mmHg la
masurarea clinica) are scopul de a preveni
afectarea organelor tinta si implicit aparitia
evenimentelor cardiovasculare nonfatale si
fatale.
Tratament-nefarmacologic
-farmacologic
Masuri terapeutice nonfarmacologice
Modificarea stilului de viata


Oprirea fumatului
Moderarea consumului de alcool
Activitate fizica
Scaderea ponderala in cazul pacientilor
supraponderali
Reducerea consumului de sare (<5 grame NaCl/
zi) si de grasimi saturate
Cresterea consumului de fructe si legume.
Tratament farmacologic
individualizat
Monoterapie/terapie combinata
Combinatii fixe-cresc aderenta la tratament
Selectarea clasei de antihipertensive in
functie de comorbiditati(angina pectorala-BB)
Efectul antihipertensiv sa acopere 24 ore
Efectele secundare: edeme-BCC, tuse-IECA,
hipotensiune ortostatica-diuretice, IECA/ARB,
disfunctie sexuala-unele betablocante.
Hexagonul terapiei antihipertensive
-blocante
Diuretice
BRA
BCCa
++
IECA
-blocante
Mancia G, De Baker D et al., 2007 Guidelines for the Management of AHT. J Hypertens 2007; 25: 1105-1187
Aspecte generale privind asocierile medicamentoase
Asocieri recomandabile
BRA blocant de receptor de angiotensin II
BCCa
++
- blocant de canale de calciu
IECA inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
Adaptare dupa Hypertension-The clinical management of primary
hypertension in adults National Institute for Health and Clinical Excellence,
August 2011.
2011- ALGORITM DE
TRATAMENT NICE
(National Institute for
Health and Clinical
Excellence)
Pasul 1:
sub 55 de ani - IECA/BRA
peste 55 de ani BCC (diuretic daca
pacientul are contraindicatii de BCC)

Pasul 2:
IECA/BRA+BCC (diuretic daca
pacientul are contraindicatii de BCC)

Pasul 3:
IECA/BRA+BCC+D
Pasul 4:
IECA/BRA+BCC+D + cresterea dozei
de diuretic sau adaudare de alfa sau
beta blocant
IECA inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
BCC - blocant al canalelor de calciu
BRA blocant al receptorilor de angiotensina
D diuretic
INITIEREA TRATAMENTULUI
ANTIHIPERTENSIV

Recomandari anterioare
(ESH/ESC 2007/
re-appraised ESH 2009 TF)


Recomandari actuale
(ESH / ESC 2013)
Initierea tratamentului medicamentos la
pacientii HTA grad I, chiar in absenta
FR sau leziunilor subclinice de organe
tinta, inclusiv la pacientii varstnici

Aceleasi tinte
terapeutice pentru
pacientii hipertensivi,
indiferent de FR
asociati (inclusiv
diabet zaharat): <
140/90 mmHg
Initiere prompta a
tratamentului in
HTA grad 2 si 3, indiferent
de FR CV asociati, simultan
sau la cateva saptamani
dupa modificarea stilului de
viata nivel de evidenta IA
Valori tensionale tinta < 140/90 mm Hg
la pacienti HTA cu FR mic/moderat si <
130/80 mm Hg la pacientii HTA cu FR
crescut (diabet zaharat, boil
cerebrovasculare, cardiovasculare,
renale)
HTA grad I + FR CV crescut
(leziuni subclinice de organ,
DZ, BCV, BCR) nivel de
evidenta IB
HTA la varstnici cu TAS >
160 mmHg nivel de
evidenta IA

ATACAND POATE FI RECOMANDAT UNOR TIPURI
VARIATE DE PACIENI PRINTRE CARE I PACIENILOR
HIPERTENSIVI CU SINDROM METABOLIC SAU DZ
HVS = hipertrofie ventricular stng; HSI = hipertensiune sistolic izolat; IRC = insuficien renal; IECA = inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
BB = beta-blocante; BCC = blocante ale canalelor de calciu; AVC = accident vascular cerebral; IM = infarct miocardic.
Adaptat dup: 2007 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension, EHJ (2007); 28:1462-1536.
TRATAMENTUL ANTIHIPERTENSIV: MEDICAMENTE
RECOMANDATE
Leziune subclinc de organ
HVS
Ateroscleroz asimptomatic
Microalbuminurie
Disfuncie renal

IECA, BCC, Sartani
BCC, IECA
IECA, Sartani
IECA, Sartani
Evenimente clinice
AVC n antecedente
IM n antecedente
Angin pectoral
Insuficien cardiac
Fibrilaia atrial recurent
Fibrilaia atrial permanent
IRC/Proteinurie
Boal arterial periferic

orice agent care scade TA
BB, IECA, Sartani
BB, BCC
Diuretice, BB, IECA, Sartani, ageni aldostreonici
Sartani, IECA
BB, BCC non-dihiro-piridinici
IECA, Sartani, diuretice de ans
BCC
Condiii asociate
HSI (vrstnici)
Sindrom metabolic
Diabet zaharat
Sarcin

diuretice, BCC
IECA, Sartani, BCC
IECA, Sartani
BCC, metildopa, BB
STRATEGII TERAPEUTICE IN CONDITII
SPECIALE
Sindromul metabolic
- HTA (inalt crescuta sau mascata) se asociaza cu cresterea circumferintei abdominale sau
cu cresterea rezistentei la insulina

- coexistenta HTA cu sd. metabolice creste riscul CV global

- se recomanda initierea terapiei farmacologice la valori ale TA > 140/90 mmHg

- deoarece sd. metabolic reprezinta deseori o stare prediabetica, se prefera blocantii SRA
sau BCC

- se prefera evitarea beta-blocantelor sau diureticelor, sau
administrarea lor in doze mici

- daca se administreaza diuretice, se recomanda asocierea cu un agent economisitor de K,
deoarece depletia de K poate avea ca si consecinta agravarea intolerantei la glucoza

- alte recomandari: modificarea stilului de viata (in special scaderea in greutate si
practicarea exercitiilor fizice), care vor imbunatati atat valorile TA, dar vor intarzia aparitia
diabetului zaharat.

contraindicatii

Principii de ingrijire
EXAMENUL CLINIC
Anamneza: investigatii asupra antecedentelor de boli ca hipertensiunea
arteriala,obezitatea,diabetul zaharat,accidente vasculare
.Antecedente personale se insista asupra mediului in care traieste si munceste
persoana respectiva.
.Istoricul bolii va fi amanuntit, consemnandu-se momentul cand s-au evidentiat primele
semne de suferinta, evolutia simptomelor etapa cu etapa,daca exista si cand au
aparut semne de decompensare cardiaca.
Simptomele clinice:
Oboseala si dispnee la eforturi fizice mijlocii si mici;
Durere,palpitatii sau alte senzatii in regiunea precordiala ce survin la
eforturi,emotii,schimbarea mediului,expuneri la frig;
Cefalee,ameteli,tendinta de lipotimie;
Semne dispeptice: jena epigastrica, greturi, balonari mai ales postprandial.
Examenul obiectiv se incepe cu inspectie generala a bolnavului,cu atentie asupra
tegumentelor si a regiunii precordiale.
Se face percutia inimii si a plamanilor,palparea regiunii precordiale si a socului
apexian. Se cauta cu atentie edemele in partile declive(gambe,regiunea lombara).
Se examineaza abdomenul,viscerele abdominale(ficatul,splina,care pot fi marite de
edemi n bolilecardiace decompensde).Se observa turgescenta venelor jugulare.
Se determina frecventa cardiaca, socul apexian si tensiunea arteriala. Frecventa
cardiaca se determina la artera radiala,atat in decubit dorsal,cat si in ortostatism.In
mod normal frecventa cardiaca este de 60-80/minut.Cand valorile cresc peste
80/minut vorbim de tahicardie,iar cand scade sub 60/minut vorbim de bradicardie.
Principii de ingrijire
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor
categorii de bolnavi.Justificarea rolului ei rezida din caracterul unor boli
cardiovasculare(insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala,infarct
miocardic)care reclama o spitalizare indelungata,deci o
supraveghere continua.Pentru a-si indeplini numirea,nu trebuie sa se
multumeasca sa cunoasca si sa aplice,chiar perfect,diferitele tehnici de
ingrijire a bolnavului,ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice care sa-i
permita depistarea unui semn precoce,interpretarea acestuia si daca
este nevoie,chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde
de cunostintele sale.
Nursa este obligata sa noteze toate datele referitoare la
puls,TA.,urina,edeme,dieta,medicatie.
Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului,care,aproape
in toate aceste categorii este indispensabil.
Nu trebuie sa uite insa dezavantajele repausului indelungat la pat,fapt
pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande
sau semisezande.
efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor pentru prevenirea
trombozelor.
Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea.
Principii de ingrijire
Regim hiposodat, uneori hipoglucidic si cu restrictie de grasimi
animale.

Asigurarea tranzitului intestinal este capital pentru
acesti bolnavi;asistenta medicalatrebuie sa stie ca eforturile mari de
defecatie pot fi fatale intr-un infarct miocardic sau accident vascular
cerebral.
Ea trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile unor
medicamente(IECA, diuretice).Trebuie sa cunoasca si primele
masuri care urmeaza sa fie acordate in urgentele cardiovasculare.
Sa cunoasca semnele socului compensate (tahicardie, reducere
diurezei orare) si masurile de profilaxie pentru a impiedica intrarea
in stadiul decompensat.
Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuie acordate intr-o lipotimie
sau sincopa si masurile de reanimare necesare.
Recoltarea probelor de laborator
Efectuarea electrocardiogramei
Educatia sanitara a pacientului si familiei