CURS 1

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor.

Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite premise este derivata o
alta propozitie numita concluzie.
Manualele traditionale dau urmatoarele exemple de argumente:
Toti oamenii sunt muritori.
Socrate este om.
______________________
Socrate este muritor.
Linia care separa premisele de concluzie se poate citi.
Studiul argumentelor are o importanta speciala, deoarece nu toate argumentele sunt credibile.
Faptul devine si mai important daca tinem seama ca in sistemele obisnuite, cand oamenii
argumenteaza, nu ormuleaza argumentele intr!o orma completa, in care putem distinge clar intre
premise si concluzii. "atorita aptului ca printr!un argument se urmareste convingerea
interlocutorilor, trebuie acceptata sau respinsa, devine vital sa stabilim pentru iecare argument in
parte, daca este corect, daca poate i luat in seama sau nu. #nuntarea incompleta a unor
argumente si mai ales olosirea unor cuvinte speciale, ii ace pe cei care nu au o educatie logica
satisacatoare sa creada ca argumentul respectiv e corect, sa accepte concluzia care li se
propune, "eoarece oarecum spontan $ automat%, propozitia care lipseste se naste $ produce% in
mintea celui care asculta argumentul.

#x: Desigur, fiintele perfecte ar putea vietui in absenta institutiilor juridice dar, din pacate
oamenii nu sunt fiinte perfecte.
Concluzia propusa$&%: Oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice.
'ezolvarea problemei: stabilim pentru iecare propozitie daca este adevarata sau alsa.
a%.premise$p%:
fiintele perfecte pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop. adevarata = (
oamenii nu sunt fiinte perfecte ! prop. adevarata = (
b%.concluzia$&%:
oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop.alsa = )
*n argument care, din premise adevarate conduce la o concluzie alsa este incomplet si trebuie
eliminat. + prima problema care trebuie rezolvata in cazul argumentelor incomplete este aceea de
a identiica toate premisele pe care le olosesc argumentatorii si concluzia pe care el o obtine din
aceste premise.
"ecala,ul dintre gandire si limba, ace ca acest lucru sa ie deseori diicil. -n aceasta ordine de
idei, este important de retinut ca in limba romana exista niste expresii speciale, prin care sunt
introduse premisele si concluziile $ indicatori de premise si de concluzii%.
.rgumentele cunosc o oarte mare diversitate si se clasiica dupa diverse criterii:
DUPA GENERALITATEA CONCLUZIEI
1. Argumentele deductive ! concluzia nu depaseste ca generalitate premisele din care a ost
obtinuta
2. Argumente inductive ! concluzia extrapoleaza premisele din care a ost obtinuta.
#x: (1) Furtul reprezinta o incalcare a dreptului penal.
(2) Falsificarea banilor reprezinta o incalcare a dreptului penal.
! (3) Darea si luarea de mita reprezinta o incalcare a dreptului penal.
(4) Furtul, falsificarea banilo, darea si luarea de mita sunt infractiuni.
___________________________________________________________
"! rice infractiune este o incalcare a codului penal.
"eci, premisele se reera la cateva exemple de inractiuni iar concluzia se reera la orice el de
inractiuni, deci concluzia a extrapolat premisele.

DUPA CORECTITUDINEA ARGU#ENTELOR
1. Argumente c$recte
2. Argumente inc$recte
/entru a putea separa intre aceste 0 tipuri de argumente, trebuie sa luam in considerare
conditiile de rationalitate. .rgumentele care satisac aceste conditii sunt c$recte, iar cele care
incalca una sau alta din aceste conditii, sunt l$gic inc$recte.
-n cazul argumentelor corecte$ valide% este imposibil sa plecam de la premise adevarate si sa
a,ungem la concluzii alse.
-n cazul argumentelor incorecte , c1iar daca plecam de la premise adevarate, nu este exclus sa
a,ungem la concluzii alse.
C$nditiile de r%ti$n%lit%te sunt de 0 eluri:
%&. unele 'eci(ice numai anumitor argumente sau operatii logice
)&. %ltele *+& au un caracter general, se reera la orice el de operatie logica, argument sau
explicatie.
Logica traditionala a numit aceste 2 conditii generale de rationament principii logice.
.cestea sunt:
I. Princiiul identit%tii ! introduce urmatoarea cerinta:
indiferent care ar fi principiul de argumentare ( explicare) in care ne angajam, operatiile
logice pe care la utilizam trebuie sasi pastreze nesc!imbate proprietatile lor. Daca ne
referim la limbaj, aceasta cerinta poate fi reformulata, spunand ca " expresiile, cuvintele pe
care le folosim, trebuie sasi pastreze acelasi inteles, sa se refere la exact acelasi lucru, pe
parcursul intregului demers rational.#
3erespectarea acestor cerinte genereaza conuzii, stari de ec1ivocitate si desc1ide c1iar
posibilitatea ca din premise adevarate sa obtinem concluzii alse.
#x. de incalcare a principiului identitatii: comparam urmatoarele premise:
(1) !ici un judecator nu are dreptul sa se pronunte intr"o cauza in care el insusi este implicat.
(2) rice persoana este propriul sau judecator.
+bservam ca premisele au cel putin un termen comun $ judecator). /roblema este : pot i utilizate
aceste propozitii ca premise pentru a construi un argument corect4
'aspuns: NU, pentru ca termenul si!a modiicat intelesul, in $(% este denumit un anumit tip de
magistrat, cu obligatii speciice in activitatea ,uridica, iar in $0% cuvantul are inteles moral, se reera
la capacitatea omului de a se evalua.
-n ceea ce priveste posibilitatea de a obtine concluzii alse, putem da un exemplu din Logica de
la /ort 'o5al! manual scris pentru Ludovic al 6-7! lea .
! ($) Soarecele roade !artia.
(%) Soarecele este un substantiv.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
"! &n substantiv roade !artia.
Cauza acestei concluzii gresite este aptul ca cuvantul soarece si!a sc1imbat nu numai
denumirea , dar si sistemul de reerinta.
'espectarea consecventa a cerintelor impuse de principiul identitatii, conera argumentarii si
explicatiei noastre claritate si precizie.
II. Princiiul n$nc$ntr%dictiei $ necontradictiei%
anumite perec!i de propozitii sunt astfel alcatuite, incat cele % propozitii nu pot fi simultan
adevarate.
Fie x = numele unui individ ipotetic.
$(% x are o inaltime de $,'( m.
$0% x are minim $,)* m.
.ceste 0 propozitii, daca se reera la aceeasi persoana si in aceeasi etapa din viata acelei
persoane, nu $t (i 'imult%n %dev%r%te.
2 r$$-itii c%re nu $t (i 'imult%n %dev%r%te . recir$c inc$n'i'tente.
"esi ele nu pot i simultan adevarate, nu este exclus sa ie simultan amandoua alse.
2 r$$-itii recir$c inc$n'i'tente 'i %m)ele (%l'e . r$$-itii c$ntr%re.
'aportul dintre propozitiile contrare se numeste r%$rt de c$ntr%riet%te.
III. Princiiul tertului e/clu'
#xista insa si un alt exemplu de propozitii reciproc inconsistente care nu pot i simultan nici
ambele adevarate si nici ambele alse. .ceste propozitii se ala in raport de contradictie, iar in
acest raport este implicat rinciiul tertului e/clu' ! oricare din propozitiile contradictorii
este sau adevarata sau falsa. + treia posibilitate nu exista.
3erespectarea acestor conditii de rationalitate, are ca eect aparitia unei c$ntr%dictii l$gice,
adica a ipotezei ca ar putea i gandit sau ar exista aievea un obiect caruia sa!i revina posibilitati
ce se exclud reciproc. .paritia unei contradictii logice are urmari deosebit de grave, deoarece
daca nu este descoperita si inlaturata, la nivel general, pierdem orice posibilitate de a mai distinge
intre adevar si als. "espre o contradictie logica se poate spune orice, deoarece nu exista nimeni
care sa contrazica ceea ce se spune. /entru a putea distinge cu claritate si exactitate intre
adevarat si als , trebuie evitate contradictiile logice. "e apt unul dintre cele mai eiciente moduri
de demonstratie, prin reducere la absurd, valoriica tocmai cerintele acestor 0 principii.
#xista si situatii de contradictii logice in domeniul legislatiei, din lipsa de atentie a legiuitorului.
"oua articole de lege sunt recir$c inc$n'i'tente $ impreuna ormeaza o contradictie logica%
daca ceea ce permite una, interzice cealalta , sau daca ele indeamna la conduite diametral
opuse.
#xemplu: o prevedere constitutionala arata ca exista o libertate totala de organizare si activitate a
cultelor religioase, in timp ce o lege speciala stipuleaza ca organizarea si desasurarea activitatii
unei anume secte este interzisa. /entru a inlatura o asemenea contradictie, trebuie introdus un
amendament care sa aca mai precisa prevederea constitutionala.
Princiiul tertului e/clu' are o aplicatie speciala si in cazul explicatiilor si demonstratiilor pe care
le produce. 'eeritor la iecare propozitie care poate i utilizata pentru realizarea explicatiei sau
demonstratiei in cauza, notam o astle de propozitie cu , pentru care exista doar 0 variante
posibile:
sa ie integrata in demonstratia in cauza
sa nu ie integrata in demonstratia in cauza.
Comparativ cu raporturile de contrarietate si de contradictie, care pot i numite si r%$rturi de
$$-itie intre propozitii, exista si un al treilea raport, numit r%$rt de 'u)c$ntr%riet%te.
#xemplu: urmatoarele 0 propozitii: (1) unele bile sunt albe.
(2) unele bile nu sunt albe.
se ala in raporturi de subcontrarietate. .ceste 0 propozitii nu sunt reciproc inconsistente,
deoarece nu este exclus sa ie simultan adevarate amandoua. -n sc1imb, propozitiile alate in
acest raport nu pot i simultan alse. Cel putin una dintre ele este adevarata.
I0. Princiiul r%tiunii 'u(iciente
#ste direct legat de procesul de argumentare. -n aceasta denumire, cuvantul ratiune are intelesul
de temei, ,ustiicare, mai exact aceasta conditie de rationalitate este implicata in situatiile in care
incercam sa ne ,ustiicam atitudini, opinii, comportamente, in situatiile in care ni se cere sa
raspundem la intrebari de genul : de ce sustineti, pe ce va bazati4. La nivel general, in situatiile
de acest el, oamenii recurg la unul sau altul din urmatoarele 2 tipuri de temeiuri:
%&. temeiuri nece'%re d%r nu 'u(iciente
)&. temeiuri 'u(iciente d%r nu nece'%re
c&. temeiuri 'i nece'%re 'i 'u(iciente
d&. temeiuri nici nece'%re nici 'u(iciente
.ceste temeiuri au valori dierite. Cel de la pct.d aproape ca nici nu poate i considerat temei.
Socotind 0 propozitii oarecare, si " , presupunem ca este temei pentru a o ,ustiica pe ".
"aca sustinem ca este un temei necesar pentru ", inseamna ca ara adevarul lui nici nu se
pune problema adevarului lui ". "eci adevarul lui este indispensabil pentru adevarul lui " .
"aca spunem ca este un temei suicient pentru ", atunci intelegem ca adevarul lui
antreneaza dupa sine adevarul lui ".
8#M.:
(1) #minescu si $rean%a au fost contemporani.
(2)#minescu si $rean%a au fost prieteni.
(3)#minescu a fost celibatar.
(4)!u e&ista o femeie care sa fi fost sotia lui #minescu.
(')(iviu )ebreanu a trait in vremea evenimentelor din 1*+,.
(-)(iviu )ebreanu este autorul romanului .)ascoala/.
/entru iecare perec1e, de interpretat pe rand, prima propozitie drept premisa, cealalta drept
concluzie si de aratat ce el de temei este, in care dintre cele 2 variante se incadreaza.
Cur' nr. 2
1. Structuri 'i ($rme l$gice
2. R%$rtul c$rectitudine 1 %dev%r
/rin 'tructur% *($rm%& l$gic% se intelege 9sc1ema9 ideala $proprie mintii umane% care conera
ideilor si gandurilor noastre o anumita organizare .
ex. de propozitii :
011 2udecatorii sunt ma%istrati.
021 3vocatii sunt ma%istrati.
/artial, aceste 0 propozitii se aseamana sub aspectul structurii lor logice. .mbele au in alcatuirea
lor 0 termeni $notiuni%. /rimul termen este cel despre care se anunta ceva. Fie acesta .. Cel de!al
doilea termen este cel care exprima o proprietate care se enunta despre primul. Fie :.
/rima propozitie ia nastere din 0 termeni care sunt legati intre ei de o operatie logica elementara !
afirmatia2;(< . este :
Cea de!a doua propozitie presupune complementara ! negatia2 ;0< . nu este :
La nivel general, deosebim = mari categorii de orme logice :
! termenii *n$tiunile& ! parti componente ale propozitiei $. si :%
! r$$-itiile ! ormele logice prin care ceva se enunta despre altceva .
Cunosc o mare diversitate .
;(< si ;0< au in alcatuirea lor termenii. .lte propozitii au in alcatuirea lor alte propozitii s.a.m.d.
#xista o dierenta mare intre termeni si propozitii . 8ermenii nu exista decat prin intermediul
propozitiei, in timp ce propozitiile pot exista si independent una de alta . /ropozitiile sunt, la randul
lor, parte componenta al celui de!al treilea tip de orme logice,
!%rgumentele ! demersuri teoretice, operatii la nivel abstract, prin care din una sau mai multe
propozitii $premise% este derivata $obtinuta% o alta propozitie numita concluzie .
011 rice persoana care a savarsit o fapta incriminata de $odul penal va fi sanctionata cu
privare de libertate sau amenda penala.
021 4ndividul 5 a savarsit o fapta incriminata de $odul penal .
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
concluzie : 4ndividul 5 se sanctioneaza cu privare de libertate sau amenda penala .
-nerentele $argumentele% = ormele logice cele mai importante deoarece , pe baza lor, noi
realizam sustinerea, demonstrarea anumitor opinii, combaterea, inirmarea altor opinii.
/roblema cea mai importanta care se ridica este sa stabilim care dintre argumente $inerente% pe
care le putem construi sunt realmente eiciente sau nu. "in acest punct de vedere, argumentele
se impart in 0 mari categorii :
(% .rgumentele valide $corecte logic% ! realmente eiciente si
0% .rgumente nevalide $incorecte% ! neeiciente
CORECTITUDINE SI ADE0AR
C$rectitudine% *v%lidit%te%&
Cand spunem ca un argument este corect sau valid, avem in vedere aptul ca prin alcatuirea sa,
prin elul in care este valoriicat, respecta integral, ara exceptie, conditiile de rationalitate .
'espectarea acestor conditii este deosebit de importanta deoarece numai argumentele corecte au
capacitatea de a ne conduce de la premise adevarate la concluzii adevarate. .rgumentele
incorecte nu au aceasta calitate . -n acest sens, argumentele valide sunt eiciente iar cele
incorecte nu.
a% Consideram 0 ex. de argumente : premisa concluzia
p : 011 6nii juristi sunt diplomati
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
& : 6nii diplomati sunt juristi
3$rm% *nii . sunt :
l$gic% *nii : sunt . sc1ema de inerenta $de argumentare%
b% p : 6nii juiristi nu sunt diplomati .
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
& : 6nii diplomati nu sunt juristi .
Sc4em% *nii . nu sunt :
l$gic% *nii : nu sunt .
premisa concluzia
-n ambele cazuri am operat numai cu propozitii adevarate . /entru a veriica validitatea acestor
argumente, vom recurge la o metoda simpla, si anume : vom considera ca iecare termen
corespunde unei multimi de indivizi $grup% si vom reprezenta iecare dintre aceste multimi, printr!
un cerc. "upa pozitia in care vom aseza cercurile, vom descrie situatia pe care o reprezinta
A
B
A
B
iecare propozitie olosita de noi, bazandu!ne insa pe urmatorul aspect : sa tinem permanent
seama ca propozitia pe care o reprezentam este adevarata .
-n aceste conditii, punctul de plecare va i situatia reala a raportului dintre ,uristi si diplomati.
"in acest punct de vedere, in ambele cazuri, vom avea o situatie. Ceea ce ace ca premisa sa ie
adevarata este aptul ca in zona de suprapunere exista persoane si ,uristi si diplomati $zona
1asurata%.
/e aceeasi sc1ema cautam sa stabilim ce anume ace ca si & sa ie adevarat. 8rebuie ca in zona
de intersectie sa existe persoane si ,uristi si diplomati si premisa si concluzia sa se reere la
acelasi lucru.
La punctul b% trebuie sa existe indivizi in zona . exterioara lui :. /entru ca si & sa ie adevarata,
trebuie sa existe indivizi in partea din : exterioara lui .. Constatam la punctul b% ca premisa se
reera la ceva iar & la altceva .
Conorm celor discutate, in cazul celei de a doua inerente, % ($'t inc%lc%t rinciiul identit%tii.
8ocmai de aceea, s!a sc1imbat sistemul de reerinta $p se reera la ceva, in timp ce & se reera la
altceva%.
.ceasta este deosebirea dintre a% si b%
! lui a% ii corespunde o orma logica corecta
! lui b% ii corespunde o orma logica incorecta
-n ceea ce priveste eicienta , in cazul a%, ce% c$rect%, orice el de inlocuire pentru literele . si :,
care ar transorma ormula premisei intr!o propozitie adevarata vor transorma automat si ormula
concluziei tot intr!o propozitie adevarata. .cest lucru nu mai este posibil in cazul celei de!a doua
sc1eme de inerenta b% care este logic incorecta .
D % c % . = oameni : *nii oameni nu sunt diplomati ! p
*nii diplomati nu sunt oameni ! &
& este alsa ??
/remisa adevarata si concluzia alsa .
Si intr!un argument corect si intr!un argument incorect am lucrat doar cu propozitii adevarate.
/utem merge c1iar mai departe, dar acesta este un semn ca validitatea unui argument,
corectitudinea lui, nu depinde in nici un el de adevarul propozitiilor olosite ca p si ,.
"e apt, noi putem rationa corect c1iar daca lucram numai cu propozitii alse .
Fie C
si .,:,C, corespund unor grupuri de indivizi .
"aca : . :
p : : C
>>>>>>>>>>>>>>>>>
& : . C
. = olteni 8oti oltenii sunt aricani
: = aricani 8oti aricanii sunt ,aponezi
C = ,aponezi 8oti oltenii sunt ,aponezi
'ationament corect, dar toate propozitiile sunt alse .
. = olteni 8oti oltenii sunt aricani
: = aricani 8oti aricanii sunt romani
C = romani 8oti oltenii sunt romani
& = adevarata, c1iar daca premisele sunt alse .
-oncluzie . nici adevarul, nici alsitatea propozitiilor nu ne spun nimic despre corectitudinea
argumentelor Ceea ce dovedeste ca validitatea $corectitudinea% ormelor logice este independenta
de adevarul sau alsitatea propozitiilor cu care lucram .
-n ex. a si b, revenim cu argumentul valid si cel nevalid, constatam ca numai in cazul unui
argument corect, din p adevarate obtinem , adevarate .
Adev%rul c$nclu-iil$r deinde cu nece'it%te de c$rectitudine% %rgumentului .
"in punct de vedere practic, primul lucru care ne intereseaza este : in ce conditii putem fi si%uri ca
am obtinut 7 adevarata 8
3$%rte im$rt%nt 5
2 c$nditii tre)uie ne%%r%t indelinite !
16CONDITIA LOGICA *($rm%l%& '% utili-%m $er%tii 'i 'c4eme de r%ti$n%re l$gic c$recte.
26CONDITIA #ATERIALA *e/tr%l$gic%& '% ne %'igur%m c% ne )%-%m e d%te7 e r$$-itii
%dev%r%te7 in c%lit%te de remi'e .
+ricare din cele doua conditii, luata separat, reprezinta un temei necesar dar nu si suicient.
3umai daca sunt luate impreuna dispun de un temei si necesar si suicient pentru adevarul
concluziei .
9Logica ,udecatoreasca9 ! scrisa de .l. .man $(@A(%
Congresul Mondial de Filozoie ! #. Sperantia $Fac. "r. Clu,% $(B=A%
9Logica interogativa9, disciplina de baza din ......... Logicii ,udiciare de astazi .
M. ",uvara $(B=A ! (B20%
nimic, decat accidental (B2C ! (BB)
0ALIDITATEA 8URIDICA
Corectitudinea logica $validitate% dobandeste o semniicatie speciala in domeniul dreptului .
(% /rimul sens care se da validitatii in drept este acela reeritor la aptul c% $ %numit% lege e'te
in vig$%re $nu a ost abrogata%
0% .l doilea inteles, are in vedere te4nic% v%l$ri(ic%rii legi'l%tiei $0 variante%
a% una dintre cele mai importante probleme in valoriicarea legilor este incadrarea legala sau
,uridica a aptelor . -n aceasta ordine de idei, despre un articol de lege, sau despre o lege in
ansamblul sau, se spune ca este valida daca este relevanta pentru speta in cauza si este nevalida
daca incadrarea este gresita si deci daca ea nu este relevanta pentru cauza discutata.
b% solutia adoptata in baza articolului sau legii in cauza .
"aca solutia are un temei suicient in legislatie, atunci este valida. "aca nu, este nevalida si poate
i contestata .
e/emlu!
Sa presupunem ca un agent de circulatie suspenda carnetul de conducere pentru aptul ca
posesorul lui a depasit viteza legala admisa. Solutia aleasa de agentul de circulatie este nevalid
incat nu are o baza legala suicienta .
=% -n constructia iecarei legi este prezenta uneori implicit, ceea ce numim autoritatea normativa
speciica respectivei legi .
Aut$rit%te% n$rm%tiv% = persoana sau institutia care au produs legea in cauza .
+rganizarea sistemului de institutii in statul modern aca ca dierite institutii sa se ierar1izeze intr!
un anume el si, in unctie de locul care le revine, sa li se atribuie prin lege, anumite competente
de autoritate normativa .
e/emlu :
/rincipala autoritate normativa la noi este /arlamentul care produce legile statului .
Duvernul poate emite +D.
Ministerele pot emite ordine
8ribunalele pot emite decizii, 1otarari ....
8oate acestea au un nivel de acoperire si o inalitate speciica. -n raport cu situatia descrisa, o
anumita lege va i valida numai daca autoritatea normativa care a produs!o , a avut competenta
legala a producerii ei. -n caz contrar, legea este nevalida si neunctionala .
2% 0 legi oarecare, sunt reciproc valide sau nevalide in unctie de urmatoarele criterii : daca cele 0
legi introduc obligatii, interdictii sau permisiuni, indeamna la conduite care se anuleaza reciproc,
cele 0 legi sunt reciproc nevalide. -n caz contrar, cele 0 legi se vor numi valide .
e/emlu:
cu prile,ul desc1iderii anului ,uridic (BB@, 7ictor .ragnoste, /resedintele *niunii .vocatilor
'omani, a acut printre altele si urmatoarea apreciere : modiicarea extrem de rapida si in oarte
multe cazuri a legilor prin +D a dus la aparitia unor prevederi legale contradictorii, in raport cu
legile in vigoare. .u aparut elemente de nevaliditate.
.ceste situatii ii pun in incurcatura pe magistrati si pe avocati si au eecte negative in domeniul
,ustitiei si in plan economic .

LOGICA 8URIDICA
Cur' nr. 9
"ate iind legaturile dintre gandire si limba,, analiza limba,ului a trezit un interes deosebit
specialistilor din mai multe domenii : psi1ologie, lingvistica, ilozoie, logica. Dandirea este in
totalitatea sa dependenta de limba,. 3ici cele mai simple ganduri nu se pot naste ara a recurge la
limba, c1iar daca atunci cand vorbim de asa numitul limbaj intern, cuvintele nu sunt rostite ci doar
imaginate . /e de alta parte, gandurile sau sentimentele nu pot i exteriorizate, comunicate, altel
decat prin intermediul limba,ului.
/rima c1estiune legata de analiza limba,ului o reprezinta de(inire% lim)%:ului cu scopul de a evita
dieritele controverse vom da urmatoarea caracterizare : limba,ul este un sistem de semne si de
reguli privitoare la realizarea semnelor. 8otalitatea semnelor reprezinta le/icul sau vocabularul
unui limba, in timp ce totalitatea regulilor mentionate ormeaza gr%m%tic% acelui limba,. "in
aceasta caracterizare reiese ca 'emnul e'te elementul de )%-% %l lim)%:ului. .ceasta idee se
impune cu atat mai mult cu cat in activitatea lor , oamenii olosesc mai multe eluri de limba,e iar
dierentele dintre acestea decurg din particularitatile semnelor care ormeaza vocabularul acestor
limba,e.
"e pilda, orma cea mai complexa de limba, la care recurgem noi e limba,ul natural cum ar i
limbile moderne sau nationale . -n cazul acestui limba, , semnele coincid cu cuvinte sau combinatii
de cuvinte. *n alt limba, este cel al asa numitelor semne de circulatie, semnele din vocabular
coincid ie cu lumini de dierite culori cum ar i cea de la semaoare, desene de diverse tipuri
inscrise pe panouri , placute asezat de!a lungul drumurilor. -n cazul unui alt limba, pot i olosite in
calitate de semne, gesturi, sunete cu dierite instrumente sirene, clacsoane, luiere $in sport%,
pozitionari sau miscari de stegulete etc.
Semnul
-ndierent de limba,ul despre care ar i vorba, semnul in calitatea sa de element undamental al
acelui limba, , are in alcatuirea sa = componente distincte :
$. un fenomen fizic care e accesibil simturilor noastre motiv pentru care!l vom numi perceptibil.
-n cazul limba,ului natural de tip verbal, ii corespund 0 orme de maniestare : r$'tire 'i 'criere.
-n cazul rostirii cuvintelor, enomenul izic in cauza coincide cu unele acustici numite sunete dublu
articulate de specialisti produse de aparatul vocal al vorbitorului. .cest enomen este perceptibil
cu a,utorul analizatorului analitic. -n cazul scrierii cuvintelor, enomenul izic coincide cu
succesiunile de litere realizate cu a,utorul unui instrument de scris pe un anume material si
perceptibil cu a,utorul vazului -n cazul limba,ului scris al nevazatorilor $:rail% acest enomen izic
consta dintr!o combinatie de semne realizate cu un instrument ascutit. # perceput cu a,utorul
simtului tactil.
Se stie ca gazul metan utilizat pe scara larga in industrie si in consum cosmic e inodor, iar
olosirea lui ara precautie e extrem de periculoasa . /entru a semnala prezenta acestui gaz in
stare libera, printr!o conventie internatioanala s!a a,uns la olosirea unui limba, special care sa ne
semnaleze prezenta lui . # vorba de introducerea in componenta gazului metan a unui alt gaz la
randu!i inlamabil, preparat in laborator si care are un miros oarte puternic ! mercaptan.
Fenomenul izic speciic acestui semn este mirosul mercaptanului care e evident perceput cu
simtul olactiv. .cest enomen izic care participa la alcatuirea unui semn se numeste 'u)'tr%tul
m%teri%l %l 'emnului iar prezenta sa in alcatuirea semnului e indispensabila. -n eventuala sa
absenta, limba,ul n!ar mai putea avea rolul de suport al inormatiilor al mesa,elor noastre.
8rebuie insa retinut ca nu orice el de enomen izic accesibil simturilor noastre poate intra in
componenta unui semn.
/entru a putea vorbi de substratul material al unui semn trebuie indeplinite 0 conditii esentiale :
$. fenomenul respectiv sa fi fost produs de o persoana. .sta arata ca limba,ul, cel putin in
contextul nostru, al nevoilor pentru activitatea ,uridica, e enomen uman.
%. persoana care a produs respectivul fenomen trebuie sa o fi facut exclusiv fie cu intentia
de a lega de el un gand, fie o stare sufleteasca a acelei persoane. "e aici reiese ca limba,ul
are un caracter intentional.
"aca cumulam cele doua conditii urmeaza ca anumite enomene izice perceptibile, c1iar daca noi
le putem valoriica intr!un anume el, nu au totusi rolul de semne. /entru clariicare vom compara
doua situatii in care prima e imaginara:
- ! doua persoane . si : stabilesc intre ele intelegerea : . ramane pe loc in timp ce : se
deplaseaza intr!o alta localitate unde urmeaza sa realizeze ceva . -ntelegerea dintre . si : mai
prevede si urmatoarele aspecte : daca : va a,unge la destinatie si va ace ceea ce avea de acut
in semn ca a reusit va elibera un porumbel calator. Sosirea porumbelului calator la locul de unde a
plecat : avea rolul de substrat material al unui semn deoarece acest enomen satisace ambele
conditii .
-- ! sosirea randunelelor primavara in tarile cu clima temperata e un enomen izic perceptibil , are
un anume rol in viata noastra dar nu are calitate de semn sau de substrat material al unui semn.
"e aceasta data nu e indeplinita nici una din cele 0 conditii.
/entru a stabili rolul speciic al unor asemenea enomene, cum ar i sosirea randunelelor trebuie
luate in consideratie urmatoarele aspecte :
! migratia pasarilor e un enomen natural care se realizeaza indierent de vointa oamenilor .
! acest enomen se realizeaza cu o regularitate implacabila dar numai atunci cand sunt realizate
anumite alte conditii naturale.
Conditiile acestea reprezinta in totalitatea lor un alt enomen natural petrecut si el indierent de
vointa noastra. Fenomenul sosirii randunelelor are rol de simptom al unei stari de apt. -n acelasi
el spunem ca temperatura e un simptom al unei boli inectioase.
-n cercetarea ,udiciara exista multe situatii in care urmele materiale realizate cu ocazia savarsirii
.unor inractiuni sunt de doua eluri :
! unele %u r$lul unui 'imt$m de (%t ! acestea au ost realizate de aptasi dar involuntar, in
mod inevitabil , deoarece altel nu putea sa realizeze apta. #le trebuie valoriicate de anc1etatori
in sensul ca pe baza lor pot i stabilite unele aspecte legate de elul in care a actionat aptasul, de
instrumentele cu care a operat si c1iar legate de caliicarea lui, de proesia pe care o are .
! %ltele %u r$lul de 'u)'tr%t m%teri%l %l unui 'emn si ca atare ele au ost realizate in mod
intentionat de aptas cu scopul de a!si ascunde identitatea sau de a deruta investigatia ,udiciara !
$#milian Stancu ! Criminalistica%. .ceste urme dovedesc clar ca aptasul era constient de
consecintele aptei sale, ca el a actionat premeditat ceea ce va duce la circumstante agravante si!i
va sugera anc1etatorului ca aptasul e un proesionist al crimei si eventual un recidvist.
/entru a nu gresi in evaluarea urmelor materiale e important de retinut ca aprecierea corecta a
unui enomen izic ca substrat material tine de contextul in care se produce acel enomen .
#xemplu: daca!n timpul unei conruntari dintre 0 tabere, una dintre parti lutura o bucata de panza
alba, in mod obisnuit se considera ca e vorba de un semn prin care respectiva parte arata ca
renunta la lupta, ca se preda, ca cere armistitiu etc. "aca insa aceeasi bucata de panza intr!un alt
context , de pilda in timp de pace lutura batuta de vant, agatata de gard, ea nu mai reprezinta un
semn. -n timpul primului razboi mondial a ost pentru prima data olosita ca mi,loc de lupta. 3ici
avioanele, nici aeroporturile nu erau atunci la nivelul conditiilor de azi. /istele de aterizare si
decolare erau amena,ate pe terenuri de panza alba.
LOGICA 8URIDICA
Cur' nr. +
2. Ce% de2% d$u% c$m$nent% % 'emnului e'te un (en$men de n%tur% 'u)iectiv%7 respectiv
coincide ie cu un gand, ie cu o stare suleteasca a persoanei care a produs substratul material si
pe care respectiva persoana le leaga de acel enomen. .ceasta componenta a semnului = inteles
sau de sens al semnului. Fara aceasta componenta, nu putem vorbi nici de semn si nici de limba,.
exemplu . 9irotii caruleaza elatic.
(. data iind independenta pe care o are limba,ul in raport cu gandirea, dispunem de posibilitatea
de a simula cuvinte si c1iar propozitii. .ceasta constructie poate i analizata din perspectiva
gramaticii romane. "upa elul in care este construita, pirotii = subiect E caruleaza = predicat E
elatic = complement. Cu toate acestea, discutand in mod riguros, nici un cunoscator de limba
romana nu poate spune ca este vorba de un text in limba romana, iar singurul motiv care sta la
baza acestei solutii este ca nici un cunoscator al limbii romane nu poate da un sens acestei
constructii. 3eavFnd inteles, nu ace parte din limba romana.
0. sensul are o importanta speciala datorita aptului ca pe baza sa, semnul dobandeste calitatea
de denumire pentru un anume obiect, proprietate, etc. Multe cuvinte din vocabularul limbii romane
au 0 sau mai multe intelesuri. 'eiese ca olosirea unui cuvant cu un anume inteles trimite la un
anume obiect sau proprietate, numit den$t%tul acelui semn dar daca respectivul cuvant isi
modiica sensul, el se va raporta la un alt obiect sau proprietate, deci la un alt denotat.
exemplu. .cuvantul 9broasca9
a% animal ! nume pentru un anume tip de brotacian
b% incuietoare ! denumire pentru un dispozitiv utilizat pentru blocarea usii.
-n situatiile in care el comunica cu diverse persoane, ,uristul trebuie sa ie atent la sensul pe care
respectivele persoane il dau cuvintelor pe care le olosesc.
9. A trei% c$m$nent% % 'emnului . regul% de 'emni(ic%tie si este o reglementare care arata
ca de un anume enomen cu rolul de substrat material al semnului trebuie sa legam un anume
inteles. -n cazul limba,ului natural $limba romana% , regulile de semniicatie sunt prezentate explicit
doar in dictionarul explicativ, dar nu sunt constientizate direct , explicit atunci cand olosim
cuvantul limba romana in situatiile obisnuite . .cest apt se petrece pentru ca limbile nationale ca
si regulile de semniicatie proprii lor, s!au nascut treptat, pe parcursul unei istorii indelungate care
coincide cu istoria comunitatii, poporului, care oloseste limba respectiva . Mai exact, ele au aparut
in acelasi el in care au aparut traditiile si obiceiurile populare .
-n cazul limba,elor artiiciale $au ost inventate de oameni pentru anumite situatii%, limba,ul
matematic, aceste reguli sunt explicite, ori de cate ori utilizam respectivul limba, . 'egulile de
semniicatie, indierent de elul in care se maniesta, tacit sau explicit , reprezinta o componenta
indispensabila a semnului .
exemplu . in momentul in care intentionam sa traversam o intersectie si observam culoarea rosie
a semaorului, in mintea oamenilor normali se naste gandul ca traversarea este interzisa exista o
regula de semniicatie. "aca nu ar exista reguli de semniicatie, c1iar in cazul limba,ului obisnuit,
comunicarea ar deveni imposibila, pentru ca iecare dintre partenerii la discutie ar avea dreptul sa
aleaga arbitrar sensul cuvintelor.
Semnul este un enomen izic perceptibil, produs cineva si de care persoana care l!a produs a
legat un inteles pe baza unei reguli de semniicatie .
Tipurile fundamentale de limbaj
-n activitatea lor, oamenii utilizeaza o mare varietate de limba,. /entru o prima clasiicare, vom
utiliza drept criterii componentele sensului E
I 2 Du% 'u)'tr%tul m%teri%l dierentiem :
a% limbaje verbale" semnele coincid cu cuvinte sau combinatii de cuvinte
b% limbaje neverbale" semnele coincid cu gesturi, sunete produse de dierite instrumente
$luiere, claxoane...%, lumini de diverse culori, stegulete.
Limba,ele neverbale sunt mai sarace in numar de elemente si in capacitati de exprimare decat
limba,ele verbale, dovada ca operele literale s!au realizat prin intermediul limba,ului verbal.
Cu toate acestea, cel putin in situatia pentru care au ost create , limba,ele neverbale sunt
indispensabile .
II 2 Du% intele' *'en'& deosebim :
a) limbaj de ordinul 4 , numit limbaj obiect
b) limbaj de ordinul 44, numit metalimbaj
Lim)%:ul $)iect are ca denotat obiecte, enomene extralingvistice care apartin lumii in care
traim.
.stel, sa presupunem ca cineva ormuleaza urmatoarea propozitie, despre care presupunem ca
este adevarata : $(% 9:abla este nea%ra9.
Sa presupunem ca legat de aceasta propozitie, o alta persoana ormuleaza urmatorul enunt :
$0% 9#ste adevarat ca tabla e nea%ra9.
-n sens strict, acest enunt nu se mai reera la obiectul tabla ci la propozitia 98abla este neagra9,
despre care declara ca este adevarata . -n aceste conditii, prima proprietate este speciica
limba,ului de ordin - iar cea de!a doua $0% apartine limba,ului de ordin --.
#et%lim)%:ul se reera la enunturi care apartin limba,ului de ordin -.
"istinctia este importanta sub 0 aspecte :
G in activitatea ,uridica, se utilizeaza ambele tipuri de limba, .
Limba,ul de ordin - = limba, legal si este utilizat de autoritatea normativa, de persoana $institutia%
care produce legea. /rin intermediul limba,ului legal, autoritatea normativa se reera la apte sau
conduite care sunt enomene de limba,, in raport cu care introduce obligatii, permisiuni sau
interdictii.
.l doilea tip de limba, olosit de ,uristi = limba, ,uridic si este utilizat de regula, de persoane
competente in domeniu si care, prin declaratiile lor, se reera la legi sau articole de lege, pentru a
spune de exemplu : 9o anumita lege a ost abrogata E alta este in vigoare E un articol de lege se
aplica sau nu intr!o anumita cauza9. 3u se reera la conduite ci la texte de lege.

ex. . Sa presupunem ca o anumita persoana pronunta :
9#u acum mint9
#ste iresc sa ne intrebam : oare spune adevarul sau minte 4
Sa admitem ca spune adevarul, deci minte. $ p %
daca p H p
Sa admitem ca minte, deci spune adevarul $ p %
daca H p p
Conorm principiului noncontradictiei, p si Hp nu pot i simultan adevarate. "in aceasta situatie nu
se poate iesi decat astel :
/rima propozitie $eu mint% apartine limba,ului de ordin - E variantele de raspuns nu se reera la
comportamentul individului ci la propozitia 9eu mint9 $antinomii semantice, de sens%.
Du% regulile de 'emni(ic%tie, deosebim :
a% limbaje naturale $limbile nationale, materne%! au aparut treptat, iar regulile de
semniicatie speciice lor s!au constituit conorm traditiei si obiceiurilor populare .
b% limbaje artificiale" au ost inventate constient, de persoane, institutii astel incat regulile
de semniicatie proprii lor au ost ormulate explicit odata cu inventarea acelor limba,e.
.ceste doua eluri de limba,e comparativ, au calitati dar si deecte :
! a% are un lexic oarte bogat si mari posibilitati de nuantare. /rivit din perspectiva cunostintelor
stiintiice, are ca principale deecte : ambiguitatea terminologica si neeconomicitate in exprimarea
unor idei neintuitive $abstracte%
! b% privite din perspectiva cunostintelor stiintiice, sunt avanta,oase datorita exactitatii lor si al
economiei in exprimare.
Simbolul p corespunde la o ininitate de propozitii concrete $economicitatea%.
"in perspectiva cunostintelor comune, b% sunt saraceiar pentru unele persoane c1iar avide.

Structur% lim)%:ului
-n componenta unui limba, intalnim :
(% 7+C.:*L.'*L $lexicul% = totalitatea semnelor speciice acelui limba, reprezinta o parte
dinamica, in continua sc1imbare.
0% D'.M.8-C. = totalitatea regulilor reeritoare la olosirea respectivelor semne. 'eprezinta
partea stabila a limba,ului.
Sc1imbarile speciice vocabularului sunt de 0 eluri, dupa inalitatea lor :
! unele duc la saracirea vocabularului
! altele au ca rezultat ampliicarea vocabularului
-n cazul limbilor naturale, de tip verbal, ambele tipuri de sc1imbari aecteaza atat numarul de
cuvinte din vocabular cat si numarul de sensuri ale anumitor cuvinte .
exemple .
G un cuvant recvent olosit 9calpuzan9 a iesit din uz ca si cum s!ar i invec1it, sensul iind acela de
alsiicator de bani. *n derivat al lui este olosit in limba,ul ,uristilor 9documente calpe9 =
documente alse.
G cuvantul 9spatar9 acum A)) ani avea doua intelesuri de baza :
! parte a unui scaun
! dregator, ministru al armatei $inteles ce s!a pierdut%
-n ceea ce priveste celelalte sc1imbari, care duc la imbogatirea vocabularului daca am lua in
consideratie perioadele scurte , putem oeri multe exemple de cuvinte care nu au existat anterior .
/rivitor la intelesurile, cuvantului 9arbore9
= copac
= intelesuri noi, arbore genealogic, arbore cotit, arbore de decizie .
/oarte important : miscarile din a 0!a categorie, care duc la imbogatirea vocabularului, domina
net celelalte sc1imbari, deci un ,urist competent trebuie sa ie la curent cu noile aparitii in
vocabularul comunitatii in care isi desasoara activitatea .
7ocabularul se maniesta in 0 eluri :
a% vocabularul general al limbii romane $unic%
b% vocabularul individual $speciic cunoscatorilor de romana%
+ricat de educat ar i un individ, niciodata vocabularul sau nu va a,unge sa coincida cu
vocabularul general. 7ocabularul individual evolueaza la el ca vocabularul general, dar pe baza
altor cauze.
.mpliicarea vocabularului individual depinde de 0 actori :
G natural ! dezvoltarea biopsi1ica normala a individului
G social ! experienta de viata si educatie sistematica a iecarui individ.
/entru ,uristi devine un alt aspect al vocabularului individual : exista 0 componente ale acestuia :
componenta activa $cuvintele corect cunoscute de individ si pe care le oloseste curent in
timpul maniestarilor sale%.
componenta pasiva $cuvinte corect cunoscute dar pe care individul nu le oloseste , uneori
c1iar deloc%
La audieri si interogatorii, ,uristul trebuie sa recurga la o categorie speciala de intrebari a,utatoare,
pe baza carora sa poata determina pana unde se intinde vocabularul interlocutorului% .
3OR#E DE #ANI3ESTARE A LI#;A8ULUI NATURAL
#xista 0 orme de maniestare a limba,ului natural :
! limba, rostit
! limba, scris
.u rol social dierit. -n cazul lim)%:ului r$'tit7 suportul semnelor consta din sunete dublu
articulate enomen izic perisabil $vorba volant%.
"in aceasta cauza, acest el de maniestare a limba,ului nu poate i utilizat pentru stocarea
inormatiei.# adevarat ca astazi dispunem de instrumente perormante pentru inregistrari si
reproducerea sunetelor .
-n ,ustitie, inregistrarile de acest el, luate izolat nu reprezinta probe 1otaratoare, decat daca se
poate dovedi ca respectivele inregistrari nu sunt contraacute.
Limba,ul verbal este extrem de plastic in expunerea anumitor idei, si c1iar in persuasiune, cu
conditia ca individul care il produce sa aiba experienta in domeniu. .ceasta calitate a limba,ului
rostit este datorata semnelor neverbale $gesturi, intonatia vocii...% care insotesc pronuntarea
cuvintelor. "atorita acestui apt, in cazul declaratiilor acute in aceasta orma a limba,ului, audierile
trebuie acute indirect.
Lim)%:ul 'cri' are la baza succesiunile de litere realizate cu un instrument de scris, pe un anume
material. Limba,ul scris este orma cea mai buna pentru stocarea inormatiei. -n conditiile unei
experiente corespunzatoare, limba,ul scris este un instrument eicient pentru redarea clara si
exacta a anumitor idei, motiv pentru care orice act ,uridic ma,or trebuie sa!si gaseasca cel putin in
cele din urma si o orma scrisa.
0%riet%tile lim)%:ului n%tur%l.
Limba,ul natural exista sub orma unei mari diversitati de limbi nationale $materne%, peste 0))).
"aca comparam doua limbi nationale, oricat de apropiate ar i, constatam deosebiri si la vocabular
si la gramatica. Cea mai importanta deosebire la vocabular este aceea ca iecarei limbi materne ii
sunt proprii anumite expresii idiomatice $nu au un sens care decurge din cuvintele din care sunt
alcatuite nu pot i traduse mot a mot in nici o limba%
+ singura limba nationala exista sub orma mai multor varietati, care pot i descrise dupa gradul
de cultura, dupa criterii etnograice, istorice .....
! romana literara
! romana populara
"ierenta intre varietatile limbii romane este numai de vocabular , gramatica este aceeasi si este
obligatorie pentru toti.
Cur' nr.<
TER#ENII *n$tiunile&
Cele mai simple structuri logice poarta denumirea de termeni, in sensul initial al cuvantului : punct
inal dincolo de care nu putem gasi structuri logice mai simple .
/entru denumirea acestor structuri logice, olosim denumirea de n$tiuni. #le corespund pe plan
mental unui obiect, unei proprietati, etc, care a intrat in campul nostru de cunoastere .
Cuvinte cum ar i : ,urist, numar, tratat de drept civil... corespund unor termeni .
Cuvintele sau grupurile de cuvinte care exprima termeni au rolul de denumire $nume% pentru
obiectul sau proprietatea careia ii corespunde resepectivul termen in plan teoretic .
"atorita simplitatii lor, termenii nu pot i utilizati izolat unii de altii. Singura modalitate de existenta
a termenilor este aceea de a i parti componente ale propozitiilor .
-n propozitia : Iudecatorii sunt magistrati, cuvintele ,udecator si magistrat exprima termeni .
Structur% termenil$r
+rice termen are in alcatuirea sa 0 componente :
a% intensiunea $continutul termenului%
b) extensiunea $sera termenului%
Termeni nevi-i ! contin in extensiunea lor cel putin un obiect .
7om discuta in continuare numai despre termeni nevizi :
= termeni 'ingul%ri *individu%li& ! contin in extensiunea lor doar ( singur element .
ex. : Satelit natural al /amantului introduce un termen singular .
= termeni gener%li
Satelit natural introduce un termen general.
-n domeniul dreptului, o importanta aparte o are gasirea unor conditii $restrictii% care sa ne permita
sa im siguri de aptul ca un anumit cuvant exprima in mod indubitabil un termen individual. #xista
o diicultate ma,ora de a exprima pe plan lingvistic un termen singular.
.$uvintele au un anume %rad de %eneralitate , care le fac adeseori incapabile sa redea
individualul/ ! 8itu Maiorescu.
.ceasta problema i!a preocupat mult si pe logicienii medievali, s!a a,uns la concluzia ca pentru a
i siguri ca o combinatie de cuvinte exprima un termen individual, ea trebuie sa includa 0 eluri de
precizari :
de loc si de timp .
3ici un individ nu poate i in 0 locuri in acelasi timp. .ceasta caracteristica este cunoscuta sub
denumirea 1ic et menc.
#a este valoriicata in actele de identitate ale indivizilor, care precizeaza data si locul nasterii....
3umele proprii de persoane singularizeaza dar nu individualizeaza $nu este vorba cu siguranta de
( individ% .
-n cazul ,uristilor ! nu are nici o valoare un enunt de orma exista un individ care a dat cu piatra in
geamci un enunt care spune cine este aptasul.
-n ceea ce priveste termenii generali, operam dierentieri :
! unii termeni generali se raporteaza prin extensiunea lor la un numar mic de indivizi sau la un
numar limitat de indivizi, in timp ce alti termeni generali se raporteaza la o multime desc1isa $o
ininitate de indivizi%. Cei mai generali dintre termeni $miscare, timp%, se numesc concepte
$categorii% si ei se regasesc in special la nivelul cunoasterii stiintiica .
"aca vom lua in considerare elul in care sunt utilizati anumiti termeni , vom putea dierentia intre
= termeni divi-ivi ! au la nivelul continutului lor in momentul in care sunt utilizati, proprietati
care corespund iecarui element individual care ace parte din extensiunea acelui termen .
= termeni nedivi-ivi *c$lectivi& ! el este in asa el olosit incat proprietatile prezente in
continutul sau apartin numai intregii colectii de obiecte individuale si nu iecarui obiect separat.
*n element speciic de ambiguitate, caracteristic limba,ului natural este : anumite cuvinte pot i
utilizate atat in sens diviziv cat si nediviziv.
;(< -nsectele sunt 1exapode.
;0< -nsectele reprezinta 2JA din speciile cunoscute.
Cuvantul insecta exprima in ;(< un termen diviziv, iar in ;0< un termen colectiv.
-ndistinctia intre 0 situatii , conduce automat la eroro logice ma,ore .
! dupa extensiune : termeni precisi si imprecisi.
= termeni reci'i ! au o sera $exterioara% precis delimitata, exacta .
= termeni imreci'i ! nu au o extensiune riguros delimitata .
#xista domenii ale cunoasterii stiintiice $matematice, logice% in care predomina termenii precisi.
Motiv pentru care aceste discipline se numesc stiinte exacte . "reptul, prin speciicul domeniului,
este obligat sa apeleze la multi termeni imprecisi in raport cu care trebuie sa stabilim sub orma de
concluzii expresii oarte riguroase. "in aceasta cauza, in drept se apeleaza la proceduri speciale
de precizare a unor termeni vagi . "e exemplu, in dreptul civil romanesc, o astel de precizare este
acuta in legatura cu termenul de ma,or : persoana trebuie sa aiba cel putin (@ ani.
"aca noi vom compara dreptul civil romanesc cu dreptul civil din alte tari europene , vom constata
ca si in acele cazuri exista precizari ale termenilor vagi, dar dierite de cele din dreptul civil roman.
-n dreptul civil elvetian este intodusa o alta restrictie : 0( ani.
#ste vorba de o conventie si nu de ceva care se reera la o realitate eectiva .
-n continuare vom lua in considerare intensiunea termenilor :
2 I 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in !
= termeni c$ncreti ! exprima proprietati sau relatii privite ca iind caracteristice anumitor obiecte .
= termeni %)'tr%cti ! exprima o proprietate sau o relatie, ca si cum acestea ar exista independent
de orice el de obiect .
ex. sa ne raportam la termeni din domeniul moralei sau care se reera la trasaturi de caracter .
bun ! este termen concret
bunatatea ! este un termen abstract
.numite cuvinte pot i utilizate pentru a reda si termeni concreti si termeni abstracti, dar in conditii
dierite. Sa comparam urmatoarele 0 propozitii :
;(< Cura,ul navigatorilor solitari este deosebit.
;0< Cura,ul este trasatura celor bravi.
.celasi cuvant cura,ul exprima in ;(< un termen concret iar in ;0< un termen abstract .
Folosirea atributelor de concret si abstract nu trebuie conundata cu elul in care sunt utilizate
aceste cuvinte in cunoasterea comuna sau in psi1ologie .
-n cunoasterea comuna, despre un termen se spune ca este concret numai daca ii putem asocia
o imagine intuitiva. -n caz contrar, e considerat abstract .
ex .
! teoria numerelor transinite $un termen concret din punct de vedere logic dar din punct de vedere
al cunoasterii comune este abstract%
! curbura temporala $#instein% ! termen abstract
2 II 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in!
= termeni %)'$luti ! redau prin continutul lor proprietati de obiecte $om , magistrat...%
= termeni rel%tivi ! introduc relatii, raporturi, legaturi intre 0 sau mai multe elemente $rate, tata...%
"eosebirea dintre acesti termeni este oarte importanta din cel putin 0 puncte de vedere :
! pentru a evita anumite erori de rationare
! pentru a putea surprinde particularitatile unor structuri gramaticale .
ex. in unul din dialogurile platonice are loc la un moment dat o discutie intre . si :. . pune lui :
intrebarea :
.m auzit ca ai un caine. # adevarat 4
: raspunde airmativ.
. continua : te rog sa!mi spui : cainele tau este tata4
: raspunde airmativ si se ,ustiica : este deosebit de incantat de cainele sau, de aceea a dorit sa
aiba pui de la el.
. spune : acest caine este tata si acest caine este tata si acest caine este al tau. "eci tu esti rate
cu cateii
-n asemenea situatii, din premise adevarate s!a obtinut o concluzie alsa. "eci a ost o eroare de
rationare si termenii de baza sunt exprimati de cuvantul caine si tata.
- cuvant introduce un termen absolut
-- cuvant introduce un termen relativ
.mbele cuvinte sunt din punct de vedere gramatical substantive utilizate la genitiv. -n orice limba
naturala cazul genitiv se ormeaza cu a,utorul pronumelui posesiv $al meu, al tau%. "aca
substantivul la genitiv corespunde unui termen absolut, pronumele posesiv introduce proprietatea
$in sens ,uridic, economic% . Substantivul alat in genitiv exprima un termen relativ $tata% acelasi
pronume posesiv are o alta semniicatie. #l introduce o relatie speciala, in unctie de continutul
termenului respectiv. Substantivul tata ace ca datorita sensului sau pronumele posesiv
introduce relatia de paternitate .
2 III 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in!
= termeni deendenti ! ormeaza perec1i de termeni, care nu pot i separati. #x. : absolut!
relativ E pozitiv!negativ E cauza!eect.
= termeni indeendenti ! sunt autonomi in raport cu alti termeni. /ot i ganditi separat de alti
termeni
#x. : carte!caiet E rosu!rotund .
8ermenii dependenti nici nu pot i deiniti separat unul de celalalt. Singura posibilitate de a!i deini
este indirecta, sa deinim raportul dintre ei .
Cl%'i(ic%re% ! I0 2 este mai diicila deoarece la nivelul termenilor, data iind simplitatrea lor, nu
regasim operatii cum ar i airmarea respectiv negarea. .ceste operatii logice sunt caracteristice
doar unui anumit el de propozitii .
= termeni $-itivi ! 'egula generala este : daca termenul este in asa el utilizat incat el exprima
prezenta unei proprietati la un anume obiect vom spune ca termenul este pozitiv.
= termeni neg%tivi ! daca reda absenta unei proprietati , va i considerat negativ .
8ermenul ! demn este pozitiv
! nedemn este negativ
#xemplele de acest el nu trebuie sa ne duca la acceptiunea morala a cuvintelor respective .
"in punct de vedere lingvistic, cuviontele care incep cu un preix privativ ! iE a! E anti !E ne!, sunt
considerate cuvinte negative. *nele cuvinte de acest el exprima totusi termeni pozitivi. :iologii si
imunologii contemporani olosesc termenul anticorp care introduce un termen pozitiv. Cuvinte
lipsite de acest tip de preix $orb, surd...% introduc totusi termeni negativi.
"in punct de vedere strict logic exista o perecta egalitate intre numarul termenilor pozitivi si cei
negativi. #xplicatia : indierent care ar i termenul pe care l!am lua in considerare putem indica
corespondentul lui. Sc1ema generala ar i : de exemplu termenul pozitiv = ., corespondentul lui
negativ = !. $non.%
Cur' >
RAPORTURILE DINTRE TER#ENI
/roblema raportului dintre termeni este relevanta pentru acele tipuri de propozitii care sunt
alcatuite din termeni .
0xemplu: 3 este ; < 3 nu este ;
., : ! termeni
0 termeni oricare ar i ., : se pot ala in 0 eluri de raporturi :
1& de c$nc$rd%nt% ! daca in extensiunea lor exista cel putin un element comun
#xista = eluri de raporturi de concordanta :
a! de identitate ! daca toate elementele lui . coincid cu toate elementele lui :.
0xemplu! in cazul termenilor individuali= #minescu si autorul Luceaarului ,
in cazul termenilor %enerali = numerele pare si numerele divizibile cu 0
-dentitatea de sera nu inseamna si identitate de continut $proprietatile pot sa diere%
b! raportul de ordonare
! sc1ematic daca raportul de identitate se reprezinta,
A7;
;
raportul de ordonare se prezinta
A
adica sera unuia din termeni e integrata in sera celuilalt ara ca extensiunea celor 0 termeni sa
coincida.
. ! ,udecator
: ! magistrat
. ! se numeste specie a lui :
: ! se numeste gen pentru .
Iudecatorul este o specie $varietate% de magistrat
'aportul de ordonare exista pe un plan mai larg. "e pilda termenul magistrat care este gen ata de
,udecator poate i la randul sau specie ata de un termen si mai general C = ,urist

C
;
A
"aca privim acest raport din perspectiva lui : este un gen mai apropiat = gen proxim, C este un
gen mai departat.
"aca privim acesti termeni din perspectiva continutului $intensiunii% situatia se sc1imba radical.
8oate proprietatile genului sunt integrate in propria speciei. Ca atare cu cat un gen este mai
departat cu atat el este mai sarac in proprietati. 8otodata, specia este intotdeauna mai bogata in
proprietati decat oricare dintre genurile sale .
#xplicatia : in totalitatea proprietatilor speciei deosebim 0 eluri de proprietati :
! unele provin de la genul din care ace parte si daca intradevar este vorba de genul cel mai
apropiat ele poarta numele de gen proxim. 'estul de proprietati ii permit speciei sa se dierentieze
atat de genul din care ace parte cat si de speciile, ale aceluiasi gen.
.ceste proprietati poarta numele de di(erent% 'eci(ic% . /e baza acestor proprietati in cazul
exemplului luat, ,udecatorii se deosebesc de magistrat in general dar si de o alta categorie de
magistrat $ex. procurorii%.Cel mai slab raport de concordanta este
9& r%$rtul de inter'ectie ! extensiunile celor 0 termeni se suprapun partial .
sc1ematic
. :
. ! ,urist
: ! ziarist
2& de $$-itie ! daca extensiunile celor 0 termeni sunt distincte ! nu au nici un element comun.
-n categoria rapoartelor de opozitie intalnim 0 variante: raportul de contrarietate si raportul de
contradictie
r%$rtul de c$ntr%riet%te! oricare ar i obiectul, elementul pe care l!am alege ,este imposibil
ca acesta sa apartina ambilor termeni, dar nu este exclus ca el sa lipseaca din extensiunea
ambilor termeni.
ex. sa ne limitam contextul la ceea ce se numeste culoare undamentala $culori ce nu pot i
obtinute din combinatia altor culori% ! rosu, galbe, albastru. +ricare ar i obiectul caruia ii revine
o culoare
undamentala, el poate i si rosu si galben in acelasi timp dar nu este exclus sa nu ie nici una
nici alta 8ermenii alati intr!un asemenea raport nu pot i airmati despre acelasi obiect dar pot i
negati despre acelasi obiect.
r%$rtul de c$ntr%dictie reprezinta un tip maxim de opozitie . +ricare ar i obiectul pe care l!
am alege, el nu poate apartine dar nici nu poate lipsi din extensiunea numai a unuia din
termeni 0xemplu. legal ! ilegal. 3ici un el de conduita nu poate i in acelasi timp egala sau
ilegala dar e imposibil sa nu ie nici una nici alta. .semenea termeni nu pot i simultan nici
airmati nici negati simultan despre acel obiect.

DE3INITIA
Clasiicarea $raporturi dintre termeni%
De(initi% = operatia cu a,utorul caruia se stabileste extensiunea $intensiunea unui termen , aria de
aplicabilitate sau intelesul unor cuvinte $expresii% .
e/. numismatica = disciplina auxiliara a istoriei care cerceteaza monedele vec1i.
"upa cum se observa , in alcatuirea unei deinitii intalnim 0 termeni intre care se stabileste o
relatie.
/rimul dintre termeni reprezentat in cazul exemplului nostru de cuvantul numismatic indeplineste
rolul de obiect al deinitiei.
Se numeste de(init sau definiendum$in latina% cel de!al doilea reprezentat de un grup de cuvinte
$disciplina auxiliara....% are rolul de de(init$r in latina definiens.
'elatia dintre acesti termeni reprezentata in exemplu de semnul ?.@ se numeste rel%tie de
de(inire si are urmatoarele = proprietati :
(% este inlexibila ! nici un termen nu se poate deini prin el insusi.
0% asimetrica ! daca . a ost deinita prin :, : nu se mai poate deini prin ..
=% tranzitiva ! daca avem = termeni, . ! se deineste prin :, : se deineste prin C, se poate
spune ca lui . ii coresounde si a doua deinitie prin C.
De retinut . rice relatie care intalneste aceste trei proprietati este o relatie de ordine stricta.
"in pacate aceasta relatie nu poate i valoriicata total, deoarece s!ar a,unge in ultima instanta la
incalcarea uneia dintre cele = proprietati .
0xemplu. daca ne!am propune sa deinim : toate cuvintele din limba romana 4 /entru ca o
deinitie sa ie corecta si eicienta trebuie respectate anumite reguli :
1& ?de(init$rul tre)uie '% c$re'und% intregului de(init 'i num%i lui@
deinitia trebuie sa ie caracteristica adica din perspectiva extensiunii lor, deinitul si deinitorul
sunt termeni identici . #vident, exista 0 modalitati de incalcare a acestei reguli :
redata prin urmatorul exemplu : ,udecatori ! magistrati. *n asemenea element este adevarat dar
nu este o deinitie. "einitorul = magistrat corespunde intregului deinit dar nu doar lui. +
asemenea deinitie este prea concisa , prea larga.
! exempliicata astel : magistrat = ,udecator. + asemena deinitie este prea restrictiva , prea
ingusta intrucat ea nu corespunde intregului deinit, ci numai unei parti a acestuia .
+ asemenea deinitie cu greu poate i acceptata ca adevarata.
2& ?Regul% %(irm%rii ?! ea este legata c1iar de scopul deinitiei.
Cand deinim dorim sa alam ce anume este deinitul si nu ceea ce nu este .
/entru a putea vedea eectul pe care!l are nerespectarea regulii airmarii, vom apela la exemplele:
0xemplu. linia franta nu este nici dreapta nici curba.
Conorm acestei reguli $airmarea% deinitia trebuie sa airme. #xista un caz special acela in care
deinitul este un termen negativ.
0xemplu. . autor necunoscut
> opera anonima
-n asemenea cazuri pentru a putea respecta regula 0% deinitia trebuie sa ie negativa deoarece
negarea negatiei este o airmatie.
"eci deinitia ! opera anonima = lucrare cu autor necunocut ! este corecta.
9& ?Regul% circul%rit%tii@ ! este cea impusa de primele 0 proprietati ale relatiilor de deinire.
"einitia care calca aceasta regula ! sunt adevarate ca propozitii dar total inutile ca deinitii, de
exemplu urmatoarea deinitie : -storia este disciplina care studiaza enomenele istorice : "einitul
apare in constructia deinitorului. .cest enunt este adevarat dar inutil ca deinitie pentru ca nu
alam nici ce e istoria nici ce sunt enomenele istorice . + alta incalcare poate i explicata prin :
0xemplu. $auza este fenomenul ce produce efectul.
#fectul este fenomenul provocat de cauza .
+& ? Regul% e/%ctit%tii 'i % reci-iei ? ! conorm acestei reguli deinitia trebuie sa ie astel
construita incat sa nu lase loc ec1ivocitatii, ambiguitatii. /entru aceasta deinitia trebuie sa ie
construita asa incat deinitorul sa ie un text precis, riguros, exact.
0xemplu de incalcare :
din "#6 ! cuvantul 1ieratic, ad,ectiv prin care se desemneaza o anumita modalitate de
reprezentare in pictura bizantina, clasica, picturile de sinti, de persona,e biblice.-n "#6
1ieratic = ceva cu privire la sinti.
dintr!un manual scolar = 1ipnoza , o stare asemanatoare somnului provocata prin sugestie sau
pe alte cai.
.semenea deinitii se numesc nereci'e 'i ev%-ive .
"einitorul nu trebuie sa aiba in alcatuirea sa metaore, licente poetice ,deoarece asemenea
elemente nu oera inormatii sistematice ele iind mai degraba instrumente prin care se incearca
castigarea unei atitudini pozitive ata de ceva.
0xemplu. politia = prietenul celui slab.
#xista si situatii in care incorectitudinea unor deinitii se poate stabili prin raportare directa la
conditiile generale de rationalitate.
0xemplu. in "#6 ! clor = element de culoare galben!verzuie cu proprietati toxice si
dezinectante .
gaz = substante c1imice expandabile , incolore etc.
Tiuri de de(initii
! utilitatea practica si teoretica a deinitiei a acut ca in timp sa apara un mare numar de deinitii
dierite ca procedura . /entru clasiicarea lor vom lua drept criteriu :
deinitul
deinitorul
!dupa deinit :
de(initii re%le ! se reera la obiecte, proprietati extralingvistice
ex. luna = satelitul natural al 'omaniei alat la aproximativ 2A) ))) Km. etc.
.ceasta deinitie se reera la un corp cosmic.
de(initii n$min%le au ca obiect un cuvant sau o expresie.
ex. luna = substantiv eminin prin care se inteleg :
(% un satelit natural al /amantului
0% satelit natural al unei alte planete din sistemul solar.
=% iecare din cele (0 perioade de 0@ ! =( zile in care este impartit anul calendaristic $se
reera la cuvantul luna din lexic%
"e. nominale la randul lor sunt :
- ! le/ic%le! cauta sa dezvaluie unul cate unul toate intelesurile in care un cuvant este utilizat intr!
o limba data. "einitia data lunii este un exemplu de -.
"#6 ! contine numai deinitii lexicale.
Se poate spune lato sensu ca deinitiile lexicale sunt o varietate speciala de deinitii reale intrucat
o limba nationala e o realitate independenta.
--! 'tiul%tive ! au un caracter conventional , ele iind rezultatul unei alegeri, optiuni si alandu!si
,ustiicarea in trebuintele practice . -nventarea unui aparat inexistent pana la o anumita data ,
descoperirea unui enomen necunoscut impune inventarea unui cuvant care sa ie denumire
pentru descoperirea respectiva. "iversele realizari in domeniul te1nologiei olosesc de asemenea
denumiri inventate. *neori pentru acest scop se oloseste un cuvant de,a existent dar pentru care
se inventeaza un inteles nou, imediat pana la acea data.
0xemplu. pana la inceputul (BL) numele propriu .pollo era utilizat ca denumire pentru unul din
cei mai importanti zei din mitologia greaca.
"in (BL) ! a dobandit urmatoarele intelesuri :.pollo = denumire a programului spatial american de
cercetare a satelitului natural al /amantului cu a,utorul unor ec1ipa,e umane.
.lta situatie : uneori intalnim institutii sau aparate cu o denumire extrem de complicata care ar
crea diicultati daca ar i utilizat ca atare. /entru a evita asemenea diicultati sunt introduse
prescurtari.
0xemplu. *3#SC+ = +rganizatie specializata in domeniul educatiei, stiintei si culturii ondata la
/aris (B2L. "einitia care explica intelesul unor prescurtari sunt necesare mai ales atunci cand
aceeasi prescurtare este utilizata pentru 0 sau mai multe institutii dierite .
0xemplu. *./ = *zina .toturisme /itesti, *niunea .rtistilor /lastici
in Marea :ritanie ! M: = atat pentru politie militara ! membru al parlamentului.
/entru a evita concluziile se cere sa se precizeze ce inseamna.
-n domeniul dreptului exista unii termeni imprecisi ce reclama introducerea unor sensuri speciale
cu care respectivii termeni vor i utilizati intr!un anume context.
0xemplu. ma,or ! dreptul civil stabileste anumite drepturi si obligatii.
"in punct de vedere stiintiic ! ma,or = persoana care in urma unei evolutii bio!psi1ice normale a
atins un asemenea grad de maturitate incat isi poate da seama de consecintele conduitelor si
aptelor sale.
#vident , procesul de maturizare este extrem de complicat si nu se realizeaza la toti indivizii in
acelasi ritm. "e aceea dreptul trebuie sa speciice sub orma unei deinitii stipulative o conditie
restrictiva.$ cel putin (@ ani%. -n cazul altor tari conditia e cel putin 0( ani.
.ceasta conditie restrictiva nu ia in consideratie date stiintiice decat partial. #a e o alegere a
legiutorului.
valoare adevar valoare argument
/remise Concluzii Corect -ncorect
. . ". 3*
. F 3* ".
F . ". 3*
F F ". 3*
Cur' A
Cl%'i(ic%re% du% de(init$r! deinitorul se reera la continutul deinitiei
a< definitii prin %en pro&im si diferenta specifica
8ermenii care au rol de deinit trebuie sa ie neaparat termeni subordonati in raport cu un alt
termen care reprezinta un grad imediat de generalitate mai mare decat termenul subordonat.
e/. de deinitie luat la inceput : numismatica
Cuvintele stiinta auxiliara a istoriei corespund genului proxim, termenului supraordonat, cei care
studiaza monedele vec1i = dierenta speciica.
.cest tip de deinitie reprezinta modelul general al incadrarii legale. Denul proxim este indeplinit
de art. de lege relevant pentru o anumita cauza in timp ce dierenta speciica este reprezentata de
particularitatea cauzei cum ar i apta, natura aptei, etc.
b< definitiile operationale
-n alcatuirea deinitorului intalnim 0 parti si anume :
! un termen general, apt sa reprezinte contextul sau sistemul de reerinta al deinitorului.
! in partea a doua sunt enumerate 0 sau mai multe teste, probe sau conditii care trebuie sa ie
indeplinite de deinit pentru a i ceea ce este.
e/. in manualele elementare de c1imie se scrie : acid = substanta c1imica care inroseste 1artia
albastra de turnesol.
substanta c1imica = cadru general
inroseste 1artia de turnesol = proba
-n tratatul de drept penal : inractiune ! prin raportare la elementele componente ale actului
inractiunea este un exemplu de modiicare a deinitiei operationale.
c< definitii %enetice sau constructive
-n alcatuirea deinitorului vom intalni un termen general cu rol de sistem de reerinta pentru deinit
la care se adauga o descriere succinta a elului in care trebuie procedat pentru ca din anumite
elemente sa putem alcatui, construi, prepara deinitul.
e/. cerc = igura geometrica plana care se obtine prin rotirea cu =L)
)
a unui punct la o distanta
egala de alt punct numit centru.
"einitiile de acest el sunt extrem de utilizate si in acele discipline care trateaza evolutia istorica a
unor enomene, evenimente, etc.
-n drept, deinirea unei apte prin raportarea la modul in care s!a actionat pentru producerea ei,
reprezinta un tip de valoriicare a deinitiei genetice.
-n a doua categorie vom lua in considerare deinitia care vizeaza extensiunea deinitului.
-n aceasta categorie avem mai multe variante de deinitii mai putin valoroase.
(< definitii enumerative
"einitorul trece in revista unul cate unul, elementele care alcatuiesc sera deinitului.
-n stiintele inormale aceste deinitii nu se pot utiliza decat daca numarul elementelor din
extensiunea deinitului este mic, altel enumerarea ar i oarte complicata.
Cand un element este relativ mic , ex. moneda in circulatie in 'omania poate i realizata o
deinitie enumerativa.
-n cazul in care numarul elementelor ce trebuie inventat este oarte mare se apeleaza la o
enumerare partiala, selectand exemple reprezentative.
e/. : 'omancier roman = un scriitor cum ar i Sadoveanu, L. 'ebreanu etc.
-n stiintele ormale, enumerarea completa se ace in sens igurat.
e/. logica si teoria multimilor
M N Oa(, .... anP ! enumerare completa dar simulata
0< definitii ostensive ! eat ostendere = a indica, a arata.
e/. 6 intreaba : Ce e un tratat de ......
- se poate raspunde aratandu!i se o carte = aceasta e deinitia ostensiva.
8ipurile de deinitii enumerate se completeaza reciproc si este recomandabil ca atunci cand este
posibil un singur termen sa ie deinit succesiv, in mai multe eluri.
Clasiicarea ! prin lucrarile de seminar :
! elementele clasiicarii
! criteriul clasiicarii
! reguli de clasiicare.
ANALIZA ARGU#ENTELOR
1recizare : un argument este un proces rational prin care, bazandu!ne pe anumite
propozitii$premise%, este sustinuta sau combatuta o alta propozitie pe care o vom numi concluzie .
-nainte de a studia argumentele trebuie sa studiem propozitiile in calitate de parti componente ale
unui argument. + propozitie este o structura logica prin care ceva se enunta despre altceva . -n
anumite cazuri enumerarea ia orma airmarii sau negarii. -n alte cazuri nu poate i vorba de asa
ceva.
e/. intrebarile, ordinele, nu airma si nu neaga.
/ropozitiile categorice ! le deinim constructiv $aratam din ce sunt alcatuite%. + propozitie
categorica este alcatuita din 0 termeni carora le revine un rol distinct si din 0 categorii de operatii
care se aplica la acesti termeni . -n prima categorie de operatii intra acele oparatii prin care cei 0
termeni sunt pusi in legatura. .cest rol revine la 0 operatii logice ! airmarea si negarea. .mbele
operatii pot i redate in limba romana prin verbul % (i
e/. + este 2, + 3 S
+ nu este 2
/rimul dintre termeni, cel despre care se airmaJneaga poarta numele de 'u)iect l$gic iar
prezenta sa este semnalata prin S. Cel de!al doilea termen reda ceea ce se enunta, ceea ce se
airmaJneaga despre subiectul logic. /oarta denumirea de redic%t l$gic iar prezenta sa este
semnalata prin litera /.
"espre propozitiile categorice se mai spune ca sunt propozitii de orma SP.
+peratiile din cea de!a doua categorie se aplica doar S logic, poarta denumirea de cuantori si au
menirea de a preciza daca airmarea sau negarea se reera sau nu la totalitatea elementelor din
extensiunea S $subiectului%.
-n aceasta categorie intra mai multi cuantori, noi vom lua spre exemplu = :
cu%nt$rul univer'%l 2 -n limba roamana este redat de cuvantul ! toti, orice, fiecare, in cadrul
propozitiilor airmative, sau nici unul, nici una, in cazul propozitiilor negative. *neori cuantorul
universal nu e redat in mod explicit . "e exemplu: judecatorii sunt ma%istrati. /entru a pune in
evidenta prezenta cuantorului universal in aceasta propozitie, ea ar trebui reormulata : :oti
judecatorii sunt ma%istrati. rice judecator este ma%istrat. /rezenta cuantorului pune in
evidenta sensul propozitiei. /rincipala particularitate a cuantorului universal este de a arata ca
airmareaJnegarea se reera la toate elementele din extensiunea S .
cu%nt$rul %rticul%r $existential% se prezinta in mai multe variante,in care cuantorul e redat de
cuvinte ca unii sau unele. "e exemplu, unii ma%istrati sunt judecatori. Cuantorul particular
redat de acest cuvant se mai numeste si cuantor particular desc1is pentru ca la nivel general,
cand ormulam propozitia de orma : 6nii ? sunt 9 < 6nii ? nu sunt 9, intelegem cel putin un S
dar nu excludem posibilitatea ca toti sa ie sau nu /. Cuantorul particular inc1is apare in
propozitiile de orma : !umai unii ? sunt 9. -n acest caz , sensul propozitiei este : macar un
sin%ur ? este 9 dar in nici un caz toti ?. /rezenta acestui cuantor poate i evitata in sensul ca
propozitiile de acest el pot i inlocuite cu o con,unctie de propozitie una airmativa, cealalta
negativa, in care apare doar cuantorul particular desc1is. !umai unii ? sunt 9 va i inlocuita cu
con,unctia 'i ! 6nii ? sunt 9 si unii ? nu sunt 9. -n sensul acesta nu se pierde nimic din sensul
propozitiei initiale.
cu%nt$rul individu%l caruia nu!i corespunde la nivelul limba,ului natural totdeauna o expresie
care sa!l redea exact si precis . .sezat in ata S logic, cuantorul individual arata ie ca S logic e
un termen singular, ie e vorba de un singur element din extensia S. "e exemplu, acest individ
a fost vazut urcandu"se in tren. 9acest9 ne sugereaza cuantorul individual. "in punct de vedere
practic, pentru ,uristi au o importanta aparte propozitiile care au in alcatuirea lor cuantorul
individual. Cand e vorba de autorul unei apte, ,uristul e interesat nu de aptul ca cineva a
comis o inractiune, ci il intereseaza cine e exact persoana care a savarsit inractiunea. "in
punct de vedere logic , putem renunta si la cuantorul individual. .ceasta pe baza unui artiiciu.
Cuantorul individual arata ca S logic e un termen individual sau ca airmatia se reera la un
singur element. /entru a analiza din punct de vedere logic argumentele putem trata propozitia
cu cuantor universal.
Cl%'i(ic%re% r$$-itiil$r c%teg$rice
"upa cele 0 eluri de operatii care apar in alcatuirea lor, sunt 2 tipuri undamentale :
1. r$$-itii univer'%l %(irm%tive *r$$-itii de ti A&
S a 1 " :oti ? sunt 9.
Draic, apelam la 0 variante : #uler si 7enn
! conorm lui #uler:
! conorm lui 7enn:
-n cazul propozitiilor universale, aceasta diagrama e valoriicata in elul urmator : presupunem ca
propozitia pe care o vom reprezenta e adevarata, si cautam sa descoperim care din cele = zone ar
trebui eliminata din discutie .
/ropozitia spune toti ? sunt 9 nu exista enomen care sa ie S si sa nu ie / $1asuram zona, S/=
)%
2. r$$-itii univer'%l neg%tive *de tiul E&
S e 1 " @!ici un ? nu este 9@
"iagrama #uler
7arianta 7enn
S/ = )
9. r$$-itii %rticul%r %(irm%tive *de tiul I&
S i 1 > 6nii ? sunt 9
"iagrama #uler
7arianta 7enn
+. r$$-itii %rticul%r neg%tive *de ti O&
S o 1 > 6nii ? nu sunt 9
"iagrama #uler
7arianta 7enn
S/=)
Preci-%ri !
(< simbolurile acestei propozitii provin din cuvantul latinesc a airma, a nega$ afirmo, ne%o).

0< pentru a putea analiza corectitudinea argumentelor din propozitiile categorice, vom avea nevoie
de ormulele si reprezentarile graice ale acestor propozitii.
e/. #ste suicient sa comparam ormulele care corespund diagramei 7enn, pentru a ne da seama
ca intre cele 2 propozitii categorice exista 0 raporturi de contradictie, ceea ce inseamna ca
respectivele propozitii nu pot i nici adevarate nici alse impreuna.
"e apt intre cele 2 tipuri de propozitii categorice exista 2 eluri de raporturi dintre care = sunt
raporturi de opozitie.
/entru a reprezenta sc1ematic acest raport vom recurge la urmatoarea sc1ema :
(< propozitiile c$ntr%dict$rii nu pot i impreuna nici adevarate nici alse amandoua.
0< propozitiile c$ntr%re nu pot i impreuna adevarate dar pot i impreuna alse.
=< propozitiile 'u)c$ntr%re pot i impreuna adevarate dar nu pot i impreuna alse .
'aportul de subalternare e raport de alta natura, corespunde raportului intre general si speciic.
/ropozitia universala se numeste supraalterna iar propozitia particulara corespunzatoare ei !
subalterna.
.vem 0 solutii sigure :
! daca este adevarata supraalterna, automat este adevarata subalterna .
! daca e alsa subalterna atunci e alsa si supraalterna .
/ropozitiile care nu pot i impreuna adevarate, nu pot i combinate pentru a construi pe baza lor un
argument sau o explicatie logic corecta.

Cur' nr. B
.rgumente bazate pe propozitii categorice
C+37#'S-*3#. si +:7#'S-*3#. proprietati categorice
! cele mai simple argumente cu proprietati categorice pot i realizate cu a,utorul a 0 operatii de
transormare ale acestor proprietati care ne permit ca dintr!o anumita propozitie categorica
utilizata ca premisa sa obtinem automat concluzia care e o alta propozitie categorica. .ceste 0
operatii numite conversiune si obversiune ne permit sa stabilim de asemeni anumite relatii logice
importante intr!una, 0 sau mai multe propozitii.
.rgumentele din aceasta categorie se mai numesc imediate sau directe tocmai datorita aptului ca
nu presupun mai mult de o premisa.
C+37#'S-*3#. ! ne permite urmatorul tip de transormare : daca premisa e o propozitie
categorica de orma S/ concluzia ce se obtine prin conversiune va i o propozitie de orma /S.
S/
C7
/S "eci conversiunea sc1imba reciproc premisele celor 0 termeni.
+:7#'S-*3#. ! presupune un alt tip de transormare
S/
+:
S /
;premisa< concluzia ce se obtine
prin obversiune
"eci termenii isi pastreaza pozitiile si unctiile ce le!au avut in premisa. :ara ce se ala deasupra
intregii concluzii arata ca prin obversiune se modiica ceea ce numim calitatea unei propozitii
categorice. Cu alte cuvinte airmativele se transorma in negative si invers .
:ara ce se ala doar deasupra lui / din concluzie arata ca o data cu modiicarea calitativa,
predicatul din premisa a ost substituit in concluzie de termenul opus lui $contrariul sau
contradictoriul lui%.
"e exemplu : "aca propozitia ce ne!o asumam ca premisa.
*nii studenti nu sunt disciplinati E prin obversiune se obtine .
*nii studenti sunt indisciplinati .
"atorita aptului ca argumentele care iau nastere cu a,utorul acestor operatii ac parte din
categoria argumentelor deductive in cazul lor e inadmisibil ca propozitia derivata drept concluzie
sa ie mai generala, sa spuna mai mult, sa extrapoleze in raport cu premisa din care a ost
obtinuta .
/rin urmare daca premisa a ost propozitie airmativa corespunzatoare ormulei S i / $unii S sunt
/ E concluzia nu poate i sub orma S a /.
S i /
S a /
-ntr!un asemenea caz particularitatea mentionata a unui argument deductiv ar i de 0 ori
incalcata .
Mai intai luand cele 0 propozitii in intregul lor este evident ca premisa e o propozitie particulara iar
concluzia e o propozitie universala. -n al 0!lea rand daca tinem seama de cuantorii ce apar in
alcatuirea celor 0 propozitii unii in premisa, toti in concluzie devine evident si o a 0!a incalcare a
regulei .
-n premisa extensiunea lui S era luata doar intr!o parte a sa, in concluzie extensiunea aceluiasi
termen e luata in totalitatea sa $concluzia spune 98oti S9%
/entru a putea tine seama de extensiunea termenilor s!a introdus o terminologie speciala prin
care sa se arate daca un termen e luat in toata extensiunea sa sau nu . 8ermenii a caror
extensiune e epuizata se numesc distribuiti, apt pe care!l putem nota cu semnul 9N9 E iar termenii
sunt luati doar partial se numesc nedistribuiti ceea ce se poate nota cu 9!9 in dreptul termenului
respectiv .
!
S i / $e nedistribuit in premisa%
N
S a / $e distribuit in concluzie%
La nivelul tuturor celor 0 tipuri de proprietati categorice situatia distribuirii termenilor poate i
redata prin urmatorul tabel :
S a / N S > /
S e / N N
S i / ! !
S o / ! N
"in tabel rezulta ca subiectul logic e distribuit in particular. -n timp ce predicatul logic e distribuit in
negative si nedistribuit in airmative .
'egula generala e urmatoarea :
Regul% di'tri)uirii termenil$r
-ntr!un argument deductiv cu propozitii categorice oricare din termenii concluziei apare ca
distribuit numai daca el a ost distribuit si in premisa din care provine .
! nu e posibil ca un termen sa i ost distribuit in concluzie si sa nu ie distribuit in premisa
! invers e posibil.
"aca tinem seama de aceasta regula din cele 2 propozitii categorice numai = pot i supuse
conversiunii .
"intr!o premisa universala airmativa se obtine una particular airmativa .
C16 S a /
!
C7 / i S conorm tabel / ! nedistribuit
/
C26 S e / C7 / e S
S
o prop. universal negativa universala

conorm tabel universal negativ are ambii termeni distribuiti
C96 S i / C7 / i S
S
o particular airmativa tot o particular airmativa
Singura proprietate care nu are termeni distribuiti este particular airmativa.
/articular negativele $S o /% nu pot i convertite .
!
S o /
S e nedistribuit in premise ar deveni predicat de negative si orice predicat e nedistribuit.
-n legatura cu ormulele conversiunii ! 0 precizari .
"aca premisa si concluzia sunt acelasi tip de propozitii ca in cazurile ;0< si ;=< vom spune ca e
vorba de o conversiune simpla si vom nota dedesubt litera 9S9. -n acest caz de conversiune
premisa si concluzia au exact aceeasi valoare de adevar. C1iar se poate spune ca reprezinta
acelasi gand spus in eluri dierite .
-n cazul in care premisa si concluzia nu sunt exact acelasi tip de propozitii ;(< ! au dedesubt litera
9/9. -n cazul acestui tip de conversiune nu se mai poate sustine ca premisa si concluzia au creat
aceeasi valoare de adevar.
-n cazul conversiunii prin accident avem doar doua situatii posibile :
16 daca premisa e adevarata atunci automat si concluzia e adevarata.
26 daca concluzia e alsa atunci automat premisa e alsa .
-n cazul obversiunii datorita aptului ca termenii isi pastreaza unctiile automat e respectata regula
distribuirii termenilor. "rept urmare avem 2 propozitii categorice, toate obversibile. Formulele ce
corespund acestei obversiuni sunt :
>
;(< S a /
ob
S e /
>
;0< S e /
ob
S a /
>
;=< S i /
ob
S o /
>
;2< S o /
ob
S i /
/roblema cea mai importanta e insa aceea in practica argumentarii, cate 0 operatii se combina
mod repetat in 0 variante dierite ceea ce ace ca o singura propozitie categorica sa se prezinte
intr!o multitudine de variante .
7om lua ca ea propozitia universal airmativa $restul acem noi% .
- S a /
C7
/ i S
ob
/ o S prima varianta bloc1eaza in acest loc

/
> > > > > > >
-- S a /
ob
S e /
C7
/ e S
ob
/ a S
C7
S i /
ob
S o /

S

/
$se bloc1eaza aici%
+ propozitie categorica se prezinta in C orme dierite. -n acest lant daca nu a intervenit C7, toate
propozitiile din ragmentul respectiv sunt ec1ivalente. Cand a intervenit C7 prin accident nu sunt.
8ipuri de exercitii ce vizeaza acest lucru
! Se da in limba romana un argument simplu.
;(< +rice actiune cinstita e morala
3ici o actiune cinstita nu e morala.
/rob. rezulta sau nu concluzia
;0< Se da o lista de =!A!L prop. 3i se cere sa stabilim valoarea de adevar a celeilalte. 3u se pot
realiza eicient decat apeland la ormula :
Sil$gi'm
! un argument deductiv alcatuit exclusiv din propozitii categorice dar care ace parte din categ.
argumentelor mediate sau indirecte
-n cazul unui silogism elementar pentru obtinerea concluziei avem nevoie de 0 premise
ex. prezentat intr!o orma speciala pentru analiza
/ $(% +rice incalcare a Codului /enal e inractiune
/ $0% Furtul e o incalcare a Codului /enal
Furtul e o inractiune .
-n cazul argumentelor mediate analiza argumentelor se ace incepand de la concluzie, mod in care
vom proceda si noi . >
Concluzia de sub linie e o proprietate categorica S
S = urt
/ = inractiune
Subiectul concluziei se numeste termen ma,or al silogismului .
Luati impreuna S si / din concluzie se numesc termeni extremi ai silogismului
-n exemplul nostru se constata ca termenul minim apare in /$0% cu rol tot de subiect logic.
-ndierent insa de rolul ce!l are termenul minor intr!o premisa, premisa in cauza se numeste
premisa minora. 8ermenul ma,or apare in cealaltea premisa ce se va numi premisa ma,ora .
-n cazul exemplului nostru termenul ma,or apare in /$(% si tot in rolul de predica al acesteia ca si!n
concluzie.
-n aara acestor 0 termeni in alcatuirea argumentului apare si un al =!lea care ace legatura intre
cele doua premise, motiv pentru care el se numeste termen mediu, iar prezenta sa e semnalata
prin litera M. -n cazul exemplului nostru 8 mediu e dat de cuvintele 9incalcare a Codului /enal9 si
are rol de subiect logic in premisa ma,ora si predicat logic in premisa minora. /entru a putea
sesiza elul in care premisele produc concluzia vom lua in consideratie tipurile de propozitii care in
exemplul nostru indeplinesc rolurile de / ma,or minora si de concluzii .
Concluzia e o universal airmativa
M a / ! ma,or /
S a M ! minora
S a / ! concluzie M
conorm diagramei #uler.
S
Silogismele $argumentele alogistice% cunosc o oarte mare diversitate .
/entru a le clasiica se recurge la 0 criterii :
C16 pozitia pe care o are 8 mediu in premisa ata de ceilalti termeni $are rol premergator acestui
criteriu%. .vem 2 variante undamentale numite iguri de rationare silogistica .
a% M/ b% /M c% M/ d% /M
SM SM MS MS
S/ S/ S/ S/
C26 tipurile de propozitii categorice care indeplinesc rolul de premise si pe cel de concluzie in
iecare din cele 2 iguri silogistice .
8ipurile de iguri silogistice desprinse dupa aceast criteriu reprezinta sc1eme concrete de
argumentare si poarta denumirea de moduri silogistice. 3umarul lor e oarte mare. # suicient a
apela la o ormula matematica .
2
C = = L2 de moduri silogistice in iecare igura silogistica E in total 0AL sc1eme de rationare.
"in cele 0AL doar 02 sunt corecte .
/entru a veriica daca un argument silogistic oarecare e sau nu logic corect trebuie sa veriicam
daca sc1ema de argumentare care e propriu respecta sau nu @ conditii de rationalitate silogistica.
"upa cum urmeaza :
16 un 'il$gi'm element%r c$rect c$ntine d$%r trei termeni. .ceasta regula se aplica numai in
cazul exemplelor concrete de argumente date la nivelul limba,ului natural. Multe cuvinte cu doua
sau mai multe intelesuri. "aca unui asemenea cuvant ii revine rolul de a vedea termenul mediu nu
e exclus sa ie luat cu inteles in ma,ora si cu alt inteles in minora, ceea ce ar insemna ca nici
macar nu are 8 mediu .
26 T mediu *#& tre)uie '% (ie di'tri)uitl% cel utin un% din cele 2 $er%tiuni %le '%le . .sta
inseamna ca in cel putin una din premise e sau universala sau /.
96 regul% di'tri)uirii termenil$r. +ri minorul ori ma,orul poate avea o extensiune mai mare ca!n
premise.
ex. de rationament gresit ! .......
+6 din remi'e %(irm%tive re-ult% e/clu'iv c$nclu-ii %(irm%tive .
<6 cel utin $ remi'% e %(irm%tiv% *din 2 remi'e neg%tive nu $)tinem r%ti$n%ment c$rect&
>6 din remi'e c%lit%tiv di(erite 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii neg%tive .
A6 cel utin un% din remi'e e r$riet%te univer'%l% .
B6 din remi'e c%ntit%tiv di(erite *un% univer'%l% %lt% %rticul%r%& 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii
%rticul%re .
+ alta problema importanta legata de argumentarea silogismelor e :
! in practica argumentarii intalnim 0 situatii distincte :
%& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite e 'u(icient un 'ingur 'il$gi'm element%r .
)& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite %vem nev$ie de 2 '%u m%i multe 'il$gi'me
element%re c%re $t (i c$n'ider%te trete 'ucce'ive 're c$nclu-i% d$rit% .
*n argument de acest el se numeste polisilogism si ia nastere astel :
! concluzia primului silogism e olosita cu premisa de cel de!al doilea
! concluzia celui de!al doilea e olosita ca premisa de al treilea etc., pana se a,unge la concluzia
dorita.
-n ambele cazuri ne conruntam si cu un alt aspect. Fie ca e vorba de un singur silogism, ie ca e
vorba de un polisilogism argumentatorul nu ormuleaza explicit toate proprietatile . # o te1nica
special olosita de argumentatori pentru a!l inluenta pe cel caruia ii adreseaza argumentul.
/ropozitia care lipseste apare automat in mintea autorului si acesta crede ca el insusi a participat
la argumentare .
#xista = variante :
16 li'e'te c$nclu-i% !
+rice incalcare a Codului /enal e o inractiune .
Furtul e incalcare a Codului /enal.
26 li'e'te min$r% .
+rice incalcare a Codului /enal e o inractiune, prin urmare urtul e inractiune .
96 li'e'te m%:$r% . Furtul e incalcare a Codului /enal prin urmare urtul e inractiune .
-n cazul polisilogismelor in mare vorbind exista 0 variante de simpliicare :
16 nu m%i 'unt enunt%te c$nclu-iile relimin%re num%i remi'ele ure 'i c$nclu-i% (in%l%.
.rgumentul se numeste S+'-8
26 e %lic%)il% de regul% c%nd $li'il$gi'mul e %lc%tuit din num%i 2 'il$gi'me element%re .
"in primul silogism se elimina una din premise. $apare a 0!a/ si Concluzie%
.rgumentul se numeste #/-CQ#'#M..
/roblema de baza e urmatoarea :
! pentru a stabili daca un argument de acest el e corect sau nu primul lucru trebuie acut e ca
argumentul sa ie reconstruit in orma completa, deci sa ie explicitate propozitiile subintelese. -n
aceste conditii daca e vorba de un polisilogism argumentul in intregul sau este corect numai daca
iecare argument silogistic elementar din alcatuirea sa e el insusi logic corect .
Cur' nr. D
Argumente cu r$$-itii c$mu'e
.rgumentele din aceasta categorie sunt mult mai numeroase decat cele de origine silogistica si
sunt extrem de utilizate in cele mai dierite si diverse situatii .
7ariante de argumente si metode de stabilire a validitatii oricarui argument de acest el :
! argumente ipotetico!categorice : sunt argumente deductive si un argument de acest el contine
doar 0 premise din care se obtine....... speciicul lor : prima premisa este un conditional sau o
implicatie.
ex. "aca . atunci :. . 0!a premisa coincide ie cu antecedentul sau consecventul premisei
initiale, ie cu negatia unuia dintre acestia. ca exista 2 varietati de argumente ipotetico
categorice :
. : . : . : . :
H : ! nu este adevarat : H .
daca atunci : sau non :
. H . $non.% . H :
:
$(% argument airmativ $0% argument negativ $=% $2%
$modus poneus% $modus tolleus%
"eosebit de important este aptul ca numai primele doua corespund unor argumente valide $( si 0%
E ultimele 0 $=, 2% corespund unor argumente nevalide . *n argument valid $sau logic corect% nu
poate produce din premise adevarate concluzii alse. "eci, alegem varianta in care premisele sunt
amandoua adevarate si sa stabilim valoarea concluziei .
. : = ( , . = ( . : = ( , : = (
. : = ( . ( = (
: = ( $0% . (
)
"eci, daca premisele sunt adevarate, atunci si concluzia este adevarata.
*n conditional al carui consecvent e adevarat, e adevarat indierent de valoarea antecedentului .
"eci, plecand de la premise adevarate ie concluzii adevarate ie alse. "esi sc1emele = si 2
sunt nevalide. #xista numeroase situatii in care olosirea argumentelor de acelasi tip este
inevitabila. .cest aspect este cu atat mai important cu cat multe situatii de acest el au o
importanta deosebita .
e/. presupunem ca in ata unui complet de ,udecata este adus un dosar din care reiese ca un
anume individ 6 s!a ace vinovat de asasinarea prin otravire a unui alt individ R . 7om rezuma
continutul dosarului astel : 6 l!a otravit pe R si vom reprezenta simbolic .propozitia cu litera ..
"eci, este o cauza de natura penala E in urma dezbaterilor din proces, completul trebuie sa
stabileasca daca . este adevarata sau alsa. "aca se a,unge la prima concluzie $adevarata%
instanta va pronunta condamnarea lui 6, iar daca se a,unge la cea de!a doua concluzie $alsa%,
instanta va pronunta ac1itarea lui 6.
-n stabilirea oricarei dintre concluzii, pe langa ,udecator mai sunt implicate 0 parti : acuzarea, care
urmareste sa convinga pe ,udecator ca . este adevarata si apararea cauta sa convinga completul
ca . este alsa. Fiecare parte cauta sa!si atinga scopul prin diverse mi,loace. /resupunem ca
dupa un timp acuzarea reuseste sa aduca in instanta urmatoarea proba o c1itanta sau o actura
din care ca anterior decesului lui R, 6 a cumparat o substanta toxica de la o societate, suicienta
pentru otravirea lui R. Sa rezumam continutul c1itantei prin propozitia 6 a avut la dispozitie otrava
si o notam cu :. -nainte de evaluarea probelor retinem : implicatia daca . atunci : sunt
adevarate, indierent de validitatea probei. "aca 6 a avut otrava, l!a otravit pe R.
.poi se trece la evaluarea probelor iar rezultatul este : proba este autentica. Iudecatorul dispune
de 0 premise :
sc1ema = . :
: ! premisa e autentica
.
Concluzia evenimentelor care s!au petrecut , nu!i permit ,udecatorului sa spuna despre ea, nici ca
e adevarata nici alsa. . crescut gradul de probabilitate ca . sa ie adevarata. .cuzarea si
apararea sunt obligate sa c1imbe strategia : acuzarea cauta sa!l convinga pe ,udecator ca pe
langa implicatia .: unanim acceptata ca adevarata, este adevarata si implicatia inversa :..
"aca 6 a cumparat otrava, atunci el l!a otravit pe R. .pararea demonstreaza ca numai prima
implicatie este adevarata si a doua este alsa .
-- argumente disunctivo!categorice : - premisa este o disunctie . sau :, -- premisa coincide cu
unul din termenii acestei disunctii sau cu negatia uneia dintre ei. /ractic, putem vorbi doar de 0
variante :
$sau%
$(% . 7 : $0% . 7 : $(% nevalida
. H .
H : :
1& reprezinta un argument valid numai daca disunctia initiala este tare sau exclusiva. #ste un
argument nevalid daca aceasta disunctie este slaba sau neexclusiva . Spre deosebire de limba
latina, in limba contemporana expresa prin care este redat acest operator propozitional nu
dierentiaza clar intre cele 0 eluri de disunctii. Cand despre o disunctie spunem ca e tare
intelegem ca una singura din cele 0 variante este adevarat, iar cealalta este automat alsa. Cele 0
variante nu pot i impreuna adevarate sau impreuna alse .
Cand spune, despre o disunctie ca este slaba sau neexclusiva intelegem ca este exclusa o
singura situatie : ambii termeni ar i alsi. 8oate celelalte = situatii posibile sunt admise. .cest el
de disunctie era redata prin expresia : 9vel, vel9. -n romanele contemporane oricare dintre
disunctii este redata prin acesta expresie : 9sau, sau E ori, ori9
Singura posibilitate de a stabili daca aceste cuvinte corespund unor disunctii exclusive sau unei
disunctii neexclusive, este aceea de a anliza cu atentie contextul in care apar. /entru a dierentia
cu a,utorul simbolurilor vom dubla semnul :
. S :
.
=% H : sc1ema de argumente valida
este o sc1ema de argumente valida indierent de tipul disunctiei. "ar in legatura cu sc1ema 0 se
ridica o alta problema pentru situatia in care disunctia initiala ar i slaba, neexclusiva. + disunctie
tare nu admite orice numar de termeni iar conditia ca ea sa ie adevarata este minima,. cel putin
unul dintre acestia trebuie sa ie adevarat .
/resupunem ca sc1ema 0 ar debuta cu o disunctie slaba care are in alcatuirea sa = termeni :
. 7 : 7 C si numai ultimul este adevarat
C = (
. = : = )
Luata in orma completa, aceasta disunctie este adevarata, dar daca in momentul in care am
ormulat argumentele am luat doar primii doi termeni inseamna ca premisa initiala este alsa. "in
premise alse se obtine orice el de concluzie. .rgumentele disunctivo!categorice sunt utilizate
inevitabil atunci cand suntem pusi in situatia de a alege, de a decide intre 0 sau mai multe
variante, care este cea adevarata. -n astel de situatie, prezentarea variantei ia orma unei
disunctii, dupa care veriicam iecare varianta .
--- argumentele lematice $disunctivo!ipotetice%. .ceasta debuteaza cu o.... daca disuntia are doi
termeni argumentul se c1eama dilema. #le sunt extrem de utilizate si in ,ustitie si in viata publica,
datorita aptului ca sunt extrem de spectaculoase. "aca e vorba de o dilema, argumentul mai
contine 0 premise, iecare iind un conditional sau o implicatie, dupa care urmeaza concluziile. Se
stie ca in inalul bataliei de la Calugareni comandantul ostii otomane a dezertat. .vand in vedere
stadiul luptei, nu e exclus ca 1otararea de a dezerta sa ie luata dupa ce a gandit : am 0 posibilitati
: sa ordon continuarea luptei sau retragerea9 ! - premisa : 9daca ordon continuarea luptei armata
va i inranta9 E -- premisa : 9daca ordon retragerea, voi pierde batalia, deoarece multi soldati se
vor ineca in mlastina9 ! --- premisa
. 7 : Concluzia este airmativa si este o propozitie simpla.
. C .rgumentul se va numi dilema constructiva si simpla deoarece concluzia
: C coincide cu o propozitie elementara.
C
.lt argument : /laton olosea o dilema pentru a le spune conationalilor lui ca scrierile lui Qomer
sunt literatura beletristica, nu stiintiica. #l olosea urmatoarele argumente :
9"aca Qomer spune adevarul despre zei atunci eroii erau copii ai zeilor9 ! - premisa.
9 "aca Qomer spune adevarul despre zei atunci zeii au savarsit multe apte reprobabile9 ! --
premisa
9"ar, nu este adevarat nici ca eroii sunt iii zeilor si nici ca zeii ar i savarsit apte reprobabile9 ! ---
premisa.
Concluzie : Qomer nu spune adevarul despre zei $in sens stiintiic%
. :
. C
H : H C ! este ec1ivalent cu negatia unei disunctii H $: 7 C%
H . $nu e adevarat .%
"ilema olosita de /laton este simpla, dar intrucat concluzia neaga se numeste destructiva .
"ilema compusa in ex. de argument : Culmea absolutismului medieval l!a reprezentat Qenric 7---.
#l a avut cura,ul in conditii total adverse sa promulge un act ,uridic ! de suprematie si avea
urmatorul rost : conorm acestui decret regal, seul statului devenea si seul bisericii din Marea
:ritanie. "orind sa impuna acest act, el a avut nevoie de acordul tuturor marilor unctionari ai
imp., care cu o singura exceptie au ost de acord cu acest decret. Singura persoana care nu s!a
pronuntat era un om care ocupa a doua unctie dupa rege $cancelar% ! "andu!si seama ca
abtinerea cancelarului pune in pericol actul de suprematie, Qenric 7--- a proitat de o situatie
speciala si in ata intregii curti i!a pus 0 intrebari : "e ce pana la acea data nu a dat un raspuns la
intrebarea : "aca actul este drept sau nedrept .
Care este optiune cancelarului pentru
'aspuns : .m 0 posibilitati sa spun ca e drept sau nedrept ! - premisa
"aca spun ca e drept atunci imi voi pierde suletul ! -- premisa
"aca spun ca e nedrept atunci imi voi pierde trupul ! --- premisa
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Concluzie : Sau imi pierd suletul sau imi pierd trupul ! propozitie compusa, deci dilema compusa
Cur' nr. 1E
ARGU#ENTE INDUCTI0E
- ! Spre deosebire de argumentele deductive in care concluzia nu depaseste ca grad de
generalitate premisele din care a ost obtinuta in argumentele inductive concluzia extrapoleaza, e
mai generala in raport cu premisele din care a ost obtinuta .
ex : (< Furtul reprezinta incalcare a Codului /enal
0< Falsiicarea banilor reprezinta incalcare a Codului /enal
=< "area si luarea de mita reprezinta incalcare a Codului /enal
2< Furtul, alsiicarea banilor, darea si luarea de mita, sunt inractiuni.
Concluzii : +rice inractiune reprezinta o incalcare a Codului /enal.
La nivelul premiselor sunt enumerate cateva exemple de inractiuni, concluzia vorbeste despre
orice tip de inractiune ! extrapoleaza .
-- ! "atorita acestui raport concluzie ! premise, ce inseamna ca sub aspectul inormatiilor ce le
oera premisele nu sunt temei suicient pentru concluzii, in argumente inductive, concluziile nu
rezulta cu necesitate din premise .
#ectul acestei particularitati e urmatorul :
! in inductii c1iar de plecam de la premise sigur adevarate, concluzia ce o obtinem e doar
probabila .
-n ce priveste utilitatea ! argumentele inductive au o larga olosinta :
! ele sunt utilizate in acele domenii de cercetare sau activitate practica in care solutiile pe care le
cautam se obtine pe baza unor date concrete empirice, obtinute prin observatii, toate etc...
-n drept, argumentele inductive ocupa locul principal in cercetarea criminalistica..... cauta
solutia .....reerindu!se la urme $ora, locul, data...%
-n activitatea teoretica si practica deductia si inductia se completeaza reciproc dupa cum vom
vedea nu se poate ace deductie ara inductie si nici invers .
0%riet%tile inductiei
+arecum asemanatoare, argumentele deductive si cele inductive cunosc o oarecare diversitate .
Forma cea mai simpla de argument inductiv poarta numele de analogie ! acest tip de argumente e
atat de simplu si usor de realizat incat el utilizeaza in mod spontan in cele mai diverse situatii
inclusiv persoane care nu sunt .... logic. .cest tip de argument e probabil cel mai recvent tip de
argument de la nivelul cunoasterii comune. "ar el ocupa un loc oarte important si in drept .
Simplitatea acestui argument reiese din aptul ca el se bazeaza pe cea mai simpla operatie de
gandire : Simpla comparare a 0 obiecte sau 0 situatii menita sa stbileasca eventual asemanari si
deosebiri intre cele 0 obiecte, situatii comparate .
.cest argument se produce in urmatorul caz :
Se descopera ca . poseda proprietate suplimentar nedescoperita la : $/nN(%
Concluzia obtinuta prin analogie are cel mai redus grad de probabilitate .
"e aceea exista oarte multe dierente contrare intre sistemele de drept privind locul si rolul
analogiei in rezolvarea unor cazuri in instanta.
Common Selt1 acorda un loc oarte important analogiei in solutionarea a dierite cazuri in
instanta.
La noi e dierit :
! in dreptul de sorginte anglo!saxona ...... de organizare a institutiilor ,uridice prin legislatia in
vigoare prin regulile de procedura speciice se acorda o ..... importanta precedentelor, aplicandu!
se in situatii noi aceeasi solutie.
Sunt in vigoare si legi de prin (0)), (=)). /entru ca o analogie sa ie cat de cat credibila ea
trebuie neaparat sa satisaca anumite conditii :
(< intre . si : trebuie sa existe un numar cat mai mare de asemanari, iar eventualele
deosebiri trebuie sa ie neesentiale, sa nu ie neaparat indispensabile pentru respectivele obiecte
0< trasaturile comune trebuie sa ie undamentale pentru obiectele comparate .
=< intre proprietatile comune trebuie sa existe legaturi speciale adica sa se presupuna
atrase una de alta $/( sa atraga pe /0 etc%.
#x. de analogie ce nu respecta aceste reguli :
"avid Qube :"upa cum ste,arul tanar care e nascut din g1inda produsa de un ste,ar batran
a,unge sa se dezvolte intr!atat incat suoca ste,arul parinte, nu are nici o vina tot asa patricidul nu
are nici o vina .Cuvintele tot asa corespund in mod sintetic celei de!a doua premise.
-ntre cele doua obiecte comparate ste,ar si om ...... insa deosebiri undamentale .
"estul de recvent cuvantul analogie e utilizat si intr!o alta acceptiune, nu de argument ci de
simpla ilustrare .
-n una din lucrarile sale redactate la /ontul #uxin, +vidiu relateaza :
.sa dupa cum soarecii nu mai viziteaza un 1ambar golit de grane, tot asa oamenii nu!si mai
viziteaza prietenii decazuti din avere si din demnitati si asta nu e analogie ci e o extractie $4%
dorind a ace evidenta singuratatea .
.tat in cunoasterea comuna cat si stiintiic sunt utilizate 0 mari varietati de inductii.
! inductia completa
! inductia incompleta
(< -nductia completa ! e total nesemniicativa deoarece cazurile in care se poate utiliza un
asemenea argument sunt extrem de rare si de cele mai multe ori atat respectivele cazuri cat si
concluziile obtinute prin un asemenea argument nu au o importanta deosebita. "e regula singura
valoare a concluziei e ca a spus sintetic.
-nductia completa are urmatoarea sc1ema :
.( / $.( are proprietatea /% Se constata :
.0 / (< clasa elementelor . un numar init de
. elemente
. 0< pentru cel care a savarsit argumentul,
. a putut sa!l examineze unul cate unul
.n / toate elementele clasei .
.(, .0, ..., .n sunt toti S
Concluzie : 8oti S sunt / .
/e aceasta baza s!a obtinut concluzia : .....
(< concluzia spune pe scurt ceea ce au spus premisele dar intr!o orma lapidara .
0< e singurul tip de argument inductiv care se abate de la regula pentru ca in cazul unui asemenea
argument concluzia rezulta cu necesitate $daca avem premise adevarate concluzii adevarate%.
/rob : cand putem valoriica acest argument 4
(< Clasele de obiecte ce au un numar limitat de obiecte sunt relativ putine $ex. studentii din anul -,
8itu M. sunt in numar limitat ...... aplica o inductie de acest tip, putem cerceta pe iecare in parte%.
/rob. e cam cate propr. avem noi studentii si cele comune ce importanta au 4
0< #xista si clase limitate unde nu putem cerceta iecare element al clasei $ex. atomii de Q intr!un
pa1ar de apa% pentru ca numarul e asa de mare%
0< -nductia incompleta :
! e singura orma de inductie semniicativa,
! e de 0 eluri
Sc1ema acestei inductii e urmatoarea :
.( /
.0 /
.
.
.
.n /
.(, .0, ..., .n sunt unii dintre S
concluzii : 8oti S sunt / .
Se observa ca acest tip de inductie corespunde integral particularitatilor argumentului inductiv
! concluzia extrapoleaza in raport cu premisele
! tocmai datorita acestui apt concluziile nu rezulta cu necesitate din premise .
"upa strategia utilizata in constructia argumentului si in evaluarea concluziei, deosebim doua
variante de inductie incompleta.
-nductia vulgara si inductia stiintiica
-nductia vulgara ! e caracteristica cunoasterii comune unde activitatea teoretica se bazeaza
prioritar pe experienta de viata a individului si nu pe o educatie sistematica elaborata .
/ractic in in inductia vulgara, realizarea rationamentului se ace aproape exclusiv pe constatari
accidentale. -n aceste conditii lucrurile se petrec astel : -ndividul constata ca intr!o serie de situatii
anumite evenimente se petrec aidoma ara sa stabileasca ara sa caute existenta unor legi
naturale, sociale etc care ar explica de ce lucrurile se petrec asa, individul trage concluziile ca in
toate situatiile de acest el se vor produce respectivele evenimente .
Dradul de probabilitate al concluziei obtinuta in acest el e extrem de redus. Cu toate acestea
acest tip de inductii a dus desigur intamplator si la anumite concluzii care ulterior au ost preluate
de la nivelul gandirii populare de cunoastere stiintiica in contextul carora respectiva concluzie a
dobandit o ..... mult mai laborioasa .
Concluzii de acest el ar i :
! metalele incalzite se dilata
! obiectele de sticla se sparg etc
*nele dintre concluzii din acest tip de inductie stau la baza unor proverbe populare :
:ate ierul cat e cald
.ltele stau la baza unor superstitii, pre,udecati, tocmai pentru ca gradul de probabilitate e oarte
redus : 8rioiul cu 2 oi, nr. (=, potcoava etc.
"oua erori logice sunt oarte recvente in acest tip de inductii incomplete .
(< Deneralizare pripita ! oamenii constata ca lucrurile stau asa ! conc1id ca toate .......
ex. /ana la sarsitul sec. 67---, pana sa a,unga europenii in .ustralia, erau convinsi ca toate
lebedele sunt albe.
0< Cea de!a doua concluzie $superstitii% ! ......... = dupa aceasta, deci din cauza aceasta .
+ succesiune intamplatoare e gandita ca iind o succesiune cauzala .
-nductia stiintiica
! e speciica cunoasterii stiintiice sistematice. /resupun o strategie speciala :
! inainte de a olosi premisele pentru constructia argumentelor, ele sunt supuse unui examen
special iecare in parte. Faptele despre care vorbesc premisele sunt comparate cu alte apte, sunt
clasiicate, se veriica daca ele sunt rezulatele unor inregistrari exacte si abia apoi sunt olosite
pentru a construi argumentul .
! pentru a trece de la premise la concluzie utilizam in unctie de situatia in cauza asa zisa metoda
de cercetare inductiva. #xistenta acestor metode a ost sesizata inca de ........
/roblematica lor a ost reluata de un persona, celebru ! Francis :acon si au dobandit standard
prin contributia altui celebru britanic I. Stuart Mill. /rima dintre aceste metode ! Metoda
concordantei ! ea poate i aplicata cand avem o situatie de tipul analogiei.
Metoda parcurge urmatorul drum :
se iau in considerare mai multe situatii care se produce in mod constant de iecare data acelasi
enomen . /entru selectarea situatiei respective avem in vedere ca eventuala cauza a producerii
lui a trebuie sa se ale neaparat printre enomenele care ..... in cazurile respective au precedat
aparitia lui a. .tentia e acordata tocmai acelor enomene. Si respectivele situatii sunt supuse unei
comparari :
"aca exista un singur enomen intre cele ce au precedat aparitia lui a care apare totdeauna, se
considera tocmai ca acest enomen e cel al lui a.
Sc1ematic : ., :, C, " a singurul enomen comun
., :, F, " a e .
., F, D, Q a
. a $. e cauza lui a%
Metoda se bazeaza pe constatare , observatii, nu se analizeaza intern iecare enomen, iar
aplicarea acestei metode in mod automat, ... critic poate duce la insuccese .
ex. producerea .......... constant care nu e cauza, dar e indispensabila%
-- . Metoda dierentei ! se bazeaza pe experiment deci pe interventia cercetarilor in derularea
enomenelor ce provoaca intentionatanumite situatii, dar nu poate i olosit decat in situatii speci .
Se iau in considerare doar 0 situatii legate de enomenul a carui cauza o cautam :
! prima situatie e selectionata din ......................
! a doua sitiatie e provocata de cercetator pe baza cercetarii sistematice pe care a acut!o pentru
a selecta aceasta prima, ..... ca enomenul . din aceasta prima situatie ar i c1iar cauza lui a ! el
cauta sa reproduca enomenele care au precedat initial aparitia lui a, cu exceptia enomenului ce!l
presupune drept cauza a lui a. Sa presupunem ca reuseste :
., :, C, " a
! :, C, " ! $nu mai apare enomenul a%, a starnit cauza
concluzia ca . e cauza lui a
. a
Dradul de probabilitate e mai mare pentru ca carcetatorul se implica eectiv in derularea
evenimentelor.
"in pacate exista oarte putine situatii in care poat5e i aplicata aceasta metoda $ nu poate i
aplicata in cercetarile politologice%
ex. Miscarea unei planete poate inluenta miscarea altei planete. 3u putem ace nimic.
Sc1ema acestei metode e ideala $nu putem extrage inima sa vedem daca organismul mai
unctioneaza%
! e aproape imposibil sa reproducem o situatie de elul celei de!a doua premisa .
Metoda a servit unor descoperiri oarte importante
! s!a constatat pe baza ei ca o anume maladie recventa in cazul marinarilor .... se datoreste lipsei
vitaminei C .
--- . Metoda = a aplicata numai in cazul in care enomenul a carui cauza o cautam e inconstant se
modiica de la o situatie la alta, isi modiica intensitatea . Se cauta mai multe situatii in care
enomenul respectiv a aparut avand modiicari ....... enomenele ce au precedat aparitia lui a in
iecare din respectivele situatii :
! ........... enomenele ce au precedat aparitia ...... exista unul ale carui modiicari concorda cu
modiicarile lui a
.), :, C, " a) Metoda = = Aetoda variantelor concomitente
.(, :, C, " a(
.n, F, D, Q an
. a
! nu se aplica decat in anumite cazuri :
ex. modiivcarea temperaturii duce la topirea metalelor
-7. Metoda reziduurilor $a resturilor sau ramasitelor% ! e cea mai complexa , presupune un eort
sistematic pentru valoriicarea ei, dar si existenta unor cunostinte anterioare .
! in aceasta metoda se apeleaza la o singura situatie reala : Cautam cauza lui a , el ace parte
dintr!un complex de enomene iar aparitia lui a e precedata de producerea enomenelor ., :, C,
despre care avem urmatoarele inormatii :
., :, C, " a, b, c, d
: b
C c
" d
concluzie : . a
.ceasta metoda a ost olosita de un matematician care pe baza acestei metode si a unor calcule
speciale a ost de apt descoperitorul autentic al planetei 3eptun ! e rancezul Leveiler ! in cazul
lui *ranus se inregistrau anumite perturbatii. . gasit cauza iecarei perturbatii cu exceptia
perturbatiilor traiectoriei .
! a zis ca intre 0=!02 august (@=L aceasta planeta ar trebui sa se gaseasca pe o anume
constelatie.
-n acest el /lant a descoperit primul planeton .
.ceste metode sunt valoriicate impreuna, sunt combinate . *neori nu e posibil toate doar 0, =.