Sunteți pe pagina 1din 3

din

acumulare în funcţie de cotă sau de adâncime.

Dacă se alege să se aproximeze curba de capacitate printr-o funcţie exponenţială:

curba

de

capacitate,

care

reprezintă

variaţia

volumului

de

apă

(2.6)

unde V reprezintă volumul de apă din lac corespunzător unei adâncimi măsurată în secţiunea barajului h, iar a şi m sunt coeficienţi care se determină prin metoda celor mai mici pătrate.

V = ah m ,

Prima cotă caracteristică a amplasamentului acumulării este cota talvegului

în secţiunea barajului, Zo , care se consideră a f i - c u o

aproximaţie oarecare - cota talvegului corespunzătoare secţiunii 4 a sectorului de râu analizat, figura 1.1:

(2.9)

Z 0 = 900 mdM .

Două niveluri caracteristice ale acumulărilor sunt nivelul minim de exploatare - NmE şi nivelul retenţiei normale - NRN, niveluri între care are loc exploatarea în condiţii normale a lacurilor. Cotele corespunzătoare celor două niveluri se notează Z Nm E şi respectiv Z N R N . Volumul de apă cuprins

între cele două niveluri se numeşte volum util, se notează V u , şi reprezintă

tranşa de volum din acumulare care este utilizată în condiţii normale de exploatare.

Volumul cuprins între cota talvegului şi cota prizei de apă se numeşte

volum mort, se notează V m , întrucât apa corespunzătoare nu poate fi utilizată, iar

volumul cuprins între cota prizei de apă şi cota corespunzătoare NmE se numeşte

rezerva de fier, se notează V RF , fiind utilizată doar în situaţii excepţionale. Se

obişnuieşte ca cele două volume caracteristice de sub NmE să fie considerate

împreună, caz în care se utilizează denumirea de volum mort şi al rezervei de fier,

se notează

V m +RF .

Un indice caracteristic al acumulărilor este coeficientul de acumulare - a, care se defineşte ca raportul dintre volumul util al acumulării - V u şi stocul mediu anual afluent în acumulare, notat W an Stocul mediu anual afluent în acumulare se defineşte ca volumul de apă ce intră în acumulare într-un an hidrologic mediu, caracterizat de debitul mediu multianual:

Pentru exemplul numeric considerat, respectiv perechile de valori (Z, V) din tabelul 2.1, în vederea determinării celor doi coeficienţi a şi m de

aproximare a curbei de capacitate printr-o funcţie exponenţială: V = ah m , se propune tabelul 2.2 în care notaţiile utilizate corespund relaţiilor 2.8.

Tabelul 2.2 Determinarea elementelor necesare calculului coeficienţilor a şi m

h [m]

V [mil.m 3 ]

x k

y k

x k -

x

y k - y

(x k -

x

f

(x k - x

- y )

10

0,64

2,303

0,443

-1,510

-4,066

2,281

6,142

20

4,04

2,996

1,397

-0,817

-2,226

0,668

1,819

30

12,13

3,401

2,495

-0,412

-1,128

0,170

0,464

40

26,65

3,689

3,283

-0,124

-0,340

0,015

0,042

50

48,89

3,912

3,890

0,099

0,267

0,010

0,026

60

80,27

4,094

4,385

0,281

0,762

0,079

0,214

70

121,94

4,248

4,804

0,435

1,181

0,190

0,514

80

175,15

4,382

5,166

0,569

1,543

0,324

0,878

90

240,96

4,500

5,485

0,687

1,862

0,472

1,279

100

320,51

4,605

5,770

0,792

2,147

0,627

1,701

Suma

-

3,813

3,623

-

-

4,836

13,080