Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu plaga penetranta a globului

ocular fara corp strain

Plaga
Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala.
Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini
(pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de tetanos).
Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu lasa sa scape
neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument subtire si lung, ca o
arma alba.

I. Anatomia si fiziologia globului ocular
a) Anatomia globului ocular
Globul ocular este situat in orbita si are o forma aproximativ sferica.
Intre orbita si globul ocular se afla o capsula adipoasa, in care se gasesc muschii care asigura
motilitatea globului ocular.
Analizatorul vizual, care asigura este 90 % din informatiile primite din mediul exterior este format
din:
retina - care contine receptori pentru radiatiile luminoase
caile de transmitere - nervul optic
zonele de proiectie corticala - unde are loc analiza si sinteza informatiilor
Globul ocular este format din 3 tunici concentrice (tunica externa, tunica medie si tunica interna)
si din mediile refringente.
b) Fiziologia globului ocular
Corneea e partea anterioara a stratului fibros. E o membrana transparenta, mai subtire in portiunea
mijlocie. Corneea e alcatuita din fibre conjunctive colagene asezate sub forme de lamele paralele
intre ele si cu suprafata corneei. Cornea nu poseda vase de singe, dar contine numeroase ramificatii
nervoase. Nutritia e asigurata prin imbibitie de vase sanguine de la nivelul limbului sclero-corneean.
Zona de trecere dintre cornee si sclera se nume limb sclero-corneean.
Tunica mijlocie sau vasculara , captuse fata interna a scleroticii pana la un milimetru de cornee, de
unde ea nu se mai continua pe fata posterioara a aceia ci la o directie verticala pe axul ochiului si
formeaza cu corneea unghiul camerular sau irido-corneean. Tunica mijlocie e compusa din trei
portiuni :coroida,corpul ciliar,irisul
Coroida e o membrana intens vascularizata, ea fiind invelisul hranitor al globului ocular. Partea
externa adera la sclerotica si e alcatuita dintr-o patura subtire conjunctiva bogata in celule
pigmentare, prin care contribuie la formarea camerei obscure. La polul posterior coroida prezinta un
orificiu ce corespunde lamei ciuruite a sclerpticii, prin care trec fibrele nervului optic.
Corpul ciliar prin muschiul sau are rol in acomodarea vizuala la distanta, iar procesele ciliare secreta
umoarea apoasa ce hrane tesuturile lipsite de vase :corneea si cristalinul.
Retina e o membrana de natura nervoasa si cuprinde receptorii pt. lumina. In fata ei interna prezinta
doua regiuni importante : papila optica (pata oarba) si pata galbena (macula lutea).Retina e alcatuita
din 10 straturi celulare.
Papila optica corespunde locului in care se concentreaza fibrele nervoase ce alcatuiesc nervul optic,
loc in care nu se gasesc receptori, avand forma unui disc ovalar sau circular din centrul caruia pleaca
vasele centrale ale retinei.
Pata galbena se afla in locul unde axul vizual intalne retina. In centrul ei se gase o depresiune in care
se afla cele mai multe elemente receptoare, aici realizandu-se cea mai corecta si mai clara imagine a
obiectelor privite.
Mediile transparente in afara de cornee mai cuprind : umoarea apoasa, cristalinul, corpul vitros.
Umoarea apoasa e un lichid clar, incolor, transparent secretat de procesele ciliare, de compozitie
asemanatoare lichidului cefalorahidian si se gase in spatiul cuprins intre cornee si cristalin, denumit
camera anterioara. Camera anterioara e mai mare decat cea posterioara ce e delimitata anterior de
iris, posterior de cristalin si de ligamentul sau suspensor, periferic de corpul ciliar.
Cristalinul e o formatiune leticulara biconvexa asezata posterior irisului fiind cuprinsa intr-o capsula
conjuctiva ale carei margini sunt fixate prin ligamentul suspensor (zonula Zinn) de procesele ciliare.
La rindul lor procesele ciliare actionate de muschiul ciliar.
Corpul vitros e o substanta transparenta gelatinoasa secretata de procesele ciliare fiind invelit intr-o
membrana subtire numita hialoida si ocupa tot spatiul cuprins intre cristalin si peretele globului
ocular, numit camera posterioara





1 sclerotica 14 - nervul optic
2 - coroida
3 - canalul lui Schlemm
5 - cornee
6 - iris
7- pupila
8, 9 -camera anterioara a ochiului cu umoarea apoasa
10 - corpii ciliari
11 - cristalin
12 - corpul vitros
13 - retina


II. Plaga penetranta a globului ocular
a.Definitie
Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala.
Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini
(pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de tetanos).
Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu lasa sa scape
neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument subtire si lung, ca o
arma alba.
b.Etiologie
Perforatiile sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat, fie ca este vorba de cel
conjunctival, corneean sau scleral. Ele trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care,
daca nu sunt tratate corect si la timp, pot afecta serios functia ochiului. Etiologia acestor traumatisme este
multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare, aschii, caderi de la inaltime.
Dintre aceste perforatii, cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor,
globul ocular este deschis. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive, inclusiv a celor infectioase
este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital.
c.Simtomatologie
Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular, disparitia vederii bioculare,
epistaxis si edem palpebral important. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral, iar simptomatologia
poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic, durere, eritem si inrosire accentuata a
ochiului, precum si senzatia de corp strain intraocular. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element
comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale.
d.Clasificare
Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul cutanat sau
tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este bogata in vase mici
superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun corp strain, se poate opri sangerarea
prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine cu o compresa sterila. Plagile superficiale,
inainte de eventuala lor suturare, sunt curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil
sterila, frecand usor plaga de la centru spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul
plagii); apoi, se pune o compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj.

Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile" (artere, nervi,
viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin electrocoagulare, ligaturare a micilor
vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava, ea este curatata chirurgical si eventual suturata, sub
anestezie locala, chiar sub anestezie generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o
intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata
inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o infectie; atunci medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii.
In cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt prevenite cu antibiotice.
e.Tratament
Plagile sunt leziuni care trebuie, de cele mai multe ori, suturate. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin
critica si are dimensiuni mici, poate fi lasata sa se vindece singura, medicul urmarindu-i atent evolutia. Daca insa
plaga are localizare critica, se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. Se recomanda aplicarea
imediata a unui tratament antibiotic, atat pe cale locala cat si generala. Plagile oculare sunt suturate doar sub
anestezie, iar daca situatia o impune, pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului. Plagile oculare au
intodeuna un prognostic rezervat - Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil, insa fragmentele de
rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). Daca insa corpul strain a
fost localizat adanc in structura globului ocular, indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere
poate fi complicat. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea
lui fata de structurile vitale ale ochiului.