CAPITOLTJL 9

ETICA CERCETARN EXPERIMENTALE

9.1 Tratarea subiectilor arnani
Preocupirile pentm etica cercetirii sunt consecin.ta preocupirilor
din ce in ce mai consistente pcntru drepturile omului
Abuzurile unor cercetdtori naziqti au relevat odati cu procesul de
la Nurenberg necesitatea implicirii active a guvemelor ?n sus{inerea cu
fonduri a acti\4titii de reglementare a practicilor cercetirii qtiintifice.
Curtea de la Nurenberg a statuat un numir de l0 principii, acare au alcituit
,, CodulNurenberg r,. in baza aceshri cod actvitatea unor medici nazigti a
fost cons iderati crimi impotriva runairitilii.
Ulterior, cele zece pricipii au stat la baza elabcririi unor coduri
etice, cum este cele elaborat de Asociatia Fsihologilor din America
(Vadum qi Rankin, op.cit.).
in S.U.A, ?n 1974, sub patronajul Ministerului Sanntifii qi
Educaliei, a luat fiinti Comisia Nalional5 pentru protec[ia persoanelor care
in calitate de subiecli par-ticipS la cercctdri bicrnedicale qi psihologice.
Aceast[ comisie a slaborat aqanumitul raport Belmont, rezultatul a patru
ani de analize asupra principalelor coduri de etic[ a cercetirii gtiinfifice,
-t z+ 325
rapcrt carc sripuleazi ffiil r,aicri
.i"unriart*ntai*
ai* i:i:rctl*riior cfLcttnte pc
subiccti untani : respecful par"ticipan{ilor la c*rcetare. bcnt:ticir:l lor sau
protejarca stirli de binc
Ei
buna creciinfA fali de sui:recli.
in acelaqi *It- gi in strsrrs* Iegituni cu agest r*port- AFA a elaborat
.,CodLrl dc elicd al acrir,itSgiior dr.: ittrc*tars"
iEtics
Cr:de cf Resr:arch
Activities). El r-tprezintd ccnssnsu! rncmbrilol'AFA privitor la ceea ce se
consicl!-ra prac{ici acceptabilc. Fin a*cst docunrc* McBurncr top.cit.}
crteazd. c scrie de principii pe.carc lc gruireazS astibl:
9.1.1 fleridrr renlisdrii unui erpwiwwxt qtiingifit
. Hot5rdrca cle a intr*prinde * cercctare qtiinlifici trebuic si f;e
animati pe ctorinla psihclogului de a contribui la dezvoltarca
psihologici qtiinlifice gi a stSrii de i:inc a iliniei unliln*.
"
Psihologul desfigoari cxpcdrnentril cu r$spuct fbfi de sr:biecfi,
prcocupat fiind de deninita.tca qi star*a fqrr cii: binc.
o
Cercctitorul arc abligafia dc a aprecia dacf, illvestig::fia sa cstc
acccptabil[ d"p.d.r'. r:iic" qi d* a sc ingriii si fie r*spcctatc
drepturile subiec{iltr umani participanfi la crperlment.
Responsabilitatea privind tref*ment*l stic al par-ficipan!ilor Ia
expcriment este indir.idual5:. Cu toate accstea multr institulii aLl
comitetc care supi:rvizezd acfivilafea r{e *ercetare.
c
Sfurdenfii au vc;ie si ittreprindi ccrcctari dcar sulr cgrdu llrcrrll;rlrr
care estc subiecf de sanc{iuni pro{esieNra}e.
9"t.2 {onsinz{turzfixtal wir,st
Prilrcipiul lcspcctiilui ltrcntiururl irr raporlul Bclinc;tt (cap (r
I
implicd recmtarea subicclilcr unmni nurnai cu cr-utsinl[im6.ntul lor- dat in
-^--lirjil .*l
^
r^r ,,,,,,1:^;
^---^+;.-^ri^.-^., COnfOnff UUllUl!lllU ttlii{.lilIt\i il iJ iui i-Uual UU iiiiliilval dteudbtcl
licli
LILiPlilf,
Codului ctic al cercetirrii elaborat de APA -. cercstdtorul nu r.a ascuudc
,-;^i^.-l^r;,.^*i-i,--,-+i
r'wrvqqLq
1r."'.,'.,y.,*,.,1or
la cercctare a.spectglg sei-,iliif;cativg ca.rc lc-ar
putea influenla voinfa leir de a participa. curlr ar fi riscurile fizice.
riisconfortul sau cxpcrienie eino{ionale neplacute'' (in VadrLnt qi Rankin.
l 998).
Este tii*e ca particrpanlii h expcrimcnf. si. s$nirlze utl
consimfdmint, inainte de participarea la experimcnt.
Un f,;rnlllar r:otririt ar treb,ili sd cr-rntind unr-ldtaarsle rr,rbrici.
o ld*ntifi""r*ucercetdtorulni:
^ tr,.".1:---.-
-,,,.-:,,{: ^ --^,,,,1..; ^
-^lidfii:
V L.\Frlll.lrUd )tllVllltd q f,LWPUrtlr !VrLl
o Rugimintea de a participa, cu montionarea dreptuh.ri
subiectuliii dc a, sc rctrag* oricdnd cimsider5 necesar:
o Prezentarea ffictodci dc ccrcetare. Durata cercetirii:
.1Zt
321
Explicarea mcxlui*i ?n car* va fi pas{ratd confidenliaiitatea
rezultalolcr cu preciarea drcptului pafiicipantului de a-5i
rctrage datcle la sf;irgitnl cercatairii:
Explicar*a riscurilor la carc sc e\pune prrrr participarea la
expcriment;
Descricrca benefieiilcr stibiectuiui de pc urma participirii.
infonnalii clesprc persoanfr d* contact de la care subiectul
va primi inforu:agii prir,'itoarc la drei:t*riic sals in cazul ca
a sufi:rit preiudicii.
Indicalia de a pistra copia consinllmintriui.
Inrestigatorui infbrmc*zd participanlii ?n hg*lurd atit cli toalc
aspcctele care ar putea intlucula decizia clc participarc la experiment cat
$i
cu celc pe care io scmnaleazi subiccfii^ Ainnci c$nli uncl* aspecte nu pot ti
dezvdluitc dcoarcce s-ar periclita valiclitat{ra r:xperimeniului" cadc in
sarcina cercctiton:i*i s* prolc'ieze siilr$a de trin* qi demnitatca subiectului.
De obicci, scopul adn'il'at al c:ipcrintcntui*i in astfel cie situalii esto
mascat printr-o annmiti po\,dste. Uiieri*r ia <*isculia final5
{debriefing)
scopul expcrimentului va fi ficut cunoscut"
Pentru ccpi! se cere ac*rd*l p5rintii*r sau tutorilor.
in genelal psihologia cxpcritncntalS nu pcatc rcnunta la mascarea
scopului mnltcr c$rcctin. carc aitici uici nu ar pufca fi abordat*, cu
condilia si infblrntze subiec{ii. inrediat tiupa ce erpcrimentrrl a arut loc in
lcgitura cu scopui adeviraf ai acestuia.
Trebuio evitatc situaliile exi:trimentale in r:lttu rrrlrrr t
ltt 1rttttilrt,l
infbrmalii negativc elesprc perforrrranlele lor ar putca
lllt:;rrrltt
l;t tltt;t1'lltr;t
r^-, l^^----
^:.^ -
rur ugspru siilu.
Cercetitorul trebuie sd r*specte cheptul subicctLrlur dc n rclirzlt s;t
participc sail cle a s retrage din experinrcnt. El lrsbi-iie s5 fic atcnl crt rrtr
culnva acceptarea ds a participa s* frc detenninatd dc pczilia sa dc putcrc:
in raport cu subieciii.
9"1.3 Protejnr* stdri! de bine
Cand erisfS uneie conseci*!e inrlszirabile alc experimentului
pentru participan{i cerceldtorul are obligalia dc a detecta. indepirta sau
corecta aceste conso'cintc inclusiv acslea care apir mult n'rai tArzitl.
O astfel dc consecin!5 poate fi sentimeutul de fnrstrare resimlit dc
coniponenfii grui:ului dc ctntrol care. anticipdnd un airun-tit spnjin. afla
rrltcrior cn nu li s-e ldrnrnistr:lI corrdilr:r cxpcritttctttltld. irr lceeagr sitLratic
se poate afla cercetitorul atunci cdnd, utiliz8nrJ sr.rbiecfi cu poteniial
suicidar ca subiecli de coltrol, nu ie administreazi condilia expcrirnentali
carc ar pi-itea atenua accastd preillsp*ziiie.
Utilizar*r drogurilor pe subiccfi umani nu este pcrmis6 decAt ?n
clinici, spital* sau in la.borator uiide se paate asigura un contrcl eficicnt qi
o protec{ie desivirqita a sanataiii subicclilor.
o
o
-) rb
-r
1n
Studerrlilornuleestepermislfolosireaacestorsubstanfecumsunt
alcoolul, sau stuPefianteie.
9. 1.4 Confidengiatitst*u
Informafii}eoblinutedespreparticipanfiitrcursulexperimentului
suntconfiden5ialedacianteriornus-aconvenitaltfel.C6ndexisti
posibilitateacaa|tepersoanesiLaibaacccslaacestcdate.aceast5
posibilitate impreuni cu strategia de asigurare a confidenlialititii
va fi
explicati
participxrlilor ca parte integranti a procedurilor de oblinere a
consimlirnintu
lui avizatde participare la experiment'
Probleme serioase de confiden{iaiitate
apar atunci cind in
cercetare sunt implicate pfsoane din rfr.ndul delicvenfilor'
Psihologul nu
este protejat de lege, aqa cum este cazul medicuiui sau avocafului'
in
pistrarea conficlenfialit*fii
infonnaliilor obfinute de la aceasti categorie de
participanli 1a exPeriment.
9.1.5 Respe$cre* demnitdlii
Existiinpsihotogiaexperimentalddou[atitudtnifundamentale
fafn.decontribugiaparticipanfilortaexperimente'Prima'tributari
concepliei tradilionale care separi tranqant experimentatorul
observator de
subiectul obseruat, consideri cd rolul subiectului
nu diferi de acela al
1 -t l-l
331
pacientului care fumizeaz[ o protrd biologicd pcntru oxaurcnul
laborator. Comportamentul
participantului la experiment estc obicct
studiu pentru investigator.
A doua pozigie este de sorginte umanisti gi susfine cd subiectul
este un partener activ la experirnent, aesta trebuind si participe chiar la
proiectarea experimentului
gi la controlarea anumitor aspecte alc
experimentului. O astfel de atitudine poate creqte nil'glul de cooperare a
subiectului dar poate conduce deopotrivi la slibirea validitalii acestuia'
McBumey (op.cit
)
consideri ci perspectiva umanist5 este foarte populara
printre parapsihologi qi se materializeazd in experimente ale ciror datc
sunt neinterpretabile" Recunoaqte tohrEi ci trebuie refinute din orientarea
umanistd c$teva principii, qi anume tratarea participanfilor cu respect,
protejarea sentimentului lor de demnitate, conqtientizarea de cltre
experimentator c5 subiecfi fac realmente un serviciu qtiintei
9.1.6 Convorbireafinald
Ideea de libertate de coercilie este stre;rs legati de aceea a
dreptului la intimitate ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului.
Aceasti idee a cs;tigat tot mai mult teren tn ultimul secol'
Preocupat s[ respecte dreptul la intirnitate al subiecfilor sii,
cercetitorul se confrunti cu imperativul de acorda cel pulin tot at6ta
importanli intereselor societilii care pot cvolua ?ntr-un sens opus" acela de
dc
dc
a acumula
in scop de autcreglare
cunogtinle
care pot fi oblinute
tocrnai
prin violarea ilrtimititii
indivizilor sai
Claritatsa
?nlelegerii
intre cercctdtor
qi participanlii
la
experimentul
siu cste est:nfiali
qi constitr'rie
pefltru el o preocupare
constanti.
Acesta trebuie s* rsspecte toate obligaliilil
asumate
prevdzute in
contract.
Cercetdtorul
trebuie si ia toate mis*rile
psntru a impiedica
prejudiciere a fizichsau
rnentali a persoanelor carc particip[ la experiment'
Eltrebuies[?iinlbrmszedaciexisthrisculvreunuiprejudicirrEislobtinh
consensul
inai'te de a inccpe experimentul.
Dacb experimentul
implici
riscuri ma1ore acesta va fi er/itat.
T*tuqi, majoritatea
situaliilor
experimcntaleimpliciunanumitstressdatoriticaracteruluilordenoutate
pentru subiect. Cercetit
rui are obiigafia de a lua to;*e m6surile
pentru
diminuarea
acest*ia.
Debriefing+rl
reprezinti deconspirarea
de citrs experimentator
a
scopului
adevarat al experirnentului
?n scopul cre$terii
gradului dc
informare ai subiecfilor
si al ?mpiedicini
producerii oic[rui
prejudiciu, ca
unnareamascirtrscopuluiad0vlratalcercetirii.Dr:brief-irrgulestefolosit
de citre cercetator
pentru a evalua
gradui de mascare a sensului
rezultatelor
erperimentale'
Llnii subiecfi
pot accepta cu greu ci au fost
inqela{i
qi ca urmare
pot adcpta rolul de "subiecti buni"'
Pc dc alta partc ei pot con$tientiza
intr-un grad difcrit mascarca
inlenfilorcercetiriidatorit*moduluiincaresuntchesfionali'Multmai
mu|teqanseSuntcasubiectuls6conqticntizezemaibinemascareascopului
i3i
cercetirii daca nu ests intrebat direct daci are ceva dc inlrcltnl r:t dnr:A erlt'
invitat si er.oce ce allume i s-a pirut fals in explicaliilc proliltttttitrc dtttc dr'
experimentator cu privire la adeviratul scop al experimentului.
La finalul experimentului discufia final5 cu subiectul
fintoStc
unnitoarele scopuri:
Oblinerea unor infotmatii pretioase despre modul ?n care a intuit
scopul experimentului pentru a evalua corect influenfele efectclor
exercitate de caracteristici le soli citate,
1. Atenfionarea subiectului s* nu clivulge celorlalli participanfi
informatri legate de sarcina experimentali (de exemplu. ?ntr-un
experiment mnezic, ce cuvinte a trebuit si rncmcreze?).
2. Corectarea unor informa{ri date in mod eronat pentru a masca
scopul adel'irat al cercetdrii sau destinalia anumitor teste.
3. Creqterea beneficiului pe care un subiect il poate avea in calitatea
sa de participant la cercstare. Cercetatorul ii poate transmite o
serie de curoqtin[e care
1u
rezultat din cercetare care si
imbunitifeasc* nirelul de ?nfelegere al prcblernaticii abordate ?ri
experiment.
9.2 Etica experimentirii pe animale
McBurney (op"cit
)
otrservi ca tradilia iudec-cregtini a perpetuat
credinla ci omul este stip6n pcste toate creaturilo care ii sunt date de
divinitate sprs a sc folosi ds ele. Cit timp aceasti concepfie a dorninat ?n
qtiinla experimentald, nu au exislat protrleme privind utiiizarea acestora
chiar in experimente care aNectau integritatea sau sindtatea animalelor'
Ultimcte decenii ale sccolului trecut au generat o noua optica potrivit
cireia animalele arl propriile drepturi gi ca urmare nu ar trebui folosite in
experimente care le afecteazi intr-un fel sau altul sinitatca sau starea de
bine.
Ca urrnare, animalels a* fost iniocuite cn anumite organe Sau
lesuturi
prelel.ate de la accstea" Totuqi. acest lucru nu este posibil
intotdeauna, mai ales ?n psihologie Llnde obiectul experimentelor il
constituie comportamentul animalului in integralitatea sa
O scrie de organisme neguvernamcntale penlru protcc[ia
animalelor au limitat utilizarca acestora in erpcrimente- De asemenea
unele institutii de inl'dldmdnt qi cercclare au constituite organisnte care
controleaza mo{ul in care sunt tinutc animalcle de cxperiment 9i
carc
supervizeazi aceastd pradica" Au fost adcptate, ?n unele
liri
documente
care reglementeazd experimentarea pe animale. Ca eremplu, poats fi citat
,,Ghidul
pentru ingnjirea qi utilizarea adrnaielor de latrorator
{
Cuide for
the care and use of Laboratory Anirnals) adoptat in 19?8 de catre
Ministerul sanat6tii
(The Department of Heafih and Human services) din
s.u.A. Acest document stabileqte nomrc de hran6, de curSlenie, de
microclimat qi de ingrijire medicali pentru animale. inciusiv utilizarea de
anestczice caud con<lifia experimentali produce durere. precum qi
dimensiunile su$tilcr ?n care acestea sunt p5strate.
-1J+
In i98,5 a fost elaborat " Actul privind proteclia animalclor"
document cu putere de lege care reglementeazd experimentele pe animalc.
El ?nsdrcineazi o serie de crganisme guvemamentale si avizeze
Ei
si
controleze cercetf,rile pe animale.
IatS cdteva din reglementirile confinute in aceati rlglementare. pe caro
le reproducem dup[ Vadum
Ei
Rankin (op.cit., p. 177)
-
,,
Psihologii care ?ntreprind cercetiri pe animale le vor trata pc
acestea cu omenie
{humanelcy)".
-
,,
Psihologii trebuie si faci tot ce cste posibil pentru a diminua
discomfortul, boala qi suferinla animalelor utilizate ca subiecti de
experimentare"
-
,,
Procedura de a supune animalele la suferinti, stres sau privafiuni
va fi utilizatd numai c6nd nu se poatc altfel qi c6nd se
justificd prin
consecintele qtiintifice, educationale sau aplicative. "
in comunitatea qtiintifici s-a adoptat, astfel, principiul ci
disconfortul animalelor utilizate ca subiecfi dc experiment este
justificat
doar dacd existd un beneficiu qtiinfific. Proceddnd astfel, experimentatoml
are obligafia si se ingriieasci de sinitatea qi confortul acestora, avdnd in
vedere condiliile deosebite de hrani qi rnicroclimat pe care le impune
supravietuirea anumitor spccii.
FIBLIOGRAFIE SSLECTIVA
Ani{ei, M.o (200} lntroducere in psihologia experimentali, BucurcEti,
Barlow, D.nH., & Hersen, M. (1984) Single case experimental dcsigns:
Strategies for studying behavior change, NewYork, Pergamon Press.
Dragu, A., (2003) Psihologia activitilii sportive, E.D.P., Bucuregti.
Ceauqu, V. qi col. (196-5) Microcurba de lucru qi I'aloarea sa ca mijloc de
determinare a capacitipii de adaptare qi a fatigabilitnfri" Revista de
psihologie, toml l, nr.2.
Cohen, J., (1988), Statistical power analysis for the behavioral
sciencies, Hilsdale"
Cohen, J., (1995) The earth around (p<.05). American psychologist, 49,
p.997-1003.
Cook, T.o D,, & Campbell, D. T., (1979),
Quasi
experimentation: Plan
& analysis issues for field settings. Chicago: Rand McNally.
Cook Th. D., Campbell, D.T., (1976), The Design and Conduct of
Quasi-Experriments
in Field Settings, l)unnette M.,(Editor) Handhook o;f
Indus trial P sychologv, RcndMcNally Crtlle ge Fub lis hing Comp., C hi ca go,
pSt.22 3-326.
Evans, R., & Dcnnerstein, E., (1974) Some irnplications for
psychological research of early versus late ternr particrpation by college
students; Journtrl aJ-research in personcli{y, I, 102-l09.
Floru R., (1967) Psihofiziologia atenfiei, Ed.
$tiinfifrci.
Bucureqti.
)-) |
Fraisse, P., (1970) Psihologia experimental5, Ed.
$tiinfifici,
Bucureqti.
Garcia, J., & Koelling, R.A (1966) The relatio of que to conseqence in
avoidance learning. P sychonomic Sci enc ie, 4. I 2 4- I 2 4'
Golu, M., (1975), Principii de psihologie cibernetici, Editura
$t.
qi
Encicl., Bucureqti.
Hass, R. G., Katz, 1., Rizzo, N., Bailey, J', & Eisenstadt, D' (1991)
Cross racial appraisai as related to attitude ambivalence and cognitive
complexity. Personality and Social Psychology Bulletin, 17, 83-9'
Hornstein, G., l9g2 The Return of the Repressed; Psychology's
Problematic Relations with Psychoanalysys, 1909i 1960, American
Psychologist, vol, 47, No 2, 254-261.
Maturnzza, J., (lggD) Ps-vchological Testing and Assessmcnt in the 2lst
Century, Americsn Psyhcologist, No, 8, ]A07-1018'
Mitrofan, N., (2001) Psihometria qi direcliile ei de dezvoltare la
inceput de mileniu, Zlate, M., (coord.) Psihologia lct rdspdntia mileniilor.
Ed. Polirom.
Mc Burney, D., H., (1983), Experimental Psychology, Wadsworth
Publishing Company Belmont, California.
piaget,
J., (1972) Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Ed.
$t.,
Bucureqti.
Popper, K., R., (19-59) The logic of scientific discovery, Basic Books'
Nerv York.
Radu,I.o(1993}Metodologiepsihologicagianalizadatelor,Ed.
Sincron" Clui.
.JJd
339
Roqca, Al., (1963) Tratat de psihologie experimentall, Ed. Academiei,
Bucureqti, 1963.
Roqca Al., (1971) foIetodoiogie gi tehnici experimentale ?n psihologio,
Ed.
Etiintificd.
Bucurcgti.
Shaughnessey, J.rJ., Zechmeister, E.rB., Zechmeister, J., S., (2000)
Research Methods in Ps_vchology, Fifth ed., McGraw Hill, Boston.
Siltion, F., Sintion, J., (1987) Sindromul newotic al curselor lungi,
llevista de psihologie, t.33, nr.4,
1t.
3l I - 326, Bucureqti.
Tyler, L.,E., Bruce
'Walsh,
(1979) Test and Mesurement 3'd edition,
Prentice-Hall.. Enghewood Clifs, Ner'v Jersey.
Vadum, A., C., & Rankin, N., 0., (1998) Psychological Research,
McCrarv-Hill- Boston.
Woodworth, R. S.,
{1967,
Experimental Fsychology, London, 1967.
ZlaterM., (1994) lntroducereinpsihologie, Ed. "$ansa", Bucureqti.