Copiii imita comportamentul agresiv din desenele animate

Tema cercetarii
Acest proiect de cercetare isi propune sa verifice daca desenele animate cu continut
agresiv influenteaza in mod negativ comportamentul copiilor. In zilele noastre copiii nu mai
petrec atat de mult timp in compania parintilor deoarece acestia isi petrec o mare parte din
timp la servici. Din acest motiv, televizorul a devenit un al treilea parinte pentru majoritatea
copiilor.
Lucrarea de fata doreste sa sublinieze transformarile de ordin psihologic pe care le
sufera copiii, precum si schimbarea comportamentului in cadrul relatiilor cu societatea si
gradul de interiorizare al copiilor, cauzate de desenele animate violente. Privitor la aceasta
tema sau mai realizat cercetari atat in !omania cat si pe plan international, care au
demonstrat faptul ca, copiii petrec mai mult de " ore pe zi in fata televizorului si isi adapteaza
alimentatia in functie de ceea ce vad in reclamele de la televizor, lucru care a condus la o
generatie de copii cu grave probleme de sanatate.
Cadrul teoretic
Agresivitatea este un concept dificil de definit. #ermenul de agresivitate vine din
latinescul agradior , care inseamna a merge catre si a evoluat apoi in agrediere ce
semnfica a merge catre cu un spirit razboinic $cu tendinta de a ataca%. Agresiunea este un
act de ostilitate, ranire, violenta, sau de e&trema afirmare de sine. Putem considera
agresivitatea ca o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv' in
vederea producerii unor daune, fie morale, moralpsihologice sau mi&te. Actul agresiv poate
viza obiecte sau fiinte umane.
Agresivitatea nu trebuie confundata cu un comportament antisocial, ca delicventa si
infractionalitatea, dar si invers, nu orice comportament antisocial este caracterizat de
agresivitate. De cele mai multe ori este asociata si chiar confundata cu violenta. (ste adevarat
ca, in proportie mare, comportamentele agresive sunt violente, dar e&ista si cazuri de conduita
agresiva in forme nonviolente. De asemenea, comportamentul agresiv poate fi orientat si
asupra sinelui. Pe langa suicid, forma cea mai grava de comportament autodistructiv, mai
sunt si acte comportamentale care afecteaza sanatatea organismului cum ar fi' fumatul,
consumul de alcool si droguri.
)riteriile de identificare a agresivitatii sunt in functie de persoana care adopta o
conduita agresiva $tanar*adult, masculina*feminina, individuala*colectiva,
spontana*premeditata%, in functie de mijloacele utilizate $agresivitate verbala*fizica,
directa*indirecta%, in functie de obiective $agresivitate in scopul de beneficii
materiale*agresivitate care urmareste ranirea si distrugerea victimei% si in functie de forma de
manifestare $ agresivitate violenta* nonviolenta, latena*manifesta%.
Teorii ale agresivitatii
(&ista mai multe teorii concurente in legatura cu ceea ce ii face pe oameni sa devina
agresivi, unele sunt de esenta biologica sau instinctuala, iar altele isi au originea in relatiile
individului cu mediul social.
+obbes sustinea ca oamenii sunt violenti de la natura si ca nu mai cu mult effort evita
un razboi al tuturor impotriva tuturor. ,. Lorentz si -reud au fost de aceeasi parere ca
agresivitatea este innascuta. In timp ce -reud spunea ca agresivitatea este un instinct de a
agresa si de a fi violent cu care oamenii se nasc, Lorentz sa a&at mai mult pe latura biologic
instinctuala a comportamentului agresiv care are o valoare adaptativa si esentiala pentru
supravietuire, in care cel mai puternic invinge. Astfel se produce o selectie naturala care va
permite odata cu transmiterea urmasilor si reproducerea gresivitatii. )a influente biologice,
mai putem enumera' influente neuronale, influente hormonale, influente biochimice.
Poate cea mai cunoscuta teorie asupra agresivitatii este cea numita frustrareagresiune.
Aceasta teorie a fost formulate de ..Dollard impreuna cu alti colegi din /niversitatea 0ale. In
lucrarea -rustration and aggression in anul 1232. )onform acestei teorii, frustrarea, stare
afectiva negativa, provocata de privarea individului de bunurile sau drepturile cuvenite,
precum si aparitia brusca neasteptata a unor bariere $reale sau imaginare% in calea atingerii
scopurilor, genereaza comportamente agresive.
4er5o6itz a afirmat ca e&punerea la evenimente aversive genereaza afecte negative
care, la randul lor, activeaza automat tendinte catre agresivitate si lupta.
7 ultima teorie este cea a invatarii sociale a agresivitatii. )el care a sustinut aceasta
pozitie este Albert 4andura. )onform acesteia, comportamentul agresiv se invata prin doua
modalitati' direct $prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente% si indirect $ prin
observarea si imitarea unor modele de conduit ale altora, mai ales ale adultilor%. 4andura
considera ca modelele de conduit agresiva se intalnesc in familie, mediu social si massmedia.
Factorii care influenteaza agresivitatea
8tatisticile privind infractiunile arata faptul ca barbatii sunt mai agresivi decat femeile.
De asemenea, sa constatat ca barbatii si femeile au atitudini diferite impotriva agresivitatii si
ca ambele se&e se adreseaza mult mai agresiv tintelor masculine decat impotriva celor
feminine.
(ste cunoscut de toata lumea faptul ca alcoolul constituie un factor important care
duce la comiterea de acte antisociale bazate pe violenta. )onsumat mai ales in cantitati mari,
alcoolul reduce luciditatea, contribuind la accentuarea agresivitatii. In aceeasi categorie intra
si drogurile care afecteaza agresivitatea in functie de tipul de drog consumat, dimensiunea
dozei, si daca persoana respectiva se afla sau nu in pericol, sau este amenintata.
Ipoteza
Desenele animate care prezinta personaje cu comportamente agresive, influenteaza in
mod negativ comportamentul copiilor. Aceasta ipoteza porneste de la ideea ca, desenele
animate violente, transforma joaca inocenta a copiilor, intro joaca violenta, daca acestia
urmaresc in mod constant programele de desene animate cu o mare incarcatura de violenta. (i
nu se mai joaca cu papusi, masinute, ci imita personaje din desene animate, care se lovesc si
isi vorbesc urat si zgomotos, sau chiar se elimina unul pe celalalt.
Operationalizarea conceptelor
)onceptul de desene animate este definit ca o insiruire de desene care reprezinta
fazele unei miscari si care sunt redate succesiv pe ecran, dand impresia unor fiinte vii.
!eferindune strict la conceptul de agresivitate folosit in prezenta cercetare, operationalizarea
sa consta in urmatoarele caracteristici'
lupte violente intre oameni 9e&traterestrii si e&traterestriie&traterestrii:
personajele se lovesc intre ele cu diverse obiecte:
personajele se ranesc reciproc:
sunt prezente amenintari intre personaje:
se prezinta in mod e&plicit moartea:
copiii au acces la diverse arme si le pot utilize:
copiii sunt laudati de parintii lor dupa ce se lupta cu e&traterestrii.
Tipul cercetarii
)ercetarea este una calitativa, e&perimental desfasuranduse in ziua de ;2 mai <;1; la
o scoala generala din judetul 8latina. Instrumentul cu care sa lucrat a fost observatia, definita
ca fiind o percepere sistematica a atitudinilor comportamentelor si interactiunilor actorilor
sociali, in momentul manifestarilor, conform unui plan dinainte elaborat si cu ajutorul unor
tehnici specific de inregistrare.
Am ales acesta metoda de cercetare deoarece subiectii principali ai cercetarii sunt
copii cu varsta de 1; ani, rolul observatiei este de a vedea in comportamentul subiectilor
efectul agresivitatii desenelor.
=ariabila independenta a acestui e&periment consta in vizionarea desenelor animate cu
continut agresiv, iar variabila dependenta este reprezentata de comportamentul ulterior al
copiilor.
-isa de observatie urmareste frecventa urmatoarelor comportamente $ identificate
anterior ca fiind tipice pentru copiii cu varsta de 1; ani% ' agresivitate verbala si fizica.
Agresivitatea verbala are urmatorii itemi in functie de gradul de agresivitate' repetarea
identical a amenintarilor din desenele animate, reproducerea amenintarilor intro varianta
modificata, tentatia de a ameninta amenintarile, refuzul de a repeat amenintarile auzite.
Agresivitatea fizica are urmatorii itemi' stare identical cu cea initiala, e&primarea
verbal a comportamentelor, nevoia de a impartasi comportamentul si asumarea
comportamentului vazut.
Esantionarea
Avand in vedere tema cercetarii, esantionul ales il reprezinta copiii cu varsta de 1; ani,
care fac parte din aceeasi clasa, si anume, clasa a I=a, la scoala nr.> 8latina. )lasa respectiva
era formata din <? de elevi, dintre care 1@ baieti si @ fete. Am ales acest esantion deoarece am
considerat varsta de 1; ani potrivita pentru ca subiectii sa inteleaga amenintarea prezenta in
desenul animat in limba engleza si sa fie capabil sa reproduca atat amenintarea, cat si
comportamentele agresive reprezentate.
Design experimental
Designul e&perimental folosit in cercetare a fost unul transversal care este cel mai
frecvent utilizat si presupune obtinerea datelor printro unica aplicare a fisei de observatie $in
cazul de fata%.
Inainte de a efectua cercetarea am mers la directiunea scolii respective pentru
aprobare. /lterior, esantionului de copii li sa spus ca fac parte dintrun program in care este
urmarita popularitatea filmului de desene animate 4en 1;.
Avand in vedere ca proiectul isi propune sa observe daca subiectii imita
comportamentul agresiv din desene, fisele de observatie se vor aplica dupa vizionare. Avand
in vedere numarul relativ mare de subiecti, am solicitat si ajutorul invatatoarei in realizarea a
A fise de observatie, restul de <1 de subiecti impartinduse intre membrii grupului. Dupa cum
am spus, variabila independent a proiectului consta in prezentarea unui film de desene
animate, cu durata de A minute, pe care copiii lau vizionat la scurt timp inainte de inceperea
recreatiei. Am ales sa prezentam filmuletul inaintea pauzei pentru a observa impactul acestuia
in comportamentul copiilor. In timpul recreatiei, o parte din elevi au ramas in clasa, iar o parte
au iesit pe coridor, iar echipa sa impartit corespunzator.
Rezultatele obtinute
)entralizarea datelor obtinute din fisele de observatie iar prin prelucrarea acestora, am obtinut
urmatoarele rezultate'
corelatia dintre agresivitatea fizica si cea verbala la genul feminin este de rB;.>2? , ceea ce
inseamna ca este reprezentativa din punct de vedere statistic, asadar cu cat agresivitatea
verbala la fete creste cu atat creste si agresivitatea fizica$si reciproca este valabila%.
la genul masculin , corelatia dintre agresivitatea fizica si cea verbala este de rB ;.;?", ceea
ce inseamna ca nu este semnificativa din punct de vedere statistic.
pentru intreg esantionul, in ceea ce priveste agresivitatea verbal, un procent de apro&imativ
<3 C refuza sa repete amenintarile, 1AC au tentatia de a repeta amenintarile, <> C reproduce
prin prisma proprie amenintarile iar 3" C repeta identic amenintarile.
pentru intreg esantionul in ceea ce priveste agresivitatea fizica e&ista un procent de 12,<3C
care nu au copiat niciun comportament, <?,2<C care au e&primat verbal unui coleg
comportamentul observant, 3",?<C au avut nevoia de a impartasi fizic comportamentul
observant iar 12,<3 C care siau asumat in totalitate comportamenul.
in ceea ce priveste genul feminin la agresivitatea verbala sa inregistrat un procent de 1<,AC
de fete care refuza sa repete amenintarile, <AC au avut tentatia de a repeta amenintarile, <AC
au reprodus prin prisma proprie amenintarile auzite iar 3>C au reprodus identic.
la genul masculin din pnctul de vedere al agresivitatii fizice sa inregistrat un procent de
<@C de baieti care au refuzat sa reproduca amenintarile, 11C au avut tentatia de a le
reproduce, <>C leau repprodus prin prisma proprie iar 33C leau reprodus identic.
la genul feminin din punctual de vedere al agresivitatii fizice fetele sau repartizat uniform in
procente de cate <AC pe urmatoarele categorii' starea identica cu cea initiala, nevoia de a
impartasi verbal comportamentul observat, impartasirea fizica a comportamentului si
asumarea in totalitate a comportamentului
la genul masculin pentru agresivitatea fizica sa observant un procent de 1?,>Ccare a avut o
stare identical cu cea initiala, <>,@C au impartasit verbal comportamentul observant, 3@,2C
au impartasit fizic comportamentul observant iar 1?,>C siau asumat in totalitate
comportamentul.
BIBLIOGRAFIE :
1. Dorina Salavastru, Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2004 ;
2. Petru Ilut, Valori,atitudini si comportamente sociale, Editura Polirom, Iasi,
2004 ;
3.Virgilui Gheorghe, Efectele televiziunii asupra mintii umane, Editura
Evanghelimos, u!uresti, 200" ;
4. #aurentiu Soitu, $ornel %avarneanu, Agresivitatea in scoala, Editura
Polirom, Iasi, 200" ;
". $onstantin $u!os, Efectele perverse ale mediatizarii culturii, in revista
Psihologia, nr.2&1''(, Editura )ehni!a, u!uresti ;