CAPITOLUL

4
CONDITIILE
UNUI MODEL EXPERIMENTAL
EFICMNT
Dintre multiplele condilii pe cale trebuie si le indeplineasci un
experiment
qtiinlific riguros, trei sunt mai dss invocate de unii autori
(cook qi campbell, op.cit., vadum
$
Rankiru op.cit., shaughnessy, et. al.
op. cit.): validitateq fidelitatea qi sensibilitatea'
Este vorba in primul r6nd de validitatea concluziilor derivate din
cercetarea experimentalS.
4.1 Validitatea experiinentului
Validitatea reprezinti un indiciu despre acurate,tea cu care
concluziile cercetirii corespund realitifi. Concluziile unei cercetiri sunt
valide, adevirate sau corecte daci acestea corespund realitifii' adici daci
intr-adevir existi sau nu existd o relalie de tip cauz*-eftct intre variabilele
studiate, rela,tie anticipati in ipoteza de lucru. Existi mai multe tipuri de
validitali
(Thomas cook qi Donald cambell tn Dwnnette Handbook o-f.'.
lg76) dar patru dintre sle ar trebni si stea labaza evalulrii unei cercstiri
135
psrhokrgice: validitatea intemi, validitatea de ci:n:;fruct. validitatea s.ltemd
sr r alidilatea statisticd
L'ciclttrn
Ei
itttnkin ( t
qggi
s*siin c* pr*blcma c*riirclului
cercetarca experimentali. imbracd trei *spectc care trinrit la trei tipuri
validitate:
a) Controlul variabilelor str-dine
-
r,.alrr:iitatea intcrni:
b) Gencralizabilltatea ccirrilhiziil{}r unui stui{iu la alt* c*ndilii decst
cele din erperiment
-
validitate extemd sau divclgenti:
c) Gradul in cale variabihle studrah sunt misuri sau
opcrationaliz[ri ale conceptelcr teoretics.
4.1.1 Valiclitntee internl
Ests c*a rnai irni;ortanrd fonn:i dc validitatc pe*tru ci prive;te
iogica relatiei dintrc variabila independenti qi cea alepenclenti gt{cBurnel:.
1983) Semnificii ntisura. in care relaiia dc tip cauzS-efect tlinil.e variabii*
indepcndenti. qi cca dependentd. rclafie postulatS in ipotezf,, ensti cn
adevirat in rcali*te. Mai spccif,c. validitatea infern* sir rsfbrd la
capacitatea experirnentului psihologic cl* a surpr-inde relalii interprctabilc
de tip cauzd efect. adicd de a inf.Lra diept caruz* a modificirilcr observatc la
nivclul variabilci dcpe*dentc- ruani;:nlarc* de citre expcnmcntator a
variabilei irrdepcndent*
{shuughnrisslr E., zt:ch:rzei.*{tr, J.. zethrr;tis{er.
2000)
In anumite experimente r;sts p$sibil sf intenilS o a doua condilic
cxpcnnentala (De exemplu, cu grupul dc contrcl experimentSm intr-o alti
zi dec*t cu cel erperiinental) clin c.tuz* cireia uu putem qti cit drn
modilicirile variabilei dependente esfe atritluibil r.ariabilei indcpcndente qi
cit unei anumite con'iiiii diferite in carc s-a sfucfLiat cicsiarca
{de
cx. altc
zrle din siptimAni; c$nd ar,em suficiente inforunalii c5 zilele diferire dc
experimeniare ir:f} uen{eazi semni fi caiiv ri.spunsn ri ie su b icc! ik:r}.
Aceste experimentc n$ an validitate interu* pentru c* nu sc
Etic
daci efectele misuratc la nirclul riiriabilei dependeute su*t carizate de
variabila indcpendenti deoarece ea a covsri*/ imprtuni cu o alta, anume
cu zilelc cand a avut loc crperirneutarea.
Conftizia {confounding}
intre variabilc -.este acel tip de eroare,
privinri validitatea intt:mi. eind efrctels a dou[ r,ariabile independente
ncfiind posibil de separat, rezulti o anurnitf, ccnfruie in interpretarea
rczultatelor" Ccnftzia i';iriabilelcr
{a
uiici condilii cu o variabili
independenti) este una dintre cele mai mari ameninliri alc validitdlii
erperimentelor"
{Vadum
qi Ran}dn. trp cit. pp ?l}
in general o variabild produce efecte dacl inregistreazi o anumitd
varia{ie. Daci cste tinutir constanta aceasta nu produce ef'ccte. De aceea o
manierl eficienti de a clirnina efectul condiiiilor perlurbatoare estc aceea
clc a le rnenfine constanlte. in plan explicativ, cste climinatd posibilitatea
unor explicafii altcrnative cu privire la efectele abseruate in
cornportamentul subieciilor- irifere,n,ta sea mai probabila punfind efectclc
pc sr;ama varialiilor variab'ilci indcpcndcnte .
in
de
111
l -)t)
t-) I
Cirrc nc spunu ciic condilii sLrni gi card nu surlt col ariante cu
variabila independentd din crpcrimenhrl nc.rstrn'i De ohicsi valorificim
crpcricrr{a pcrsrlnala qi acciji} r'chtata tlc autorii unor cxpurirncni.c
(McRurnev. 1983)- orienNindu-ne spre cauzele altemative pe care le
ct-rnsidcrim plauzibilc- spr"c lbcturii calc ar puiua a{cc[* cermpurtamcniul
siudiat dar ibr[ a avsa *cntrolul tuturor influen{elor pefiurbatoare posibile.
De accea cercetiit*r'*l nu erclude niciodatd p*sibiliratea si {r omis sau si
nu fi anticipat alte
6i
altc ssrsc de ccnfuzie
{,\ltaughnes:-rr
i--., Zechmcisler-
.J.. Zethme is/er. 2{}0S).
Cele mai rnulte confuzii sunt poslbile atullci ci.nd nu putem
contri;la iariabrla independcnta. Esic cazul cr.pcriinenlclor cx. pust l-r.iclurn
(cvasi expei'imentc) undc variabilcle sunt invccate (sexul, trange de varsti.
.r^\ n..
-....**!.,
l*
^,.:,:-r-
.l;t-^-..*r.i..,
dU Ser t:.riS{i U iTtAfC COnl'rrZiC vt!r, uv v.\vrrrPrLl. rrr
Prtr
lrrrq urr!rLllrvrvt
intrc variabila ser gi o serir de variabile oor,ariante cum surt ceie lcgate de
influcntele socialc difl,'ritc la cai"e sirnt silpusri persorncle curc lc apartirr
inci de la naqtere. I-a fel. relalia /f rasa estebruiati de o scric dc altc
variabilc care sunf cr:ntundrtc cu rasa: nivelr:l de educaiie al piriniilor.
nil'elul de venit qi calitatea gcolilor la
qarc
copii de culcarc au acces.
Nu este posibil un control complet al variabilelcr care ar putca
coraria cu rariabila indcpcndcnta lntotdcauna cstc posibil ca acliunea
runci rrriabilc s{riint curu pcrmitc o a dauli crplicalic. concurcnl.a ctr
prima. si fie crtnfundatS cu actiunca variabilei independente. urmind ca
^^.^^rx"i
..lr^.i^^--
^x
--,li^n,-'
^,,-..r
{'.,..r
lvr!vtqr r urtvr ruqrv Jal rvrrvrv4t. q!v)l r(lpt.
Experiirrcntul b.ti ivft:Gfttsies efeciu&t in 194? asupra apirirrr
perceptivc este concludent pentnx confuzia efectdlui variabilelor. Pe baza
teoriei psihanalitice
"
lt{c{}i*riit,y a einis ip*teza cd stimuiii am*i:iitfitori vor
declanqa mecanisme cle apdrare perceptivi pentrll a ?mpiedica
congiientizarsa lon- qi apariiia a*xietiiii. Pc aceasti tiazb ?n ipoteza
cercetirii s-a prezllnrat cd tennenii tabu vor inregistra timpi dc
recunoaEtere mai lungi dec6t ci;i neutri. McCinnir:s a prezeniat pe ecranul
unui tahistoscop cuvintc tabu qi cuviute nelltte. lpoteza pirea si fie
confirmatf deoarece subieclii !r\,'oau nevoie ds *n iirnp dc exp'uiierc inai
lung pentm a recunoaqte tennenii cu incircitur* anxiogeni.
Totu;i dupd nur,^,ai un 4fi. ln 1950 .f{pu'e.v gi .*r/onio*
{*'odum
gr
Rsnkin. 1998) au aritat cI relafia dintrc variabila independenti (prezenla-
absenla ?ncdrc[turii an<.iogene iii cuvintele slirnul] qi variabila dependenti
(tirnpul de recuncaptcre) a fost intcrferati de o a trcia variabilS" frecvcnfa
celor doud fipuri de cuvinte in limbajill curent.
Existcnfa unei variabile striine face posrbild aparilia unei altc
erplicaiii la fel de plauzibile. anume ci lungrrea timpului de rispuns s-ar
datora frecvenlei mai reduss in limbaiul cursnt a cuvintelor tabu decit
continuiului lor anxir:gen^ Frin aceasta validitaten ii-rternd a experimentului
Id McGinnie^r a fost afectatd.
in astfel de situatii solulia t;ste aceea de a crganiza un nou
erpcriment in carc cnvintele tabu si fie insofite de cuvinte neutre cu o
frecventi ega.li. Ac*st e;tpcriment mai apteapf5 ?**5 s5 fic et-ectuat.
I to
| ?()
4.1.2 Validitatea de construct
Un expcrimcnt arc validit*,te de construc{ da{rd rariabilele
modelului siu experimental reprezinti operafionaliziri alc constnrctelor
teoreticc pc cerc cercctdiorrrl irtlcrt!iorteazl sa lc rrtisurrc
\Aritt.r'tLt.si-
l98l{).
Altfel spus. validitatea de construct se refer* Ia faptul daci rczultatelc
^-..^-rx.;;
-,,-r;,,
r-,--;", .r,.-^..r"\ ..- l.; .,,;.- l.}^,'x ,,,,
-- ^-.:*^-r -.'r- LUr!LL4rrr.11l34rrr rLrrrrd y9 !grv lldJl.d JU trrzurL. udvq trlr t.\PLrrrrrLrrL uJru
validat, conceptual nil ar tr$bili 5fr existc a icoriil altcrnativa carc si prezicd
acclcagi rezullatc. sau si la.se loc unri explicalii rivale accleia afirmatc
rezumativ de ipoteze.
Rolul experinentslor gtiintificc cstc lacrlai *csla de a r,erifica
ipoteze qi teorii qtiintifice. Dar ipatezelc sc irnpart kr principale gi
ausiliarc. Ipotczcle au.riliarc sirirt anumi{.e canditii particulare aic
experimentului.
$i
ele trchuie si t'ie adevdrate pentm a testa ipotezele
principale.
Iati un eremplu preluat clupi iVicSrrrirc;'
{1983)
carc csie clocvcnt
^rAt
1,, .-^
^.i. ^^r.,
.-[.,[-^ . .rli.!ii.,r., ,1,
^..r*.
r....,{ .1,,. .,; .,..,,f...i., l^r
drdr rrr wv yrrrv*rL srrrdil \.fittlltittU UU fUltsitrr!r udr
i,r
lurrrrrLrd rrrrf(.: ipOtCZC
principalS qi ipatczclc anriliarc. Prcsuptu:enl c6 vlem si tr:stim ipoteza ci
anrietatca conducc la invilare" Subicciii anriaqi srurt seleclali pc criteriul
daci iqi rod unghiile. Sarcina de invifare const5 in a scrie cu degetele de la
^i^i,.^,'^
l-.l^,,X *.. .-^.-,\ho.^r;.
^;^; ^.{le-*,.,r;
i*t.^ l.,r..t
--^^.i*--*r^l
..1 ,.-l
Prtrwqrv.
r/q!{ rrtr Jw LulrJr4td lrrLr rr urrLrurrt4 rrrtrv rvtur t.\Pvlrr!rvrrtqr
+r
lvr
de control sc paatc ccnchicle ci ipoteza a f,osf fals5. TotuEi nu ipoteza
,..i,,^;^-1.',
^
l),..r +--r.,r; ,.i ,{,,.,; :^^'-,.-, ,.... :t;,,-.. ...!c -\; .^...i l,.."^r^l^.
Pt
IltLlPqlq q lVJl lVJt4ld l, UUtlq lFVLA4! {tl.\l!rrlI l. utld Ld t {riul UL5ILVIWI
este un indicator al anristdtii gi cealaltd, ci scrisrea cu degelele dc la
picioare esre o sarcind de invd{are adecvatd. Criteriile vatriclit5lii dc
consiruct nu srtnt satislbcuie penlnl c* variabilele x;su! tlegeielttr
Sr
scrierea us. picioarelc' nu constiture operalion*lizLrt, respectiv misuritori
adecvate ale conceptului de amietate" respectiv invSfare.
Validitatea cle construct nu pcate fi garantati printr-un proccdcu
allun-re. Putem insi prciec*i experimentul astfel incit si sporim
6airsclc
ca
acesta si fie c6t mai valid. in cazul in speid acest fapt ar fi posibrl prin
utllizarsa uniii instrumeni de isstare a an,tieiifii {uii1 sts Tay'lor b{anifcst
Anxiet-v Scale precurn
;i
a unei n'dsurdtori slandardizate a sarcinii dc
iiivSlare, cuil este invdfarea Lrnei liste de cuvinte aleat$are .
1. t"3 L'uliilitsteu e$erfi d
Se ri:fi:ri la dispo*ibilitaiea rezultartelc'r experimentului de a fr
extrapoiate la nivelul popLrla{ier din carc a lbst extras cpntionul sau la altc
situalii. intr-un plan nui larg generalizarea rezultatelor cercetirii
experimentale poate fi limitati de faptul cd rela{ia rJintre variabila
independenii qi cca depei:der:td paate si fic c*n-*nnati doar pentru
condiliile care au ftrst prevSzutc itl rnodclul experimental (Vadum
Er
Rsiikin. 1998). 'vnalidarea e\ternd a cai'icluziilor unui experimeni are in
vederc valabilitatea lor in cazui altor subiecli. altor situafii. altor perioadc
de timp. altcr condilii etc.
{iv{cRui'ne;.,,
1983, S{ttnsghness3'qi col., 2*00).
t4{} 14l
De acee;r. valirlarea exfcrns. a. unei ccrcel#ri nu sc poafe limiia la o
singuri ccrcctare. Nuurai dupi ce alti cercct5tori vor confirma rezultatele
iniliale prin refacerea exp*rimentului pc *I1i subiecii gi in alte conrlitri su
va ajunge ia validarea cxtemd (divelgent5) a cercetSrii propriu-zise.
Trrjbuie. t*tuqi. menlicnat ci prcblema validi*iii extrnu tru este
intctdeauna foarlc presantd in psihologia experimestalS. Sunt experimente
care sunt desficate t*stlrii urr*r ip*teze cale aii fost rlr;di:se dintr-o ieoric
psilrologic5 iar problema validitalii ertsms este lrelevanti. Shcughnessy
ct. al.
{op.cit.)
ccnsirJer* cf, r:rperirntlltuls d* laborafor nu siint destinats
imitdrii cazuriior cele nrai tipice care se gflsssc in naturi ci si rdspundl
unor probleme de care ccrcttatarul este prc'ccupal.
Ciile dc cre$ters a validit5lil exteme a cxperimentelor sunt:
(ti Includerea in erpcriment a carastsristiuil*i care nnneazh a ft
gencralizate. TotuEi, libe$atea cercet5t*nllui este limitati de o serie de
constringeri etice. nu l*t csea se alll dari s* e:ii:elimcntirn poate {i supus
expcrirnentirti.
(2) Includerea ?n experiment a unrri r;gaati*n de subiccfi. condifii
sau situalii in raporl cu care urmeaei sa fie generalizate rezultatele . Daci
motivc cticc sau dc rlti rtatirri inrprcdicd o lstlcl cle cpaniionarc-
cercetitorul poate apcla la un numir mai mare de situalii in carc
rcgularitatea iestatd r..,.perimental pcatr: avea lcc. Fc baza acestolconditii
mr.rltiple concluziile experimentului pot t'r generalieatc.
(3) Repetarea
{rcplicarea}
pr*ccdr*iilci unui cxpcriment ?n alto
situalii qi pc aili subrecfr. Dat fiind ci rcpliciril* nu reproduc intocmai
ioatc condiliile experimentrilui *riginar (al!i experimentatori. aite aparato.
alte laboratoare) este mai cori;ct si vorbim de rcplic5ri $arfialc
O replicai:e pari'iald furnizeazi do*f, tipuri de verificdri pentrrr
erpcrintcnl"ul originar:
(a) Coirfirmarea fidiilitSiii
{cansiste*!*i}
dacd trrxt$ucl accloagi
proceduri debazt se obtin rezultatc similare.
(bi Conlin-nari:s validitdtii extsnle. dac6 aceleagi r*zrilfate sunt
oblinute cu proceduri care totu$t sunt u$or diferite faf5 ds cele utilizatc in
primul experimerd.
criteriul validitilii ertcrnc ar pirca irnposibil de rcahzat deoarccc
cel mai adcsea replicdrile cxpeiiii:rent*lar sunt claar parfiale. Totr-rgi estc t"ttt
fapt impirtdqit de comunitatea
Stiinfific"{.
anume cd. degi diferenlele intrc
subieclii qi c*ndiiiile celor di:ui experirr^rcrrte sunt reale. existd o anumitil
continuitate a comporfamentului umall care tfaverseazi timpul. culturilc.
con,iiiiile de experimr:ntarc, etc. contiiltiitais care rti coniinuf la ceea cc
filosofri nltmesc rlatura umanir. Pe de altfr par1e, r,a.liditalca extcrni
?nseanmi generalizarea unclr rela{ii conceptriale ?ntre variabi}ele studiatc
Ei
nu gcneralizarea cordiflilor" mzuripulirilor- situa$iftir eqantioanelor. ctc
( Sliaughnessl' gi cr:l.. cit.)
l 11
t+L I
jt3
r-
-
4.1.4 Validitatea statistici
Iiulidiltt{es stttli.slicti estu as$lngiliiaare cr-r r,alidiia{ea interni
;i
rispunde ia umritcarele intrebdri: Rclalia consiata{f, intre variabila
tndependenti qi variabila rJeperrclenti
este accideni*.1i1] |iumirul subieciiitrr
a fost intr-atdt de mic inc6t r"ez*ltatcle cbfinute stur{ datorate intflmplirii?
Trcbr"rie rnentionar orlati cu LLrdu*r gi R*nkin
{lggs}
ci pe baza
nici uneia dintre validititile discutat{r gi nici dacd toale ar li satislbcute
simultan nu se pcate rbiine certihrdili ?n *ercefarea qiiiniifica. Toitleauna
rezulatatcle studiilor experimentale vcr opsra cu o rnarji dc probabilitatc
iar acest fapt sc exprimi ft'r prudenfa &;nnulclrr cli care ssrcetitarii
comunici re,zultatele obtinute:
..aceste rszutrtate sugercazd ca...
"
san
.,rczultatele sonfinn.l ip*ieza {ri...''
{V:nlum
qi Rankin. I9i}9, p"T5)
il.
1.5 {nterac{iunea *ipurilor tle vatriditate
Concluzion5m ci inire tipr.rrile dc validitatc rnen[icnate existd cloud tipuri
pnncipale de interacliluri. sinergice gr iterferente .
inlertttiiuni sinergict:. vaiittitdfilc af'!al* i;r reiafie se ia{ensiflci
rcciproc. Este caeul validit5{ilor intemi. de ccnstnrct pi statistici.
validitifils iniemd qi dc construc{ gi statisticf, se asca'riiru.r
deoarecc in cazul celei dint0i incercfm sd clirninam variabilcie alternativc
care ar p*tea do{erinina n-rodificiri ?n coinportanienti-li carc iie intercscaz:.r
iar in cazui validiti.lii de conshuct incercim si eliminim explicatiilc
alternative ale datelor expennrentale. validitatea sfatistic5 n spune cit dc
probabile sunt rispunsurile prezurnate
ryi
cst de imprcbabile sunt surrt
cxplicaliile altemative.
Atit in cazul validiti.lii interne cit gi atr celei de construct" Lur spor
dc probabiliiatc
{validitate
statisticd} se obline prin cb$nerea aceli:raqr datc
la refaccrea expcrimentului.
ln cazul validititii inteme trebuie proiectat un alt experimcnt
pentru a controla surscle de conflizie lntre unelc conditii gi variabila
independenti. in cazul validiglii de construct va fi proiectat un nou
experiment care va testa care dintre teoriile rir,ale este suslinula de datclc
expei"imentale .
Interactiuni mter.ierente. Intrc validitili existf o relalic dc
contrariciate: csnd una crcqte cealaltd scadc" degi esie dq dorit sa ambelc si
creasca.
intr-o astfel de relafie se afld validitatea intemd gi variditatca
cxtem6. cu cit un cxperiment dispunc de nn control mai riguros al
variabilelor. cu at6,i validitatea sa intern5 gi scnsil:ilitatea sa snnt rrrai mari.
Totuqi, odatd cu aceste calitili dobandite ?n intensiu:re" erperimentul
pierde ?n extensiune. iii fcrfa de geiieralizare a concluziil*r sale la altc
situalii. alf indivizi qi alte ccndi$i de erpcrimentare. Bineninfeles. ci intrc
144
14-5
cele doui validitdli nu este totuqi o opozilie funciarS. Cercetitorul are
mereu posibilitatea de aalege o pozifie de echilibru sau de a accentua una
sau alta dintre cele doui validitlti firnctie- de obiectivele urm[rite.
4.2 Surse de varia{ie perturbatoare
Validitatea unui experiment nu este doar o simpld opfiune pasiv[,
ci rezultatul unor acfiuni sistematice intreprinse de cercetdtor pe toati
durata experimentului, respectiv din faza de proiectare qi pSnI la
ftnalizarea acestuia. in acest sens putern vorbi de validitatea generali a
unui experiment ca inglobind pe crizontali fipurile de validitSli discutate,
iar pe verticald, de fapt in ordine temporari, validitatea fiecirei faze a
experimentului. Acestea au fost shilate de o rnanierd general5 ?n
$
1.9 qi
vor fi reluate mai in detaliu ?n capitolul qase.
VG:VpxVdxVf
unde:
VG
:
validitatea experimentului
Vp
:
validitatea stadiilor pregititoare ale
experimentului (identificarea problemei,
documentarea, emiterea ipotezei)
Vd: validitatea fazei de derulare a experimentului
t46 t47
Vf
:
validitateafazei finale (prelucrarea
6i
interpretarea exPerimentului)
Daci pentru validitatea planului gi a desfiguririi experimentului
aserliunea de mai sus este evidenti, ea ar putea crea totuqi unele
nedumeriri tn ce priveqte faza de documentare
6i
faza finald de interpretare
a datelor.
Peste tot ?n cursul experinrentului este prezenti validitatea
cercetitorului. Ea se exprirnd ?n calitatea qi oportunitatea deciziilor luate,
at6t cu privire la sursele bibliografice sau de altl naturd pe care [e parcurge
sau le omite in faza de documentare. Parcurgerea doar a surselor teoretice
care suslin o anurnitb pozilie teoreticd gi omiterea celor opuse poate
conduce la formularca unor ipoteze greqite care pericliteazi din start
validitatea experimentului.
Pe de alti parte validitatea cercetitorului este la fel de hotiritoare
in faza de valorificare gi interpretare. a datelor experimentale. Acestea nu
vorbesc prin ele insele ci trebuie
,,ajutate"
prin alegerea unor statistici qi
mijloace interpretative adecvate. Este adevirat ci procedeele statistice
sunt alese inc6 din faza de proiectare a experimentului, dar validitatea
cercetdtorului, care este sus{inuti de experienfa
9i ,,simful"
siu de
experimentalist
(ambele enculturate), se exprimi tocmai ?n solulionarea
pertinenti a unor situagii neprevlzute in care
,,logica
faptelor" o
devanseazi pe aceea a design-lui.
Validitatea experimentului in cvasitotalitatea formele ei este in
pericoi de a fi diminuati sau chiar anulatd aceasta exprimflndu-se in
niveluri inacceptabile de probabilitate respectiv de credibilitate a datelor
obfinute, Concluziile care s-ar bizui pe astfel de date nu ar fi cu nimic mai
valide gi nu ar adflnci cu nimic mai mult cunoaqterea fenomenelor psihice
decdt o fac artele, religia, miturile sau alte forme de cunoaqtere
negtiinfificfl la care ne-am refsrit in primul capitol.
Este de aceea util, urrnfind deja o tradifre instituitn de o serie de
lucrlri de psihoft:gie experimental5 (Campbell, Fiske, 1959, Campbell,
1960, Cook gi Campbell, op.cit.
),
si ne referim in cele ce urmeaz[ la
principalele tipuri de ameninl5ri la adresa celcr mai importante tipuri de
validitate" pentru ca pe urmi, ?ntr-un capitol distinct, si trecem in revisti
cdile esenliale de ccntracarare a acestor pericole.
4. 2. 1 Amcnintdrile validitdtii interne
Cea mai rmportantf, ameninlare la adresa validitilii inteme este
aceea a confuziei dintre efectele variabilei independente gi efectele altor
variabile sau condilii experimentale. Existenla efectelor unor variabile
necontrolate conduce la posibilitatea unor explica,tii altemative privind
cauzele modificlrilor observate ?n variabila dependentS. Probabilitatea
unor explicalii alternative alimenteaei indoiala cd variafiile sistematice ale
148 t49
variabilei dependente s-ar datora rnanipul[rii experimentale a variabili
independente.
Cook qi Campbell
(op.cit.) desprind doud inlelesuri majore ale
nofiunii de explicafie alternativ[:
Ameninlarile validitSfii interne sugereazi e6 ipoteza unei legSturi
cauzale ar putea fi eronati; Acest in{eles trimite la validitatea internS.
Operagiile de manipulare a condifiei A, respectiv de misurare a
efectului B reprezintS, in adevir, constructele inten$onate de cercetitor.
Acest inleles
finte$e
validitatea de construct.
O serie de autori (Cook qi Campbel, cp.cit-, Shaughnessey' et.al.
op.cit., McBurney, op,cit"), insisti pe decelarea unor condifii care
reprezinti ameninfdri pentru validitatea intern5, respectiv pentru
capacitatea experimentelcr de a-gi atmge obiectivul esengial, acela de a
permite inferenfe cauzale cu un inalt nivel de probabilitate. Ele meriti a fi
enumerate, deoarece ilutrea lor majoritate poate fi eliminati sau mdcar
atenuati chiar din start, adicl din faza de proiectare a planului
4.2.1.1 Efectul de supr*punere
Evenimente exteme planului experimental (de exemplu faptul c[
la o situafie experimentali care confine un anurnit potenfial de insucces se
mai adaugi efectul unei zile mohorite, ecoul unui eveniment social sau
politic de genul celui petrecut in S.U.A la I I septembrie 2001).
1. 2. 1. 2 E/bctele legii dezvoltdrii
(Intre pretest gi posttest subieclii pot deveni mai maturi. mai
inlelepli, mai puternici, etc).
Aceste efecte sunt cu atflt mai marrifrste cu c6t durata
experimentului este mai mare. Astfel un copil poate trece intr-un alt stadiu
psihogenetic dac[ este cuprins ?ntr*un experiment in care mdsurltorile au
loc repetat pe durata a mai multor luni. Aceste efecte sunt posibile gi la
adulli sub forma modificlrilor unor convingffri atitudini sau a nivelului de
experienli.
4" 2. I. 3 CunoaSlerea preexperimerctald r; sarcinii
Unii subiecfi pot fi avantajafi deoarece au mai fost recrutali ca
participanfi in experimente similare. O serie de studii citate de A" Anastasi
(1968) au relevat atenuarea fenomenului de anxietate de examen (tesi
anxiety) ca uffnare a familiarizdrii subiec,tilor cu sarcina experimentalS.
4.2.1.4 EJbctul de regresie (regression oi-fo"t)
Este vorba de tendinJa subiecflcr, care la prima testare au obfinut
scoruri extrerne, de a realiza sccruri mai apropiate de medie la a doua
testare. Exemplele clasice sunt acelea al elevilor care la prirna tsstare a
150
151
cunogtintelor iau note mari iar la final oblin note mai mici pi al elevilor
care, dupi note mici, oblin ulteriof note mai mari. Sunt indicii ci nu
atitudinea elevilor fafn de invifare este de vini ci eroarea produsi dc
?ntimplare (random error). Pnn eroare intdmpldtaare, deosebiti de eroarea
sistematic5- se inlelege modificarea rndsurilorilor unei variabile datoratf,
unor factori intimpldtori. Cu alte currinte existi devieri int0mplStoare alc
performantelor subiecpilor de la scorurile lor reale, in sensul cI unii vor fi
mai norocoEi algii mai putin.
Cook qi Campbell
(op. cit.) pun acest fapt pe seama regresici
statistice.
4.2.1.5 Erofi de eqantiowre
orice pS.rtinire in selecgia egantionului experimental poate conduce
la afectarea validitnfii interne a experimentului.
4. 2. I. 6 Diminust'es eguntionului
Pierderea subiec.tilor din egantionul ini$al are la bazi doud mari
categorii de cauze:
(a\ Cauze cflre na
lin
cle subieclii ihgiqi curn sunt, de exemplu,
defecpiuni in funclionarea aparaturii, greqeli datoratc
experimentatorului in administrarea stimulilor sau in
inregistrarea rispunsurilor, etc. Subiecfii, in cazul cdrora sc
peirec astf-ei de eveniarents nepldcute, vor fi indepdrtali din
eqantion gi se va conselnna cu scrupulozitate molivul omiterii
acestor date din experiment" Shaughnessy gi col. (op.cii.)
consideri c5 aceste evenimente sunt aleatoare, pot avea loc in
fiecare grup alocat prin ranrlomizare la condiliile
experimentale qi de aceea nu vor influenta sernnificativ
rezultatele experimentului.
{b)
C auze clcttorate sub i e r:ti l sr i:pf4l (inconsecvenfS" incapacitatea
de a continua experimentul, boa16, deces, etc.)" Aceste pierden
au caracter selectiv, in sensul ci de obicei se produc mai
frecvent intr-un grup dec$t ?n celelalte. Aceasta afecteazS
comparabilitatea gmpurilor care inifal era realizati prin
diferitc tchnici de randomizare pentru balansarea diferenfelor
dintre subiecti.
Minimizarea riscului deierior5rii validitA$i interne ca urrnare a
unor pierderi selective se poate realiza prin testarea subieclilor inainte de
experiment, qi prin admitsrea doar a celor care intrunesc un nivel minim al
caracteristicii comportamentale care urmeaai si fie rn[surati ca variabili
dependentS ?n experiment. Se diminueazi astfsl probabilitatea abandonului
erperimentului ca uffnare a unor eqecuri. Testarea initiald mai poate fi
utllizath pentru a rnenfine echivalenfa
{comparatrili{atea}
gmpr"rrilor prin
eliminarea din celelaltc grupuri a unor subiec"ti echimlengi acelcra care au
pirisit un anxmil grup. De exemplu plecarea unui subiect din grupul
r52
I <2
experiniental va detemrina renunlarea. la un subiect care a obtrnut tln
rezultat echivalent la tcsful prcerpcriment.
1.2.1.7 Alocarea ilnor grupuri prcformate
la conditriile experimenta l e
Grupurile preformaie sunt antenoare expenmentului, aqa cum do
pildi sunt clasele gcolare- grupele de studenli, echipele de muncitori dintr-
o organizagie industriald. Ele nu sunt grupuri in ?nfelesul sonsacrat dc
psihologia experimentali, adici egalizate prin randcmizare.
De exemplu reparlizarea aleataare a unui anumit numir de claso a
VII-a, dintr-o qcoalS elementara, la un experiment psihopedagogic, nu estc
suficienti pentru a balansa diferenfelr sistsrnatice dintre aceste clase carc
sunt gmpuri intacte. Clasele, sunt constituite nu aleatoriu ci pe o serie dc
criterii ale qcolii
Ei
ale p*.rin!lor. cor'iinfind ele insele .,germenii"
unor
seleclii anterioare cafe au gcnerat o serie de diferenle intre clase. Acestc
diferenfe pot sb se manifeste cu privire la eapacitdlile cognitive qi la
motivalia qcolard a copiilor. la interesul parinfitor pentru educafie" la
prestigiul titularilor unor discipline fundamentale in
jurul cirora sc
polarizeazh interesul pirin,tilor de a ?nscrie copilul la o clasi sau la alta. Cu
o mare probabilitate validitatea intemi a unui assmenea experiment va fi
afectati de posibilitatea confundirii efecteior produse de manipularca
variabilei independente cu efectele praduse de aceste diferenlo
interindividuale asupra variabilei compartamentale misurate. Existcn[a
acestor diferenle interindividuale nebalansate sau neegalizaie face posibile
explicatri alternative cu privire la cfectele inregistrate in variabila
dependent6. Altfel spus, cste posibil ca diferenlele ?nrcgistrate ?n sursul
experimentului ?ntre anumite clase sd nu se datoreze trat*mentelor diferite
ci uuor deosebin prce.ristentc.
Insistdm asnpra acestei surse de croars deoarece. atat unii
absolvenli ai secliilor de psihologrc sau psilropudagogie cdf
Er
autorii unor
lucrdri qtiinlifice considcr[. ?n mod tacit
$i
in acelaqi timp eronat, clasele
qcolare drept grupnri balansate, deci compar*bile. Astfel, un student, care
testa ipoteza unor aptitudini arfistice ca eleruente diferenfiatoare intre
ciasele de la liceul de arti gi cele de la un licerr cu pn:fil de matematicd, era
foarte surprins si aceste diferente erau minore s-au chiar ii dezavanta_iau
pe viitorii artiqti. Cu siguranld ci relalia drntre opliuaea qcolard gi nivelul
aptitudinii specifice profilului unnat era rnterferati de o serie de alte
variabile.
1. 2. I . B. Expe ri mentatori clifb ri
li
Sursa de ameninfare const5 in irnplicarea. pentru fiecare condilie
testati, a c6te unui experirnentator diferit. O serie de studii citate de A.
Anastasi (op.cit.) qi Tyler, L.,8. & Bruce Walsh,
{1979}
au relevai {.;i
reactivitatea subieclilor sub aspect calitrtiv qi cantitativ vanazd funclie de
unele caracteristici ale experimentatorului
{v*rsta,
sexul, nil'eft-rl de
atractivitate. etc). Diferenfele interexperirnentatori se v'or suprapune peste
relaiia cauzali prezumatb de ipotszi, frcAnd greu deceiabile efectclc
variabilei indeoendente.
1.2.1 .9 Yariabile de {ip subiet:{
Unele variabile suiiiect pot funcfiona in experiment ca variabilc
striine. Este vorba de unele caracteristici ale subiectilor care participl la
experiment, altele decdt cels care focalizeazi interesul cercetitorului.
Evans gi Donnerstein (1974) discuti un anumit de tip de variabili
subiect qi anume laail canirolrulzui (locus of control). Agesta este probabil
de naturi interni (internal locus) la studenlii cars se inscriu primii la
experiment qi extern la subieclii care se inscriu ultimii. Este astfel posibil
ca efectele comportamentale mdsurate sd nu se datoreze rnanipulirii
variabilei independente ci diferenfelor dintre subiecfi privitoare la natura
locului controlului. Atenuarea efectelor variabilelor str[ine se realizeazd
prin metoda randomizdrii in blocuri in blocuri
{vezi $
5"5.1.1) carc
balanseazl efectele acestor variabile ?n toate rnodalitilile, respectiv
nivelele variabilei dependente. Astfel daci variabila striini estc
reprezentati de prezenla mai multor cxperinrentatori. asigrarea blocurilor
ia fiecare experimentator reprezint5 o garangie {r* toate condiliilo
experimentale vor fi asignate fiecirui experimentator din rnoment ce un
blac are ?n componenfa sa tcate condi$ile experimentale, Prezenfa nrai
multor experimentatori, ca sursf, str5in* de varialie, ?n misura in care cstc
{
154
t55
balansati prin blccuriie randomizats, are ca i:f$ct cre$tsra variabihtalii in
irterioml gmpurilor experimentale gi deci scSderea sensibilitSlii
erperimentului. O seirsibiiitate crescuti cste realizat* atuuci cfind grupuriic
comparate sunt offiogene iar diferenfa eibservatl intre ele" care ests de dorit
si fie cAt mai marc. esfe atribuiti ccndiliil*r erperimentale parcurse, adici
variatiei variabilei indepcndente. Acest fupt ar fi pasibil pistr$ncl un singur
experimcnlalor. ca rl garanlis c5 r6spunsurile subiccfilcr nu vor mai fi
influentate de aceastb variabili care acurn este rnen{inut5 constanti. Totuqi,
uiilizAntl intr-un i;rpenment un singur cxpcriinetttator. ttn singur tip dc
stimuli" reducem qansele de generalizare a rezultatslor. Parcurgind un
ralionament ca cel de rnai sus- Shauglrness;v
;i
cal" ajung s5 generalizeze
urmitorul principiu: .,C*ntrolul variabllelor straine prin menlinerea lor
consi.anic corrducc la c.rpcnmcrtte nni scnsibile cu o validitate c.rLerna mai
redusS, pe cAnd controlul oblinut prin balansarea lor detenninl o mai
scizutS sensibilitate dar qi o validitate oxternir mai mans" (r:p. cit. p. 228).
1. 2. I. I 0 L'(.rri#bikle stci*le cle silzrtrtiti exiseri*zentttIe
O seric du :rutori ari fost
ilreocupaii
dc arneitiniSrile validititii carc
pot sun'eni din direc{ia fenonlenelor psitrrcsaciale specifice srtualici
cxpcrimcntalc in carc sunt inrplica{i aclori crr aqteptdri rcciprocc
(participangi qi cxperirnentatori) Asupra accstci tt:me vom reveni in detaliu
]n Q J.d
I Jt' 151
t
1.2.1.11
(ontaminarea grupului de control
Cook qi Campbell {op.
cii.) menlicneazi situaiiile cind.
tratamentul aplicat grupului experimental ajungand si fie cunoscut
grupului de control. are loc o gravi invalidars a experirnentului deoarecc
nu mai ersisti nici o dilbren{i func{ionald intrs gmpurile comparate.
-i.2.
j.]2
Egalizareet snu rivillif*te* cotnpens*t*iie
Efectul de egalizaie corrpensatone apare atunsi cind fratamentul
aplicat gmpului experimental consti ?n acordarea utlor stimulente, lapt
care poate fi frustrant psntru gmpul de control.
Daci un astfel de experiment are loc inlr-o orgarizalie economici, iar
strmulentele sunt pecuniare: persoanele desernnate in grupril de ccntrol vor
percepe acest fapt ca inechitabil.
Pe de altS parte, rivalitaiea compensaicrie, cu aceleagi ameninliri
invalidante la adrssa experimcntului. poate avea loc c6nd, repartizarca
persoanelor la grupurile experimentale qi de control {iind ficutd publici, di
naqtere compctiliei qi implcit unor eforturi susfinute din partea grupulr.ri de
control de a inversa efectele aqteptate.
Dimpotrivi, in alte situalii, persoanele din grupul de control pot
si-qi deprecieze in mod voit performanfele deoarece se simt dezavantajali'
comparativ cu cei din grupul de control, pgr gi simplu ci nu primesc nici
un tratame*t.
4.2.2 Amenint&rite vu\iditA$i de ctsnstruct
Validitatea de ccnsti"uct r:ste tipul de validitaic cel rnai grcu de
atins datcritd faptului c[ aceleaEi date experimentale pot fi explicate de
cltre mai multe tsorii. Stralegia. utiliza.t* in re:rlizarea acestei validitSli este
de a asigura ci erplicafia datclor experirnentalc prin tcoria care a stat la
baza experimcntului ests mai probabil* dcci.t acelea cferite de csielalte
teorii aflate in compctifie. Validitatea teoretic5 a uxperimentului pcate fi
diminuati ile umrltorii factori:
(l) Operafionalizarea greqit6 a concepteior ce urmeazd a ti
mSsurate. Necunoaqteroa s$Lt cunoaqterea superficialS a fr;iomenului psihic
corcetat ii poate conduce pe incepitori ia opfiuni extrar,agante. Este
elocvent exemplul experimenfului imaginar
Ei
caricatural ?rr care anxietatca
era
,,operationalizat6"
qi m*sxrati prin roaderea unghiilor iar ?nvdtarea,
prin scrierca cu picioar"*le. Ades*a, aratE Mc Burn*y
{op.
cit.}. utilizim
cuvintc cum este de eremplu *5yesiunen pentru clase de comportament
diferite" Def;niliile banale ale concelpislor. cum a fost sazul rosului
unghiilor pentru arrietate, riscd sd nu surprind,S natura conceptului (notele
sale esentiaie). in consecintd aceste d*finilii nu vor conrluce ia mdsuritori
valide. Cook qi Canipbell
{op.
cit.. p. 226} sunt chiar mai lapidari c6nd
definesc ameninfrrile validit5iii de ccnsiiuct dr,^pl
,.arnenintxri
la adresa
corectei denumiri a operatiilor cauzd qi efcct ftr tenneni abstacti.."" precum
t<o
I
qi
.,a oricf,rui aspect al unui experiment incluzffnd cadrul de desfrgurarc.
persoa:rele participante gi aqa mai depamc."
(2) Inftrenle eauzal$ ercnate. Rela$a ca*zali dinfre variatiilc
sistematice ale v*riabilei indepcndente gi modificinle r,ariabilci
dependente poate si fie doar aparenti, adici este posibil ca efoctelc
observate si se datoreze altar cauze dccit cele afiffiate in ipotezf,. Acestc
situafii poi interveni clnd nir'il*.rl de cunoagterc gtiinfi{icd nu aferi un
srrficient silpon teorctic pentru emilcrua unor ipotezc pertinente . in
psiliologie, ca de altfel ?n marea rnajaritafe a qtiinlelcr. relafiile cauzalc nu
sLrnl vizibile ci sunt deduse. Nu doar metoda ci mai ales conceptele unei
tcorii coerente ne asigurd accesul la cauze. Pen{ru exemplificare si
rcvsrrim la experimcntul Har.rthome, Cercetdtorii rerif,rcau relalia intrc
modificarea finor condifi de mediu qi rezultatele ituncii. Aparent.
rnodificarea sisteniatici a variabilei independente (cr:ndiliile de munci)
cra calza amelioririi randamcntului ?n munci. TotLrgi psihologia sociald a
dczviluit o intreagf, fenomenologie* subiectivi. inobservabili care
insolegte qi influenl.;aei sistemul relatiil*,r sociale dintr*a organizatic
Astizi se qtie cd nu stimulenteie. ?n sine, sunt cele care determini hirnicia
in munci, ci modul cum sunt ele percepute
{dr:
exemplu cAt sunt de
cohitabile). in adevir participanteie ia experimentul Halr.thorne erau
rrfluenlate nu de noile ccndiiii, in sine. ci de f"aptul ci se qtiau implicate
irrtr-un experiment.
Dupi o inierpre{are mai rocenti a lui Sr.rrrruel gi Friend, citati de
Mc. Bumey (op" cit.), muncitorii erau suspicioqi fali de manageri
Ei
de
:.rocca nrodi{lcindu-Ei rezultatelc nruncii ei au vrut s[ aib;i c*ntralul acelor
conditii dc munci ce avcau inrportan{i pcntru ei. cnm a fust cazul pauzelor
de lucru.
Toate acestea conduc la ipoteza ur-lui adevdrat efbct de amtriguitate
al variabrilelor independellts
care esie pctenfial activ dar:d se ignord teorja
ci erperinentul psihclogic, Ia care subieclii participa ?n mod voluntar,
trebr-rie ccnsiderat ca r: sit*afi* socisrrd in carr: participantii
var si jaace
rolul de subiecti bu'i (cum vrca erperimentatorul ca ei si se comporte),
adici si pr*ceclezc ?n acorii cu supr:ziliile ror trespre c asteapia
erpcrinrenlatonil
de la ci.
4.2.5 Amenin{fui ale vatiditdtii :{terize
sursele de climi*uare a. varidiLigii externe provh chiar clin direcliiie
in care unneazi a ri generalizate rezultatele cxperimentelor. respectiv
subiectii, perioadel*
dc timp ale e:rp*ris$at*.i-ii, k:crrrile pi crxrdiiiile <le
desltqurare a erperimentu lui
ti)
subiecfii. in proicctarea
unui experime't este important sa se
plecc dc la tipul de rdspuns ce un:reazi a fi misurat. iar subiectii s[ fic
alcqi astf*l incit rdspunsul respectiv s6 faca parte din repe:.foriul
comportameirtal al speciei. Daci vreffi si ,rrssurim compo$amentul
submisiv a] a&me*ilor r]il ir$ vcnr g*.niri sd i*registrirn ca r6spu*s tipic
160
161
r'ifbrirea grr"rmazriiiii citre interlocntor acesta firnd un semn de submisic al
spcciei canine.
(2) c*niii{iile de experimentare. Este ut fapt coifiun cl cxista
diferenle intre condigiile de labarator qi cele din viafa real*. Fc asemcnoa
cxisti diferenie irrtre c*ndrliile de cxperimcntare pe care le defn diferitc
institu{ii, incit generalizarea rezultatelor cbtinute in una clurtre cle si nu fic
posibil5. in celelalte, chiar claci sunt de acelaqi tip: gc*ald, organiza[ic
cconomicd- etc.
Dorneniul in o'ftrs validitnte* cercctdrii est* cel rnai ampl.r
ameninlatd este cel al ccrcetirii sociale. ln ana psihofiziologici accstca
sunt mai reduse. deoarece similitudinea acesfcr comp*rta*rents este rrult
mal lnare.
4.3 Fidelitatea datelsr experirnsniale
Fidelitatea desemii*azi mpa*itatea experinientrilui ds a gencra
rezultatc similare ori dc c6te ori cxperimeniui este repetat. Un c.xperimcnt
cste t-idel daci pennitc d*sprinrJcrea unor cr:ncluzii care nll srint arbitrarc,
adici nedatorate
Sansei
(shaughnessy,
et. ai., op. cit"). Fidelitatea nu estc
r.ri1 scop ifi sine. Ea prezinti impartanii atita timp c61 aduce uir spor clc
validitate.
in psihologia expedmeirtala problerna fidelitifii este tratati in
contsxtul mai lars al rcplicabilitalii experirncnfului cars nu inseamni doar
sinipla lui repetare ci cbiiner*;a uncr rezultate coii-rp*r*bile cind acclagi
experiment estc intrepnns in alte condilii, de cf,tre alfi experinientaiori si
cu alti subiecti.
4.4 Sensibilitstea expcrimentului
sensibilitatea experimentului exprimr insuiirea acestuia de a
permite sesizarea unor {hptc chiar atunci cind acestea au o manifestare de
slab5 intensitate, dar sunt relcvante pentru eNpUcarea unui {bnomen psihic
dat.
un experiment este cu aiit mai sensibil cu o6t aro o mai buni
validitate intemd
Ei
cu cdt testele statistice utilizate sunt mai plrtemrce
(vezi S 6.6.1.)
4.5 Interferenfa caracteristicileir experimentului
Experimentatornl cste perrnanent inferesat pentru a dezvolta
fiecare dintre caracteristicile care sunt proprii crperirnentului psihologic
cficicnt. Din pdcate acestea nu pat fi maximiza.te totdeauna sinrultan
deoarscc intre unele perechi cNisti relatii de contrarietate. ArSa de pitdi
cre$tersa sensibilititii unui expcrimcrt poats conduec Ia sciderea
validititii sale extemc deoarecs uncle regularitagi cu nn nivel scizut de
manifestare p*t s5 fie praprii unui fencmen anrrrne
ryi
nu inlregii clase cie
feiromene din care primul facc parte.
r62
t63
Shaughnessy et. *1.
{cp.
cit.} consideri ca validitatea cxtcrna I
cxperimentelor. ca o extrapolare a rezultatelor asupra altor indivizi, sitgatii
qi condiiii, ridici urmitoarels probleme :
Validitatea ertemi sc atld adesea intr-o relafie de opozilic cu
vaiiditatea intemi. Creqterea validititii intenre prin repartizarea aleatoarc a
subiectilor la condrlile experimentale nu asignr automat validitatoa
crterni a experimentului. in sensul cr egantionul de subiecfi poate si nLr fio
indeajuns de reprezentativ. uneori cercetitorul trebuie si opteze pentn;
cregterea uneia sau alteia dintre ccle dau*tipun de validititi.
O alti problerni cste acet,? cd nu intotdcauna scopul principal al
cercsiStorului este de a extrap*la rezultatele c*rcetdrii ci dirupotrivi de a
confirma c scrie de ipoteze care sunt generate de c anumiti. teoric
qtiinfific[. carld insi intenfia sa este de a generaliza rezultatolo
crperimentului. validitatsa externb psate fi asiguratd parcurgd.nd
urmitoarele c*i:
(l) Includerea in exgrerimrnt a unor caracteristici ale situaliei ?n
raport cu care se intenli*neazi generalizarea rezultatelor. Aici libertatca
cercetitorului este lirnitat5 de o seric de constringeri etice, deoarecc
cxtrapolarea datelor despre corrrportanlsntul subiecfilor ?n labaraior asupra
unor conditii de via!5 reali
{drogurl
diferite forrne dr; abuz, agresiunc,
manipu lare, etc) ar presilpune condiiii experimentale inacccptabilc.
(2) Includerea in experiment a unor eqantioanc reprczentative di'
dimensiunea care urmeazd sd fie generalizat*
{indivizi,
situagii sau
condifii). In acest caz selecfia prin randomizare este mai potriviti dec6t
repartitia int6mpl[toare.
(3) Repetarea experimentului pe alli subiecgi" Se agteaptd ca
rezuitatele si intruneasci un nrare grad de similaritate cu cele originale,
oblinute la primul expenment.
Cel mai adesea replicirile nefiind in totalitate identice
experimentului originar, nici sub aspectul condigiilor de desfigurare a
experimentului, nici sub aspechrl subiecfilor care cel mai adesea sunt alfii,
este mai corect si vorbirn de repetiri parlrale
Autorii cita,ti arrterior consideri ci repliclrile pagale au un dublu
avantaj: Pe de o parte furnizeazi informafii despre fidelitatea
experimentului, in m[sura ?n care, repetAnd aceleaqi proceduri de bazi, se
oblin rezultate similare, iar pe de alti parte se confirmd validitatea externi
daci se oblin rezultate asemindtoare pe subiecfi diferili qi cu proceduri,
degi asemin5toare totuqi diferite in anumite privinle.
CAPITOLUL 5
CONTROLUL trXPERIMENTAL
Controlul este componenta esenfiali a experirnentuiui psihologic.
El este realimt prin manipularea condifilor experimentale, prin mentinerea
constanti sau prin balansarea condiliilor perturbatoare. Controlul
condifiilor perfurbatoare este de fapt controlul explicafiilor alternative
permise de aceste perturba,ii. Dac[ prin control acgiunea lor este eliminati,
cregte gradul de certitudine al inferenfelor cztlz-ale, potrivit cirora
manipularea variabilei independeirte a cauzat modificirile observate in
comportament (variabila dependenti). Pentru a efecfua inferente cauzale
cu o inalti probabilitate, deci purtru ca un experiment sa aiba validitate
intern6, acesta trebuie sI indeplineascfl trei condifii:
. -covarierea variabilelor independentd qi dependenti,
o
-existenfa unei relafii ternporare intre acestea gi
r -eliminareaexplicafiiloralternative,
Nofiunea de covariere se referS la concordanfa variafiilor variabilei
independente cu varia$ile variabilei independente. AceastS concordan{i se
obfine prin manipularea condililor experimentale.
t64
165
Daci modificdrils
variabilei depenrJente sunt ?*totdea*na
prccedate
de citre manipularea variabilei dependente rela{ia ternporara de
tip cauzi-efect (efectul nu pr*cede niciodati cauza) este indepliniti.
5.1 tn1elesurile nrstiunii de control experintental
controlul reprezinti orice mijrcc utilizat pentru elimrnarea unei
ameninliri la adresa vatriditdlii, El pcrmite in&rcnla rclafilor de trp cauzi-
elect dintre variabila indepeadenti qi variabila dependentd.
cel mai eficace rnijloc de control il reprezint[ modelul
experimental ?nsugi- intrucdt rafiunea sa este asigurarea controrului. toate
definitiile judicioasc
ale modelurui expcrimental ar trebui si ia in seami-
ca pc o notd specificd, aceas{i insugire.
Nu existi design-uri experimentale perfecte care si fi eliminat
toate sursele strdine de variafie. cu tcate acestea marea. majo'tate a
modelelor experinentale
carc reu$ess un conlrol eficace al vanabilelor
strdine coniin doui elernente de design. Acestea sunt:
'
Utilizarea unui grup de sorrtror sau a unei cr:nditii de control;
'
Randcmizarea;
alocarea areatcare a sutrieclilor ra condiliiie"
respectiv la sarcinile experirnentale.
Prin urmare notiunea de contror are in psihotogia
e.-rperimentald
doui ?n{elesuri mai specifice:
(1) Primul. se referi la fumizarea unui standard- cu caro sc
conrparS efectele unei anurnite variabile independeirte.
in marea lor majoritate experimentele cu grupuri independcntc
ilJlizeazd ca standard un grup experimental care cuprinde subieclii cirora
li aplicd tratamentul, gi un grup de conirol format din subiecli carc so
itscarnini ?n toate privinfelc cu cei din grupul experimental cu erccp[ia
laptului cI ei nu primesc acest tratament.
Nu este obligatoriu ca un model erperimental si aibl un grup dc
control deqi, aqa cunl am n'ienfionat deja, este o cale eficace de a controla
variabilele strSine. Alte modalititi mai sunt:
Utilizarea a doud grupuri egalizate cari) parcurg fiecare condilii
oxperimentale diferite (de exemplu doud metode de predare diferitc).
Difbren,tele dintre gmpuri, la sfi.rqitul experimentului, sunt atribuitc
diferenlei existente ?ntre cele doui conditii experimentale. Aici fiecarc
grup servegte pentru celllalt ca grup de contiol.
Trecerea aceloragi subiecli prin toate condiliile experimentalc,
adici prin condi$a experimentall propriu-zisb qi prin condilia de control.
conditia experimentali prcpriu-zisi cste aceea in legdturi cu care nc
aqtcptim si confirrne relafia cauzal6, afirmaii in ipoteza qtiinlificd. Un
astfel de model experimental constituis dupl McBurney (op. cit.) una
dintre cele mai puternice c[i de contro] a variabilelor experimentalc. in
adevir. intr-un plan experimcntal cu mlsuritori repetate (repeted measuro
design), deoarece variabila implementatd este de tip intrasubiect (within
sublect variable), comparatiile efectu6ndu-se ?ntre perfonnan{ele ob{inuto
166
t67
de acelagi participant. deviffr foarte eficace contr*lul surselor de varialie
datorate diferentelor dintre subiecti. Tohqi- deoarcce acest model nu este
ferit dc amenintarea erplicaliilor alternative. ?ntr*un paragraf'viitor ne vom
referi la unelc tehnici de contracarare a dezavantaielor care ii sunt
specifice.
in plamrl experirnental clasic condilia rle *ontror, spre deosebire de
condilia experimentaii. nu con{ine tratamentul carc se aplica subiectilor. in
astfcl dc experimente perfamantele fiecirui subiect in sarcina
cxperimentalS sunt comparate cu cele oblinute in situafia de confrol. in
acest fel se oblne o reducere cnnsiderabili a erorii de variatie rlatorati
dif-erenfelar dintre stibiecti.
(2) At doilea inlelcs al tenncnului control se referi ra controlui
experimentcu', adicx la abilitatsa de a rcstrsnge salr canaliza sursels de
variabilitate in cercetare. Prin controlul experimental se asiguri validitatea
interni a experimentuli:i, ceea ce echivaleazi cu creqterea probabilitatii
inferenlelor cauzaie.
Controlul experimental inseamn6 lirnitarea surselcr de variabilitate
intr-un experiment pini ce comportamentul dcvine inalt predictibil. adici
acesta se manifesti cft un efbct. fJa.rtc pr*babil, al variabiiei independenie.
Controlul se realizeazi prin:
.
manipularca e:gerirnentali a variabilclcr:
e
menlinerea constanti a cr:ndiliiior iu care se desfrgoard
experimentul:
.
balansarea diferenlelor dintrc gmpuri gi subicc{i.
Cca mai eficienti cale de a controla sursele de variafic
lrcfturbatoare
este de a alege un clesrgrr experimental cit mai adccvat
problemei care unneazi a fi cerceiati. Decurge ?rrtr-un mod cfu se poatc dc
clar ci. discutind despre metodele de control. avem in primul rind in
vodere tipurile de modele experimentale discutate !n capitr:lul precedent.
5.2 Frecursori ai controlului experimental
Prirnele reguli *Je validare a retafiilor cauzale in gtiinfi ii apar[in
lui Jolzn stuctrt Mil[ mre le-a publicat in celebrul siu tratat
,,A
system of
Logic (1ft43)"
Mill a intenfio*at sd puni la dispeizitia oanrenilor dc qtiinta
proceduri precise pentru descop*rirea relafilor de tip cauzd-efect.
potrivit
opiniei sale, legile cauzale enuntd o relafe inevitabila intre doua
cvonimente cliferite qi aniln-ie intre evffiinrsntul antececlcnt gi ccl
consecvcnt" respectiv intre cauz5 gi efect
{vadunr
gi Rankin, lggg). Accstc
rcguli sunt de tapt strategii ingenioase pentru testarsa predicfiilor prin
contrclul condiliilor care pennit ipotezc rivale.
Prszentim succint aceste nietocle nn eloar penl.nr interesul lor
istoric dar
;i
pcntm fupt*l ci" pastr$ndu-gi actualitatea ?n qtiinta
contemporani, pot prrzenta cel piifin un inteii;s piincipial.
Dr-rpi Mill descoperirea relatiilor cauzale intre tbnonrcne implici
doi paqi succesivi gi anrtme. analiza evedmentelor qi cercetarea relatiilor
cauzale.
t ao
l ()c
I O.,'
5. 2. I A n a lizn ey, en ime n telttr
ccroelarca r$laliililr car;zalc ?nc*i.u:
i;rin
rfbctuarea ile obs*rvafii
mai putin sistcmatizate asupr? fcnomcnclor carc prczinti interes pcntru
omul de qtiinti. in aceasti faz5 nu se rntenlroncazf gcneraiizarea ibpteior
de obscn'afic sau decelarca rela{iilor cauzair,
;rropriu-zisc.
Are loc un
proccs de desc*mpuiiiliq fr ib*omenelcr inai c**iplcxe ii: cc*rpr:ncnte mai
simple pcntru a putea h obserrats in mod etlci*nt. proces pe care Milt l-a
numit Ltn$lizLt uvenimnfe{tr. Ae*rstri fazi a *ercei.drii echivaleazi cu o
anumrti prcgdtire mentalS carc il fac* pe obser'!'ator mai eficicnt gi mai
inovator. Faza dc a:r*.lialrc a uveiiimuiitelor est* i${rhei;:t5 in i':romental in
care cercetitoml poate solectiona din n:ultituilmea de cauze antscedente pe
aceea carr] ccmditioneaz* prcdueerea feiicr:renelo;- coiisccvente. respectirr a
efectelor.
DacS aceastd fuz* a **rcutSrii este inccruplcti sau incorcct
rcalizati pot fi oinisc lelafii cauzale im;rortante. Desfi;urarca ei cu succes
irnplici. o scde de abililSti cara
ixit
f; antr*iaie prin stu"iru! literaturii de
specralitate. rcspectir,: prin analizare& tlrror cercct5ri sirrrilare.
5. 2. 2 l,"arierta rircu msluxttlur
in aceasti iazi {rercetife;mt r:rmircEte care conditie antccedenta
este urn-ratr dc o a?Illll1c conditie corrsecvunt$ sau carc conditie
llt\
l1l
t
coirsecvciit* unrieaz5 cr a*uinitd cr:nclitie a;rteccdent5. Aceasti obscrvlrc u
flnornenelor ?n conditii caro r.ariazi est$ nurniti de Mill varicrc:.r
cr rcuii^istani*ior"
Varierca circumstanfelor poatc ;.lvea loc in doni moduri. fic
idcntific.4nd variatrii car.-e au 1**: in moci *afi;rai. ca ?n c*rcctirilc
ohsen:alionalc, fie gener6ndu-l* in nrrd intcnticnat *a in cercetartilc
rrrrrr"iiie- ulterior cperei lui Mill. *g*rirntnt*lt.
Potrivit lui Mill*r r,arierea circumstantclor. pcntru a procrucc
rczultate crcclibile. trebuie s* rrih|* loc p* b;:s* a palnr metade: irietocla
difercntelor" rnctoda variatiiior concornitents- mstoda acordului
(agrcerirent)" mctcciil r*miqilelor. Lrlt',*ra av$ndi * rirrf apli*abilitate in
yrsihologie (vadum gi Rankin, i99s) s"i le trecem succilt in rcvistd ?n cele
cc urmeaza.
5
" 2. 2 I A'leiutiit tf i{brt: sttrt !tr
se nrai numeqtc metoda controlului explicafiilor rivare. subiectii
sunt obsen'ati in doud moments difbrite. Al qi Az in sitnagia At subiectii
Primcsc
tratanrentele &i, rr:, a3 iar ?n sifuafia A2 doar tratamcntelc &1 gi ar.
Dacd efbctr-rl B s* prr:duce in prima c*nr-{ifl atunci el tr*truie si fic cauzat
dc difcrenfa a1 di*tre cele doub cont{igii experimentaie, pe care le putem
lrata ca pe dou6 n-ruliimi de clementc, aclica A I-A2:ar, it1, il._:*a;, fi.r: 3r"
Metoda eliferen[clor permitc un hun control al ipotezelor qi al
c,xplica{iift:r ril'alc. in *rcmplul cle nlai sus esplicatii}e r:pusc afirmaliei ci
ilr cstc cauza fennmenului B, sunt a: qi a;. A tbst r,ariatd ccnditia a1, fimd
prezentl in observalia Al gi absenti in cbservalia A2. ccncomitent cu
pistrarea conditiilor a2 gi a3 constante. Acsstea au fost prezente in ambeie
situalii, Al gi A2.
Figura 15. Metoda diferen{elor
Eliminarea explicaliilor rivale a avut loc prin rnenlinerea constanti
a condifilor care ar fi putut fi folosite ca argument in fuvoarea explicatiilor
rivale.
Un caz special al mctodei controlului explicapiilor rivale este cel
privind efectul placebo. Unui grup de subiecti i se administreazl o
substanf[ activi, in timp ce grupului paralel i se distribuie o substanti
inofensiv5. Dacd grupul de ccntrol relateazd aceleaqi efscte benefice
inseamnd ci a avut loc efectul placebo. in unele experimente de acest fel
atdt subiecfii c6t gi observatorii nu cunosc, p6nd la finele observafiilor, care
subiec{i au primit substanla activS. gi care nu ( double blind study}.
5. 2. 2. 2 Metoda variatiilor concomitente
Este vorba de un model experimental asemdndtor metodei
diferenfelor cu deosebirea ci variabila independenti sau condilia
antecedentd (in limbajul lui Mill) nu mai este manipulati prin prezen!5 qi
absenli ci prin modificarsa acesteia in intensitate sau in calitate,
concomitent cu menfinerea constantd a altor variabils sau condigii
cxperimentale. Celelalte condilii fiind menfinute constante se poate infera
cu certitudine ca efectul observ-at, adici modificirile variabilei dependente.
sunt rezultatul varia,tiei produse in variabila independentS.
Metoda r,ariafiei concomitente este adecvati pentru experimentele
de laborator datoriti faptului ci presupune libertatea experimentatorului de
a manipula condiliile experimentale.
5. 2. 2. 3 Metods acnrdedui
Ori de eite ori nu se poate &vansa nici o ipotezi clard despre cauza
posibili a unui fenomen metoda acordului este preferati metodelor
diferenlelor qi variagiilor conconiitentc.
Un caz relatat de Vadum qi Rankin
{1998)
este elocvent pentru
nlodul in care opereazd aceastl metod6" fn anul 1976 o boali cu cauze
nccunoscute a ficut cdteva victime in Filadelfia. Cazurile au fost
cxaminate in amSnunfime cu scopul de a se decela antecedentele comune
c)
()
-
:Y
F
r72
173
ale maladiei aflate in atenfia responsabililor din domeniul sfuriitifi.
Investigatorii au cercetat rdnd pe rf;nd ocupafiile, conditiile generale de
via!5, contactele posibile cu animale, agur,ti patogeni, etc firE a se putea
identifica printre acepti factori weunul care s[ fie comun tuturor
victimelor. Un fapt insl le-a atras atenfia: toate victimetre fuseser[ oaspe$i
aceluiagi hotel. Analizele probelor de sdnge recoltate de la persoanele
decedate au relevat existenla unei bacterii numite, apoi, legionella care s-a
dovedit a fi cauza deceselor. Aceasta fusese transportatd de cdtre
instalafiile de aer condifionat dintr-un loc infestat in incinta hotelului.
Planul acestei cercetiri ar putea fi formalizat astfel: Se cunoaqte
efectul, dar nu ss poate emite o ipotezd privind r.arrza, care sd fie comunl
tuturor cazurilor investigate" Se cerceteazi fiecare condilie posibili care ar
putea si fie comuni tuturor cazurilor. Daci printre acestsa una este
observatS la toate cazurile atunci se poate emite ipoteza ci aceasta ar putea
ft canza fenomenului cercetat. IJlterior, utilizarea metodelor diferenlelor qi
a variafiilor ccncomitente poate confirma ipatera prin respingerea
explicaliilor rivale.
Strategiile de ccntrol utilizate in psihologia experimentali pot fi
clasificate in strategii generale qi specifice.
5.3. Strategii de control experimental
Sunt avute ?n vedere urmfltoarele strategii: controlul tn laboratoro
proiectarea judicioasi a planului experimental, rn5,sura,roa adecvati a
rtrspunsului gi replicarea experirnentului.
5.3.1 Control*l tn lahoratnr
Notele esenfiale ale laboratorului de psihologie nu se referi la felul
gi natura amenajdrilor interioarg degi acestea nu sunt lipsite de importanf5,
in misura in care elimini unele variabile perturbatoare, ci la controlul
sever al variabilelor studiate, rezultatele cercetlrii depinzind ?n totalitate
de calitatea asestui control.
Uneori, intrucfit nu este posibil sau esie potrivnic codului
deontologic si fie manipulate anumite variabilg este preferati cercetarea
de teren. Acsasti mengiune este valabild indeosebi mai ales in domeniul
psihologiei sociale, unde manipularea unor variabile suferi de lipsa de
autenticitate. De exemplu simularea unei scene agresive pentru a controla
conduita civici ar fi grcu credibili dacd s-ar rwlizain laborator.
Totugi cercetarea de teren plitegte un serios tribut in privinfa controlului
variabilelor qi a validiti$i.
r74
t75
5. 3. 2 Pr o ie ctxr e u i u $i cin rss d u sr
p
er i me nt a I u i
in faza ile proiectare a unui experiment una drntre primele
problerne care trehuie rezolvatl r:st$ aceea a cadrului in care ss va
dcsflEura crpur'intcutu! Prin cadlu {setting} autorii d'- linrba cngiczi
inteleg atit mediul urdc sc rlesfiEoard cercctarea
{Pcntru
testarea unet
ipotezc curn ar [i de c:ruinplu aceca a dilufiei rusporsatrrlitltii, ori dc citc
ori sarcina se desfrqoar[ in grup, am putea utiliza copii care participl la un
inumit joc sau adul$ rrnplicrii irrtr-o sarcind dc lucru) cit qi mijloacclc-
montajele. dispozitivele, uneori ineditp, cars Lrnlleaz5 si asigure o anumiti
sensibilitate in desfigilrarea experimcntului. Aceasia preparare ale rollrl de
a controla cit mai riguros rclafia dintre variabiia urclependenti gi variabila
dependeniS.
Este cit se pcatc de inrpcrta-nt ca fiecare experiment sb fle precedat
dc o lazi prcgatitoare asernAnatoarc irrtrucalva situairci dLn biologic- undc
anumite studii sunt efbctuate pe o serie de prcparate. c{e eremplu
preparatul de broasci ps care Helmtsltz a studiat viteza de conduclie a
excitaliei nervoase (Vadum
;i
Rankin- op.cit). Aceasti fazil de prcgitirc a
cxperimcn[ului cste prczenla
Ei
in ccrcctdnlc dc psiholugic tlugi ccle mai
nTulte studii omit s[ precizeze accst lucru.
ldeca dc pruparal
;r
dc prcparlre a unui crirurimenl cste cul mai
binc ilustratd de cercetirile lui Skinncr cfectuate pe un prsiiarat psihologic
sui-generis, cutia lui Skinncr. Accsf labrnnt mr:dclat pentru a studia
I l() l7'7
invi[area pe anirnale rnici,
Sobolani
gi polumbei, a {icut posibili o
masuritoare inediti a comportarnentultli de rispuns, antlme, rata dc
rispuns in raport cu airumite prograrne cle ?nldrire.
Preparate sui generis reprezinti eqantioanel* care intr-o fazti
anterioari experimentuhii au fost setrecfionate inti'-un fel anume, ca dc
cremplu, grupurtle disjuncte radicalizate in privin{a unei caracteristici
(pcrsoane anxioase
*
persoane neanxroase).
Dc fapt toate experimentele. pe care. cu titlu exe*rplificativ, le-am
rncnlionat pini acum, nici nu poi fi coaceprite in afara acestei faze de
prcparare. care cuprinde nu numai pregitirea logistici dar
9i
analiza in
profunzime a planului e;<perimental prin care se incearci anticiparea unor
cventuale probleme care pot apf,rea pc parcursul e-xperimentirii.
Degi ar fi de dorit, din pdcate, a;a cllm am mai menlionat, nu pot fi
controlali to,ti factorii posibiti. ci numai aceia despre care cercetAtorul
crede cf, ar putea influenla rezultatele cercetirii- cauzele alternative cttm ls
numesc shaughness,y
ryi
col. (2000)" Dc aceea psihologul nu trebuie s5
orcludi posibilitatea prczenfei unor factori perturbatori a cfiror aciiune nu
a anticipat-o.
O serie de fhctcri pe care am dori s6-i menlinem constanli in
crperiment nu ii putem controla prin metodcle obiqnuite. Aceqti factori
sunt reprezentafi de caractcristicile psiholagice ale subiec{'ilor carc
participl [a experiment. de diferenfete lor individuale. Aceste ditbrenfe ar
llutca
reprezonta cauze altemative qi ar afecia validitatea experimeirtului.
J-.-t -t Mdsarcre{r adecvatd a rdspunsului
O alt* cale ds a cis;te sensibilitatea
6i
validitatea expcrimentului o
constituie controlul rnodului in care comportarnentul de rispuns va fi
mdsurat. Se pune prcblema alegerii celor mai adccvate instrumerrts de
n.risnrare a variabilei depcndcnte din arsenalul de metode de care dispune
psihologia aplicatS. in uitrrncle decenii o serie de instrurnente clasice de
psihodiagnostic au fost revizuite
{WAIS,
WISC, Minnesota)- au fost
realizate teste noi, s*a divcrsificat aria rnfsur*tr:rilor psiholcgicr efcctuate
pe aparate qi pe ccrnputer. Nu lipsit de impar-fanti este faptul ci o serie de
mlsurdtori cfectuate in aria ner:rogtiinlelor (viteza de lnetabolizare a
glucozei in celula nerl.casS, viteza dc conduclie a influxului nervos, undele
cerebrale, etc.) au fost validate prin corelarea cu tesie c*nsacrate.
{
Vezj
Mstarazzo, 1992). Accste instrumente pot inregistm reacfii de rlspuns
obiective in sensul ci se cbline o concordan$ semni{'rcativS ?ntre diferili
utllizatan chiar csnd este rrorba de mlsurarea unor manifestiri subiective.
Instrumsntele de misurare pot f,rcilita accesul la rispunsLrri care altfel ar fi
imperceptibile, aqa cum sunt rdspunsr"rl electrogalvanic al pielii- activrtatea
electricd din mugchi sal activitat*r clectrici a creierului.
Aqa crun am subliniat antericq pcntru validitatea experimentului
este lundamental sd se aleag* acel tip dt: rdspuns carc este reprczentativ
pentru categoria de subiecfi care particip6 la erperiment. De asemenea
controlui erirerimenial prcsupune alegi:rea aceli:r metade tie mdsurarc care
178
179
strnt cat ntai concordantc cu opcraiionalizdrile conccptelor pe care dorinr
su lc misuri.m. Asttbl- rdspunsurile copilului n.tic intr-un experimcnt dc
irrvilare vor fi de natura condilionatd in cazul subiecflor adulfi implicati
iu cxperimente de acelagi tip vor fi, fireqte" rispunsuri verbale. Pe de altii
parte. intr-un experintent in domeniul an-iietifir. rrii'elul de anxietate va fi
rrrisurat la adolescenti printr-un chestionar consacrat. curn este de exemph.r
liraia de autoanalizi a lui rt R. {.lotlell. iar la sugan prin misuritori
c lcctrofi ziologice care nu *ti lizeazd comporlarnentul verbal
"
5.3.4 Reptriturta ecperixrcntu lui
Refacerea experimentului constituie. frr* indoial5. coa mal
clicientd forrni. dc coutrol. in esenga replicarca inscamna repctarca unui
crperiment pentru a verifica constanfa datelor cbfinLrte inifial. Prin
rcplicare se controleazi fidelitatea rezultatelor erperimentale (vezi
$
4 3)
lrr general tcorirle gtiinlifice se sprijind pe adeviruri care au lost replicate.
Faptele qtiintifice cars m rezisti acestui standard sunt abandonate.
McBrirnel (op. cir.) nrcntioncazd entuziasnrLll stimit in comunitatea
,stiintifici,
in deceniul al qaptelea al secolului ilecut, de erperimentelc
lsupra transfcmlui dc meinorie la. r,rermelo planaria, prin injectarea dc
tcsut de la congeneri antrenali citre cei neantrenafi. Nu este nevoie si
cliscutim consecintele extraordinarc p cer acesi fapt gtiinlific le*ar putea
rrvca asupra condiliei umane. Dupd rnai bine de doui decenii de repliciri
po viorni s,u pL) qoborani.
relurri soldate cu rezurtate
coniradict'rii,
intcresul pentru
tcnu in disc*fie a diminuat treptat" aceasta fiind de fapt
soarta tuturcr cercetirilor
experimentalc
necffi{irrnato.
Existd douf, tipr-rri de replicdri:
{tr}
Replic*rea
directd care ?nsearnxd repetarea
experimentului
in
condilii identice.
Nu prca oste uzitat pentru
ci. pe de o parte.
aduce
c<-rntribulii modesfr la adA'cirea cunoaqrerii
irnui anamit domemu qi" pe rJe
alti parte.
deoarece este *rmat.i de o recuuoagtere
mai r-ed'si din partea
comurutirii qtiintificc.
De artfel astfet ere tenre do cercetare intampirri
dificultif in obli'erea
de fonduri
sau i' acceptarea pentru pubrrcare
a
rl;zuliatelor,
etc);
(2)
Replicurea
sistemutird
se *fectuoazd printr-un
experiment
similar prinrului
rlar care este diferit fie prln q;urticnur
ds subiecti (sc
verifici validitatea extemd
a primurui
cxpcnment),
fie pri' varorile date
stimulilor
sau prin inadur inedit
de operailonalizare
{se confirmi
validitatea
concepftrall)
a conceptelor
teoretrcc.
S.rf Controlul tn pl*nurile
*rperimentaie
cu grwpa ri indtpen tlente
[n aceste desig;'-uri principara
sursa de confuzie c reprezrnti
varialia unor caracteristici psihoco'rportarns'tale
intre subie*fii atoca{i
unor grupuri
diferite. Ea paatt fi c*nfundat5
ou efectele variabilci
t80
t8t
rrrrl.;llcndente. Acesf fapt afccteaz* grav validitatea rezultatclor
i'\l)0nmentului.
Cl*ntrolul ?n aceste pla*uri experimentale ss realizeaztr pe baz:t
r;rrrdomizirii qi a controlului statistic. Aceste metode vor fi abordate in
et:lc ce urmeazd, nu inaiiite, de a face o parantez[ cu r,ak:are nu doar
rstoriograficd, pentm prcblema ?n discufie, ci rnai ales principiali..
5.4.1 C*ntributin tui Ronsld Fisher
Deducsrea uncr concluzii coiecte pe baza datelor ur:ui experilnent
ctrc nu controleaz[ toate sursele de varia{ie ar pirea imposibill. TotuEi
daci nu puteffi controla. eliminfrnd sau egallzand infiuenlele striine, estc
llosibilS
misurarea eroni pe care accstc surse o introduc ?n experiment?
O astfbl de problemd qi*a piis matematicianul englez Sir Rcnald A.
lrisher. Dorind sd solutioneze problerna controlului electului fertilizirii
tcrenunlor in agricultur5, in calitate de siatistician la a stafiune de cercctiri
agricole, Fisher a elaborat o serie de modele cxperimentale pe care le-a
publicat in carfea sa din 1935 "'The design of experiments".
Dintre acestea Modelul experimswel cu blocuri rsnrlomizatc
constituie un exemplu de rigoare gtiinfifici privitor la controlul erorii
datorate surselor de varia[ie striine- altele decdt cele datorate mampuldrii
variabilelcr independente.
Red5ffi. ps scilrt. dupa Vadum
;i
Rankin
{lggS) cei rnar
semnificativi paqi care i-au condus pe Fisher la aceasti rmportanti
descoperire.
intrucit oric$t ne-am strddui sd finem sutr cr:ntrol tr:ate variabilele
perturbatoare intr-un e-xperimenl ?ntctdeuna existd
$ansa
ca
erperimcntatorului si-i fi scipal ceva" niciodath nu avern certitudinea ci
efectele mdsurate in variabila dcpendentd nu sr.lnt {Jumva rezultatul acfiunii
qi a altor variabile decii rariabiia independenti. o caie de creEte nivelul de
ccrtitudine al rezultatelor unui expe,"-iment qtiintific este acela de a masura
efectul acestor influen{e pcfiurbatoaro carc constituie de fapt eroarea in
interpretarea rezu ltatelor.
Daci ar dori sd misoar"e aceastd eroars pnvitoare la efectele
fbrtilizirii asupra producliei agricale. care este posibil sr se daioreze
$i
altor influen{e decit fertilizarii propriuzisc- cercetitorul- unnfind modelul
difbrenleor introduse de !,{il/, ar tretrui ss compare praduclia obfinutd de pe
doui loturi de teren cirora, in faza de efectuare a lucririlor- de insimintare,
li s-au aplicat doud tratami'nte diferite. care de fupt sunt tlcud. rnodaliti.ii
ale variabilei independentc: unui lot i se administreazd procedura de
fcrtiiizaro a terenului" pe cdnd csluilal{ lot nu i sc aplici nici un lratameat.
Daci pe lotul fertilizat se obfine o producfie mai mar, diferenla ar putea
fi atribuiti acestui tratanrent. Dar pentru ca aceast5 inferenli. sd atingl un
anumit grad de certitudine ar trebui ca experimentul si fi reluat ani qi ani
de-a randul de citre acelaqi csperimentator
{validare convelg{Jntr} sau de
citrc alfi experirnentatori, pe telenuri agricole cu condifii pedologice cat
t82
183
rnar diferite (validare divergenti). Gsniul lui Fisher s-a dovsdit in gisirca
unci solutii de a satisf,ace conditia replicabilita.lii experimentului dc o
rnanierd foarte camodi. El inipirfit terenul intr-nn numdr de blocuri cgalc.
lriccare bloc. Ia riindul trui a fost divizat in doui pdrfi egale. Dacd tercnul
ar fi imprrlit in l0 blocuri, ar rezulta 20 cle percele perechi. Aplicind
I'crtthzarea ?n ficare pei-echc d*ar unei parccle, ar rczulta l0 comparatii alc
produciiei agricale. deci ar rea;lta posilrilitatea replicrrii de l0 ori a
crperimentului initial. Tatugi alocarea tratamentelor in fiecare percchc ar
trcbui efectuatr la ir*impla.re pentru a exclude orice influenti datorata
prcferin{elor experimentatorului, sau altor decsibiri intervenite pe durata
crcqterii plantelor.
Fisher a procedat la f,e*ilizarea parcelelor in fiecare pereche prin
randomizare. Iatd cum. printr*un demers ingenios, rnodelul experimental
capiti doui caractenstici esen{iale ale ccntrolulsi variabilelor. replicarea qi
landorrrizarea.
insumind proclucfia de pe ccle 10 parcele fertilizate qi impSrlind-o
la l0 se obiine produclia medie. se procedeazi aseminitor cu parcelclc
ncfertilizate. Compardnd productiile rnsdii de pe cele doui categorii dc
parccle. s-ar putea obline a diftrengri rnedie. s* zicern, de c toni, diferenta
rvntajdnd terenul fertilizat. Dar la un astfel de avantaj s-ar putea si fi
contribuit
Ei
altc variabile care nil au putut fi controlate. de e;remphl pc
trncle parcele poate au ch.zut cantitSli mai ma,ri de precipitatii. in astfel dc
cuzun nu se poaie decit prt:supune, ffird sI existe certitudinea, ci
l'oftilizarea este cauza producliei rnai rnari.
in timbaiur qtiintiifc
de astdzi aceastd presupu:reie
este ipoteza
.yrtin;it'icd.
Fishsr s-a gindit cd. dacr nu pct f; erirninate cri tctul surscre de
variafie, sste oporfumi calcularea erorii introduse
de astfel de influente
pcrturbatoare.
deoarece se poate gti, rrstfel. c6ti incred*re poafe fi acorrlati
datelor obfinute.
continuand sd prezenrErn
rariona:'rentur
r*i Fisher. aqa cum se va
vedea nu doar di' mitive de discursivitate.
anticrpdm probrernatica
rnetodei
infi:renlei statistice. carc de6i va fi tratatr ?'ti*a secriune ,listincB. nu este
mai putin in substan,ta ei o veritabili metodS cle a controi a validitatii
concluziilor la care ccnduc **rtatele u'ui exprri*renr psih*rogic.
Re\''enind la demersur rui Fisher. accsta a presupus
mai intii cd
fertllizarca nu a avut nici un crbct. Accastfi supozi{ie a .tbst numiti de
Fisher ipoteza de
'ul.
cu arte cuvinte nu manipularea
e\penmentald
a
produs drferenta ci ?ntimprarea.
i* aceste condi$i. Iogic ar fi sa evaruim
efectul factorilor intAmplitori.
in acesr scop, firi a
linc
cont de tratame'tLrr
rsal' considerim. la intsmplare,
ci l0 parcere, r*ate ra intArnplare.
au
primit fertilizarea.
deEi este posibil ca in realitatc unele sau ioate si nu fi
primit
9i-
Ia fel, cansider;m c5 c.lelalte l{} l*turi nu au fcst fertlizate,
de6i
este posibil
ca unelc sau *hiar tclate sa fi pinrit tratamentul respectiv.
EfectLrand, din nou, difcrenla intre csre rJoud pr*rjuclii r*edii se obli'e o
difere,ti medie care este cfcctur variabileror necontrolafe.
deci al
?ntamplSrii.
Relu6ncl ?ntraga opcrafie de 5s0 de cri, Fisher a oLrlinut un
egantion tot atal de mare dc erari. Accasti proceduri
statistici se nllmeste
184
185
tt',';/ tle r'ondamizsre sau testul Mrnte Carla si poate
fi lesne realizat cu
ilIutorul computcrului.
Era un fapt deja qtiut ci, adatf cu studiile lui Gai.r^rs, croriro
sistcmatice au tendinta de a se distribui dupi curba normald, distributic
curo a fost obfinut5 qi reprczentata grafic dri Fisl:er. sd presupunem ci
pcntru valoarea de o fon5, cst a fost diferenta dintre cele doui rratamcntc
cxperiinentale, citim pe ordonata grafrcului o frecvenld de 5. cu alto
clrvinte dintre cele 500 de erori medii 5 au fost rnai mari sau esale cu <r
tond.
Daci fertilizarea nu a awrt nici un etbct. cum se afirmi in ipoteza
clc nul, atunci probatrilitarea
de n obline o diferenti de o ton.i intrc cclc
clour categorii de parcele este p:5. i00:0.{}1. Aceasta inseamnd cii
claci am efectua I00 de astfi:l de ercprrirnente, tloar intr-un singur caz
variabilele necontrolate ar cau;.a diferenfa de pr-cducfie menfionalf, qi ci in
99 de cazuri aceasta s*ar ilatora 1brtilizirii solului.
prin
unnare intrucat p
(probabilitatea
ca ipotcza de uul sd fic adcvirati) este doar de 0.01. esto
rcpinsl ipoteza nuli gi se admits ipoteza dr: luciu, an$me cd sporul de
p roductivitate s-a datorat fertilizdrii
"
comunitatea gtiiniifrc* a adoptat propunerea lui Fisher ca pragul
dc semnificafie. respectiv punct*l de la care ipoteza nul6 poate fi respinsi.
si fie fixat la o valcare P mai mic6 sau egali cii 0.5. Aceastj. valoare se
nurneqte prag alfa qi se noteazi cu a..
in exeniplul cu blocuri randomizate p<* ({i.0r<0.5
). dcci
ipoteza nulb poatc fi respinsi iar diferen{a de produc(ie observatb intre cclc
doud calegorii de parcele eslc ccnsiderat* stcttisf,it: sernnifiuc*ivii la un nivrll
de probabilitate de .01
o variantd mult mai ftecvcni utilizat* a lestului rle randcmizare
este testul statistic
.. t .. propus in l9t)8 de citre wllliam Gosset pe care
acest autor l-a publicaf sub pseudanimul student" astizi f;ind cunoseut ca
metoda Fisher-Sftident. vcrn rgveni in dstaliu asupra acestei metode in
g
4C) ! !
Se irnpune. la sfirgitul acestor considerafii, cd moclelele de control
propuse de Fisher sunt aplicabile
;i
aplicale ?n nrcd curent in psihoiogie.
prin simpla ?nlocuire a tenncnilor de bloc gi parc*li cu acerea de grup qi de
subiec{i de experiment. Nofiunea de tratament poate fi gencralizali pentru
a ingloba toate tipurile de condilii erpenmentare sau variabile
independentc care, fiind nranipulate de experimentator- ilcterffin6 accie
modificrri in comportament care sunt prezumate ?n rpotezeie cercetrrii.
5.'1.2 Rsndoxrizureit
Aceasti mctodi de c*ntrol- anticipati ?ntruilritva in seciiunea
precedenti. se refcri la seleclia ftts.rnplStcare a subiectilor astfcl incit
fiecare subiect din papulalia
lintd
sa aibS
;aiise egale ds a fi ales ?n
eEantionr.rl cercetirii experimentale. Avantajul acestei proceduri este acsla
c[ odati ce subiectii au ficst alocali la ccndiiia. expe'rimeniald pe bazi cle
qans5, interferenga vanabilelor subiect (vsrstd, sex. nivel de prcgitirc, etc.)
toa
I Ot)
187
cu variabila independentd si nu poatd avea loc desdt cu totul intdmpldtor
sau mai bine spus si poati avea loc dar intr-o marii de eroare rnisurabili.
5
".1 "
2. I llcndomizctrea crs ffi al etd
Este o metodi de ccntrol. propusi de Fishsr" in experiinentele salc
agricole, dar perfect aplicatrili qi in psihologie. ca de altfel in oricarc
"stiiirti
experimentali care admite cS legile sale s*nt de naturd statistici.
Repartizarea subiecfilcr la grupuri se efectueazd prin randomizarc.
Randomizarea priveqte ati{ repartizarea sutriecfilor la grupurilc
stabilite in plamrl experimental c$t qi a gmpurilor la condililc
cr.pcrimentalc. Randonrizarca conrplcta prcsupunc repartizarca pe criterii
alcatoare a subieclilor Ia grupuri. De excmplu, daci sunt previzute un grup
crperimental qi unul ds control" numcle subiectilor care u{rneazd sd intre in
oxperiment vor putea fi introduse intr-o umd qi extrase in numir egal
pcntru fiecare grup. in acelaqi mod se poate proceda pentru a repartiza celc
doui grupuri la cele doud conditii experirno:ntale (aplicarca - neaplicarea
tratairrentului). Lcgica acestui plan expcrimental se bazeazd pe o
l)resupunere
implicit5, anume ci cele dou5 gnrpuri sunt similare in oricc
privinfl cu excepiia condifei experimentale la care sunt repartizate
(aplicarea-neaplicarea
tratanrcntului). intr-adevir randomizarea completi
r:sto desiinati tocmai egaliz5rii grupurilor exp*rin':c*tale privind o serie de
atribute psihice sau demografice. altele dec6t variabila dependentl cum
sunt: nivelul dc nrcrivare. de inteligenli- *a-miliariza.rr.a cu sarcrla
erperimentalS- numarul fenrri I ar- nir;clul instructiel
- etc.
in ciesign-ui cu grupuri independente teirnica cea mai comuni in
controlul acestor ibctori cste alocarea subiectilor prin randomizarc ia
fiecare nivul al variahilci inclependenie- adica ficcar"ci condirii
expenmentale. ii sllnt rcpartizate grupun difente de subiccfi.
shaughnessev gi col.
{op"
cit.) fuc distinc{ie lntre rcpartizarca
intimplatcare
{ralclom assigmnenti
Er
alegerea intdrnplitoare
{random
selection). scleclia presuii*ne c*nforruarea le regulile sondajului c6nd
dintr-o pop*la{ie bine definith sc crtrage alcatcriu un e$antlorl
reprezentativ. in t-barte muite mcdu academice ega:rtioanele unor
experimente psihologice sunt mai m*lt sau mai pulin accidenial recmtate
din .,populati*"' studcnfilor de la cursiil iatraduciiv d* psihclogie" pe
criteriul voluntariatului. Acoasti pcpuxa$e care ea lnssEi este rezultatul
Lrnci selectii est* denurnit* dr; shauglur*ss.r' qi cr:l.
{ap
cit.} ..prpula!ic,,
defectuos detinita (ill-definect population). Ghiliur$lele au rolul de a sugera
acest fapt.
ln aceste condifi- fcrmarea nnor grupu'i cornparabile, care s6 fie
asemdnS{oarc ?n c*ele mai rniiltiJ privintc. rja; sa dilere irarrpant prin
magnit'dinca efestclor produse in variabila dependmtd cie cdtre
'ariatrile
variabilci indepcndente. se poalc rsaliza repartizf;nil alcatoriu subieciii la
grupun independenfe. cand p*pulafia este deftctuos definrta, sunt
preferate planurile cu grupuri raridoinizat-* <i*oarece, prin desemnarea
aleatoare a subiec{ilor in gmpurilc alocate niteielor variabilei
lltS
lao
rttdcpcndcnte, se asigurl bal*.*sarea sau nivelarea (averaging) difercrrtclur'
tlintre subieclii implicati ?n experiment
{Shaughnessv
qi ccl. 2000).
Egalizarea grupurilcr se e*rctileaz* *ii de c&ie nri suspectim ci ar
rrrista o inalti carelafie ?ntre variabilil lgalizati
6i
variabila dependcnta.
I)rin ega.lizare rsclucein la zerc efectul variabilei perturb::taare asupra
v'lriabilei dependente. F*aliunea efcctslui de atenuare a variabilclor
pcrturbatoare prin egalizarea lor rezi,ji trr ibptul. rnentionat anterior. ci o
lariabili poate produce efectc doar daci este manipulati sau daci cxista
tlifbrer:te dintrc iiir,'elurilc ei. De exen:plil" dac6 st*diem efbctul unci
runnmite metode de invalarc ar trebui si egalizdni subieclii din punctul dc
rcdcre ai nivelulrii de int*ligmfi deoarece ssts un loc coriun cb existd o
corelatie scmnificativS intrc inteligenli qi succesul in inr.'itare. Variatclc
rrivcluri de inteligenld distribuiie ?n populatie fac din aceasta un factor
lctiv de influentare a reuqilci qcolarc. IJc aceea cste oporfun ca intr-o faza
tli; preteslare si egalizim subieclii d.p.d.v. al niv{iiuiiii inteligentci prin
aplicarea unui test pctrivit. Mcdul in care subiectii egali sunt repartizafi la
grupuri trebuie si fie bazaf pe randoinizare.
Shaugncssv
$i
col (sl:. cit"i prcpun utilizarea metodei grr-rpurilor
cgalizate in situaiiile cdnd. din varii rnoiil.c. cercetitorul trebuie si
crperimenteze cu un numir fcarto mic de subiccti. care difer-5 intre ci
printr-o serie dr: caracieristici. Aceste cliferenle pr:t de iiisele sI produca
cfbcte care s-ar putea suprapilns peste efbctels variabilei independentc
producind confi:zic in interpretarea datelor experimentale. intrucit
rrumirul dc subiecti cste redus" csts erciusd ulilizarea pla-nului cu grupuri
randomizate.
in unele situatii solufia o reprezintd planul cu misuritori
repetate (repeated
mesaures design) unde aceeaqi subiecfi parcurg
roare
condiliile experimentale. Exist6 tofuqi siiualii csnd aceasti metodd nu
poate fi utllizati, deoarece trecerea subiecfilor de la un nivel la altul al
variabilei independente genereaei tbnomene de transfer. De exemplu in
experimentele care testeaz* diferite metode de ?nvifare sau cle tratament
este nevoie sd se lucreze cu care un grup separat pentru fissare condilie
experimentaln. in astfel de situalii cel mai indicat este pla:rul experimental
cu grupuri egalizate (matched group plan).
si presupunem
cr vrem si evaluirn eficacitatea a trei programe
compensatorii in domeniul deficitul*i intelectual dar nu avem disponibili
decit 9 subiecfi cu niveluri diferite de handicap. Deoarece vaiabrJa
independenfi (strategia
cofirpensatorie)
are trei modalitdli este necesar si
utilizim trei grupuri
distincte de cite trei subiecfi. D*ci am reparlrza
subieclii prin randomizare ra cele trei grupuri, nurnirul de subiecfi ?ntr-un
grup este prea rnic pentru a fi siguri c6 randomi zarea a uniformizat
diferenlele individuale.
pri*
urmare, esfe posibil ca diferenfele care vor fi
observate intre grupuri, dupi parcurgerea
tratamenturui si se datoreze
nivelelor diferite de handicap cu care experimentul a luat startul qi nu
valorii intrinseci a programelor
conrpensatorii.
utilizind metoda grupu'ror
egalizate cercetdtorul va evalua prin metode psihodiagnostice
adecvate
nivelul mintal al fiecdrui subiect. EI va putea clasifica subiecfii astfel:
deficit sever (s),
deficit mediu (M), deficit uqor
{u).
in continuare sunr
formate triplete cu acelaqi niver de handicap carc coresp'nd celor trei
oondifii experimentale. Subieciii cu acelaqi nivel vor fr repartiza[r aleatoriu
la fiecare program de recuperare. Este necesar si procedirn astfel pentru a
cgaliza alte diferenle individuale. Planul experimental va putea fi
rcp rezentat gr afic astfel :
MODALITATILE VARIABILEI
Tratamentul A Tratamentul B
INDEPENDENTE
Tratamentul C
{-'_l
ll
FI
tt
l-"_l
ll
l-'-l
tt
H
lu I
tt
f-'--l
tl
LJJ
|;I
tt
Figura 16. Plan experimental cu grupuri egalizate
Acest plan prezintd avantajul c[ grupurile snnt egalizate din start
cu privire la nivelul de handicap" astfel incit diferen,tele constatate la
linalul experimentului rar putea fi atribuite diferenlelor de eficacitatc
oxistente ?ntre programele de recuperare parcurse de cdtre subiecfi.
190
191
Trebuie relinut
ci design_ul
cu grupuri
egalrzate
este opofiun
atunci cdnd, experimentdnd
cu un numir redus de subiecfi, care reprezinti
cazui rare in populagie,
este nevoie si constituim grupuri
separate qi exista
posibilitatea
de a egaliz-a subiecfii
din punctul
de vedere al variabilei
dependente
sau ar unei alte r,ariabile care coreleazi puternic
cu variabiia
dependenti (Shaugnessey
gi col., op.cit).
Totuqi nu toate diferenlele individuale pot fi controlate.
Rancromizarea
in brocuri fiind mai rigurcasS,
suprineqte
aceastS
carenti.
5.4.2.2 Randomizare
?n blocuri
Esu' una dintre cele mai utitizate proceduri
de repartizare
aleatoare
a subieclilor la condiFile
experimeirtale.
un bloc esfe format din condifiile experimentare
ruate intr-o ordine
aleatoare. Daci avem patru
blocuri, ordinsa in care sunt date subiecfilor
condiliile
experimentare
este mereu alta. sE presuprmem
ci intr-un
experiment
condifile
experimentale
sunt notate
cu A B C D. Ele
reprezintd patru
nivele are variabilei independente
(sunete
foarte inalte,
inalte, joase
foarte joase)
care necesiti patru grupuri
de subiecfi. Fiind
vorba de un experiment
?n domeniur seneafiilor
auditive ne mullumim
cu
un num5.r de l0 subiecgi per grup, adicd in total 40 de subiecfi.
Pentru
aceasta trebuie mai ?'t6i si reariz'rn zece brocuri, in care
ordinea condi$ilor
experimentale
si fie mereu alta. Am putea sd constituim
toate secvenfele posibile ale literelor A, B, c, D" Acestea sunt 24, adic6 4!
(factorial):
4x3 x 2 x !:24. intrucdt noi avem nevoie doar de zece
blocuri, pertru a rimdns consecvengi principiului randomizirii,
va trebui sd
punem toate cele 24 de secvenfe (blocuri) inrr-c umi qi si extragem zeco
di'tre ele- o proceduri mai comodd gi mai eleganti este si apeldm la un
tabel cu numere randomizate, gi sd alocam" fieci.ruia din cere patru blocuri,
cifre de la unu la patru, avind grija si h'ecern peste ci*ele care se repeti,
Clonvenim de la inceput cI A:1, B:2, C:3 qi D:4. Si presupunem
ci un
cxtras dintr-un tabel cu numere randomizate
ar ardta astfel:
4219 5 425 184383922387 37 6t 195284253
Astfel de tabele pot fi crilate pe calculator cu ajutorul unor
progftrme
destul de simple, sau pot fi consultate tn diferite tratate de
metodol-ogia cercetirii sau ?n tratate de statistici. pentru psihologie.
Pentru primul bloc vom a)ege: 4,2,1,3. Ceea ce echivaleazd cu
seria D, B, A, C. Blocul al doilea va avea urmitcarea componenfi:
2,1,4,3, adicr B" A, D, c. se procedeazi
asem'ndtor pentru celelalte opt
blocuri. Pentru a face mai sugestivi procedurE
cifrele
,,culese,, din qirul
randomizat au fost ingroqate.
Presupunem
ci subiecfilor care se inscriu, prin voluntariat, li se
distribuie, in ordinea sosirii, bonuri numerotate de la l la 40.
in tabel rl care urmeazi sunt trecute cu rol exemplificativ primele
dou5 gi ultimul din cele l0 blocuri. Subieclii Sr...Sqo au fost repartrza[t, pe
misura ce s-au inscris ra experiment, ra fiecare din cele 40 de pozipri c6t
totalizeazi cele zece blocuri experimentale.
r92
193
i
B]_OCUL r BLOCUi, iI Blor:urule
III. IX
tsLOCUL.\
B .\ C B .\ L'
.1
iD iB C
-q" S: S, Sr. S*
Sr-lS.rlS,., S.,;
T'abelnl 6. R*nduuie*rea lu blocuri
Ar,,anfajele ac*stri frp ilc contrnl siint urn:Etcarolc.
(t)
Gmpurile cxperimcntalu'sunt
cgalizatc elin punctul cic veclerc al
numirrilui
dc suLriccii. ftpt car* c**tribr.ric Ia ci.c$tfirr.ra grailurui
de
fidclitatc a rezu ltatelor expcrimentxlui.
(2) CcntribLri* la aplatizatiie difeicrlfclor inicrgrirpirri
dafoiate urior
variabiie silsccptibile
de a s,- *r*difica
i]*
durata tiesrbguririi
cxpe*mentului ps mai mutrti: iurri
ia.flarca ;mumircir rleialii rlcsprs
experiment care ar putca *rortifica atitudinea suhiecliror- trccerea intr-un
alt stadiu de dcev*ltarc. in cilzLrl eoi:iiltr prc;c*lare_
ctc.). Se piesupimc
ci
accste modificari vor atecra iu *rcd egal toli s*hieetli. t{eci toate girrp,rile.
unilornrizarca
ilifcrentd*r iiitergi-upuri
crc+tc i,alii{iii.ica riiterrri ,r
expenmentului prin eliniinarea explicaliilor c*mplcrnentare.
(3) P'andrndzarca
in {"rrociui asigur6 cciltirlur ac*ror va*rbile
s,bioct care rind sd sc nrodifice in timp- adicS pc dumla e-rpc*mcntului.
Esic positlitr
ca. iilti-* cer.crare pc rrudinii iiarc ss clusfir$*;rra pe ioaia
durata unui semcstru s6 sc praduca
uncrc sciri*r!:ari i* comportamentur
lor
datoriti lbrnilrarizirii
cu nrdsurdtorile
etec{uate. intrucdi subrccf' din
populafia
stirdcntilor snnt asigna.li a.lcatoriu la Lrl*curile pla,r,r1:i.
$ansa ca
t 9:t
.rudstr ;Ef;iirn-ihdri s5 fiu- egal di: f;re,,-r,,ixli* iii }'rccar_,: {:l*c cste sirficicpl. tlc
rrurr* p*nfl"n ca acoste lnf'lucll{* sft f,ro cgallzat*.
un posibil dc:zavai-'*r4i *l ra'idoi'uzhr-ii ?ii !:roclri itr reprczrnlu
('r'c$lcrca
rlriabilititrr lntra-qnrp ctr('tr pufc.r afbcrr ialiditrtca ilrtcrnli a
e rpcrimcnfiliui.
u* altul ar putca sd f'rc mlmdml marc cle s'biecti. ric *bicei egal cu
r r r r nrii-ii I de cr:rirbi*a tii posi bilc ?itire si&ia
liile
ertrrcrimentale
i. +. J. _s Jlc;.rirl*,'i;;gr.* ?n ptili.*t l*liiz
Este o procedi;r-i dc contro!. fcarre econc;iiricd" proplsi ile Fishcr.
r:urc climind. dezavantajril *tilizirii unui mars numir de subriecli- ca in
Procedeul descris mai sris. D*ci *um;ii-i:l de sLlbie,:fi *sie sensi{:il mai mic
tlccit in cazul unei contrabalansiri cornplrte.
Dr assn'cnea. iill suirt parcurse toate bfcicilrilc eare rczultr dil
c,ornbinarca" in serii ncrcpe.tat:i1c, a nilcl*rilor rariabilei independentc.
El estc r*pr*zeiltat pi-irtr-um p/iirut ilriparrit ?nir*u* ni:m*r egal dc
lrnii gi de coloane.
Numdnrl liiiiilor
Ei
col*aneror reprezint* nuindrul tratamentelor-
:rclica totalitatea modalititilor sau valcri!ar varial:ilei indep*ndcnte gi
l.obriic si: fle un multipl' a} iiir,*i"ilrilor l'ai'iabrl.-.:i in,Jepmrle*le .
Madelul'i ii este specific faptul ci fiecare sutriect. sau llccare grup
r il primi taate traftrnier:ti:]e da; ?nir-* succesiune iinici, liit$niplrt*are. co
t 9-s
nu se rcpcti nlciodard. realiziindr_r-sc
astibi o, *fieicnf5 contrabalansare
a
sfcctului de ordine.
in pitrat*l ratin fiecare situalie experimentald-
srrnboiizatd cu o
litcri se gSseqte
o singuri dat[ si*iurtan in rinia qi p* coloa'a dc acelasi
rang. ceea ce inseamnS cd i-l*carc silbicci prinre$t.,;
.i succcsluric rmrc5 clc
situali i crperilncntalc
Acest morlei. ftr de *rtfcr qi i'aridci-liizarea
i* Lrlocurr, excrude
posibilitatea
oriciror inf'trucnle pert*rbatoare
sistematice datorate alocirii
iraiamentulor. pcnnil6nd
toiodati iieti:mrinarca
srorii rn infcrpretarca
rezultatelor
cercetirii.
s5 presupurem
c6 u* exp*rimciit
i]resupun'^ *irrninistrareft
a patru
co'difii experimcntalc.
Ere ar putea fi c*mbrnate in 24 de biocuri.
Pentru cazul luat sprc t;xcnlplificarc
silni ncij*sare doar patru
blocuri .
Figura l?.
p5lral
latin incorcct
Pentru a balansa in rn*d rficient efcctcrc de ordine, pitrat,r ratin
trebuie si indcplincascd
urmfflonr*e c*xciilii
{Shairgnessel,, ut"al.. op. cit.):
.
Fiecarc iirerd
{*ondiiie} sa apar6 o singur.i datii:
L, B D
FI
/+ D
C D A B
D
B C A
t96
r97
c Fiecar., condi{ie precede
Ei
*nneazri fiecare alfi conditrc o
srngurd dati.
Pitrat*l latiii prezeniat antericr indeplineEtc aceste canditii. totupi
laptul ci modalitatea A- aparc cu o pozifie mai sprc dreapta in ficcarc bloc
poafe si genereze o anumitS cxpectanfd din partca subiectului.
shaugnessev, et.al".
{ap.
cit.} propun urmdtorul algoritm pentru
rcalizarea unui p*trat latin care eliiriin6 aceastl dcficicnfi:
I. Randomizarea ordi'ii initialc a co'di1iilor experimentalc. o
ordine ranclomizati a condiliilor A. B, C. * poafe fi A" C. B.
D
2. se nunrercteaz6 *rdiilea randamizati de la l Ia N" tinde N estc
cgal cu numdrul *ivelurilor variabilei independente. in
exempliil nostm N este cgal cu patn:
{N = 4}. D,:cr : A: I, C
=2.8=3.D:+
3. se genereazi prirnul rind al prtralurui latin respectincr
urmitoarea reguli:
l, 2. N,3. N
-
1.4. N
,2.
-i.
t{ --
j.6.
etc.. ceea ce. in
exeniplul nostm echivaleazi. cu urmdtoarea ordine : 1.2" e.3.
respectiv A. C. D. B.
4. Se genereazi al doilea r6nd, adig6'd o r-nritate la fiecare numir
din primul rind. cu mentiunea eI 4
-r-
1
*
l. Rezulti
urmdtoarea ordine 2,
j,
i, 4, adic5, C, B_ A, D
5. Urmltoarele rinduri suni gsnerate dupd aceeagi reguli.- luflnd
ca punct de plecare rdldul prccedcnt. in consccinla al treilea
rind va fi 3. 4. 2- I, respectiv, *, D, C. A.
Al patmlea riud va confine urmitoarea ordine 4, 1, 3, 2, c?re
echivaleazd cu: D, A- B. C
Pdtratul latin rezult t sste prszentat irr cele ce umreazi.
Finrra lB. Pdtl'a! lalirr corccl
5.'1.3. Tcbelete de r$ndomizare
r| *-^.-,,L.-x
^!.,^^*+x
1..
^
..c,^,,Ua
fartC{OnfiZa.fua O COnStitUie v
Prwvttur4
vrlBcrrtq. u\ g. vrvll
tabelele de rumere aleatoare
Accstu [abolu conlrn cifrc dc la 0la 9 scrisc alcatoriu. Subieclii
sunt repaftizati la grupurile experimentale, in acord cu succesiunea
^..*^.^l^.
.ll^ r^L^l
^A*.-, ^A-J ^-.^..;l-,
J^,,i-
^,,*^l^r-
n,,^x
^,,*r
.{.....-.
lrurrrvrwlvr ulrl uuvr
Pdr4.
t4ru
Br
ttPur rrv ttvyrrt LwrrrPrvt!. uqlq Jurr uuud
grupuri, subieclii cu numers cu sof tres la un grup iar cei cu numere firi
1no
t70
L U B
ts A D
B D C A
T')
A B
(-
so1 la altul. Dacd sunt patru grupuri se utilizeazi cifrele de la unu la patru
rrrl cclclaltc sunt ignorate.
Randomizarea are multe capcane de care trebuie si qtim si nc
lbrirn. Deqi sunt selectafi la intamplare subiecgii care participi in mod
r oluntar pot si fie diferifi in multe privinfe. De exemplu cei care se inscriu
prirrrii pot fi mai motivali decit cei care se inscriu pentru participare
rrltimii sau pot si difere, aqa cum am v5zut, in privinla locul conlrolului.
Rafiunea randomizirii este simpl6. Prin randomizare singura cauzd"
lltcrnativi a modific[rii variabilei dependente, exceptdnd acfiunea
variabilei independente, ri.mdne
jocul intAmpl[rii. Ori acesta poate fi
cstinnt. aqa cum am vizut, prin testul statistic. Acesta opereazi disjunctiv:
claci nu intimplarea este cauza diferenlelor constate" cum afirmi ipoteza
rlo nul" atunci acestea sunt datorate relafiei prezumate ?n ipoteza specificd.
5. 4. 4 Utilizar eu v ariubilelor mo der at our e
Nofiunea de va,riabili moderatoare a fost introdusi in 1956 de
catre Sounders in legiturd cu psihodiagnosticul progresiv din domeniul
sclecliei profesionale. o variabili moderatoare echivaleazd cu acea
variabil[ subiect despre care se presupune caar aveaefecte diferenliatoarc
5i
ar afecta validitatea unui predictor (Pitariu,1983)'
tn fiteraturd sunt citate studii care au eviclenfiat caracterul de
variabile moderatoare al unlStoarelor insuqin: caracteristici demograficc
199
(scx.v0rsta).
nivel cdr_rcafional qi socioeconomic,
atribute psihice
( motrvatie- inter ese ocupationalc, expcnenti, etc).
Procedura se utilizcazd ori de c$1c ori c sursS de varialic nu poatc
fi indepirtatd qi, pentru a fi controlata. este tratatd ca variabila
irrdependentS.
se obiin astfcl i'funnatii suplirnentarc dcspre relatra dinrre
variabilele aflate in studiu.
hfcBurney' (op.cit.)
afcrr un e.rcmplir privitor la un lot dc studenii
care unneazi sd treacd prin doui condili experimcntale Aqi B. subiectii.
diferr in privinfa fbn'nei de invalrrn6nt pe carc o urmeaz5: cr_rrs de zi qi
seral. Rezultatelc ar p,tea fi afestate de o serio de ccndilii asociate acestui
statut: studenlii la soral sunt niai in v6rstd, suiit cdsbtorili, cu mai multe
responsabilitili.
Futem confrola aceasti sursd strdini de variatic
irdcpirtand din eqantion elevii de tra seral dar prin accasra am afecta
gcneralizabilitatea
rezultatelor. o alti solu$e cste si tratdm aceastd sursi
de variafie ca pe o
'ariabiid
i*clependentr gi sd unndrim modul in ctrrc
influcnleaz5 (ruodereazi)
efectcle celor clou[ condrfii cxperirnentale asupra
sLrbiec!i1or.
5. 1. 5 Ctsntrol u I stutistit
cdnd metodels de sonrrol a variabilithtii discutate p6*r acun nu
sunt suficiente estc utilizati metoda controlului statistic, mai procis.
statistica inferenliald. Ea esfe o ramurd a statisficii pr baza clreia se iau
200
201
rlccizii in condiiii de in$eftitudine. Cc*trolul siatistic este prezent inci in
lirza de proiectare a experimentului. cdncl trebuie si stabilirn :
.
claci. av*m suficienli subiecfi:
.
de c6te ori vom administra condi$a experimentali;
r planul eaperimental pilrmite interprctarea statisticd a
r czultateior.
in treacit fie spus. interesul psihologiei pentru statistica cstc
datorat unci mari variabilititi a conrportaffiefitului animalelor, qi mai alcs
rrl oamenilor spre deoschirc de regnul vegetal.
Controlul statistic, intr-un sens mai ingust, se referi la posibilitatoa
rlo a egaliza suLrieclii, ca si spurem aga,
",pe
hirtie" atunci cind acest lucrn
rru este posibil in sens rsal"
56 presupunem c[ doul clasc si-mi comparate din punctul dc
vcdere al efectului diferit pe care il au asupla notelor doui metodc
c{istincte de predare. Diferenlele produse de cele doud. inetade l'or interfcra
totuqi cu nivelurile diferitc ale coeficienlilcr ds inteligenfS, adici fiecarc
olev va prcfita de i: metodi sau alta, funclie de nir.elul s5u de inteligenfd.
Controlul statistic ne di posibilitatea prin intennediul analizei dc
varian!f, si conrpar[m cele dcud clase, nn pe haza notelor absolute ci pc
baza difercnlelor individuale dintre nota real* gi nota aqteptati de profesor.
Aceastl notd este derivati ln mod ipofetic daci se cunoagte relatia
nratcmatici dintre notetre la disciplina respectivi gi coeficienfii dc
inteligenf6 ai elevilor din cele doui clase. Aceast6 furclie rnatematicl sc
numeqte ecua{ie dc rcgresie gi este o linie inraginard care unesto pitratelc
abaterilor coeficienfilor de inteligenlr de la media celor doud clase. Este
posibil si reprezentdm pe graficul acestei ftinc;ii pozilia ocupati ds fiecare
subiect, pozilie care se afli la intersectia valorii
el-ului
individual.
reprezentat pe abscisi, cu nota obfinntd de elev, reprezentatipe ordonatd.
Distanfele dintre poziliile individuale qi linia de regresie, av6nd ca referinfi
ordonata sistemului de axe rectangulare, nc dau informafii despre
magnitudinea profitului fiec5rui elev de pe urrna metodei cle predare,
funcfie de nivelul siu de inteligen,td. Frrd metoda analizei de varianti
aceste inferen,te nu ar fi posibile.
cook qi campbell (1979) au teoretizat pr.blerna validitilii
concluziilor bazate pe teste statistice. Astfel validitatea acestor concluzii se
confrLrnti cu doud a-mcninfiri respectiv cu erorile de tip I qi de tip II.
Eroarea de tip I constr respingerea ipotezei de nul cdnd aceaste esto
adeviratS- ceea ce echivaleazi cu a confunda efectele unor surse variatie
strrine cu efectele aqteptate alc variabilei manipulate experimental.
Eroarea de tip II apare atunci cind admitem ipoteza de nul deqi
aceasta este falsd ceea ce insearnnr cd efecte reale ale variabilei
independente nu vor fi sesizate pentru cd vor fi confundate cu efectele
surselor de varia.lie insuficient controlate. (vezi in
$
6.6.1 puterea testului
statistic)
Cauzele acestor erori, potrivit autorilor citafi sunt:
o puterea scizutd a controlului statistic (omiterea
unor efecte
slab manifeste dar importante pontru obiectivele
cercetdrii):
LUL
203
,: violarea coiidiliilor in baza cirora este permisd ofectuarc:.r
testelor statistice {sfectuarea de teste statistice frri ca
eqantionul de date s[ fie reprezentativ pentm populalia dc
apafienenld sau fir[ si aitrS o distribulie normal5);
o creqterea protrabilitifii erorilor de iiiferenti statisticb odatir
cu creqterea nurnirului de teste statistice;
o inconstan$a scomrilcr subiectilor la variabila dependcnt.i
datorrti unor condilii irnproprii de desfigurare a
experimeiitului.
5,5 Controlul ?n design-urile cu mXsurXtori repetate
Pe mdsuri ce subiecfii trec succcsiv prin toate nivelurile r.ariabilci
independente pot apirea schimbdri ale motivafiei, aten{iei, poate surucni
plictiseala sau dimp,ttrivi perfarmanlele se pot imbundtili ca urmare a
cxerciliului. Aceste schimblri, pc cars in rnod generic Shaughnessey, ct.al.
(1998) le numesc e;fecte ole exerciliului (praciic* ilffects). pot furniza
cxplicalii complementare acelora datorate acgiunii variabilei indepenclente.
Actiunea acestor efecte poate fi controlati prin tehnica balansirii. in
principiu aceasti tshnic5 rezidS in modificarea ordidi in care sunt
prezentate eondigiile expcrimentale as{ftl ?nuit toate tratamentele si fic
administrate intr-un numir eqal.
Balansarea capitd o anumitd specificitate funclie de tipul de plan
cu misurf,tori repetate in care se aplic6.
5. 5. 1 Balunsareu completd
Tehnica balansirii complete a efectelor antrenamentului in planul
complet cuprinde doui variante: Randomizarea ?n blocuri si
contrabalansarea ordinii iniliale
(Contrabalansarea
ABBA).
a condiliilor experimentale
5.5.1.1 Randomizarea fn blocuri in planurile experimentale
cu mdsurdtori reoetqte
in planurile cu mdsurSlori repetate balansarea efectelor exerciliului
se realizeazi prin randornizare. intnicet existi doui tipuri de plamrri cu
misuritori repetate, complet qi incomplet se utilizeazi pentru fiecare o
modalitate de balansare diferiti. Astfel, in planul complet fiecare
participant primegte un tratament de mai multe ori. Este vorba de un
numir suficient de mare pentru a putea vorbi de o compensare a efectelor
exercitiului rezultate ca unnare a repetdrii administririi unei conditii
aceluiaqi subiect. Problema este similard aceleia intilnite in randomizarea
efectuati pentru planurile cu grupuri independente: nu ne putem agtepta si
egalizim efectele datorate diferentelor individuale in interiorul grupului
dacd acesta se limiteaz6 la 2-3 subiecli (Shaughnessey, et. al., op. cit.). In
planul incomplet fiec*rui subiect ?i este adrninistrati fiecare condilic
cxperimentali o singuri dat6
Spre deosebire de cazurile in care metoda randomizirii ?n blocuri
cste utilizati pentru asignarea pe criterii aleatoare a subiecfilor la condiliilo
cxperimental, planul complet cu rnisuritori repetate, asigurl ca nivelurilc
variabilei independente si-i fie aplicate fiecirui subiect ?ntr-o altl ordine.
Utilizarea tehnicii randornizirii in blocuri este eficientd in
balansarea efectelor exercifiului daci fiecars condilie experimental5 este
aplicati intr-un num6r suficicnt de mare. Ideal ar fi daci toate combinaliile
posibile ale condigiilor experimentale ar fi aplicate. Dacd variabila
independentd ar avea cinci modalitifi, ar rezulta un nurni.r de 5l secvenfe,
adici 5 x 4 x 3 x 2 x I
:
120 de secvenfe.
in planurile complete cu mdsuritori repetate num5rul de blocuri
din componenfa unui program de randomizare este egal cu produsul dintre
mirimea blocului qi num[rul de repetiri ale unei ccndi,tii pe fiecare
participant. MS"rimea unui bloc este dati de numirul de niveluri alc
variabilei independente.
Sd ne imaginim un experiment prin care sunt ccrnparate patru
tipuri de stimuli colorali A, B" C, D (variabila independent[). La
cxperiment participi patru subiecli. Se pres$pnne (ipoteza) cd timpii de
rdspuns (variabila dependenti) vor varia setnnificativ func$e de culoarea
acestor stimuli. Comtrinarea celor patru modaHtnfi ale variabilei
204 245
indepcndente
conduce ra u' totar de 24 de s*cvenle posibire.
Fircare
secventd reprezinti
un bloc distjnct.
Dacr luim decizia rie a rcpcta tiecar* culoare
{condilre) de gase
ori. pentru fiecare candidat, prograrn*r
de randomizare
va cnprinde 6 x 4:
24. Rezultd cd vcr trebui repartizate taate cels 24 rtre combinafii posibile Ia
subiecfii care participd la experiment.
onlinea in care vor fi prezentate
cere 24 de bloc*ri este rearizati
prin randomizare,
dupl metoda deja prezentat"i in
1\
5.2.2, tfiilizdnd tabelele
cu numere randomizate. Fiind vorba cre un pian cu grulpuri independente
subiecgii erau asignali areatoriu- fiecare, ra c singura conditie
experimental5
din bloc, astfel inc6t, in final. rez*ltar grupuri echiralente.
De aceastd dati, fiind r,'orba de un pran cu misurdtori repetate, fiecare
sulriect trecand in mad repetat prin fiecare blac, astfel incat fiecare
condi{ie experimentali si ii fie aplicatd ?ntr-un num*r egal" procedura
de
mixare a condifilor in blocuri distinctu, fclasind, numerele randamizate
se
repetd pentru fiecare subiect. se poate realiza doar pentru primul subiect
randoinizarca
repa.rtiz*rii
blccurilor pe s*biect.
pentru
ccilaltr subiecti
putem roti condifile in fiecare bloc astfer incst a doua condifie trece pe
primul loc- a treia condifi* ajunge pe locul al doilea gi tat aqa mai dcparte.
Atunci cand expcrimentul
se desfiqoard astfer ?nc6t subiecfii nu ?Ei pot
impdrtdqi
ordinea in care s*nt date cutrarile, schirnbarea
succesrunii
blocurilor pentru ceilalti s'biecti" odati ce aceasta a fost rcalizatd pl,n
randomizare pentru primul subiect, este o precautie
de prisos.
206
lucctr BLO K I
2
?
4
ln
,\ r5 D IJ t-_' t) l) D A B C
rdreea IJ t- D A
n
A f) tt C B D
n D
D R
C f,l B D C B l)
t\
L}
L, ts D
l)
A IJ D
lilor
i\l
M;
Nrcu
lilor
Ma
Nic
rbicc{i BI-OC {J t( I
5 6 7 tt
tll
A L t1
D B l) tl
A D D A B
ndreea
B
n l)
A A U
t) D
D C
agda
cu
D A R
A B D t) D A D B
D tt A t] rt C D ,,\ tl
E)
Subiecti BLO U R t
l0 tl t2
ilorin
ll D t- tj C] D A TJ B D
D
Andreea
F C 1) C D
l\ D
A t) B
B L A D B A D (-
B D A
Nicu
n
B D B B C rt D A
Subiec{i BLO C U t( I
! -') 14 t5 16
F-lorin A D ft ts A D ts D A t) B
Andreca t] C B D t)
D
A A D L rt
D
l:l
A A D l-t ft t) D B
Nicu
D u A t) C It B D l) D A
Subiecti B l- o C U R
1"7
t8 |-/ 20
Florin
D I] fr D C r,) If b A
Andreea
B D C LJ D B D B A ,{ t)
D r-) ,r1 A D C C] D A B
Nicu B ,4. cl A D A A B l)
Andreea ll C f) t) C B A D
Magda D
D
B D L B D A t.. D R
Nicu D C B i\ D tl D A C D B
Tabelul 7. Randomizarca in btocuri
5. 5. l. 2 Cantrels*iunsareg
o alti modalitat mult mai slmpld de atemrars a efectelor
excrciliului este tehnica contrabalansxrii.
Ea c*nstd in a ac,ninistra
condi{iile experimentalc mai ?nt6i in succesiunea lar normali. de exemplu
AB, iar apoi in ordinea lor invers6, adica BA.
Tehnica este utili in sit,afiile experirnrntale
unde efbctele
exerciliului sunt lineare. adicd ar*eliqrrarea sau diminuarea performanlei
inregistreaz5,
de la o ctapd Ia alta a repetirii condiliei experime'tale, o rati
egal5 cu unitatea- cand insi cdafi cu trecerca de la prima la a doua
misuritoare
are loc un salt sau un regres mai mare decfft ?n alte secvente
ale experimt'ntErii,
sercetdtorrl se confrunti cu efecte nshneare iar
contrabalansarea
lor prin terrnica ABBA nu mai esfe eficie'ta.
un alt dezavantaj ar acestei terrnici decurge din posibilitatea
ca
subiectii si se familiariazeze
cu succesiunea stimulilor, dezvoltdnd
expectalii cars pot madifica radical rezultatul experimenfului.
astfcl incat
nu variabila independenti
ci anticiparea stirnulilor si condilioneze aceste
rezultate.
248
5. 5. 2 Buhnsarea incompletd
se aplici ?n planurile experimentale cu mr.suritori rcDotarc
rrrcornplete .
un nivel al vanatrilei independente ests aplicaf *nui subicct rr
srngurd dati. cu toate acestea caracterul de repetitilitate se pistreaz:r
tlcoarece subiectul va parcurge toate ccnditiile experin-rentale. Reluilcj
crcmplul precedent, utilizat in prezentarea randomizirii in blocuri, ficarc
srrbieci va parcurge o singur* succesiune de tratamonte. Carc dintie cclc 24
rlc variante va reveni unui subiect rimdne si fie shbilita de hazarcl
(r'audomizare).
O problemd senoasf, cu oars se confrunli acest modcl
oxperinrental este aceea c6 performan$ele subieclilor ar putea fi rnai
clcgrabi detcrminate de ordinea in care sunt prezentate culorile decAt dc
cLrlorile ?nsegi. Aceasti erplicafie altemativd, bazati pe c*nfuzia efectclor
ordinri stimulilor cu acclea ale vanabilsi fudcpendente, poate fi ?nliturati
prin balansarea ordinii. Astfel, un subiiict va parcurgr succesiunea CDAB,
altul succesiunea DACB qi aqa mai departe. Este imporlant totuqi, ca
flecare condilie si apari in oricare din poziliite, prima. a doua, a treia qi a
patra. Pentru a satisfbce aceasti cennfa putcrn apcla la urmitoarclo
blocuri : ACBD- FADC. CDAB qi DBCA. in acest caz, pentru un plan
incomplet vom avea novoie de patru sutriecfi"
Existi dcui telxrici piincipale de a realize balansarea ordinii in
planurile incomplete :
I
) utilizarea tuturcr ordinilar posibire
in care pct fi combinate
nivelurile
variahirei
cxperimentarc:
fiecale
succesiune
de condilii
experimentare
se apricd unui singur subiect. Rcpartizarea
10r pe snbiecti se
r cali zeazd p ri n random iza re.
2) {Jtilizarea
uirsr ordini sercctafs.
Accastd tc,hnicr presupune
utilizarea
doar a unui nurnir rcdus dc blocuri qi este deosibit de utila in
dizainurile
cu misuritori
repetate
unde variabila independentd
are un
numar mare ds rnodalitSfi (niveluri),
ceea ce ar necesita
ur numar mare de
subiecli' De e'xemphi, pentru q;
variabird incrependonti
cu
$ase niveruri
rezt.dtd un total de secvenfe do conditii experimentare
egar cu {r!
:
6 x 5 x 4
x 3 x 2 x I
:720-
Repartizarea
c$to unui subiect la fiecare broc ar necesrta
720 departicipangi.
Balansarea
nfecteror
de crdine in pranurire
cu mrsorit'n repstate
incomplete
se poate reariza fie prin tehnica pdtratulni
latin fie prin
tehnica
rotirii ordinii de start randomizate.
5.53 {ontrclul prix rotirea arttinii de stsrt
Consti ?n randomizarea
ol,inii iniiiale a conditiilor
cxperimentale,
aga cum s-a procedat
?n primul pas al argr:ritm,l'i pentru
constnrcfia
pitratului
latin. cererartc trrccuri de condifii sunt gencrate
rotind ordinea
randomizati
prin grisarea
intregurui qir,
cu o pozilie,
spre dreapta, astlr:
Ordinea iniliali: A. B. C, D: Crdinca randarnizati:
A, C, D. B;
210
211
Sccvenfa I" C, D, B, A; secvenla II: D. ts. A. C; secventa III: B, A. Cl. t):
sccvenfa IV: A, C, D- B
un pri'cipal
dezavantaj al acestei tehnici ests rapt'r cn
rrci'deplinind
condifia a doua a pitratului latin, unele condiliilc
crperimentale, in mod repetat precedi san urmsazi alte co*diiii ceea cc a.r
p u tea diminua balansarea efectelor crercltiulu i.
5. 5"4 C*ntr*lul efeaelor transferalai
Prin tra'sfer se ?nfelege a.fectarea misuritorilcr dintr-o condilic
cxperimentali de trecerea subiectului printr-o condigie precedenti. Dc
obicei translbrul se prcduce in cnndifiile nnor inr..,6fdri latenfe sau c6nd un
conrportament rezolutiv vine ?n conflict cu Lm altul deprins intr_o alti
ctap5. Transferul poate sd. fie pozitiv sau negariv" activ sau pcstactiv (Ar.
lloqca" l97l
).
Datoriti faptului cd in planurilc cu misur-i{ori repetate subieclii
l)arcurg
toate conditiile experimentalc, prin trecerea de la un tratament la
rultul. misuritorile variabilei dependente pot trregistra rnodificiri care si
nu se datoreze difsrcntelor dintre canditii (niveluriie
variabilei
irrdependente)
ci repetdrii acestora, fapt carc poate ?ntiri un soixportament
prozent sau il poate slibi pe cel trecut prin in{erferenfa cu unul similar,
aEteptat in prezent" intrucdt apare confuzia intre efbctele variabilei
independente
Ei
efectelc exerciliului, validitatea i'tenrr a experimentului
cstc afectati. lnter!'enind o a doua explicatie. concurentd, nu se poate
tr
conciu{ie riaci manipiilarea 'o.ariabilei independcnte sair dcar exercitiLrl prin
rcpetarc reprezrntd ader.'5rata cauzd a mcciificirilor variabilgi dependente,
dacd sunt astf-el de rnodificdri. in mi.sura in care, de asemenea- surlt
subestimate diferentele intre *ondi1ii. se pro<{ucc dirnrnuarea validitalii
cxteme a datelor cbfinnte. Este ruoti'i;r care il d;:t$r-minr pe slrarighnessey
qi col"
{op. cit. p.289} si conchidi ci
",r.iesign-ul
erperirnental cu
indsurrton repctate nu ai trebui si fie ritilizzii atunci csnd poate aparoa
ltnomenul de transfer " Problema mai gravi, continud autorui citat, este ca
transferut este pcsibil sd aparr ?n i;ricare design cu masurifcri i:epetare.
cu toate accstea. datoriti avanta.felor lor inccntestabiie. :1Ll se
poate renunla la acestr plan-iiri experimcntale cu misuritori repeilate, mai
ale ci, a$a cum s-a mai me.*fianat, verificarea anumitor ipoteze reclami
astlci dc erperimelrtr.
De aceea. sercet.itorul trebr-lie sr evalueze existenta sfectelor
transfi:nrlui pentru a. pufea f, sigur cd rezurtatc]e *biinute se datorL]azi in
adevir rnanipul5rii condi
liilor
expc rimentale
"
Pc*lton
{igftz} a pr*pus c procedurS ci:nstind iu rnanipularea
accleiasi lariabile independente tn doui, plan-uri experirnentale cliftritc: un
experimcnt cu mis*rrtcri repeftrtc- ?n care sub,iccfii jlarcurg taaie ccnditiile
experimentale gi un erpcrirnc't complet" cu grupuri randornizate .
Experirnenful cu grupuri ramlomizatc cste Lrtilizai ca e:<perimcnt ffiartor
deoarece aparifia transforului este rmprobabili decarece fiecare subiect
parcurge c singurd conditie experirnenta.Id. saci. rezultatele ob{inute in
planul intrasubiect (rvitirin suhrject pran
)
nu sunt cliferite de cele senerate
tic c.rperiinentul cu grupuri re$dondzate se pcatt: considcra cd transflrul rrl
;r avut loc. Validitatea intemi nefiind alectati reeulti ca uu cxistd nici o
srrrsi de co*ftizie iar datele experimentale sunt interpretabiic.
Mai eleganti este tehnica prapusi de Shauglxressc3,qi col. (op.cit.)
cirre uiilizeazS. ca sd spunem aga. chiar resursgle inteme ale pliurulur
crpcrimcntal cu mdsurlt*rri rep*tate. Procedeul consti in a utiliza, chiar ilr
scopul test6rii ipotezer care nc iutcreseazd- a unui plan incomplct ctr
rrrisuritori rolpetate, care si cupri*di toate sesvenfele poslbile, reznltatc:
tliu con-rbinarea nivi:lurilor variabil*i ind*pendente. As{fbl dacd variabila
rndcpendenti cuprinde patru tratanrrnte- vor rezulta 2"1 de sscvenrc cu
ordini diftritc ale condiliilor crperimentale. Fiecare" clinirs cele patrrr
trpr"rri dc trat:imentc se l'a rcgisi intr-un nrinrir cgal. de qase, in fiecarc clin
lxrzifiile
1,2,3,4.. adicii ccndilia A s* va afia d*
Easc
ori pe prinra pozilic,
condilia B cle
Ease
ori q a..m.d. Reamintim c"i fiecars secventi dc
lratamente cste parclrrsi dc cAIe un subiect difbrit, descnuat aleatoriu.
rrdici in tatal 21de suhiecli. Prir uilnaro qase subiecli vor parcurge nrai
irrtii condilia A. algi gase v{}r pr"imi, la ?tceput tratarnen{ill B
6.a.m.rJ.
Suntem intercsati, ?n aceasii fazi a interpretfrrii reznltatclor, doar dc
llatamentele care se sitr.reaz[, ?n s$cr.ente
{blocuri}.
pe primul loc.
tlcoarecc, prima pczrtie echivaleazi cu prinrul stadiu al achizittei de un
iullinie tip, specifiei transfcrului. Asttbl parsilrgerf;a conditiei A ars ca
rczultat o achizigie carr va fi transferata asupra rezolvirii sarcinii B.
lrlcctele transferului sunt de cbicei rvidenliate prin courparatia
pcrformantei condilei A c* aceca rnisurati in conditia E.
212
213
Deoarece, subiecfi diferiti au fost repartizali celor patr:u conditii
experimentale aflate pe prirna pozilie ?n secven{e" putem considera ci
avem un plan cu patru bloc*ri randcmizate.
Este de apteptat ca efectele
transferului si fie minime deoarece fiecare subiect a prirnit o singurd
condilie experimentali, deci nu existd rr:petarea sarcinii.
Pe de alta parte rezurtatele obfinute pe baza intregului experiment,
pot fi afectate de transfer, decarecc fiecare subiect a parcurs toate
tratamentele din secventa care i-a f,ost alocatd. comparalia rezultatelor
interpretate la nivelul blocurilor randomizate cu cele oblinute la nir.,^lul
intregului plan poate si releve diferente, caz in care existenla transferului
ar fi dovediti.
5,5.5 Controlal efettelor tle ordine
Ei tle secven{ri
Efectul de ordine se referd la modificarea perfcrmanlei
subiectului
datoritd ordinii in care parcurge
doud sau multe condifii experimentale. un
exemplu privind
aceasti sursi strdind de variabilitate o constituie situaliile
de invdfare care sunt precedate de o fuzi de antrenament, deosebite de
altele unde aceasti fazi pregititoare
lipseqte. in general simpla experienfi
preexperimentalS
amelioreaz[ rezultatele,
astfel inc6t o a doua sarcind de
invdfare va beneficia dt; parcurgerea fazei precedente.
Efectul de secvenrd privegte modificdrire performanfeior
aa
urrnare a interacgi'nii
dintre conditiile experirnentului.
cel mai bun
cxcmplu care ilustreazi acest efect il constituie experien{ele pcntru
studierea set-ului sau montajului. Revenim asupra experimentului lui
stovens qi Rubin
{vezi $
3.4}. Ridicarea unur geamantan uqor va prrea mai
uqor dacd este ridicat dupi unul mai greu. dupd cum, o greutate va pdroa
nrai grea dacd este ridicatd dupi ridicarea unei greutdfi u$oare. Are loc
rnontajul unei atitudini pregrtitoare care func{icneazi. ca un adevirat
standard de comparagie pentru stimnlul care urmeazd.
Efectele de ordine sunt ccntracarate proiectand in planul
r:xpedmental ca fiecare condile si se afle in toate poziiiile de ordine.
Efectele de secvenli sunt controlate asigurandu-ne cr fiecaro
cor:rditie o va unna pe cealalti. De nr:tat cd aceste efecte sunt ?ntAlnite in
cxperimentele de tip intra subiecfi, acolo unde fiecare subiect trece prin
toate condifiile experimentale. Existi doui strategii de bazb pentru
contracararea efectelor de ordine qi de secvenlf:
.
Privind dinspre subiect, controlul efecfului ordinii qi secvenlei
intrasubiect are loc prin compararea subiectului cu el insuqi,
?ntr-o situalie experimentali gi in cealalti (withi' subjects).
Dintr-o altd perspectivi, acea a planului, in modelul
experinrental intrasubiecr variabila dependenti este misurati
la fiecare subiect in cadnrl tuturor condiliilor experimentale,
adici pentru toate nivelurile de-a lungul cirora este manipulatr
variabila independenti.
c
Unnflnd aceleaqi doui perspective,
controlul ordinii
Ei
secventei se realizeazi prin compararea subiecfilor intre ei
2)4
215
(between
subjects), r'ariafiile
'ariabilei
dependente fiind
observate la fiecare subiect doar la un singur nivel al variabilei
rndependente.
Alegerea unuia sau artuia dintre aceste rnodele experimentale
depinde de specificul ipotezelor care unna z6 a fr testate (vadum gi
Rankin, 1998).
Modelul cu misur[tori repetate este foi general perturbat
de
efectele de ordine qi de secvenli.
uneori subiectii trecffnd de la o condifie experimentali la alta igi
modificd atitudinea fafn de experiment penfirr cd deja capitd anumite
informalii care ?i fac aviza,ti in raport cu intenljile reale ale experimentului.
in aceste cazuri compara,tiile intrasubiectr nu mai sunt potrivite qi se
utllizeazd, doui grupuri diferite fiecare parcurgsnd urn dinke cele doui
condi jii experimentale.
Iati in continuare un exemplu de experiment in care controrul nici
nu ar putea fi realizat altfel decit utilizdnd grupuri independente,
alacate
fiec5rui nivel al variabilei irulependente.
stanley schacter (1959)
a testat experimental ipoteza cd inducerea
anxietd,tii va determina subieclii sr caute compania altor persoane. Au fost
utllizate doui grupe de subiecF. Grupului experimental i s-a indus starea
de anxietate prin anunfarea ci dupi zece minute vor primi un
$oc
electric
dureros de la aparatul la care erau conectafi. Grupurui de contror l s-a spus
cd va primi un
soc
slab
6i
nedureros. in cele zece minute care precedau
presupusul goc, care de altfel nici nu a fost dat, subieclii completau un
chcstionar despre preferintele lor de a aqtepta gocul singuri sau imprcuntr
cu algii. Procentajul comportamenfului prosocial a fost de3ao/oin grupul dc
control fafd de 6lYoingrupul experimental.
5.6 Controlul defectuos
Dupi ce am parcurs principalele tipuri de modele experimentalo
prccum qi problemele de control pe care acestea le implic[ qi/sau lc
rczolvd, este oportun si le enumerim pe acelea care, mai mult decdt
cclelalte, nu reusesc sd controleze rnulte dintre sursele striine de variafie.
Am vizut ci aceste surse reprezinti serioase ameninldri la adresa
validitnlii interne gi fac pcsibile explicalii alternative ale rezultatelor.
Daci prin design experimental ?',telegem, a;a cum am precizat in
capitolele trei qi cinci, un ansamblu integrat de metode gi tehnici pentru
ofbctuarea experimentului, pentru bolectarea gi interpretarea datelor dar
mai ales pentru controlul variabileloq unele dintre tipurile de experiment
onumerate in continuare ?ndeplinesc in mai rnici mdsuri aceste exigenfe.
'lotuqi
discutarea acestor nodele este oportuni in misura in care sunt utile
dcfiniliile prin negafie. intr-adevir, poate reprezenta un plus de informafie
laptul dac[ precizim cum nu trebuie s6 arate un plan experimental
(Mc.Bumey, op.cit.).
216
2r7
Pc dc artd parte.
a'a curn otrse,u'*
co*k gi
campbe* (op.cit.)
aceste
cxpcrimcnte
au totu$j c oarecare
utiritate ?n misura ir care pot sugera nor
ipotezc, lira ?ns* pretenfia
ci pot verifica ipatrsze.
i* ansambrul
lor, aceste experimente
rimfir nei'terpretabile.
5.6.1 Experiment
ca wn singar grup testat lu
/inal
Estc de fapt .in cvasiexperiment
{vezi capitol*l
7;. Cook qi
campbell (op-cit.)
numesc
acest tip de experiment
,,The onc Group
Posttest-onl3"
Design",
ceea ce echivareaz'
cu a spane cb un singur grup
parcurge
situaria
cxperinrcntarc
crupd carc
sc cfcctucazd
masurarcA
modifi cdrik:r
unei anumite
variabile
dependente.
Autorii
citati anterior
recurg ra urm'toarea
simboristicd
pentru
a
facilita
enunfurile pnvitcare
ra accst madel gi ia cerarte carc nu au un
control
eficace:
X semnificl
tratamenful,
O semnifici
observ atta. iar
indicii
de Ia r ra n simb*i zeazil, in cazur tratamentelor,
ordinea in care
acestea
sunt adrninistrate
(x1".x')
iar pentru
observalii,
ordi'ea in care au
fost efectuate
{Oi... O"}.
este de tipul
Experimenful
cu un singur grup testat la
j-ural
lffil
lL-----Jl
L ll\
2i9
Deoarece
nu se efectueaz'
nici o obserr,'afie pretest qi deoarcco rrrr
csto utilizat un grup
de control- nu existi nici un contr*l al ameni,[iri'rr
vllidiiiiii infeme.
verificarea
eficacitalii
unui pr.gram
de instruire
doar prirr
ttlasurarea perfonrran'telor
crrrsanfilor
la sffirqitul cursurilor
este irelcva'llj
rlcoarece lipsegte
un punct
de referintd
ra care ar trebui si raporti'r
rczultatele
finale. in ripsa rui nu putein gti daci performanleie
subiecfiror
.' crescut sau au scSeut. iar dac6 ne bizuinr pe aprccrenre
subiectilor,u
'utcnr
gti daci progresur
s-a d:rbrat prograrnurui
de i*struire
sau cu totul
rultor cauze (,n
niver de ffioti'are
mai inart. o mai bund actuarizaro
ir
rnfbrriraliilor
datorita zilei gi arei la cars s*a etbctuat elaluarea.
etc).
5.6.2 Experiment
ca grup de contrtsl neet:hivalent
Este vor-ba de expcrimcntc
asemi,ndtoars
cu primur,
dar carc
utrlizeazd
un grup cle contror. Trebr:ie
insi menfionat-
in mod expres. ci
grupurile
comparate
ar treb,i si. fie echivarente.
a.dic.i foartr: aseminitoarc
rrr toate cerelarte privin,tc
care nu fac obiectur
comparSrii pentnr
ca
cxperime'tul
si aibb variditate
intqrnx.
Aceastd
caracteristicd
lipseqtc
dcsigmrlui
discutat.
cook
5i carirpbelt (op"cit
)
consicreri
c6 experim mtere ex posl
lirclo se ?ncadrazd
in aceasti categorie.
Caracteristica
lor disti'ctivi
estc
rucoea cd- deoarece
dafele sunf curese din nrediul lor nafural dup5 cc
tratamcntcfc
au avut roc, nu oxisti
observagii
pretest
care s5 fie echivalente
sau idcntice
cu cele posftesl
Forma
acesfui
design
"rt"
,
f,
O
o
Linia
de fracfe
are semnificatia
grupurilor.
l',irj: l**trl,
diferenlele
posnesr
por
fi atribuite
at6t
,turc
Atal
::ff:,:
"Jj:l_:*",
de selecfie
implicate
in constituirea
grupurilor
o explicaf;e
Ia fel de plauzibild
grupunlor
:"J"ffi:::
J,"::::::::, -esrs
neinteipretabir
deoarece
exi std cer pu.tin
npser randomiz5rii
in construirea
Menfin'ndu*ne
ra exemprur
programurui
de instruire,
eficacitatea
acestuia
ar putea
fi testatS
dacd
am constitui
un grup
de control
echivarent
cdruia
nu-i
aplicim
condifa
experimenti
deodari
cu are grupurui
experimenrar,,,
i:"ffiffiil":::ffi1:
contror
nu este echivarenf
dec6t
dacd
este constifuit
pe
criterii
areatoare
din aceeaqi populaf;e
din care
a fost
extras grupul
experimental.
rJtilizarea
grupuriror
neechivarente
nu constituie
o sorugie pentru
a etimina
deficienlere
hpurui
de experimen,
;;;;
deoarece
pdstreazd
multe
surse
de r..ariapie
necontrolate.
Este
bine
si me'fionim
?ncd
o dat' c5 nici randomizarea
nu elimini
toate
sursele
de eroarq
dar perrnitg
potrivit
modelului
de demers
deductiv
propus
de Fisher,
si estimim
probabiritatea
de eroare
datoratd gansei'
singura
sursi
de eroare
cSreia
i-am permis
sd se manifeste
liber.
22A
221
5.6-3 Experiment qpas
efeaelor
de ordine
si
de secventd
Grupur experimantar
este testat inainte qi dupd ce a parcurs
srtuafia
cxpcnmentali
iar subiecfii
sunt evaruafi la inceputur
programurui
dc
irrstruire gi ra sffirgitur
acestuia"
fi-=f
Forma
sa esrc'
ll
or X oz
ll
Evenhralul
progres
tnr"gr**ffiursului
rru poate
si fic
:rtribuit
cu certitudine
programului
de instruire
deoarece
in acest intervat
arr pufut
acliona qi alfi factori
asupra efuraraexperimentatorur
nu a awt nici
rn control'
principarele
surse de er'are sunt efectere
de ordine qi
dc
sccventd ra care ne-am referit in
$
5.5"5,
dar qi o serie de evenirnente
carc
;lot surveni in intervalul
dintre cele doui testdri,
Validitatea
intemi
a experirnentulur
este afectata
de
strdine
de variafie.
aceste sursc
5.7 Controlul caracteristicilor sociale ale experimentului
5,7.1 Experimental ca un context social
O serie de autori
{
Orne, 1962, Vadum pi Rankin, op.clfl au
abordat experimentul ca pe o situaSe sociali. Ei au avut ?n vedere
inevitabilele interacfiuni care au loc intre subiecli gi experimentator, intre
subieclii inqigi in calitate de participanli la experiment qi intre subiecli qi
cultura cirei ii apa4in precum
$
deformdrile pe care aceste interacliuni le
pot introduce intr-un experiment.
Un exemplu clasic privitor la consecinlele acestor interacliuni
asupra validita{ii experimentului il reprezinti a.Ea-zisul efect Hawthorne.
La uzinele cu acelagi nume din SUA, ?n deceniul al treilea al secolului
trecut, s-a desfrgurat un experiment natural in care erau misurate efectele
unor imbunitlliri ale condi$ilor de munci asupra productivitd,tii.
Manipuldnd aceste condifii in calitate de variabile experimentale
cercetdtorii au fost surprinqi si constate ci productivitatea creqtea chiar
c0nd stimulentele erau retrase.
Ulterior cercetdtorii au explicat aceste rezultate apelfind la o alti
variabil[ dec$t cele care au fost manipulate (pauze dese, oral sdptimdnal
redus. etc).
222 223
Cregterea productivitipii muncii, s*a datorat percepliei
favorahi
le
pe care personalul a avut-o fa16 de aseste schimb5.ri" Rezulti cd oamenii
sunt sensibili qi reaclioneazdin rnod specific fap de tratamentul gi atenlia
speciald pe care o primesc ?n calitate de participan{i la experiment.
M. Orne (op.cit.) a dovedit in mod r:onvingdtor ci subieclii se
comporti in timpul experimentelor altfel decit in situagiile obiqnuite. Cel
mai izbitor este fapfirl c[ ei accept5 o serie de sarcini plictisitoare sau chiar
periculoase pe care in situaliile de viafi curente nu le-ar accspta.
El explicS aceste comportamente prin influenfa exercitati de
cultura noastri care valorizeazi rolul cercet[torului gi al experimentelor in
progresul societifii.
Atitudinile oamenilor fa,tn de experimente sunt puternic influenlate
dc o serie de reprezentiri sociale legate de gtiinp. Una dintre acestea este
aceea ci tn timpul experimentelor subiectul este protejat fafi de efectele
nocive ale condifiilor experimentale.
Ei manifestl, prin urmare o mare disponibilitate de a adopta rolul
do
,,buni
subiecti", adici de a fi cooperanli gi de a nu prejudicia in weun
fbl experimentul. in acest scop subiecfii inventeaz5, pe baza unui anumit
.,folclor", creat in jurul experimentelor, o serie de ipoteze legate de scopul
cxperimentului qi de felul in care ar trebui si se comporte pe durata lor.
Indicii pe care in mod eronat subiecfii ii identifici intr-un
r:xperiment, indici pe baza chrora ei presupun anumite agteptiri din partea
cxperimentatcrului in legSturi cu participarea lor la experirnent qi ?n
virtutea cdrora ajung sI se cornporle intr-un anumit mo{ au fost desemnati
gcnonc
dc Martin Ome drept cayactertsfici
demand).
Ele pot interfera
cu efectele vanabilei
rezultatele
experimentului.
ln acest sens este elocvent
un experiment
intreprins
de orne si
scheibe (vadum gi Rankin, r 99g) ?n dorneniur deprivdrii
senzoriare.
Ei au dorit si verifice
daci nu cumva unele dintre elbctele care
sunt atribuite
deprivirii
senzoriale
se datoreaza
de fapt carcrcteristicilor
c$teptate.
Autorii
citati au
Grupul experimental
a
caracteristicilor
solicitate.
au primit
un tratament identic
din grupul
de control al unui
Astfel, in sala de testare erau ostentativ
expuse pe o
,,masutd de
urgen@"
tot felur de medicamente
gi accesorii medicarg
iar subiecfilor
ri
s-a efectuat
ananneza
medicari.
subiecfror
nu ri s-a comunicat
nimic
altceva in legdturd
cu scopur experimentului,
dar toati atmos fera era ca
sr
cum subieclri ar fi participat
la un experiment
de deprivare
senzoriali.
Ei au fost introduSi,
urterior intr-c artd sar6 unde
,, condili'e
de
deprivare
erau absente" iar subiectii primeau
ra alegere o sarcini care si ii
find
ocupafi ?nc6 patru
ore.
Subiecfii
din grupul
de control
numai ci lor li s-a spus ci fac parte
experiment
de deprivare
senzoriall.
('omparafia
acestor relatiri, pe cele doud grupuri, a confirmat ipoteza
rrriliali.
Ar mai tretrui ad[ugat c6 rezultatele oricirui experiment pot fi
rrrlluenfate de
,,ecuatia personali" a cercetitorului, prin fapful c6" de o
rrranierr inconqtienti comportamenturl lui poate trrdda fata de participanfi
lEtcptdrile sau chiar ipotezele experimentului, in forma autoproftfiei
irnplinite. cu alte cuvinte el pcate introduce neintentionat o serie de
doformdri datorit5 unor atitudini, preferin{e etc. ca urrnare
cornpoiiamentul lui poate sugeras &ri sE
yvTe&,
ca subiecfii si se comporte
in sensul care i-ar confirrna astfel ipotezele cercetlrii.
Rezulti cE taate cele trei efecte menlio*ate qi anume, efectul
l'lawthorne, caracteristicile agteptate, qi ecualia personali reprezintd falete
rfo comportamentului examinatorului: comportarnentul perceput de citre
participantii la experiment qi anumite aspecte mai pufin conqtientizate ale
conrportamenfu lui siu mani
fes t.
Controlul acestor eftcte se poate realiza prin:
1) standardizarea tuturor condi;iilor experimentale. Aceasta
inseamnd menlinerea constanti a unor evenimentg implicand
standardizarea comportamentuhri examinatorului pentru tcate grupurile
participante la experirnent, astfel inc6t acelaqi tip de influen,te sau acelaqi
grad de atenfie sd fie dat atdt grupului de control c6t qi celui experimental.
uniformizarea conduitei experimentatorului se obfine prin:
Variabila
dependenti
a constituit-o
experientele
deosebite pe care le_au
ayut
a$repklfe (csracteristics
independente
mistific6nd
grupuri
independente.
de influente
de tipul
relatdrile
subiecfilor
despre
in timpul
experimentului.
implementat
fost supus
un plan cu
la o serie
224
225
Administrarea in grup a anumitor condilii experimentale. Cand
este posibil instructajele date subiecpilor vor fi inregistrate anterior pe
suport magnetic.
Asigurarea condifiilor ca experimentatorul s[ nu cunoasca ce
condilie experimentald parcurge subiectul la un moment dat. McBurney
(op.cit.) men[ioneazi un experiment propriu in care altcineva ?nregistrase
daci subiecfii erau sau nu erau fum[tori. ulterior, odati cu finalizarea
experimentului subiecfii au fost irnpdrlili in fumdtori gi nefumdtori in
vederea studierii efectului fumatului asupra sensibilitigii gustatir,'e.
Este interesanti icleea vehiculati de unii autori (vadum qi Rankin,
op.cit.) cr trebuie evitat acel tip de plan experimental unde grupului de
control nu i se aplicr nici un tratament. Dirnpotrivi, este de dorit si i se
aplice un tratament contrar celui aplicat grupului experimental pentru a
func,tiona acelagi tip de relalie care existi intre experimentator qi grupul
experimental.
2) Repartizarea subiecfilor la grupurile independente sau la
condiliile experimentale prin tehnicile de randomizare, ?ndeosebi c6nd
egantionul este mare.
3) controlul statistic. Are aici rolui de a evalua amploarea
deformirilor rezultatelor experimentului de citre variabilele sociale ale
experimentului psihologic gi de a stabili nivelul de ?ncredere care trebuie
acordat acestor rezultate.
5.7.2 Cerintele de rol
Se referi la deformarea comportamentului subiecfului pe durata
cxperimentului ca unnare a modului propriu de intelegere a cerinlelor
cxperimentului.
Am menfionat deja doui forme ale cornportamentul disimulat pe
du rala deslEqurani expcrimenfului :
(l) Disimularea in subiecgi cumsecade (good-subject tendency),
comportarnent cleterminat de ceea ce subiecful crede cb experimentatorul
aqteapti de la el
;
(2) Comportamentul in situagia de evaluare. El are labarA, potrivit
lui Mc.Burney (op.cit.), aprehensiunea evaludrii, adici pirerea
participanlilor ci toate experimentele implicd diverse tipuri de evaluiri
doghizate. De aici comporiamentul subiecfilor de a fi mai rapizi decdt sunt
in rnod firesc, sau de a fr mai inteliga4i decdt o dovedesc in situatiile
rcale.
Fireqte si aceste comportamente falsificatoare sunt determinate de
mccanisme psihice rnult mai complexe in care psihologia eului gi cea
rumanistd ar revendica implicarea mecanismelor de apirare gi a imaginii de
sine, dup[ cum psihologia cognitivi ar accentua contribufia metacogni;iei,
in autevalulrile tacite fafi de ceea ce subiectul crede ci allii aqteapti de la
cl.
Umrdtorul experiment este elocvent pentrn acest tip de deformare .
226
227
Subieclilor
hipnotizafi
intr_o etap6
arunce cu acid ln fata unei persoane
care
invizibil.
unui grup
de contror ciruia in mod fars i s-a spus ci va fi
hipnotizat i s-a cenrt acelasi lucru.
$i
aici cinci din qase
subiec{i s-au
confbrmat
cerintei. ulterior ei au reratat cd s-au comportat
astfer deoarece
au intuit cd fuseserf, luate mdsuri de prctejare
a persoanei
{inti.
Un alt experiment"
citat de McBurney,
este cel intreprins
de
Milgram(1963)
unde subiecfii erau determinagi
sE creadi cd admrmstreazd,
fird voia lor, gocuri
erectrice
artor persoane
iar marea lor majoritate
rdspundea
acestei cerinle.
Observdm c6 subiecfii
astfel propriei
lor aqteptlri
psihologic.
Agteptirile
de ror impreund
cu tendinp de a fi un bun subiect il pot
determina pe participant
si se comporte
ca qi cend nu ar intui scopur
adevdrat al experimenfurui,
chiar c6nd acesta este foarte transparent pentru
el. El adopti in caritate de subiect un comportament
de tipul
..ca
qi c6nd..
nu ar cunoagte adevdraful
scop ar experimenturui
deoarece nu vrea sd ir
supere pe experimantator.
sunt utilizate rnai frecvent
urmdtoarere
strategii de limitare
a
efectelor cerinfelor
de rol:
i) o primi
strategie este acesa de masca pentru
subiect scopul
adevdrat al experimerurlui.
se vtilizeazaun pretext fals care si pari cdt mai
antedoa:ri, li s-a cerut sd
era protejati
de un geam
din ambele experimente
s-au conformat
cu privire Ia cerinlele unui exper:iment
plluzibil. Totugi existi fie riscul de a ffiodifica comportamentul intr-o
tfircclie neconvenabili pentru experiment, contrazicand ipotnza cercetirii.
lic dc a hrcilca etica profosionald. La acssta se mai adaugi faptul ci
srrbioctii dispun deja de unele informagii despre experimente care Ic
crccazi un anunrit nrontaj faf,i de experimentul Ia care participd" ?ncit este
rlilicil de gisit acel pretext care s6 ascund6 de o manieri credibili
ldcvdraful scop al experimentului.
2) o altd strategie const[ in a impdrgi experimentul ?n doud, astfel
incit datele sd fie oblinute din doui locuri diferite subiecliii fiind astfel
lipsigi de perspectiva intregului, gi implicit de scopul adevdrat al cercetirii.
Astfel intr-o primd faz5, subiecflor li se determini cu un tesi potrivit
irptitudinea verbali. in adcua fazd, aexperirnentului, la testrea aptitudinii
tclrnice participi doar subiectii cu performante medii sri si cunoasca
cricteriul dupi care au fast selecfonagi.
!
a a treia strategie rnengionati de McBurney cansti in a apela la
rrrisurdtori al cSror sens nu poate fi ghicit de subiect cum ar li cazul
compcrtamentelor neverbale pentru experimentele privind interac{iunile
sociale (cdt de aploape stau interlccutorii, daci se privesc ?n ochi, etc.).
4) o ultimn cale de contracarare a efectului cerinlelor de rol o
constituie rcalizarea experimentului frrf, ca subiecfii sd fie conqtienfi de
accst fapt. Este cazul experimentelor in care sunt studiate efectele locurilor
dc qedere asupra interactiunilor sociale.
228
229