RECOLTAREA BILEI

1. REGULI GENERALE DE RECOLTARE

Pentru fiecare boala infectioasa se recolteaza produsele patologice cele mai re
prezentative (cunoscand poarta de intrare, caile de raspandire si eliminare, etc
.). Se utilizeaza tehnica corecta de prelevare, tinandu-se cont de momentul cel
mai potrivit (peroiada bolii, de preferinta inainte de tratamentul cu antibiotic
e sau/si antiseptice) si se recolteaza cantitatea necesara, pentru fiecare produ
s in parte.
Operatiunea de recoltare trebuie efectuata steril (instrumentar, recipiente c
urate si sterilizate fara urme de antiseptice), aplicand cu rigurozitate metodel
e de asepsie si antisepsie. Trebuie asigurata mentinerea sterilitatii din moment
ul recoltarii pana la identificarea agentului patogen.
Produsul se eticheteaza corespunzator si este insotit de un bilet care cuprinde
urmatoarele date: numele si prenumele, varsta, domiciliul, data si locul recolta
rii, natura produsului, examinarile cerute, diagnosticul prezumtiv, specificarea
daca a fost tratat cu chimioterapice, numele persoanei care a recoltat.
Materialele trebuie ferite de contaminare sau denaturare in timpul transport
ului si manipularii, printr-o ambalare corespunzatoare, in sticle bine inchise,
cu dop de cauciuc sau pluta, protejate de cutii de lemn sau metal. Daca se exped
iaza la distanta se mentioneaza material infectios, uneori prin curier special.
Transportul trebuie realizat cat mai rapid, pentru ca orice intarziere scade
posibilitatea evidentierii microorganismelor initial prezente si permite inmulti
rea celor contaminante. Trebuie respectate si conditiile de temperatura: uneori
este indicata temperatura corpului uman (meningococ, gonococ), alteori temperatu
ri scazute, realizate in recipiente de gheata (mai ales virusuri). Pentru transp
ortul la distanta se utilizeaza medii lichide conservante sau medii speciale de
transport.

Insamantarea se face pe medii adecvate, cat mai repede dupa recoltare, daca
este posibil chiar la patul bolnavului.

2.RECOLTAREA BILEI-TEHNICA
Bila este produsul de secre?ie al hepatocitelor din ficat ?i intervine n procesel
e de emulsionare ?i absorb?ie a lipidelor.
Se recolteaza pentru examinari bacteriologice (bilicultura), parazitologice, bi
ochimice, cu sonda Einhorn sterilizata, metoda recoltarii purtand numele de tuba
j duodenal. Recoltarea se face dimineata, dupa clatirea cavitatii bucale cu apa
sau solutie salina fiziologica sterila. Se introduce sonda Einhorn pana la divi
ziunea 45. Se culca pacientul pe dreapta si se introduce sonda pana la diviziune
a 65. Se adapteaza seringa si se introduc pe sonda 30-50 ml de solutie de sulfat
de magneziu steril (40%), incalzit la 30-370C. Se penseza sonda si, dupa 5-l0 m
inute, se incepe recoltarea lichidului, care este colectat in recipiente sterile
.
Primul lichid care se scurge, in cantitate de 10-30 ml, este de culoare
galbena, limpede sau usor opalescenta si constituie bila A (lichid duodenal sau
bila coledociana).
Dupa 15-25 de minute ce scurge o cantitate de 100-200 ml de lichid vasco
s, brun-castaniu, care reprezinta bila B culara.
Lichidul care se scurge in continuare, uneori indelungat, este galben de
schis si reprezinta bila C hepatica.
Aceste 3 feluri de bila in mod normal sunt perfect limpezi; in stari patol
ogice pot fi opalescente, cu mucus sau chiar net tulburi sau purulente. Se consi
dra o bilicultura pozitiva daca se evidentiaza un numar mai mare de 105 bacterii
/ml.
Agentii etiologici implicati in producerea unei infectii a bilei si cailor
biliare pot fi: bacterii Gram negative de origine intestinala (Escherichia coli
, Salmonella, Klebsiella, Proteus), coci Gram pozitivi (enterococi), paraziti (G
iardia, amibe, Fasciola hepatica), levuri (Candida).
IRIGOSCOPIA

Ce este irigoscopia?
Irigoscopia este un examen medical care permite medicilor s? ob?in? imaginea rad
iografic? a intestinului gros.
Irigoscopia este una dintre cele mai inofensive metode de investiga?ie a intesti
nului, care permite depistarea multor boli ale colonului - polipi, cancer, diver
ticulit?, boala Crohn, colita ulceroas?, etc.
Cum se efectueaz? irigoscopia?
Pentru a n?elege principiul irigoscopiei, imagina?i-v? c? lumina?i cu o lantern?
o bucat? de sticl? str?vezie ?i v? uita?i la peretele din spatele sticlei. n cazu
l n care sticla este absolut curat? - pe peretele opus nu va ap?rea nicio umbr?,
pentru c? sticla las? lumina s? treac? prin ea. Dac? vom lipi pe sticl? o foaie
de hrtie - pe peretele opus va ap?rea o umbr?, conturul c?rei corespunde conturul
ui foii de hrtie.
ns??i intestinul uman gol este "transparent" pentru razele X. Pentru a ob?ine ima
gini clare ale intestinului, n acesta se introduce o substan?? de contrast, care
nu las? razele X s? treac? ?i creeaz? o "umbr?", care indic? contururile interioa
re ale peretelui intestinal.
Irigoscopia se efectueaz? n clinici specializate sau n centre de diagnostic, n cabi
nete special amenajate.
nainte de procedur?, pacientul este pus pe canapea, culcat pe o parte. Apoi, cu a
jutorul unei clisme speciale, n colonul pacientului se introduce o substan?? de c
ontrast.
Pe m?sura ce substan?a de contrast se r?spnde?te prin intestine, medicii efectuea
z? o serie de imagini radiografice abdominale.
Imediat dup? procedur? sau un pic mai trziu, pacientul poate merge la toalet? pen
tru a elimina substan?a de contrast din intestin.
Durata total? a irigoscopiei, n func?ie de ct de multe fotografii trebuie s? fie e
fectuate ?i care parte a intestinului trebuie explorat?, poate varia de la cteva
minute pn? la o jum?tate de or?.
n func?ie de regulile centrului de diagnostic, rezultatele examin?rii (imaginile
radiografice ?i interpretarea lor de c?tre medicul radiolog) pot fi gata n cteva m
inute, n cteva ore sau n cteva zile dup? procedur?.
Cum s? v? preg?ti?i pentru irigoscopie?
Precizia rezultatelor irigoscopiei, n mare m?sur? depinde de faptul ct de bine est
e preg?tit intestinul pentru investiga?ie.
Preg?tirea pentru irigoscopie implic? respectarea unui regim alimentar special ?
i efectuarea procedurilor de cur??are a colonului.
Dieta nainte de irigoscopie
Pentru o zi ntreag? nainte de irigoscopie ar trebui s? renun?a?i totalmente la
mncare ?i ar trebui s? be?i cel pu?in 3,5 litri de ap?.
ncepnd din seara n ajunul irigoscopiei nu se poate s? mnca?i ?i s? be?i.
Purga?ia (cur??area colonului)
Pentru acurate?e maxim? a rezultatelor irigoscopiei, colonul persoanei examinate
ar trebui s? fie totalmente cur??at de fecale.
Pentru cur??area intestinului se utilizeaz?, n primul rnd, dieta descris? mai sus
?i, n al doilea rnd, o solu?ie special? preparat? din ap? ?i din laxative.
Exper?ii str?ini recomand? efectuarea purga?iei cu 4 litri de solu?ie de polieti
lenglicol: solu?ia trebuie b?ut? seara, timp de 3 ore, n ajunul efectu?rii irigos
copiei.
Un alt remediu eficient de cur??are a intestinului este solu?ia preg?tit? din pr
eparatele lactulozei (de exemplu, Duphalacul). Pentru prepararea solu?iei, 100 m
l de lactuloz? se dizolv? n 3 litri de ap?.
Jum?tate din solu?ie (1,5 litri) trebuie s-o be?i, mp?r?ind n cantit??i mici, de l
a nceputul celei de a doua jum?tate a zilei din ajunul procedurii, a doua jum?tat
e trebuie s-o be?i seara, nainte de investiga?ie.
Peste un timp scurt dup? administrarea solu?iei de cur??are, ar trebui s? apar?
diareea abundent?. De asemenea, este posibil? balonarea ?i durerile abdominale.
Diferite clinici utilizeaz? diferite metode de purificare a intestinului; din ac
este considerente, ntreba?i medicul dumneavoastr?, care v-a prescris irigoscopia,
cum exact ar trebui s? v? preg?ti?i de efectuarea procedurii.
n unele cazuri, nainte de procedur?, pentru cur??area suplimentar? a segmentului i
nferior al intestinului, se aplic? o clism? de cur??are.
Este important!
Dac? n perioada n care v-au prescris irigoscopia, administra?i medicamente care co
n?in Warfarin? (sau alte medicamente pentru rarefierea sngelui), Aspirin?, Diclof
enac, Indometacin, Ibuprofen ?i alte medicamente din grupul preparatelor anti-in
flamatorii, precum ?i Insulin? - informa?i-l pe medicul dumneavoastr? despre ace
st fapt, nainte de a ncepe preg?tirea pentru procedur?.
Cu acordul medicului, administrarea tuturor medicamentelor enumerate mai sus ar
trebui s? fie ntrerupt? cu o zi nainte de procedur?. Este oare irigoscopia o procedur? dureroas?? n cazul irigoscopiei se utilizeaz? a
nestezia?
De regul?, n cazul efectu?rii irigoscopiei nu se utilizeaz? anestezia, deoarece p
rocedura este aproape nedureroas? ?i provoac? doar un disconfort minim, n timpul
introducerii substan?ei de contrast n intestin.
Consecin?ele posibile de dup? irigoscopie
Irigoscopia este o examinare destul de sigur? care provoac? doar rareori complic
a?ii grave.
n cazuri extrem de rare, n timpul efectu?rii irigoscopiei, poate ap?rea perforarea
intestinului ?i p?trunderea substan?ei de contrast n cavitatea peritoneal?. n ast
fel de situa?ii, pentru a restabili integritatea intestinului, poate fi necesar?
o interven?ie chirurgical? de urgen??.
??
??
??
??
MILATINOVICI
DRAGOS OCTAVIAN


CLS.II F