NEUROLOGIE NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Functionarea organismului deinde de !unctiile i"olate ale di!eritelor organe# coordonate#

controlate si conduse de sistemul ner$os% Acesta coordonea"a acti$itatea tuturor organelor#
recum si relatiile organismului# ca intreg# cu mediul e&tern% Datorita coordonarii si reglarii
ner$oase mentionate# organismul se comorta ca o unitate !unctionala% 'rorietatea sistemului
ner$os de a reali"a aceasta coordonare se numeste functie integrativa.
Integrarea este o rorietate a tuturor eta(elor sistemului ner$os# dar organul de integrare roriu)
"isa# care su*ordonea"a si !unctiile celorlalte eta(e# este scoarta cere*rala% Se deose*esc un
sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii de relatie, alcatuit din sistemul ner$os
central si sistemul ner$os eri!eric% Sistemul ner$os $egetati$ nu este ) cum se credea in trecut )
un sistem autonom# indeendent% Este o comonenta a sistemului ner$os# care isi oate des!asura
acti$itatea si indeendent de $ointa% Acti$itatea sa este reglata de segmentele suerioare ale
sistemului ner$os central si in mod secial de scoarta% Sistemul ner$os $egetati$ coordonea"a
acti$itatea organelor interne+ *ataile inimii si resiunea sanguina distri*utia sangelui# !rec$enta
miscarilor resiratorii# secretia etc% ,ele doua comonente ale sistemului ner$os $egetati$ )
simaticul si arasimaticul ) e&ercita asura !iecarui organ actiuni antagoniste+ unul stimulea"a#
celalalt in-i*a% E&citatia simatica# mareste cata*olismul# deci creste caldura# glicemia#
accelerea"a *ataile inimii# diminua circulatia eri!erica si creste circulatia centrala%
'arasimaticul are actiune antagonista+ el creste ana*olismul%
Tesutul ner$os este constituit din doua elemente esentiale+ neuronul .celula ner$oasa roriu)
"isa/ si hevroglia .tesutul de sustinere/% Neuronul ) unitatea ana)tomo)!unctionala a sistemului
ner$os ) este alcatuit din corul celular si relungirile sale% Acestea sunt+ axonul ) relungire de
o*icei unica si lunga# rin care in!lu&ul ner$os leaca de la celula ) si dendritele - relungiri
scurte# rin care in!lu&ul $ine la celula%
Fibra nervoasa este continuarea a&onului si este constituita dintr)un !ascicul de neuro!i*rile#
numit cilindrax, in$elit sau nu de o teaca de mielina% 'rin intermediul !i*relor ner$oase se
reali"ea"a legatura intre doi neuroni# legatura care oarta denumirea de sinapsa.
,irculatia in!lu&ului ner$os la ni$elul sinasei se !ace intr)o singura directie# de la cilindra&# sre
dendrite si corul celular% Energia care circula de)a lungul !i*rei ner$oase se numeste influx
nervos. Dua sensul imulsului ner$os se deose*esc un neuron aferent ) care conduce imulsul
de la eri!erie catre centru (calea senzitiva) ) si un neuron eferent - care conduce imulsul de la
centru sre eri!erie (calea motorie).
Sistemul nervos periferic, alcatuit din !i*re ner$oase si organe terminale# deser$este in!ormatia%
La modi!icari coresun"atoare de mediu e&tern sau intern# deci la stimuli di!eriti# se roduc
e&citatii .in organele terminale sen"iti$e/# transmise rin !i*re ner$oase sre centru% E&citatiile
mediului e&tern si e&citatiile ornite de la musc-i# tendoane# articulatii# eriost se transmit rin
intermediul sistemului ner$os al $ietii de relatie# iar e&citatiile lecate de la $iscere se transmit e
calea sistemului ner$os $egetati$% Aceste sen"atii sunt recetionate de organe seciali"ate#
numite receptori, care ot !i+ exteroceptori # care culeg e&citatiile ornite de la mediul e&tern#
proprioceptori, care culeg e&citatiile de la musc-i# tendoane# articulatii etc% si interoceptori, care
culeg e&citatiile $iscerale%
Ner$ii eri!erici ot !i senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi. 'e calea lor $in in!ormatiile
de la eri!eria corului sau din organismele interne# care $or merge
) rin intermediu0 neuronului sen"iti$ ) sre centru# in!lu&ul ner$os retransmitandu)se sre
organele e!ectoare e calea neuronului motor# a ner$ilor motori% In general# ner$ii eri!erici sunt
micsti# le"iunea lor ro$ocand tul*urari clinice motorii si sen"iti$e% Din ner$ii eri!erici !ac arte
ner$ii cranieni# in numar de 12 erec-i# si ner$ii ra-idieni%
Sistemul nervos central este alcatuit din ence!al# care este !ormat din cele doua emis!ere
cere*rale# !ormatiunile de e *a"a creierului# trunc-iul cere*ral# cere*el si din madu$a sinarii%
Emisferele cerebrale re"inta artea cea mai de"$oltata a sistemului ner$os% Fiecare dintre ele
curinde cate atru lo*i+ !rontal# arietal# temoral si occiital .34/% Acestia sunt imartiti rin
santuri in circum$olutii% Ence!alul este !ormat din substanta cenusie si substanta alba.
Substanta cenusie re"inta numeroase celule de di!erite !orme si dimensiuni# alcatuind la
sura!ata scoarta cerebrala, iar in ro!un"ime nucleii centrali. in scoarta se gasesc 15 milioane
de celule%
Substanta alba a emis!erelor cere*rale este !ormata din !i*re ner$oase care reali"ea"a legatura
intre di!erite "one corticale (fibre de asociatie), legatura intre cele doua emis!ere (fibre
comisurale - corpul calos), si legatura intre di!erite eta(e ale sistemului ner$os central (fibre de
proiectie). ,oordonand !unctionarea sistemului ner$os# scoarta cere*rala controlea"a intreaga
acti$itate a organismului% Ea detine in rimul rand !unctia de rere"entare si selectionare# de
ela*orare a ideilor ) gandirea .rationamentul/# denumita de 'a$lo$ ) activitate nervoasa
superioara.
Sre deose*ire de re!le&ele neconditionate# care sunt innascute# re!le&ele conditionate sunt
do*andite# aarand in cursul e&istentei indi$idului# determinate de conditii di!erite si $ariate ale
mediului e&tern% La ni$elul scoartei se reali"ea"a integrarea suerioara# cu alte cu$inte# adatarea
organismului la sc-im*arile mediului e&tern# inregistrate cu !inete si reci"ie# recum si legatura
dintre di!erite arti ale organismului%
Lobul frontal, care coresunde circum$olutiei !rontale ascendente# este sediul neuronului motor
central# deci sediul miscarilor $oluntare% Le"iunile lo*ului !rontal se insotesc de tul*urari motorii
.arali"ii/# tul*urari in articulatia $or*irii (disartrie sau anartrie), tul*urari de comortament%
Lobul parietal este sediul cortical al anali"orului sensi*ilitatii generale% La acest ni$el se
reali"ea"a sinte"a tuturor tiurilor de sensi*ilitate% Le"iunile lo*ului arietal se $or insoti deci de
tul*urari ri$ind arecierea $olumului si a !ormei o*iectelor (steognozie), a greutatilor
.*areste"ie/# ri$ind discriminarea tactila .arecierea distantei dintre doua atingeri ale ielii/ etc%
Distrugerea totala duce la agnozie tactila, adica la nerecunoasterea rin iait a o*iectului
resecti$%
Lobul temporal curinde sediul cortical al anali"orului auditi$% Le"iunea sa se oate insoti de
surditate verbala .*olna$ul aude# dar nu intelege/# -alucinatii auditi$e# tul*urari de ec-ili*ru#
imosi*ilitatea de a intelege scrisul (cecitate verbala), incaacitate de utili"are u"uala a
o*iectelor si de e!ectuare a gesturilor o*isnuite (apraxie)! uneori este ierduta intelegerea
semni!icatiei cu$antului $or*it sau scris (afazie senzoriala).
Lobul occipital este sediul caatului cortical al anali"orului $i"ual% Le"iunea sa duce la tul*urari
de orientare in satiu# tul*urari de $edere .-alucinatii $i"uale/ etc%
Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striati. "iencefalul este alcatuit in
rincial din+ talamus, statia cea mai imortanta de releu entru toate !i*rele sen"iti$e care merg
sre scoarta cere*rala .le"iunile talamusului roducand gra$e tul*urari de sensi*ilitate/# si
hipotalamus, coordonatorul sistemului $egetati$ si al sistemului endocrin%
#orpii striati, !ormati dintr)un numar de nuclei de su*stanta cenusie# au un rol deose*it in
reali"area miscarilor automate si a tonusului muscular# !iind segmentul cel mai imortant al
sistemului e&trairamidal% Le"iunile acestora duc la aaritia unor tul*urari incadrate in notiunea
generica de sindrom extrapiramidal.
$runchiul cerebral este rima ortiune curinsa in cutia craniana# in relungirea madu$ei
sinarii% Are un rol deose*it de imortant# a!landu)se la rasantia dintre emis!erele cere*rale si
cere*el% Este alcatuit de sus in (os din edunculii cere*rali# rotu*eranta inelara si *ul*ul
ra-idian# care !ace legatura cu madu$a sinarii% Tinand seama de imortanta centrilor ner$osi
.resiratori# circulatori# de deglutitie/# a cailor si a cone&iunilor de la ni$elul trunc-iului cere*ral#
le"iunile acestora roduc mani!estari comle&e# gra$e si adesea mortale% De la acest ni$el
ornesc cele 12 erec-i de ner$i cranieni care indelinesc imortante !unctii motorii si sen"iti$e%
In a!ara nucleilor ner$ilor cranieni si ai centrilor re!le&elor $egetati$e# in trunc-iul cere*ral se
gasesc o serie de nuclei neseci!ici# care alcatuiesc !ormatiunea reticulara# care (oaca rol in
transmiterea sre scoarta cere*rala a di!eritelor stimulari e&tero) si interoreceti$e# contri*uind la
edi!icarea starii de $eg-e .de constienta/%
#erebelul, ase"at in !osa osterioara a cutiei craniene# este alcatuit din doua emis!ere laterale# cu
rol in coordonarea motorie# si o regiune mediana# care contri*uie in mod deose*it la mentinerea
ec-ili*rului# numita vermis. Este legat de ne$ra& rin edunculii cere*elosi% Functia sa rinciala
consta in reglarea tonusului muscular si in coordonarea miscarilor%
%aduva spinarii& ultima ortiune a sistemului ner$os central este adaostita in canalul ra-idian
si se re"inta su* !orma unui cilindru de su*stanta ner$oasa# care incee de la *ul* si se intinde
ana la L2% Este imartita in doua (umatati simetrice# !iind !ormata din su*stanta al*a si
su*stanta cenusie .36/% Su*stanta cenusie este situata central si im*raca asectul literei 7%
,oarnele anterioare ale su*stantei cenusii sunt motorii# cele osterioare sen"iti$e# iar cele laterale
au !unctii $egetati$e%
Su*stanta al*a este alcatuita din+ cai motorii descendente si cai sen"iti$e ascendente# in !iecare
(umatate de madu$a se disting trei cordoane de su*stanta al*a# searate de emergentele
radacinilor anterioare .motorii/ si osterioare .sen"iti$e/% ,ordonul anterior contine !asciculul
iramidal direct% ,ordonul osterior contine !ascicule Goli si 8urdac-# care conduc sre centrii
sueriori sensi*ilitatea tactila si ro!unda constienta%
,ordonul lateral contine o serie de !ascicule ascendente care conduc sre centrii sueriori
in!ormatii legate de sensi*ilitatea termica# dureroasa si ro!unda inconstienta% Tot la ni$elul
cordonului lateral co*oara !asciculul iramidal incrucisat si caile e&trairamidale# sre celula
neuronului eri!eric# a!lata in coarnele anterioare# de unde orneste calea motorie !inala%
Le"iunile madu$ei ro$oaca gra$e tul*urari sen"iti$e# motorii si $egetati$e% La ni$elul madu$ei#
din cele doua radacini ) anterioara .motorie/ si osterioara .sen"iti$a/ ) se !ormea"a ner$ii
ra-idieni% 'e traiectul radacinii osterioare e&ista o um!latura# ganglionul spinal, care contine
corul celular al rimului neuron sen"iti$ eri!eric% Ner$ii ra-idieni dau nastere ner$ilor
eri!erici% Sistemul ner$os central .ence!alul si madu$a sinarii/ este acoerit si rote(at de cele
trei !oite meningiene+ duramater, o mem*rana !i*roasa in contact cu osul# arahnoida, o !oita
su*tire care catuseste !ata interna a durei mater# si pia mater, un tesut celular *ogat $asculari"at
care acoera tesutul ner$os% Satiul su*ara-noidian curins intre pia mater si arahnoida contine
lic-idul ce!alora-idian% Acesta este secretat in $entriculi de catre le&urile coroide si atrunde in
satiile su*ara-noidiene rin ori!iciile lui Magendie si Lusc-9a% in interiorul ence!alului se a!la
un sistem de ca$itati ) sistemul ventricular, in care se !ormea"a si circula L%,%R% In emis!ere se
a!la $entriculii laterali si $entriculul III% Intre rotu*eranta si cere*el se a!la $entriculul I:%
:entriculul III este legat de $entriculul I: rin aeductul s;l$ian% :entriculul I: comunica cu
satiul ara-noidian rin ori!iciul Lusc-9a si Magendie% L%,%R% se resoar*e din satiul
su*ara-noidian# rin $ilo"itatile ara-noidiene%
'entru intelegerea
Simptomelor care aar in le"iunea sistemului ner$os# este necesara o sumara recaitulare a
cailor motorii# sen"iti$e si a re!le&elor%
#aile motorii. Sistemul motor curinde trei elemente+ neuronul motor central# neuronul
e&trairamidal si neuronul eri!eric% Neuronul motor central si cel e&tra)iramidal rere"inta cele
doua cai motorii care merg de la ence!al la madu$a% La ni$elul acesteia# calea motorie este unica#
!iind rere"entata de neuronul motor eri!eric# numit de aceea si cale motorie !inala comuna%
'rin intermediul acesteia se transmit atat imulsurile $enite e calea neuronului motor central
.calea iramidala/# cat si cele $enite e caile e&trairamidale%
'euronul motor central !ormea"a calea iramidala% Fasciculul iramidal are so)mele celulare
.corurile celulare/ situate in scoarta circum$olutiei !rontale ascendente% A&onii lor alcatuiesc
calea iramidala si se termina in coarnele anterioare ale madu$ei# unde !ac sinasa cu neuronul
motor eri!eric# cu e&cetia unor !i*re scurte .!asciculul geniculat/ care se termina in nucleii de
origine ai ner$ilor cranieni# la
ni$elul trunc-iului cere*ral% Fasciculul iramidal este !ormat din !i*re# care au deci o lungime si
un traiect di!erit+
) fasciculul geniculat .cortico)nuclear/ care se termina in nucleii motori ai ner$ilor cranieni din
trunc-iul cere*ral<
) fasciculul piramidal incrucisat, care rere"inta cea mai mare arte a !asciculului iramidal si
ale carui !i*re se incrucisea"a in artea in!erioara a *ul*ului .de)cusatie/# entru a a(unge aoi in
cordoanele medulare laterale si coarnele anterioare% Datorita incrucisarii *ul*are a acestor !i*re#
se intelege de ce o le"iune ence!alica antrenea"a o arali"ie de artea ousa a corului<
) fasciculul piramidal direct, un !ascicul !oarte su*tire# constituit din cate$a !i*re# care nu se
incrucisea"a la ni$elul *ul*ului# ci mult mai (os# la ni$elul madu$ei# cu cate$a segmente inainte
de a se termina tot in coarnele anterioare ale madu$ei% Fasciculul iramidal este de origine
!ilogenetica mai noua% 'rin intermediul lui se transmit imulsurile motorii acti$e .entru
miscarile $oluntare/ si imulsurile moderatoare ale scoartei entru acti$itatea automat)re!le&a a
madu$ei%
'euronii extrapiramidali !ormea"a calea e&trairamidala# care este o cale motorie indirecta%
,orurile celulare isi au originea in nucleii cenusii centrali .lenticular# caudat/# nucleu rosu#
locus niger. Toti acesti nuclei sunt legati intre ei rin !ascicule scurte% ,aile descendente se
terminam coarnele anterioare ale madu$ei rin di!erite !ascicule+ ru*ro)sinal# oli$o)sinal#
tecto)sinal# $esti*ulo)sinal% De retinut ca scoarta cere*rala la ni$elul lo*ului !rontal are neuroni
cu !unctie e&trairamidala% Sistemul e&trairamidal# de origine !ilogenetica mai $ec-e# (oaca un
rol in miscarile automate si in coordonarea si reglarea tonusului muscular%
'euronul motor periferic este ortiunea terminala a caii motorii% ,orurile celulare se gasesc in
coarnele anterioare ale madu$ei# iar a&onii trec rin radacina anterioara in ner$ii eri!erici#
terminandu)sein musc-i% Legatura intre ner$ si musc-i se !ace la ni$elul unei !ormatiuni de ti
sinatic# numita placa motorie. Transmiterea in!lu&ului la acest ni$el# se !ace cu a(utorul unui
mediator c-imic# numit acetilcolina. Neuronul motor eri!eric rimeste e&citatii atat e calea
neuronului motor central# cat si a neuronului e&trairamidal si a arcului re!le& medular% De aceea
se mai numeste si calea finala comuna. in le"iunea neuronului motor eri!eric sunt ierdute
toate categoriile de miscari%
#aile sensibilitatii. In!ormarea sistemului ner$os asura $ariatiilor mediului e&tern si intern se
reali"ea"a rin e&istenta la eri!erie a unor recetori seciali"ati entru toate tiurile de
sensi*ilitate% In mare# se disting+ o sensi*ilitate elementara si una sintetica% Sensi*ilitatea
elementara curinde+
) sensi*ilitatea suer!iciala sau cutanata# entru tact# caldura si durere .termica# tactila si
dureroasa/<
) sensi*ilitatea ro!unda sau rorioceti$a# care ro$ine din musc-i# tendoane# ligamente# oase
si articulatii<
) sensi*ilitatea $iscerala .interoceti$a/# su* controlul sistemului ner$os $egetati$%
Sensi*ilitatea sintetica curinde+ sen"atii comle&e# re"ultate din di!erentierea si com*inarea
sen"atiilor elementare%
,aile sensi*ilitatii# rintr)o inlantuire de trei neuroni# alcatuiesc calea sensi*ilitatii termo)algice#
a sensi*ilitatii tactile# ro!unda constienta .mio)artro9inetica# $i)*ratorie si *areste"ica/# ro!unda
inconstienta .relatii desre tonus si ec-ili*ru/%
,aile sen"iti$e curind trei neuroni% 'rimul neuron se gaseste e traiectul radacinii osterioare a
ner$ului ra-idian# in ganglionul sinal si in ganglionii ane&ati ner$ilor cranieni% El are o
relungire cu rol de dendrita# care alcatuieste !i*ra sen"iti$a a ner$ului eri!eric# si o relungire
cu rol de a&on care atrunde in madu$a% Aceasta relungire oate !i scurta# entru sensi*ilitatea
suer!iciala .care se termina in celulele coarnelor osterioare ale madu$ei/# mi(locie# entru
sensi*ilitatea ro!unda inconstienta .care se termina 2 ) = segmente medulare mai sus/ si lunga#
entru sensi*ilitatea ro!unda constienta .care se termina in nucleii Goli si 8urdac- din *ul*/%
Al doilea neuron transmite e&citatia sen"iti$a la talamus ) entru sensi*ilitatea suer!iciala+ rin
!asciculul sino)talamic anterior# entru sensi*ilitatea tactila# rin !asciculul sino)talamic
osterior# entru sensi*ilitatea termo)algica# iar entru sensi*ilitatea ro!unda# !i*rele care
ornesc din nucleii Goli si 8urdac- ) se incrucisea"a in *ul*# e linia mediana si se termina in
talamus%
Al treilea neuron este ortiunea cailor sen"iti$e curinsa intre talamus si circum$olutia arietala
ascendenta%
(eflectivitatea. Se intelege rin re!le&# un rasuns motor secretor sau $asomo)tor# o*tinut rin
intermediul sistemului ner$os% 'entru ca sa se roduca un re!le& este necesara continuitatea
arcului re!le&# intre ner$ul a!erent si ce0 e!erent# cu alte cu$inte# o sura!ata recetoare .iele#
musc-i# tendoane/# un ner$ sen"iti$# care constituie !i*ra a!erenta# o celula intermediara situata in
ganglionul sinal osterior# o celula motorie .in cornul anterior al madu$ei/ si o terminatie
motorie in musc-i .!ig) 33/%
Se cunosc mai multe tiuri de re!le&e%
Re!le&ele osteo)tendinoase sunt re!le&e sinale# !ormate din doi neuroni ) unul sen"iti$# care
recetionea"a e&citatia de la ni$elul tendonului e&citat rin intindere# si unul motor .neuronul
motor eri!eric/# care e&ecuta rasunsul motor% Imulsurile corticale rin calea iramidala au
actiune in-i*itorie asura acestor re!le&e%
Re!le&ele suer!iciale .cutanate si mucoase/ sunt !ormate din inlantuirea mai multor neuroni%
E&citatia unor "one cutanate mucoase determina contractia musc-ilor coresun"atori% Ele de$in
atologice rin e&agerarea lor# care aare in le"iunea !asciculului iramidal% Re!le&ele de ostura
au tot un arc re!le&# alcatuit din doi neuroni# dar sunt reglate in secial de sistemul
e&trairamidal# care e&ercita asura lor o in!luenta moderatoare% La su*iectul normal#
modi!icarea asi$a a o"itiei unei articulatii determina o stare de contractie a musc-ilor
interesati% In le"iunile e&trairamidale# aceste contractii sunt e&agerate% In a!ara acestor re!le&e
ot aarea si alte re!le&e atologice# care se i$esc numai in le"iunile neuronului motor central
.calea iramidala/% In a!ara re!le&elor somatice# madu$a este si sediul unor re!le&e $egetati$e
.de!ecatie# mictiune# erectie# e(aculatie# $aso)motricitate/%