In uluitoarea lucrare 'The Keys of Enoch', J.J. Hurtak descrie, la Cheia 3.1.

7, ce inseamna reconectarea si
frecentele reconectie. Te!tul este scris in asa fel, incat se de"aluie la diferite nieluri de intele#ere,
dre$t $entru care J.J.Hurtak este foarte dificil de a%ordat in le#atura cu traducerea sau $u%licarea lucrarii
in alte lim%i. &ra#mentul de mai 'os (Cheia 3.1.7) este o modesta incercare de trans$unere in lim%a
romana, $entru a $utea fi folosit mai usor camaterial de studiu de catre $racticienii deindecare
reconectia*+econectare din +omania.
1 ,n cadrul tuturor sistemelor %iolo#ice func-ionea". o cale de interschim%a%ilitate, /n ederea
standardi".rii de nieluri i%ratorii unice. Cor$ul nostru de crea-ie #alactic /0i controlea". func-iile de
re#enerare $rin linii a!iatonale meridiane, care sunt echialente cu liniile de acu$unctur., ce se $ot
conecta cu sisteme stelare re"onante.
1 2ceste linii a!iatonale nu sunt limitate la un cor$ fi"ic sau la o crea-ie %iolo#ic., ci sunt deschise la
ca$ete 0i $ot conecta ehiculul3cor$ cu liniile a!iatonale care eman. de la diferitele $o$ula-ii stelare si
care e!ist. ca mecanisme de coduri chimice.
3 2tunci c4nd 5mul a $utea s. desco$ere cone!iunea dintre s$a-iul s.u de ia-. 0i #rilele a!iatonale care
controlea". cor$ul $rin dii"iune celular. infinit., 5mul a do%4ndi
o nou. su$er30tiin-., cunoscut. ca astronomia medical..
6 7eoarece cor$ul omenesc este un microcosmos, sau un mic c4m$ de s$a-iu3tim$ /ntr3un c4m$ mai
mare. 7ac. $utem s. sus-inem aceast. i"iune, ne $utem da seama c. acu$unctura este una dintre $rimele
demonstra-ii em$irice ale dimension.rii %iolo#ice e!istente /n uniers.
8 7ac. a%ord.m acu$unctura din $unctul de edere al %iofi"icii 0i mai /n-ele#em 0i c4m$urile su$erioare
de for-e care trec $rin sistemul omenesc, ca un mic uniers deschis la ca$ete,atunci $utem s. /n-ele#em /n
ce fel acest or#anism #4nditor, cunoscut dre$t fiin-a uman., $oate fi ata0at la alte or#anisme #4nditoare, /n
cadrul uniersului local.
9 ,n esen-., 5mul este un su%3sistem %iolo#ic li%er, care e!ist. /ntre c4m$uri :a#netice. C4m$urile
:a#netice dau form. liniilor em%riolo#ice de cre0tere 0i cores$und #rilelor ma#netice delimitate /n cadrul
cor$ului.
7 2ceste linii em%riolo#ice sunt controlate
de ceasuri %iochimice, care, la r4ndul lor, sunt controlate de factorii de re"onan-. ma#netic. din uniersul
imediat.
; +.s$unsurile la $ro%lemele de cre0tere, le#ate de ceasurile %iochimice din cor$ul omenesc,or $roeni
din e!$erimente efectuate /n afara c4m$ului #raita-ional 0i electroma#netic al <.m4ntului.
= Eolu-ia uman. este un >e!$eriment $recondi-ionat?, /n cadrul unei lumi de relatiitate coincidental..
&.r. o $ro#ramare su$erioar. $entru eolu-ie sau f.r. o $ro#ramare direct. din $artea unei inteli#en-e de
la nielul @u$ra3@inelui, sistemul %iolo#ic omenesc tre%uie s. rein. /n flu!ul #eneral de c4m$uri
ma#netice, atunci c4nd se decor$orali"ea"..
1A 2tunci c4nd 5mul este $ro#ramat direct de un @u$ra3@ine, el nu mai este -inut /n sclaie%iochimic., /n
cadrul unei con0tiin-e tridimensionale, de >realit.-ile a$arente? ale <.m4ntului.
11 ,n acest ca", cor$ul este o #ril. de domenii ma#netice, care se
de$lasea". /ntre schi-a $rimar. a @u$ra3@inelui 0i ti$arele un#hiulare ale or#anelor omene0ti (i.e., rela-ia
a!ial.).
11 Biniile care conectea". aceste domenii ma#netice sunt liniile a!iatonale.
13 Biniile a!iatonale $ot s. e!iste inde$endent de @u$ra3@ine, dar tot au neoie de func-iile de #uernare
ale Eolu-iei @u$erioare.
CHEIBE CIIT52+EB5+ BD:IE2+II EE @<DE CF GI5B5HI2 :5BECDB2+F C2 &DECII5E2
,E C27+DB 2@T+5E5:IEI :E7IC2BE, ,E @C5<DB 2JD@TF+II &BDCTD2IIIB5+ 7E
<+E@IDEE HE5:ET+ICF @DG27ICEETE :EC2EI@:EB5+ C2+E C5ET+5BE2JF
>+E2CIIIBE I:DEIT2+E? B2 >E5I:E:G+E?, >E5I 5+H2EE?, >E5I IE@DTD+I?, <+IE >E5I?
BIEII 2KI2T5E2BE, @TI:DB2TE <+IE C2BIG+F+I 7E G+DI2J 7E TE:<E+2TD+F.