RAPORT

PRIVIND
STAREA
MEDIULUIIN
ANUL 2001 IN
JUDETUL
CALARASI
CADRUL NATURAL
Judetul Calarasi este situat in partea de SE a tarii
pe cursul mijlociu al Dunarii , care formeaza si granita
naturala de S cu Republica Bulgaria, avand ca vecini:
- - judetul !alomita
- "-judetele #iurgiu si $lfov
- SE - judetul Constanta
Forma de reiief dominanta ete eam!ia" respectiv
Campia Romana, cu pr!ncipalele sale componente:
- Campia tabulara acoperita cu loess de
tip Baragan , campie tabulara
fragmentata de tip Burnas , si Campie piemontana -
deltaica sau terminala , de asemenea
acoperita cu loess%
- &unci puternic aluvionate de tip
'rgesului si Dmabovitei si lunci de
tipul baltilor (Dunarea)
"ai si vaiugi largi si baltite de
tip *ostistea precum si terase Dunarea vrezinta
injudetul Caarasi 4 tipuri de terase :
- +erasa $" ( #reaca ) formata in Riss
cu altitudinea absoluta de ,- -
,. m care se racordeaza cu Campia
Baraganului -
+erasa $$$ formata in /urm $ cu
altitudinea medie de 0. 1- m , care
avanseaza pana la "alea *ostistei%
- +erasa $$ formata in /urm $$ cu
altitudinea medie de 2 - 01 m si care
se dezvolta la Est de lacul #alatui%
- +erasa $ ( Calarasi) formata in
3alocenul inferior cu altitudini de 4- ,
m este acoperita cu un strat gros de
pietris , fiind foarte e5tinsa,
depasind limitele judetului Calarasi%
6este reliefal de campie si terasa se intalnesc adesea
numeroase crovuri, Relieful variat se grupeaza in 4
unitati mari:
- Cam
pia
Bara
ganul
ui -
*ost
istea
Cam
pia
"lasi
ei
- C
a
m
p
i
a

B
u
r
n
a
s
u
l
u
i
&
u
n
c
a

D
u
n
a
r
i
i
Campia Baraganului - Mostistea - ( Baraganul sudic )
se intinde intre malul drept al
$alomitei si malul stang al Dunarii, fiind cuprinsa in
judetul Calarasi cu peste 174 din
suprafata% Este usor asimetrica inclinata inspre sud , unde
se termina cu terasele Dunarii %
're inaltimi de 8- - ,- m in " , pe raza comunei
Belciugatele coborand la 9- m in E
de comuna Dragalina, pentru a se inalta din nou la cca .-
m la E de comuna Stefan cel
*are si Borcea%
$n sud are inaltimi de cca 1- m pe terasa joasa dintre
:ltenita si Calarasi%
'pa freatica se afla la adancimi relativ mari cu unele
e5ceptii in partea de " , iar pe
terasa joasa are numai 1 - . m adancime% , si prezinta pe
mari intinder! posibilitati de
inmlastinare si salinizare %
Campia Vlasiei, este cuprinsa pe teritoriul judetului prin
portiuni restranse apartinantl
unor subunitati ale sale, precum :
Campia *ovilitei - este o fas!e de tranzitie spre
Baragan avand ca limita linia
Belciugatele - *ariuta; are altitudini de ,9 - ,- m , cu
crovuri si apa freatica la 1 < . m
adancime%
Campia Bucurestiului, este o terasa de confluenta unde se
afla comuna =undeni % 're o
altitudine de .- - .. m%
Campia Calnaului situata in SE Bucurestiului se afla
in proportie de 174 in judetu>
Calarasi (mai putin izvoarele), in zona comunei
=rumusani%
Campia se inclina spre SE prin intermediul a doua
interfluvii de camp , unul Calnau -
Dambovita , celalalt Calnau - Sabar si 'rges% 're o
altitudine care scade de la ,- spre .-
m, destul de adanc fragmentata unde panza de apa
freatica se afla la adancimi de , - 0.
m, iar crovurile sunt re!ativ rare%
Campia Burnasului - apartin judetului prin partea sa
estica, care este si cea mai
diversificata sub aspect morfolog!c% Se compune dintr-o
fasie de camp alungita pe limita
nordica si patru terase ale Dunarii% Campul este acoperit
cu loess gros si crovuri avand o
altitudine de ,. - 2- m%
un!a Dunarii
Se subdivide in trei mari compartimente : #reaca ,
Calarasi si Balta Borcea
un!a "rea!a se dezvolta e5clusiv pe malul Dunarii
pana la varsarea 'rgesului in
aceasta si are latimi relativ uniforme de 8 - ? 4mi si
altitudini de 09 - 1- m %$ntreaga lunca
a fost indiguita si desecata, dar in unele partiuni joase apa
patrunde prin !nf!ltratii%
un!a Calarasi este dezvoltata in general tot numai pe
malul stang al Dunarii , dar
inegala ca latime% Este mai larga la @lmeni, *anastirea si
vest de Calarasi unde atinge 09
Am latime% Cu mici e5ceptii intraga lunca a fost indiguita
si desecata%
Balta Bor!ei incepe la S de Calarasi unde se desprinde
bratul Borcea urmand apo! malul
stang al acestuia % &a " de :ltina (Dobrogea), din
Dunare se desprinde bratul Raul
( Bala ) care se uneste cu bratul Borcea in dreptul
comunei @nirea % 'spectul general al
baltii este acela de brate cu grinduri inalte pe margini, ce
incBid depresiuni centrale mari
, divizate in cuvete mai mici% #rindurile principale sunt
in lungul bratelor Dunarea ,
Borcea, Raul%
$n interiorul albiei minore a Dunarii apar :stroave
mari, ce tind sa se lipeasca de grind sau sa se uneasca intre
ele formand astfel insule alungite si mai inalte Jn stare de
neindiguire mobilitatea bratelor si grindurilor este foarte
mare % Balta este indiguita ca si parti din $unca e5terna
( @nirea - Jegalia) si desecata % Desi ape mai raman pe
privaluri, foste meandre sau brate parasite ce se afla sub
nivelul panzei freatice %De subliniat este faptul ca
aluviunile luncii au grosimi pana la 4- m si cBiar peste in
aval%
Retea#a $idro%rafi&a a judetului este tributara in
totalitate fluviului Dunarea %$n afara raurilor 'rges si
Dambovita , care prin sectoarele lor inferioare dreneaza
partea de S" a judetului, celelate rauri de mai mica
importanta apartin retelei autoBtone% Dintre acestea sunt
de mentionat *ostistea ( 0,49 Amp ) , cu izvoarele in
judetul $alomita , Barza ( 88 Amp ) , Cboiul ( 0-- Amp )
Densitatea medie a retelei Bidrografice de numai -,01
Am 7 Amp este una din cele mai scazute din tara % De
remarcat faptul ca in partea de E a judetului densitatea
este practic nula%
Debitele multianuale specif!ce de apa pe teritoriul
judetului sunt de asemenea scazute , variind intre 1 0 7 s 7
Amp in partea de " si sub -,. 0 7 s 7 Amp in E %
Scurgerea medie
multianula de aluviuni in suspensie indica valori reduse
sub -,. t 7 Ba 7 an pentru intreg judetul% Debitele medii
anuale de aluviuni tarate sunt nesemnificative in raport cu
cele in suspensie%Cel mai important curs de apa care
strabate judetul este fluviul Dunarea% 'cesta intra in judet
la Am 9.- avand o suprafata de bazin de cca 8,11-- Amp
si iese la Am 4-- in amonte de Cernavoda avand o
suprafata de bazin de cca 8?,--- Amp% 6ana la Am 4,. D
-.-- Dunarea are un curs unic %De aici despartindu-se in
cele doua brate Borcea si Dunarea vecBe care in dreptul
localitatii @nirea comunica prin bratul Raul% 6e teritoriul
judetului Calarasi Dunarea are o lungime de 0.- Am%
Debitul mediu multianual al Dunarii este de .2?- mc7s la
intrare in judet si cca .?,- mc7 s la iesire% Debitul se
dirijeaza in principal pe Dunarea vecBe ( ?- E ), bratul
Borcea fiind slab alimentat ( cca 8-- mc 7 s ) %Dupa
legatura acestuia cu bratul Raul procentul creste la cca
8- E , ceea ce face ca navigatia sa fie dirijata in prezent
pe traseul Dunarea vecBe -Raul - Borcea%
'fluentul cel mai imporatnt al Dunarii in cadrul
judetului este raul 'rges , care se varsa in aceasta in
amonte de :ltenita la Am 940 D -.-- %$ntrarea in judet se
face in aproprierea localitatii Budesti cu o suprafata de
bazin de apro5imativ ?1-- Amp , iar la varsare aceasta
creste la 01.?- Amp % Cresterea suprafetei de bazin se
datoreaza in principal afluentului acestuia Dambovita
( 124- Amp ) pe care il primeste in aval de Budesti%
Debitul mediu multianual al raului 'rges la intrarea in
judet este .8 mc 7 s , iar la varsare ajunge la ,4 mc 7s%
a!urile din judetul Calarasi sant in general de
natura antropica, reprezentate prin iazuri raspandite in
majoritate pe valea *ostistei si afluentii acestuia , pe
Rasa , &uica ,Cboiul , Berza si 6asarea% Dintre lacurile
naturale trebuie mentionate in primul rand limanele
fluviale situate de- a lungul Dunarii si anume : *ostistea
, #alatui cu 6otcoava , amplasate pe cursul inferior al vaii
Berza% &acurile de lunca mai numeroase altadata sunt
reprezentate astazi doar de Ciocanesti si $ezer Calarasi
din &unca Dunarii, *itreni din lunca 'rgesului si +atarul
din &unca Dambovitei%
De mentionat ca in trecut din aceasta categorie facea parte
si lacul #reaca astazi complet desecat pe teritoriul
judetului Calarasi , cu suprafata de luciu de apa numai in
judetul #iurgiu%
1' De()o*tarea o&io + e&onorai&a' Prin&i!a*e*e
re#re nat#ra*e a*e ,#det#*#i
=luviul Dunarea are un rol important in judetul
Calarasi % Constituie sursa de alimentare cu apa potabila a
municipiilor Calarasi , :ltenita si Slobozia ( $alomita ) ,
precum si a unor societati comerciale : SC S$DERC' S'
% SC C:*CE3 S' si SC '*:$& S' Slobozia%
'pele Dunarii sunt folosite intens la irigatii %6e
teritoriul judetului fiind amenajate circa 4..188 Ba%
'ceste amenajari sunt deservite de un numar de 18 statii
de baza , cu un debit instalat de 494819 07 s si 0? statii de
pompare cu un debit instalat de ?4202 0 7 s , ce evacueaza
apa in fluviul Dunarea %
6e teritoriul judetului sunt e5ecutate lucrari de
indiguiri pe o lungime de 1.4 Am , care asigura apararea
impotriva inundatiilor pe o suprafata de ?--8- Ba%
6e *ostistea sunt create un numar de . acumulari
cu o suprafata totala de ..0. Ba si un volum de 1?1
milioane mc %
6e 'rges e5ista un numar de 40 acumulari
piscicole , cu un volum total de ,021--- mc si o
suprafata de 9.4 Ba , un numar de 09 lucrari de
gospodarire a apelor , din care 4 alimentari cu apa pentru
populatie , 8 pentru zooteBnie si . pentru industrie %
'menajarile pentru irigatii constituie un mare
consumator de apa , care in conditiile judetului Calarasi
nu pot fi asigurate decat din Dunare % $n prezent irigatiile
consuma un volum mic de apa, cca 4-- milioane mc apa%
6eDunare, intre Am 482-9-- s-a dezvoltat un
zacamant de agregate minerale (nisip , pietris , bolovanis
), aflat in e5ploatare conform &egii 80 7 ?2 ,, &egea
minelor %
Cacamantul se regenereaza anual, fimctie de
nivelul apelor Dunarii , productia medie fiind de cca
12---- mc agregate 7 an%
'ctualmente zacamantul se afla in e5ploatarea
unor societati din localitatile : Calarasi, Braila,
Cernavoda si Constanta%
Solul cernoziomic al Baraganului este bogat in
Bumus care ajunge pana la .,, E, asigurand un inalt grad
de fertilitate al acestuia, cultivat in principal cu cereale
paioase si plante teBnice asigura productii ridicate la
Bectar%
$n " judetului , in zona comunei $leana e5ista un
zacamant de petrol aflat in e5ploatare prin 8- sonde , care
asigura o productie medie lunara de 8- tone%
1% 'ER
$n prezentul Raport, starea atmosferei pe teritoriul
judetului Calarasi rezulta din prezentarea urmatoarelor
aspecte : poluarea de impact produsa de S:1, :1, 34,
31S, C83.:3, pulberi sedimentabile si pulberi in
suspensie , calitatea precipitatiilor atmosferice , situatia
emisiilor cu efect de sera%
2'1' S&$im-ari*e &*imati&e 'Proto&o*#* de *a ./oto
+eritoriul judetului Calarasi apartine in totalitate
sectorului cu clima continetala% Regimul climatic este
omogen pe tot cuprinsul judetului ca urmare a
uniformitatii reliefului de campie% Se caracterizeaza prin
veri foarte calde , cu precipitatii slabe mai ales in aversa
si prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole
puternice dar si de frecvente perioade de incalzire care
provoaca discontinuitate in distributia teritoriala a zapazii%
$n partea sudica a judetului e5ista un topoclimat specific
luncii Dunarii, cu veri mai calde si ierni mai blande decat
in restul campiei%
$n ultimii ani si pe teritoriul judetului Calarasi se
observa o scBimbare climatica evidenta : veri foarte
calduroase si secetoase si ierni mult mai blande %
"anturile, mai ales in timpul verii sunt foarte puternice %
+recerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face
treptat, ci brusc , cu variatii mari de temperatura %
+emperatura ma5ima inregistrata in anul 1--0 la
Statia *eteo Calarasi a fost de D 4,,2 C ( 0, iulie ), iar
temperatura minima inregistrata la aceeasi statie meteo a
fost de - 0,, 8FC(1,dec)%
6recipitatiile cazute pe teritoriul judetului
Calarasi comparativ cu norma climatologica au prezentat
un regim deficitar %
2'2' Efe&t#* de era
=ata de anii precedenti , si cBiar fata de anul
1--- , emisiile de gaze cu efect de sera au scazut, in
principal datorita reducerii activitatii economice %
Dintre poluantii reglementati ,prin 6rotocolul de
la GHoto , se inventariaza urmatoarele gaze cu efect de
sera : dio5idul de carbon , o5izi de azot si metanul%
$n conformitate cu :rdinul .9071--- , $6*
Calarasi a realizat inventarul emisiilor la nivelul judetului
%Calculul emisiilor s-a facut conform *etodologiei
C:R$'$R si '6-91%
Emisiile totale de C:1, C39 , :1 si :I la
nivelul judetului pentru anul 1--0 in comparatie cu anul
1--- sunt prezentate in tabelul nr% 1%0%
%a(e &# efe&t de era 0t1an2
:5 C39 C: C:1 1:
1--- 922%,? 4?%24 9,0?%02 4?9,0%21 4%19
1--0 949%?? 42%8 9,01 49?9%0 .%-,
+abelul 1%0% Emisii totale in judetul Calarasi
1--0 comparativ cu 1---
ota : Datele sunt obtinute pe baza raspunsurilor la
cBestionarele trimise in teritoriu
Se observa o relativa scadere a emisiilor ,
datorata in principal scaderii
productiei prin reducerea activitatilor
economice , dar si a faptului ca agentii
economici nu au raspuns in totalitate solicitarilor noastre%
6rincipalele surse generatoare de gaze cu efect de
sera sunt:
0% 6roducerea energiei termice in centrale termice
aferente activitatilor comerciale ,
institutionale si rezidentiale
1% 6roducerea energiei termice in centrale termice
industriale si procese industriale de
ardere
0% $ndustria
1% E5tractia si distributia combustibililor
4% @tilizarea solventilor
9% +ransport rutier
.% 'gricultura
6entru atingerea obiectivelor 6rotocolului de la
GHoto, se urmareste ca industria sa devina mult mai
eficienta din punct de vedere al consumului de energie ,
industria energetica sa fie restructurata astfel incat sa fie
mai putin poluanta , transportul sa fie orientat spre
mijloace mai putin poluante , dar si consumuri mai
reduse , perdelele de protectie si spatiile verzi sa f!e
e5tinse %
2'3' Deteriorarea trat#*#i de o(on din tratofera
$n anul 1--0, in urma verificarilor efectuate la
agentii economici si institutiile abilitate, s-a constatat ca
pe teritoriul judetului Calarasi, nu se efectueaza
activitati de import- e5port, nu se produc,
comercializeaza, recupereaza sau regenereaza substante
care sa epuizeze stratul de ozon%
'telierele tip J service J pentru reincarcarea
instalatiilor de refrigerare si- au modificat teBnologia de
lucru conform noilor reglementari, substanta folosita
( 3=C -ecologic ) negasindu-se in lista substantelor care
afecteaza stratul de ozon, conform 6rotocolului de la
*ontreal%
2'4' A&idif5erea
$n conformitate cu :rdlnul .9071--- , $6*
Calarasi a realizat $nventarul emisiilor la nivelul
judetului %Calculul emisiilor s-a facut conform
*etodologiei C:R$'$R si '6-91%
Emisiile totale de acidifianti la nivelul judetului
pentru anul 1--0 sunt prezentate intabelulnr% 1%9%0
A&idifianti"
!re&#rori ai
K
3(on#*#i i %a(e
&# 20010t1an2
efe&t de
era
(#3#) in an#*
SO6 :5 *":C C39
&o
C:1 1: 34
90%09 949%?? .?2%. 42%8 9,01 49?90 .%-, 00.4%89
+abelul 1%9%0% Emisii totale de acidifianti in anul 1--0
ota : Datele au fost obtinute pe baza raspunsurilor
primite la cBestionarele trimise in teritoriu conform
*etodologiei C:R$'$R si '6- 91
Date !ri)ind &a*itatea !re&i!itatii*or atmoferi&e , au
fost obtinute pe baza analizelor efectuate de laboratorul
$6* Calarasi % 'u fost efectuate analize pentru probe
de precipitatii lunar in doua puncte de prelevare din
municipiul Calarasi ( $6* Calarasi si Statia *eteo
Calarasi)%
"alorile medii lunare ale concentratiilor
indicatorilor analizati sunt prezentate in tabelele 1%9%1% si
1%9%4%
Inter)a*
!re&i!'
Cond'
mS1&m
!7
Unit
AI&aL
m)a*11
SO42+
M%11
NO3+
m%11
NO2+
m%1I
Cl-
m%1i
o5
m%1I
Ca1D
M%1I
M%28
m%11
I 11%,2 8%., -%-11 0%8? -%40 -%-9, 8%,-1 -%4849 1%801 0%9?8
II 14%.. 8%01 -%-41 0%.2 -%1? -%-4, 8%01. -%1?2 1%.0, 0%8?9
m
12%8 8%2.9 -%-022 0%?-9 -%41 -%-401 8%-12 -%4. 1%,. 0%4.
IV 8-%0 8%,-9 -%-101 0%?.2 -%4,8 -%-412 .%??8 -%90 4%-0 0%.28
V .?%1 .%?2, -%-0?2 0%2.1 -%41. -%-402 .%28. -%4? 1%?8 0%9.
VI 98%2 8%.9 -%-10 0%20. -%49? -%-9. 8%4. -%4? 4%10 0%88
VII 9.%.1. 8%42 -%-10. 1%1? -%48 -%-94 .%?. -%90 4%0. 0%84
vm
.4%9 8%18 -%-0, 1%1? -%4,8 -%-1. .%,0 -%9 4%09 0%00
I9 ::'; :'21 0'01< 1':= 0'203 0'03< >'1; 0'23= :'=: 3'21
9 :1'2< <';; 0'0:1< 2'1< 0'2;= 0'02= <'>=< 0'33 :':4 2'>1
9I :1'>=3 :'2<< 0'02 2'1; 0'2= 0'022> :'<= 0'30 <';1 2'=3
5n
:3':4 :':0 0'02 2'2: 0'2> 0'0< :'43 0'31 <'=1 2'>=
+abel 1%9%1% "alorii medii precipitatii - 6unct de prelevare $6* Calarasi
Inter)a*
!re&i!'
Cond'
m1&m
P$
Unit
A*&a*'
m)a*11
SO42+
M%11
NO3+
m%1I
NO2+
m%11
C*+
m%11
NO6
m%11
Ca1D
M%11
*g1D
m%11
I 19%4 8%,48 -%-.8 0%8.9 -%4412 -%-99 8%0, -%48,8 1%91 0%49
II 14%? 8%.14 -%-.. 0%.?8 -%440 -%-41 .%?. -%4.1 1%4. 0%1.
III 12%.9 8%,, -%-101 0%822 -%440 -%-1?9 .%,,2 -%4.? 1%212 0%4?8
IV 9,%-2 8%9, -%-0, 0%,18 -%1? -%-1-9 .%,,1 -%4088 1%281 0%12
V 98%?2 8%4. -%-08 0%,01 -%18 -%-1-4 .%,,0 -%4-?8 1%,. 0%0,
"$ 94%, 8%80 -%-14 0%?? -%49 -%-12 8%18 -%49 4%-. 0%49
"$$ 90%0. 8%99 -%-1-. 1%1 -%41 -%-.4 <'=> 0'3> 4%-8 0%.0
"$$$ 92%8 8%48 -%-0? 0%8. -%129 -%-48 8%-4 -%41 4%-2 0%-4
$I :3'03 :'32 0'02 2'13 0'33 0'02 :'2: 0'3< :'34 3'11
I :3'2< :'02 0'02 2'02 0'30=< 0'03 <'=3 0'34 :':= 3'1<
I$ :1'3> :'0: 0'02 2'23 0'2; 0'03 :'2; 0'32 <';: 2'=:
5n
:4'<= :'<; 0'02 2'2: 0'31 0'03=> :'2; 0'32 <'>; 2':>
+abel 1%9%4% "alorii medii precipitatii - 6unct de
prelevare *E+E:Calarasi
2'<' O(on tro!oferi& i a*ti o6idanti foto&$imi&i
$n anul 1--0 $6* Calarasi nu a efectuat
determinari de ozon datorita lipsei de logistica pentru
astfel de masuratori%
Cantitatea de substante organice volatile care
afecteaza stratul de ozon a fost in anul 1--0 de .?2 t7an ,
cantitate rezultata descarcari de benzina in statiile de
distributie , din manipularea cisternelor la Statiile
6EC: , din pierderi necontrolate de astfel de produse
( varsari ) , etc%
2':' Ca*itatea aer#*#i
Po*#area de fond i !o*#area de im!a&t
$n anul 1--0 reteua permanenta de
monitorizare a calitatii aerului din judetul Calarasi
nu a avut in structura sa o statie pentru controlul
poluarii de fond%
Lncepand cu anul 1--1 $6* Calarasi va intra in etapa
de implementare a proiectului
63'RE - CBC R: ??00%-1%-0% M Sistem comun de
monitorizare a calitatii aeruluij
in orasele de la frontiera romano- bulgara, in bazinul
Dunarii de Jos M prin care laj
Jalarasi vor fi instalate doua statii automate pent5u
controlul calitatii aerului in zonaN
omuna Calarasi- Silistra, una din statii urmand sa
determine poluarea de fond
pentru cele doua localitati, iar cea de-a doua sa
asigure monitorizarea aerului in zonaj
de frontieraj%
$6* Calarasi a asigurat in anul 1--0
monitorizarea calitatii aerului in judetul Calarasi printr-o
retea de supravegBere instalata in municipiul Calarasi si
e5pertize lunare efectuate in municipiul Calarasi si alte
localitati ale judetului%
6rin reteaua permanenta instalata in 9 puncte din
municipiul Calarasi s-a asigurat controlul calitatii aerului
in localitate si in zona frontierei romano - bulgare %$n
reteaua permanenta de monitorizare a calitatii aerului au
fost efectuate zilnic (19 ore) masuratori privind S:1,
:1, 34, 31S, C83.:3, pulberi in suspensie, pulberi
sedimentabile si calitatea precipitatiilor% $n trei puncte din
localitatile Calarasi, :ltenita si Cuza "oda s-au efectuat
determinari la 4- minute in puncte aflate in zona de
influenta a unor obiective cu impact asupra calitatii
aerului%
6relucrarea statistica a valorilor medii zilnice ale
concentratiilor poluantilor gazosi masurati in reteaua
permanenta a permis punerea in evidenta a:
O concentratii ma5ime si minime pe 19 ore ;
O frecvente de depasire a concentratiei ma5ime
admisibile ( C*' ) pe 19 ore ;
O concentratii medii anuale%
Po*#area &# SO2 " NO2" N73 i a*te no6e
Determinarile efectuate zilnic ( 19 ore ) la indicatorii
analizati, respectiv S:1, :1,
34, 31S, C83.:3 , nu au pus in
evidenta depasiri fata de normele
admise , valorile fiind cu mult sub C*'
admis pentru fiecare indicator prin S+'S
01.,9 7 2, %
Comparativ cu anul 1--- concentratiile
ma5ime masurate in anul 1--0 la
indicatorii analizati au avut variatiile
prezentate in +abelul nr%1%8%0
"alorile determinate ca urmare a
masuratorilor la 4- min efectute zilnic in
punctul $6* Calarasi ( 9 5 4- min ) si
sub forma de e5pertize o zi pe luna ( 8 5
4- min ) in localitatile Cuza "oda si
:ltenita la indicatorii S:1, :1, 34,
31S, C83.:3 s-au situat sub C*'
admis pentru fiecare indicator prin S+'S
01.,9 7 2,%
Reprezentarea grafica a valorilor
concentratiilor ma5ime masurate in 19
ore in fiecare luna a anului 1--0 pentru
poluantii gazosi analizati este redata in
figurile 1%8%0%-1%8%.%
+abelul 1%8% 0% Concentratii ma5ime ale poluantilor gazosi in
anul 1--0 comparativ cu anul 1---
Evolutia concentratiei maxime NH3
ian-nov. 2000 - ian- nov.2001
METEO
B2000 B2001
=igura 1%8%0
Evolutia concentratiei C6H5OH ian-nov. 2000
ian- nov. 2001
0.03
P#n&t de
!re*e)are
IPM METEO ORI?ONT C7ICIU
Conc% *a5%
( rag 7 mc)
2000 2001 CMA 2000 2001 CMA 2000 2001 CMA 2000 2001 CMA
34 -%-10 -%-82 -%0 -%-0 -%-.0 -%0
- - -
-%--. -%-0. 0'1
:1 -%--89 -%-0. -%0 -%--8
-%--2.
-%0
- - -
- - +
S:1
-%---94 -%--1, -%1. -%---.1 -%--10 -%1. -%--4, -%--1, -%1.
- - +
C83.:3
-%-19 -%--.8 -%-4 -%--1? -%--8? -%-4 -%--4, -%--9. -%-4 -%---8 -%--04 -%-4
31S
-%---99 -%--0- -%--2 -%---., -%--00 -%--2 -%---.. -%---8 -%--2 -%---1 -%---.1 -%--2
0.025
i 0.02

0.015
I
=igura1%8%1%
Evolutia
concentratiei maxime NO2 ian -
nov. 2000 - ian - nov. 2001
=igura1%8%4
Evolutia concentratiei H2!
ian - nov. 2000 - ian - nov. 2001
I
0.
00
"
0.
00
#
-0.
00
6
-0.
00
5
0.
00
$
0.
00
3
-0.
00
2
0.
00
1
0
%&M METEO O'()ONT CH(C(*
1112000 B2001
=igura 1%8%9
Evcr+utia concentratiei C6H5OH ian-nov. 2000 - ian- nov. 2001
0.03 -,
P- -%-1.
$ -% -1
0 -%-0.
$ -%-0
O200, B2001
=igura 1%8%.
1%,% Po*#ari &# !#*-eri in #!enii i !#*-eri edimenta-i*e a'
P#*-eri in #!enie
$n anul 1--- si 1--0 s-au efectuat determinari pentru pulberi in suspensie in 1
puncte de prelevare din municipiul Calarasi ( $6* Calarasi si Statia *E+E: Calarasi )
%$n urma determinarilor efectuate la 19 ore nu s-au constatat depasiri ale C*' prevazute
deS+'S 01.,972,%
Comparativ cu anul 1--- concentratiile ma5ime masurate la 19 ore in anul 1--0
au fost mai ridicate , ceea ce se reflecta in tabelul 1%,%0%si in =igura1%,%0
6unct de prelevare
IPM
Concentratia ma5
(mg 7 mc)
*E+E:
Aeroo*i 1--- 1--0 C*' 1--- 1--0 C*'
-%-. -%-29 -%0. -%-9, -%-20. -%0.
+abelul 1%,%0% Evolutia concentratei ma5ime aerosoli 1--- - 1--0
Evolutia concentratiei aerosolilor
1--- - 1--0
Q -%09 -0
-%01 -o
-%0
R -%-2 S
JS#$ -%-8
T -%-9 -u
o
- - 1
U
'6* an
*E+E:
N 31--- 31--0
=igura 1%,%0%
-' P#*-eri edimenta-i*e
S-au efectuat determinari pentru pulberi sedimentabile in municipiile Calarasi ( 1 puncte de
prelevare ) si :ltenita ( 4 puncte de prelevare ) , concentratiile ma5ime inregistrate in cele
doua localitati fiind redate sintetic in tabelul 1%,%1% si in =igura 1%,%1%:
Ca*arai
O*tenita
Cartier Mir&ea Voda
Ca!tare Str' @#&#reti C*#- NAVOL
2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001
l 0%99 .%?8 0%0. 1%2? -%92 -%9 -%.8 -%02 -%21 -%41
$$ 2%-? 0.%8 ,%.0 0%0. -%.1 -%18 -%11 -%28 -%98 -%02
lll 1.%09 09%08 09%9. ?%21 -%28 -%11 -%92 -%02 -%02 -%1
$" ,%.0 0,%9? 01%04 ?%2 -%.2 -%41 -%21 -%02 -%48 -%09
" 2%-? ?%8? 08%,8 0.%-1 -%41 -%41 -%,9 -%02 -%99 -%08
"$ 10%-? 0?%?9 01%-2 2%8 -%,2 -%41 -%?1 -%01 -%48 -%02
"$$ ,%41 2%?. 0-%00 00%.8 -%44 -%12 -%,9 -%98 -%?8 -%18
"$$$ .%1 44 -%12 .%1 -%1 0'4: -%81 -%42 -%4
$I 1%2? 00%9. 9%-9 9%81 -%?2 -%42 -%?9 -%9. -%,8
I 8%4. 0-%90 4%0, 1%8 0%89 -%9 0%01 -%,2 0%18
I$ 0%1 10%8 1%. 9%81 -%1 -%29 -%4. -%08 -%8. -%91
Iii 0%. -%12 1%2 8%4. %91 -%98 -%41 -%89 -%9. -%41
+abelul 1%,%1% Evolutia concentratiei pulberilor sedimentabile 1----1--0
-%'(%T(% CONCENT'%T(E( &*.BE'(.O' !E/(MENT%B(.E )ON%
(- - -( -(( -((( (0 0 0( ( ((
C%.%'%!( 2000-2001
HCartieMircea-o1a2000 Cartie Mircea -o1a 2001 C2Ca3tare2000 /Ca3tare2001
=igura 1%,%1%
6rezenta pulberilor in suspensie si sedimentabile in atmosfera celor doua localitati se
datoreaza in principal topoclimatului local caracterizat prin perioade lungi cu vint de
intensitate medie care antreneaza materiale sub forma de pulberi aflate pe sol in interiorul
localitatilor sau pe terenurile agricole aflate in jurul celor doua localitati % 6ulberilor
determinate de topoclimatul local li se adauga cele rezultate din incalzirea locuintelor in
sistem gospodaresc , emisiilor de la statiile de mi5turi asfaltice neecologizate ,
transportului rutier%
&a nivelul judetului nu au fost semnalate in anul 1--- si nici in anul 1--0 pagube
economice , sociale si ecologice datorate prezentei pulberilor in suspensie si
sedimentabile in atmosfera%
Comparativ cu anul 1--- cand s-a inregistrat o singura depasire a C*' la pulberi
sedimentabile, in anul 1--0 in punctul Cartier *ircea "oda ( Calarasi )s-au inregistrat
patru depasiri ale C*' conform S+'S 01.,97 2,%
2'='E)o*#tia &a*itatii aer#*#i
$6* Calafasi a asigurat pana in anul 1--- monitorizarea calitatii aerului in judetul
Calarasi printr-o retea de supravegBere instalata in municipiul Calarasi si e5pertize lunare
efectuate in municipiul Calarasi si alte localitati ale judetului%
6rin reteaua permanenta instalata in 8 puncte din municipiul Calarasi s-a asigurat controlul
calitatii aerului in localitate si in zona frontierei romano - bulgare %$n reteaua permanenta de
monitorizare a calitatii aerului au fost efectuate zilnic ( 19 ore ) masuratori privind S:1, :1,
34, 31S, C83.:3, aerosoli si, lunar pulberi sedimentabile si calitatea precipitatiilor%
$n cinci puncte din localitatile Calarasi , :ltenita si Cuza "oda s-au efectuat o zi pe luna
8 e5pertize la 4- minute in puncte aflate in zona de influenta a unor obiective cu impact
asupra calitatii aerului%
$ncepand cu data de -0%-0%1--0 $6* Calarasi a luat masura reducerii numarului
punctelor de prelevare de la 8 cate au flmctionat pana la data de 40%01%1--- la 9 puncte de
prelevare cu caracter permanent ( 19 ore ) , celelalte doua puncte f!ind trecute in regim de
conservare , cu posibilitati de repunere in flinctiune in caz de necesitate%
*asura reducerii numarului punctelor de prelevare a avut la baza
urmatoarele : V eliminarea principalelor surse de poluare a aerului din municipiul
Calarasi prin :
a% anul 0??? - incBiderea definitiva a sectiei cocso - cBimice de la SC S$DERC'
S'
Calarasi si dezafectarea acesteia, proces aflat in plina desfasurare ;
b% anul 1--- - incBiderea sectiei de celuloza de la SC C:*CE3 S' Calarasi ca
urmare
a restructurarii activitatii in urma privatizarii%
V valorile concentratiei medii zilnice masurate in ultimii 1 ani s-au situat mult sub C*'
admis pentru fiecare indicator analizat
Ca urmare a restructurarii retelei permanente ( 19 ore ) de monitorizare a calitatii
aerului din cele 9 puncte de prelevare , 4 au asigurat monitorizarea aerului din municipiul
Calarasi, iar cel de-al patrulea ( CBiciu ) a asigurat monitorizarea aerului in zona de
frontiera Calarasi -Silistra%
$n punctul $6* Calarasi s-au efectuat in continuare determinari zilnice la 4- min%( 9 5
4- min) concomitent cu determinarile la 19 ore%
$ncepand cu data de -0%-0%1--0 s-a redus de la . la 1 numarul punctelor in care pana
la data de 40%01%1--- se efectuau e5pertize o zi pe luna ( 8 5 4- min ) din aceleasi
considerente prezentate anterior%
6rin reteaua permanenta de masuratori la 19 ore instalata in municipiul Calarasi in 8
puncte in anul 1---, si redusa la 9 puncte incepand cu anul 1--0 , s-a asigurat controlul
calitatii aerului in localitate si in zona frontierei romano - bulgare ( Calarasi - Silistra ) %
$n urma analizelor efectuate zilnic la 19 ore la indicatorii analizati , respectiv S:
1
, :
1
,3
4
, C
8
3
.
:3 , 3
1
S , nu s-au constatat depasiri fata de C*' prevazute de S+'S 01.,9 7 2,%
Studiind evolutia calitatii aerului in perioada anilor 0??. - 1--0 prin
prisma concentratiilor medii anuale , s-a constatat o scadere considerabila a acestora , mai ales
datorita reducerii activitatilor economice% Evolutia concentratilor medii ale poluantilor
gazosi analizati este redata sintetic in tabelul
alaturat, iar in figurileQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ este redata variatia concentratiei ma5ime
pe
puncte de recoltare :
'n N73
( ra%1m&2
NO2
0m%1m&2
SO2
0m%1m&2
C:7<O7
0m%1m&2
72S
0m%1m&2
0??. -%--,09 -%--.,4 -%--,08 -%---21 -%---904
0??8 -%--28 -%--8,2 -%-01 -%--, -%--.2
0??, -%-02, -%--.4. -%-0? -%--29 -%---8?
0??2 -%-2, -%--.0 -%--81 -%--04, -%---?1
0??? -%-0? -%--8 -%-08 -%--101 -%---.81
1---
&
-%-0.1 -%--8-0 -%---809 -%--4, -%---.,
1--0 -%-9.4 -%-01 -%--14 -%--1-, -%---21
+abelul 1%2%0 "ariatia concentratiei poluantilor gazosi 0??.-1--0
2' APA
Introd#&ere
Reteaua Bidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de :
- =luviul Dunarea - 0.- Am ;
- Bratul Borcea - ,- Am ;
- Raul 'rges - 4, Am ;
Raul Dambovita - 12 Am ;
- &acul *ostistea - 104 Am lungime cu .8,- Ba luciu de apa
- &acul #alatui - 80- Ba luciu de apa;
- &acul $ezer - Calarasi - 4-- Ba luciu de apa ;
&uciu de apa - 4490 Ba, incluzand lacuri neamenajate , iazuri piscicole , etc%
3'1' Re#re*e de a!a
F*#)i#* D#narea are un rol important in judetul Calarasi % Constituie sursa de
alimentare cu apa potabila a municipiului Calarasi , :ltenita si Slobozia ( $alomita ) ,
precum si a unor societati comerciale : SC S$DERC' S' , SC C:*CE3 S' si SC
'*:$& S' Slobozia%
'pele Dunarii sunt folosite intens la irigatii ,pe teritoriul judetului fiind amenajate
circa 4..188 Ba% 'ceste amenajari sunt deservite de un numar de 18 statii de baza , cu un
debit instalat de 494819 07 s si 0? statii de pompare cu un debit instalat de ?4202 0 7 s , ce
evacueaza apa in fluviul Dunarea%
6e teritoriul judetului sunt e5ecutate lucrari de indiguiri pe o lungime de 1.4 Am ,
care asigura apararea impotriva indundatiilor pe o suprafata de ?--8- Ba%
6e traseul strabatut de fluviul Dunarea si afluentii sai ( "%*ostistea ) sunt un
numar de 109 lucrari de gospodarire a apelor si imbunatatirii funciare cu diverse
destinatii, din care amintim :
08 alimentari de apa pentru populatie 1-
alimentari cu apa pentru industrie 9-
alimentari cu apa pentru zooteBnie 18
alimentari cu apa pentru irigatii ?4
alimentari cu apa pentru piscicultura
6e *ostistea sunt create un numar de . acumulari cu o suprafata totala de ..0.
Ba , si un volum de 1?1 milioane mc %
'fluentul cel mai important al Dunarii in cadrul judetului este ra#* 'rges , care
se varsa in aceasta in amonte de :ltenita % la Am 940 D -.-- intrarea in judet se face in
apropriera localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de apro5imativ ?1-- Amp , iar la
varsare aceasta creste la 01.?- Amp % Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in
principal afluentului acestuia Dam-o)ita ( 124- Amp ) pe care il primeste in aval de
Budesti % Debitul mediu multianual al raului 'rges la intrarea in judet este .8 mc 7 s , iar
la varsare ajunge la ,4 mc 7s%
6e 'rges e5ista un numar 40 acumulari piscicole , cu un volum total de ,021---
mc si o suprafata de 9.4 Ba , un numar de 09 lucrari de gospodarire a apelor , din care 4
alimentari cu apa pentru populatie , 8 pentru zooteBnie si . pentru industrie %
La&#ri*e%
$n judetul Calarasi se intalnesc in special lacuri antropice reprezentate prin
iazuri raspandite in majoritate pe valea *ostistei si afluentii acestuia , pe Rasa ,
&uica ,Cboiul, Breza si 6asarea% Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul
rand limanele fluviale de- a lungul Dunarii si anume : *ostistea , #alatui cu 6otcoava
, amplasate pe cursul inferior al vaii Berza% &acurile de lunca mai numeroase altadata
sunt reprezentate astazi doar de Boianu si Ceacu din &unca Dunarii, *itreni din lunca
'rgesului si +atarul din &unca Dambovitei% Pan(a freati&a
6e teritoriul judetului Calarasi e5ista 4?8 puturi forate , care deservesc
alimentarea centralizata cu apa potabila pentru 1, localitati urbane si rurale precum si
a circa 01- societati comerciale si agricole % *entionam faptul ca din numarul total
de puturi forate o parte din acestea nu sunt in functiune din diferite motive
( innisipate , dezafectate , conservate , etc% ) ,R' 'pele Romane - =iliala Buzau -
S#' Calarasi , urmand a e5ecuta ulterior documentatia necesara in vederea casarii
sau scoaterii din functiune%
Situatia captarilor din subteran pentru alimentarea centralizata cu apa potabila
a localitatile judetului Calarasi se prezinta astfel:
Fe*#* fora,#*#i N#mar !#t#ri A!a &a!tata ( mii m& )
6opulatie $ndustrie +otal
=reatic 0, .1- 2- 8--
'dancime .9 0-,? 098 011.
+otal ,0 0.?? 11- 021.
Conform datelor primite de la R' 'pele Romane , S#' Calarasi , Sit#atia
ni)e*#*#i !ie(ometri& a* trat#*#i a&)ifer freati& in -a(ine $idro%rafi&e , se prezinta
astfel:
0% Bazin Bidrografic Dunare
aliniament foraje ord%$ CBirnogi - nivel piezometric mediu : 1?,
cm aliniament foraje ord% $ Spantov - nivel piezometric mediu :
?,9 cm aliniament foraje or%$ Ciocanesti - nivel piezometric mediu
: 9,1- cm
- aliniaraent foraje ord%$% *odelu - nivel piezometric mediu : 4,?9 cm
- aliniament foraje ord%$ Beilic - nivel piezometric mediu : 8,2? cm
1% Bazin Bidrografic 'rges
- aliniament foraje ord% $ Budesti - nivel piezometric mediu : ..1 cm
- foraje ord% $$ nivel piezometric mediu : 01,8, m
4% Subbazin Bidrografic *ostistea
- foraje ord% $$ nivel piezometric mediu : 09,. m
Tarife !entr# a!a ditri-#ita
Conform datelor furnizate de Serviciul 6ublic 'pa Canal Calarasi, tarifele
pentru apa distribuita sunt:
apa bruta - 118-- lei 7 mii mc
- apa potabila - 9..1 lei 7 mc fara +"' si canalizarea W 09?1 lei 7 mc fara +"'
Ta6e i Contri-#tii
SC '6' - C''& S' Calarasi are prevazut prin contractul cu R' 'pele
Romane anumiti indicatori pe care trebuie sa-i respecte % CBiar daca depasesc sau nu
prevederile contractului, se percep ta5e 7 indicator :
S CB:. W10,--- lei7t
S Suspensii - .4--- lei 70
S Reziduu fi5 W 10, --- lei 70
S Detergenti si amoniac W 2,---- lei 70
S Substante e5tractibile W 0840--- lei 70
3'2' Starea a!e*or de
#!rafata Starea ra#ri*or
interioare
$n anul 1--0$6* Calarasi a efectuat e5pertize lunare pe raul 'rges in sectiunea
Clatesti si raul Dambovita in sectiunea Budesti%
Raul 'rges ca principal colector al apelor uzate din bazinul sau Bidrografic este
sursa naturala principala de poluare a Dunarii in sectorul aferent judetului Calarasi
%Cantitatea mare de poluanti deversati de raul 'rges in Dunare se datoreaza in special
raului Dambovita, principalul colector al apelor uzate din municipiul Bucuresti%
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Raurile 'rges si Dambovita intra in judetul Calarasi cu categoria degradat si isi
mentine aceasta categorie pana la confluenta lor in zona orasului Budesti si in continuare
pana la varsarea 'rgesului in Dunare in zona orasului :ltenita %
'portul judetului Calarasi la incarcarea cu poluanti a celor doua rauri este foarte
redus , dat fiind faptul ca pe cursurile celor doua rauri nu se afla agenti economici cu
impact major asupra calitatii apelor %
Depasirile fata de S+'S 9,-8 - 22 constate la principalii indicatori analizati in
anul 1--0 ca urmare a e5pertizelor lunare efectuate pe cele doua rauri sunt prezentate in
+abelulnr%4% 1%0%
Cursul de Sectiunea $ndicatorul "aloare "alori medii "alori medii
apa depasit C*' determinate inregistrate
mg70 mg7$ mg70
1--- 1--0
6 -%0 -%?2 0%2-?
'rges Clatesti CC:-Cr 0- 0,, 0-1%9
39D 0 4%89 .%.1
Dambovita Budesti 6 -%0 1%28 0%8-.
CC:-Cr 0- 08- 009%0.
39D 0 8%-, .%9-.
+abelul 4%1%0 Calitatea apelor raurilor 'rges si Dambovita in anul 1--0
comparativ cu anul 1---%Depasiri fata de S+'S 9,-8-22
Starea *a&#ri*or
$6* Calarasi nu a avut prevazut in programul de activitate pe anul 1--0
determinari privind starea lacurilor din judet, aceasta activitate fiind desfasurata de S#'
Calarasi aflata in subordinea Directiei 'pelor $alomita - Buzau%
Din datele furnizate de S#' Calarasi, rezulta ca lacurile de acumulare si naturale
de pe teritoriul judetului aflate in gestiunea sa, au avut in anul 1--0 o variatie normala a
indicatorilor studiati , functie de anotimp , de conditiile meteo si de sezon % Datele
biologice caracterizeaza aceste lacuri ca fiind lacuri mezotrofe specifice lacurilor de
campie%
6e ansamblu apa din lacurile de acumulare se incadreaza in categoria al-a de
calitate S+'S 9,-8-22 %
Conform datelor primite de la S#' , in anul 1--0 nu s-au inregistrat poluari
accidentale , mortalitate piscicola sau alte fenomene care sa modifice ecosistemul%
Ca urmare a degradarii progresive a calitatii apelor Dunarii , se urmareste
trecerea etapizata la alimentarea cu apa din subteran a municipiilor Calarasi si :ltenita %
6rin 6rogramul de Dezvoltare Rurala fmantat de Banca *ondiala , derulat
incepand cu anul 1--1 prin Consiliul Judetean Calarasi in 1- de comune ale
judetului , se vor realiza alimentari cu apa de subteran si drumuri comunale%
Starea f*#)i#*#i D#narea i a -rat#*#i @or&ea
$n anul 1--0 $6* Calarasi a efectuat e5pertize lunare pe fluviul Dunarea in
sectiunile :ltenita si Calarasi ( CBiciu ) si pe Bratul Borcea in sectiunea Roseti%
$n sectiunile aflate sub monitorizare s-au constatat depasiri frecvente in principal
a concentratiei de fosfor total (6) si consum cBimic de o5igen ( CC: - Cr )ceea ce a
facut ca apele fluviului Dunarea si ale bratului Borcea pentru indicatorii analizati sa se
situeze in categoria $$ -a de calitate , iar in lunile de vara in categoria $$$ de calitate ,
fata de categoria $ -a de necesitate impusa prin S+'S 9,-8-22 avand in vedere ca
orasele Calarasi si :ltenita se alimenteaza din fluviul Dunarea , iar orasul Slobozia din
bratul Borcea%
Situatia depasirilor constatate pentru indicatorii fosfor total (6 ) si consum cBimic
de o5igen ( CC: - Cr ) ca urmare a determinarilor efectuate de $6* Calarasi sunt
prezentate in +abelul nr%4% 1%4%
Cursul de apa Sectiunea $ndicatorul "aloare "alori "alori
depasit C*' medii medii
mg70 determinate determinate
mg70 mg7$
1--- 1--0
!an- nov ian R nov%
Dunarea CBiciu 6 -%0 -%02- -%4,,
CC:-Cr 0- .1%9 40%2.
Dunarea :ltenita 6 -%0 -%99 -%922
CC:-Cr 0- .,%?2 91%,1.
Borcea Roseti 6 CC:-
Cr
-%0
0-
-%19
.2%20
-%4,9
1,%89
+abelul 4%1%4 Calitatea apelor fluviului Dunarea si a Bratului Borcea in anul 1--0comparativ cu
anul 1---%Depasiri fata de S+'S 9,-8-22
=aptul ca apele fluviului Dunarea si bratului Borcea nu se incadreaza in
categoria
$ impusa de S+'S 9,-8-22 pentru sursele de apa potabila creeaza mari dificultati in
procesele de potabilizare % QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Ca urmare a degradarii progresive a calitatii apelor Dunarii si a pericolului
permanent care poate fi indus de poluarile accidentale , $6* Calarasi in ultimii ani a
atras
atentia organelor responsabile in privinta creerii in localitatile Calarasi si :ltenita a unor
surse alternative de alimentare cu apa pentru potabilizare prin promovarea alimentarii
cu
apa din subteran % QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
*entionam ca $6* Calarasi nu are in atributii controlul apei potabile
furnizate locuitorilor din judet, aceasta intrand in sarcinile Directiei de Sanatate
6ublica%
Din punct de vedere biologic , conform datelor primite de la R' 'pele Romane
S#' Calarasi , fluviul Dunarea se incadreaza in categoria B mezosaproba %
S#re*e ma,ore de !o*#are a*e a!e*or D#narii #nt redate inteti& in ta-e*#* a*at#rat
S#ra !o*#anta De&rierea Mod#* a&t#a* de Pro!#neri de !roie&te
mod#*#i in &are ne#tra*i(are !entr# e&o*o%i(are
!rod#&e !o*#area
RAACL O*tenita 'pe uzate Statia de epurare are numai ReteBnologizarea statiei de
industriale, treapta mecanica epurare ape uzate si
pluviale si dimensionata pentru un realizarea treptei biologice a
menajere provenite debit ma5im zilnic de 0,4 0 acesteia
din municipiul
:ltenita,
insuficient epurate
in statia de epurare
SC C:*S@$ S' 'pe uzate Statia de epurare are treapta ReteBnologizare statie de
@lmeni provenite din mecanica dimensionata epurae ape uzate , montarea
activitatile de pentru un debit de 0-9 0 7 s unor site tip 3ubber si
crestere a suinelor, si linie de epurare biologica realizarea treptei biologice
abatorizare compusa din 1
animale si fermentatoare cu un volum
industrializare de 01-- mc fiecare
came insuficient
epurate in statie
SC '6' C''& 'pe uzate Statia de epurare are in ReteBnologizare statie de
S' Calarasi industriale, componenta: 0 epurare ape uzate si
menajere si dezinisipator, 0 canal realizarea treptei biologice,
pluviale provenite 6orscBal, 0 camera de , finalizarea investitiei
din municipiul sitributie, 1 decantoare privind obtinerea
Calarasi, radiale cu pod raclor DnW biogazului din supernitrit
insuficient epurate 4. m
in statia de epurare 0 statie pompare apa namol
oraseneasca 0 statie clorinare , 0
concentrator de namol , 19
platforme pentru uscare
namol
SC C:*CE3 S'
Calarasi
'pe uzate
neepurate
provenite din
activitatea de
productie a
societatii
Statia de epurare are numai
treapta mecanica
deimensionata pentru un
debit ma5im de 12- 0 7 s
ReteBnologizare statie de
epurare
SC 6RE='B S'
Calarasi
'pe uzate
neepurate
provenite din
activitatea de
productie a
societatii
Statia de epurare are numai
treapta mecanica decantoare
la fiecare sectie dimensionate
pentru un debit ma5im de . -
0- 0% s
ReteBnologizare statie de
epurare si realizarea
racordului pentru trimiterea
apelor uzate menajere in
statia de epurare oraseneasca
R'$= Calarasi 'pele uzate din
activitatile
zooteBnice
desfasurate pe
malul canalului
Jirlau, deversari
accidentale de ape
uzate de la SC
C''& S'
Calarasi
u e5ista mod de
neutralizare a apelor uzate
Desfiintarea activitatilor
zooteBnice desfasurate
SC '"$C:&' S'
Calarasi 'bator
DicBiseni
'pe uzate
insuficient epurate
provenite din
activitatea de
abatorizare a
pasarilor
Statia de epurare are numai
treapta mecanica
dimensionata pentru un debit
ma5im zilnic de 0- 0 7
s
Completarea statiei de
epurare cu treapta biologica
Raul 'rges Raul 'rges si
Dambovita intra in
judetul Calarasi cu
categoria degradat si
isi mentine aceasta
categorie pana la
confluenta lor in
zona orasului
Budesti si in
continuare pana la
varsarea 'rgesului
in Dunare in zona
orasului :ltenita
'pele uzate menajere,
industriale si pluviale din
municipiul Bucuresti sunt
deversate in raul Dambovita
fara a fi epurate
Realizarea unei statii de
epurare a apelor uzate
provenite din municipiul
Bucuresti
+abelul nr% 4%1%9% Surse majore de poluare si metode de imbunatatire
Starea fond#*#i !i&i&o* din a!e*e nat#ra*e
$n conformitate cu datele flirnizate de SC 6$SC$C:&' S' Calarasi , rezulta ca
studiile si cercetarile prlvind starea resurselor piscicole din Bazinul Dunarii $nferioare au
relevat modificari drastice , structurale si cantitative ale iBtiofaunei , urmare a
bararii
cailor de migratie si deteriorarii Babitatelor , prin e5ecutia si fiinctionarea comple5elor
Bidroenergetice si de navigatie%
Starea de criza din ultimii ani a determinat o crestere neoficiala si camuflata a
numarului pescarilor , nerespectarea legislatiei privind pescuitul si o suprapescuire , care
pune in pericol in primul rand speciile cu valoare economica mare , dar si biodiversitatea
pestilor din Dunarea inferioara%
$Btiofauna din fluviul Dunarea cuprinde apro5imativ un numar de ,- de specii de
pesti, care constituie in prezent sau pot constitui obiect al activitatii de pescuit%
Din punct de vedere al e5ploatarii prin pescuit si a valorii economice se
evidentiaza ca fiind reprezentativa urmatoarea structura a iBtiofaunei: sturioni, scrumbie
de Dunare , ciprinide autoBtone , ciprinide din comple5ul est -asiatic , specii rapitoare ,
alte specii%
3 '3' Sit#atia a!e*or #-terane
$n anul 1--0 $6* Calarasi nu a avut prevazute prin programul de activitate
analize ale apelor subterane %'stfel de analize s-au efectuat numai sub forma de e5pertize
efectuate la solicitarea compartimentului $nspectie din cadrul inspectoratului%
Dintre datele furnizate de S#' Calarasi reiese ca in evidenta sa se afla ,8 de foraje
din care %& de foraje in observatie , iar pentru 02 foraje se fac determinari fizico -cBimice
de laborator in vederea urmaririi evolutiei calitatii apei din panza frestica % =orajele
Bidrologice sunt grupate in zone : zona $ - *odelu ; zona $$ - Drajna ;
- zona $$$ - Ciocanesti;
- zona $" - CBirnogi;
- zona "- =undulea
Evolutia calitatii apelor acestor foraje variaza in timp , fiind influentata de o serie de
factori e5terni , cum ar f! : inf!ltratiile din sol provenite din ingrasaminte , pesticide ,
substante petroliere sau ape reziduale%
Sursele principale de poluare a apelor subterane sunt: platformele de depozitare
a deseurilor menajere si a gunoiului de grajd , ingrasamintele si pesticidele aplicate pe
terenurile cultivate , latrinele din zonele rurale si efluentii de la statiile de epurare din
centrele urbane , deseurile din curtea fiecarei gospodarii rurale aflate in imediata
vecinatate a puturilor de apa potabila , etc%
'stfel se face ca majoritatea apelor subterane aflate la mica adancime , in zona
rurala sunt contaminate cu concentratii semnificate de nitriti % Cateva canale de desecare
si ape de suprafata prezinta semne clare ale fenomenului de eutrofizare , un indicator al
e5istentei fosforului in aceste ape%
Dintr-un studiu efectuat de Directia de Sanatate 6ublica pentru , comune care
fac obiectul proiectului Controlul 6oluarii in 'gricultura , s-a constatat ca din .? de
probe prelevate din fantini publice si din alte surse , 9, de probe analizate au
evidentiat valori ridicate ale continutului de nitrati peste limita ma5ima admisa ale
standardelor in vigoare
Cate%orii de tratament a*e a!e*or !ota-i*e i a-andonarea &a!tari*or
Ca*arai B Tre!te de tratare a a!ei -r#te 0
#ra de #!rafata ) : - decantare
- filtrare
- dezinfe
ctie cu clor
O*tenita
Tre!te de tratare a a!ei -r#te 0#ra de #!rafata ) : - deznisipare
- decantare
- filtrare
- dezinfe
ctie cu clor
Le$*i# Aara
Tre!te de tratare a a!ei -r#te 0 #ra din #-teran): -desulfurizare ( filtrarea prin
doua straturi succesive de cocs metalurgic )
- dezinfectie cu clor
A*imentarea &# a!a a localitatilor din judetul Calarasi se face din ape de
suprafata si din subteran % *unicipiile Calarasi si :ltenita sunt alimentate din
fluviul Dunarea , restul localitatilor folosind ca sursa de alimentare apa din
subteran% Situatia alimentarilor cu apa la nivelul judetului este redata sintetic in
tabelul alaturat:
Tota* !o!#*atie Po!#*atie ra&ordata E din tota*
Retea &entra*i(ata 440294 04?.81 91
P#t#ri 0fantani2 440294 0?1120 .2
A*te*e 0!e&ifi&ate2 - - -
+abelul 4%4% Starea alimentarilor lanivel de judet
3'4''Sit#atia a!e*or #(ate
$6* Calarasi a monitorizat si in anul 1--0 prin e5pertize $unare
calitatea apelor uzate evacuate in cursuri de suprafata de principalii agenti
economici din judet%
6relucrarea statistica a datelor obtinute pentru indicatorii analizati
releva o serie de depasiri fata de normele prevazute de +6' --070??,
si limitele impuse prin autorizatiile de gospodarire a apelor in principal la
suspensii, amoniu , fosfor total, CC: -Cr% Depasirile fata de normele
admise se datoreza in principal:
subdimensionarii , e5ploatarii si intretinerii necorespunzatoare a statiilor de
epurare a apelor uzate menajere ;
absentei la unii agenti economici a statiilor de epurare a apelor uzate menajere
lipsa treptei biologice din dotarea statiilor de epurare
Situatia pe agentii economici a indicatorilor la care s-au constatat
depasiri fata de normele admise pentru anii 1--- si 1--0 este
prezentata in +abelul nr% 4%9%0
Nr'
Crt'
A%ent#* e&onomi& Emiar#* in &are
de)erea(a
Indi&atorii de
&a*itate de!aiti
1
SC C:*CE3 S' Calarasi Bratul Borcea CC:-Cr
39D
2 SC C:*S@$S' @lmeni Dunarea Suspensii
CC:- Cr
6
39D
3
SC '6' C''& S' Calarasi Bratul Borcea Suspensii
CC:- Cr
4
R'#C& :ltenita Dunarea Suspensii
CC:- Cr
< D#C& &eBliu #ara *ilotina Suspensii
CC:- Cr
:
$CC6+ =undulea *ostistea CC:-Cr
6
> SC '"$C:&' S' Calarasi
-'bator DicBiseni
Bratul Borcea Suspensii
CC:- Cr
39D 6
=
SC 6RE='B S' Calarasi Bratul Borcea Suspensii
CC:- Cr
+abelul 4%9% l%'genti economici la care s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de calitate ai
apelor
$n tabelul ane5at prezentam sintetic valorile concentratiilor medii inregistrate la
indicatori depasiti comparativ cu anul 1---:
AAENTUL ECONOMIC Con&'medie ( m% 7 1)
2000
Con&medie 0 m% 112
2001
SC C:*S@$ S' @lmeni -
39D Suspensii Cloruri -
CC:- Cr - 6total
- 0,, -
1,?%90 -
9.4%1 -
0.2,%-1
- 1.%91
- 0.0%? -
9,-%2- -
888%11 -
041-%9. -
24%2,
SC C:*CE3 S' Calarasi -
39 D Suspensii - CC:
- Cr
- 0??%. -
04,%-9
- 00%. -
01-%00 -
00.%02
SC '6' - C''& S'
Calarasi - CC: - Cr
- 000%2. -0,9%,,
R'#C& :ltenita -
CC: - Cr
- 0-2%48 - 04-%9,1
D#C& &eBliu -#ara -
CC: - Cr
- 002%4, - 021%88
$CC6+ =undulea -
CC: - Cr -
6total
- 39D
- 084%99 -
1%-24
- 19-%29 -
19%?2 -
000%2
+abelul 4%9 %1Evolutia indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate de agentii
economici monitorizati
+rebuie remarcat faptul ca in anul 1--0 a scazut considerabil cantitatea si
concentratia in poluanti a apelor uzate evacuate in Bratul Borcea in principal prin
incBiderea activitatii de la SC C:*S@$ S' *odelu aflat in licBidare judiciara si
incBiderea sectiei de celuloza de la SC C:*CE3 S' Calarasi%
: atentie deosebita s-a acordat reglementarii din punct de vedere al protectiei
mediului a activitatilor cu impact asupra apelor Dunarii si Bratului Borcea desfasurate
de agentii economici care evacueaza ape uzate sau capteaza apa bruta pentru
potabilizare %$n sensul celor aratate mentionam ca in prezent detin autorizatie de
mediu : SC C:*S@$ S' @lmeni, SC '6' - C''& S' Calarasi, SC 6RE='B
S' Calarasi, SC '*:$& S' Slobozia - Statia captare *odelu
Co*e&tarea i e!#rarea a!e*or #(ate
Deversarea in continuare de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de
suprafata va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare ,
apele Dunarii si Bratului Borcea fiind in prezent in sectorul judetului Calarasi la
limita posibilitatilor naturale de refacere a ecBilibrului biogeocBimic
Conform datelor primite de la Consiliul Judetean Calarasi, lista localitatilor
care dipun de statii de epurare este data in tabelul alaturat:
Den#mirea
*o&a*itatii
Po!#*atie
&one&tata
Ti! tatie
e!#rare
Ca!a&itate !roie&tata i
indi&atori
Ca!a&itate
e6itenta
Randa
ment
0C2
11e& C@O<
0m%112
S#!
0m%112
Calarasi .,.-- *ecano
-cBimica
89.%- 0.%- 1.%-
:4< 42
:ltenita 1-2-- *ecano
-cBimica
0,4%- 00.%- 09-% 1>3'0 <3
&eBliu - #ara 10-- *ecano
-biologica
02%. 0.%- 1.%- 1='<
3>
+abelul 4%9%4% &ista localitatilor care dispun de statii de epurare
Colectarea apelor uzate se face prin sisteme de canalizare , sisteme care e5ista tot
in localitatile mai sus amintite %
$n Calarasi ,incepand cu anul 1--- s-a trecut de la sistemul divizor de canalizare la
sistemul unitar, apele uzate si pluviale fiind colectate in reteaua de canalizare a orasului
si dirijate la statia de epurare
Statia de epurare este prevazuta cu treapta de epurare mecano - cBimica , dar
functioneaza numai treapta mecanica
$n :ltenita sistemul de canalizare este in sistem divizor, statia de epurare este
prevazuta cu treapta de epurare mecano -cBimica , in prezent functionand numai treapta
mecanica% Separatorul de grasimi nu a functionat niciodata datorita unei greseli de
proiectare a partii mecanice%
$n &eBliu - #ara, sistemul de canalizare este unitar, statia de epurare are
prevazuta t5apta mecano - biologica si cBimica %=unctioneaza cu un randament scazut
datorita starii necorespunzatoare a obiectelor teBnologice din statie (respectiv DS si B'
) si regimului discontinuu de functionare al statiei de epurare %
6entru viitor se preconizeaza e5tinderea sistemelor de canalizare atat in orasele in
care e5ista aceste sisteme , precum si in celelalte orase ale judetului precum si intr- o serie
de comune ale judetului, indeosebi in cele in care se va realiza alimentarea cu apa prin
6roiectul de Dezvoltare Rurala finantat de Banca *ondiala %
<'STAREA SOLULUI
<'1' Ca*itatea o*#ri*or
$n conformitate cu datele fiirnizate de Directia #enerala de Statistica, Directia
Silvica, Directia 'gricola si :C':+' Calarasi, situatia zonelor degradate se prezinta
astfel :
stanci si pietrisuri - . Ba
rape si ravene - 91 Ba
mocirle si smarcuri - 114 Ba
terenuri saraturoase - 9?4 Ba
gropi de imprumut - ?1 Ba
deponii - 1? Ba - Balde de zgura - 99
Ba X Din terenurile neproductive de 2, , 9
Ba :
18. % 1 Ba apartin domeniului public
21 , . Ba apartin domeniului privat
$n anul 1--0 s-au propus pentru ameliorare prin impadurire in judetul Calarasi 189, 2
Ba din care 0?. , 2 Ba domeniu public si 8? Ba domeniu privat, in localitatile
6lataresti, *odelu , Spantov , +amadau , Belciugatele , Cascioarele , =rasinet,
Stefan cel *are , "lad +epes , *anastirea, 'le5andru :dobescu , 6erisoru si
Radovanu%
Re!artitia o*#ri*or !e &ate%orii de fo*ointa
Solurile judetului Calarasi sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa ; astfel
predomina solurile cernoziomice de diferite categorii, unde intalnim culturile agricole cu
rezultate foarte bune in obtinerea productiilor , suprafata cultivata este de 4?1?-? Ba (
conform datelor furnizate de Directia #enerala de Statistica Calarasi)%
$n zona de lunca intalnim soluri sarate , nisipuri si lovisti, soluri loessoide , unde
intalnim culturi agricole, dar mai slab productive %
Re!artitia teren#ri*or !e &*ae de !reta-i*itate
Conform ultimilor statistici ale Directiei #enerale de Statistica Calarasi,
categoriile de folosinta ale solurilor sunt:
- suprafata agricola - 9120.? Ba
suprafata arabila -904800 Ba
- pasuni - .?19 Ba
fanete- 0-8 Ba
-% vii si pepiniere viticole - ,?,- Ba
livezi si pepiniere pomicole - .92 Ba
- paduri - 1-, 0 Ba
- apa si balti - 41--- Ba
suprafata neproductiva - 182.. Ba
Prin&i!a*e*e retri&tii a*e &a*itatii o*#ri*or
Stavilirea proceselor de degradare a solurilor prin aplicarea unor masuri de
conservare , ameliorare si folosire rationala a intregului fond funciar al judetului (
poluarea solului cu Bidrocarburi, cu pesticide in doze mari, arderea miristilor, vegetatiei
,etc%)
A&ti#ni intre!rine !entr# re&ontr#&tia e&o*o%i&a a teren#ri*or de%radate i !entr#
ame*iorarea tarii de &a*itate a o*#ri*or
0% Cu ocazia celor doua poluari accidentale care au avut loc in anul 1--0 in
localitatile Drajna si respectiv Dragalina cand persoane rau intentionate au
perforat conductele S6 6E+R:* S' Sucursala 6loiesti - Statia *ovila
respectiv SC C:6E+ S' 6loiesti - Regionala Baraganu , $6* Calarasi a stabilit
masurile necesare pentru ecologizarea suprafetelor afectate ( 2-- mp respectiv
1--- mp), masuri realizate pana in proportie de ,. E
1% &a SC S$DERC' S' Calarasi, cu ocazia controalelor efectuate , $6* Calarasi a
stabilit masurile necesare ecologizarii:
8--- mp sol afectat prin scurgeri de gudroane si ape amoniacale in zona
rezervoarelor sectiei cocso - cBimice
0- Ba afectate prin depozitari necontrolate de deseuri industriale ( zgura , resturi de
materiale refractare , etc ) in zona 6ortului industrial din incinta societatii
4% $6* Calarasi a transmis consiliilor locale actele legislative privind atributiile
acestora primarilor si a C%&% in domeniul protectiei mediului
9% Cu ocazia controalelor efectuate la C& rurale si orasenesti s-au stabilit si verificat
masuri privind:
S respectarea normelor privind gestiunea deseurilor
S redarea circuitului initial a terenurilor degradate prin depozitari necontrolate de
deseuri inclusiv in zona de protectie a apelor de suprafata
.% $n urma celor 40 de controale efectuate la agenti economici care desfasoara
activitati de prelucrare primara a lemnului s-au stabilit masuri de depozitare
controlata a deseurilor din lemn precum si de valorificare a deseurilor prin
desfacere la terti
8% s-au trimis adrese C%J Calarasi, C& din judet, D#'' Calarasi si s-au efectuat
controale la agentii economici pentru ca in anul 1--0 sa se respecte prevederile
&egii nr% 04,7?. republicata art% .1 lit% C , respectiv detinatorilor de terenuri cu
orice titlu , in scopul asigurarii protectiei solurilor sa nu arda miristilor , stuful
sau vegetatia ierboasa , far auatorizatie din partea autoritatilor competente pentru
protectia mediului
,% verificarea si stabilirea masurilor necesare pentru ecologizarea spatiilor apartinand
societatilor comerciale cu capital majoritar de stat care dispun de utilitati si sunt in
imposibilitatea de a fi utilizate
2% s-a intervenit la SC C:6E+ S' 6loiesti, s-au stabilit masurile necesare si s-a
finalizat actiunea de ecoloziare a suprafetelor de teren agricol infectate cu titei
datorita avarierii conductelor produse in luna decembrie a anului 1--- in
localitatile Dragalina ( 19-- mp ) si +amadau *are ( .-- mp ) %
?% s-au intreprins actiuni la fostele $'S - uri din judet, care detin suprafete
dezafectate , mai ales ale fostelor comple5e de crestere a animalelor, suprafata
care insumeaza apro5imativ 004 Ba si care cBiar daca dispune de utilitati ( cai de
acces , apa, canal, energie electrica sau termica) nu poate fi ecologizata din
cauza lipsei fondurilor financiare % E5ista solutii de ecologizare , dar societatile
QQQQQQQQcomerciale nu dispun de fonduri% QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
$ncepand cu anul 1--1 $6* Calarasi va fi implicat in implementarea proiectului
JControlul 6oluarii in agricultura J care "izeaza in principal reducerea descarcarii de
nutrienti si alti poluanti agricoli in fluviul Dunarea si in *area eagra prin
managementul integrat al apei si terenului agricol , prin promovarea in zona pilot a
practicilor agricole prietenoase mediului , utilizarea durabila a terenului in incinta
indiguita Boianu - Sticleanu , inclusiv plan de management pentru rezervatia
avifaunistica $ezer - Calarasi%
Cot etimati) : 01- 09 mil%@SD din care .- E vor fi acoperiti de =acilitatea #lobala
pentru *ediu ( #E= ) , iar .- E vor fi acoperiti astfel : beneficiar - 1,. milioane @SD ,
Consiliul Judetean Calarasi - -,2 milioane @SD , cele sapte comune incluse in proiect
--,1 milioane @SD , #uvernul Roman - 1 milioane @SD si 'SS6 - 0,. milioane @SD
Intit#tii re!ona-i*e : Banca *ondiala , #lobal Envirmental =und ( #E= ),
*inisterul 'griculturii, 'limentatiei si 6adurilor si *inisterul 'pelor si 6rotectiei
*ediului
QQQQQQQQ6roiectul se deruleaza prin *inisterul 'pelor si 6rotectiei *ediului% QQQQQQQQQQQQ
Red#&erea efe&te*or e&etei i &om-aterea deertif5&arii
Din datele pe care le detinem ( Directia #enerala de Statistica ) suprafata
amenajata la irigat la nivelul judetului a fost de 48- 821 Ba , din care : - prin
brazda - ??12 Ba ; prin aspersiune - 44.9?2 Ba orezarii - 0.1.1 Ba
$n vederea reducerii secetei au fost modificate terenurile degradate din zona de lunca
a
$'S *anastirea, prin plantarea a peste 1- Ba cu specii de plop si salcie , creandu-se
astfel un microclimat adecvat speciilor de plante si animale salbatice ce au Babitatul
in
caeste locuri% QQQQ
&a nivelul judetului Calarasi incepand cu anul 1--1 se va implementa
6roiectul
J Controlul 6oluarii in 'gricultura J care prevede infiintarea de perdele de protectie
in
terasa si in lunca, culturi perene , cu scopuri intiale in combaterea secetei,
desertificarii,
indepartarea nutrientilor, etc%
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Ca*itatea &$imi&a a o*#ri*or din,#det
$6* Calarasi a efectuat in anul 1--0 analize privind calitatea solului in
zone situate in lunca (incinta Boianu Sticleanu ) si terasa , in apropierea agentilor
economici care desfasoara activitati cu impact asupra mediului%
6relucrarea statistica a datelor obtinute pentru indicatorii analizati releva
faptul ca in zonele aflate sub control solul este moderat alcalin , aprovizionarea
cu substante organice este buna , aportul de azotati este scazut, iar fierul apare in
concentratie mica datorita alcalinizarii solului%
*entionam faptul ca $6* Calarasi nu dispune de teBnica completa pentru
determinarea poluantilor cBimici to5ici ai solului, aprecierile privind calitatea
solului in zonele aflate sub control fiind facute numai in baza indicatorilor
analizati%
"alorile medii ale concentratiilor din zonele analizate pentru perioada
anului 1--0 sunt prezentate in tabelul .%0%.%
Cona de rccoltare +aer
grd%C
+sol
grd%C
@mid
E
63
mg70-- g
=e4D
mg70-- g
*g1D
*g70-
-g
Ca1D
mg70-- g
Cl-
mg70-- g
:4-
mg70-- g
Subs%
:rg%
mg70-- g
S$&:C Calarasi 1, 1.%-. 00%2. ,%48 -%-21 08%-4 ,81%, 4-%-2 -%9., ?%18
'#R:C::+E3$C
' S' *ircea "oda
48%. 40%1 8%94. ,%8 -%-41 0%1. .2-%9 9.%44 -%18 .%9-.
Cuza "oda SD 48%. 40%1 ,%2 ,%.8 -%-? 0%28. 84?%. 9.%,? -%1. 9%12
3alda de zgura
#radistea
48%. 40%1 8%98 ,%42 -%-?0 0%84 ..0%1 4,%84 -%19. 9%12.
*E+E: :ltenita 0?%1 02%, 8%94. ,%8 -%-41 0%1. .2-%9 9.%44 -%18 .%9-.
ScBela $leana 44 41 2%,-. ,%.2 -%-,1 0%10. ,-0%9 98%2. -%11 .%,0
C:*CE3 Calarasi 1, 1.%-. 0.%1. ,%91 -%004 0.%90 .40%0 11%?8 -%9.? 8%49
6RE='B Calarasi 1, 1.%-. 0.%1. ,%91 -%004 0.%90 900%8 11%?8 -%911 9%8-9
*E+E: Calarasi 19 1-%4. 02%,, ,%48 -%0 04%88 9,0%8 4.%,2 -%11 4%?8
Statia electrica
6elicanu
19 1-%4. 0?%02 ,%.1. -%00. 0-%21 .11%? 41%2 -%0?. 4%8.
+abelul .%0%.% "alori medii ale concentratiei solurilor
<'2'Prei#ni
In%raaminte
Din datele primite de la Directia #enerala de Statistica rezulta ca pe suprafetele
agricole ale judetului Calarasi au fost administrate ingrasaminte cBimice si organice dupa
cum urmeaza:
cu azot - 0-48? tone
- cu fosfor - 9-12- tone
- cu potasiu - 921 tone
organice - 824, tone
Comparativ cu anul anterior cantitatea de ingrasamant folosita a fost in scadere %
Prod#e f5toanitare
Conform datelor transmise de Directia Judeteana =itosanitara Calarasi au fost
necesare tratamente pentru combaterea bolilor , daunatorilor si buruienilor la culturile
agricole , acolo unde pragul de daunare a fost depasit%
'stfel au fost aplicate tratamente la samanta de cereale si plante teBnice : 48,904
tone cu un consum de insectofungicid de ,1, %% tone%
$n vegetatie au fost efectuate tratamente fitosanitare pe o suprafata de 098 9-2 Ba cu un
consum de pesticide ( insecticide si fungicide ) de 0? , 21 tone% Combaterea buruienilor
s-a efectuat pe o suprafata de 1-,298 Ba, cu un consum de ierbicide '(),' * tone%
Iri%atii
Din totalul suprafetei amenajate la irigat de 48-821 Ba in anul 1--0 s-au irigat
apro5imativ 4---- Ba
Intera&ti#nea a%ri&#*t#rii &# medi#*
+erenuri agricole retrase din circuitul agricol:
- 8.,2. Ba care s-au constituit intr-un numar de 029 platforme pentru depozitarea
deseurilor din localitatile din mediul rural
4,1 Ba ocupate prin depozitari necontrolate de deseuri 9?4
Ba terenuri saraturoase ?1 Ba gropi de imprumut
- 99 Ba Balde
$n anul 1--0 activitatea de crestere a animalelor a cuprins :
- 20-889 capete gaini
,?9 capete pui de carne
99,-0 capete suine animale carne
09900 capete scroafe
4,9, capete scrofite
.82 capete vieri 44-9 capete tineret bovin
02,,8 capete vaci
- ?04 capetejunici
=ata de anul 1--- s-a constatat o scadere a septelului in judetul Calarasi de . , 2 E %
:' DESEURI
:'1'Dee#ri mena,ere
&a nivelul judetului probleme deosebite creeaza depozitarea necontrolata a
deseurilor din mediul rural%
$n urma controalelor efectuate de $6* Calarasi in anul 1--0 reiese faptul ca in
cele 92 de comune ale judetului functioneaza un numar de 029 de platforme pentru
depozitarea deseurilor cu o suprafata totala de 8.,2 Ba , din care 98,, Ba este ocupata cu
deseuri %ici una din platformele e5istente nu este autorizata pentru protectia mediului ,
deoarece nu indeplinesc conditiile impuse de normele legale in vigoare %
$n anul 1--0, au fost controlate 6rimariile si Consiliile locale : Calarasi,
:ltenita ,=undulea , &eBliu - #ara , Budesti , precum si firmele care se ocupa cu
colectarea , transportul si depozitarea deseurilor menajere : SC S'&@BR$+'+E' S'
Calarasi , R'#C& :ltenita, SC S'&@BR$+'+E' S' =undulea%
Cu ocazia controalelor s-au constatat urmatoarele : o fonctioneaza platforme
pentru depozitarea deseurilor aprobate cu 3C& dar care nu
respecta conditiile privind amplasamentul acestora
( =undulea , Calarasi, Budesti )
Y flinctioneaza platforme pentru depozitarea deseurilor aprobate cu 3C& dar a caror
amplasament nu este cel stabilit prin documentatiile de urbanism ( =undulea ,
Calarasi)
S functioneaza platforme pentru depozitarea deseurilor , neaprobate cu 3C& si a caror
amplasament nu este cel stabilit prin documentatiile de urbanism ( =undulea , &eBliu
#ara, :ltenita, Budesti, Calarasi)
S nu e5ista un sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor , respectiv asigurarea
etapizata a conditiilor pentru colectarea selectiva , recuperare , neutralizare ,
incinerare
e platformele pentru depozitarea deseurilor urbane :
- nu au reglementata activitatea din punct de vedere al protectiei mediului
nu sunt impermeabilizate , nu au sistem de drenare a apelor percolate , nu au
perdele vegetale de protectie , surse de alimentare cu apa , cai de acces
corespunzatoare , asigurare prin imprejmuire , puturi forate de observatie si
control a calitatii apei freatice =irmele care se ocupa cu colectarea , transportul si
depozitarea deseurilor :
- nu dispun de un numar suficient de containere metalice ;
mijloace de transport adecvate ;
mijloace de e5ploatare si igienizare a mijloacelor de transport si a containerelor % 6entru
municipiul Calarasi s-au demarat lucrarile pentru realizarea unei platfonne ecologice
pentru depozitarea deseurilor %
A%ent#* de
a*#-ritate
@tilaje pentru transportul deseurilor (nr% si capacitate)
A#to%oniera
&om!a&toare
Tran!ortor
&ontainere
Tra&tor &#
remor&a
A#to-a&#*an
ta
A#to&amio
n
A*te*e
Nr' Ca!' Nr' Ca!
D
Nr' Ca!' Nr' Ca!' Nr' Ca!' Nr Ca!'
sc
S'&@BR$+'+E'
S' Calarasi
4 01 mc 9 9 mc 1 01 mc 1 8 mc ! 9mc
R
R'#C& :lteniita 1 01mc 9 9 mc 9 8mc - - -
-
D#C& &eBliu #ara 0 9 mc 0 8 mc - - -
-
8%0%0% Situatia dotarilor agentilor de salubritate dinjudetul Calarasi
:'2" Dee#ri ind#tria*e
'vand in vedere ca $nventarierea anuala a deseurilor nu s-a finalizat
inca, datele din prezentul capitol sunt obtinute pe baza controalelor
efectuate de $nspectia $6* Calarasi%
Vo*#m#* dee#ri*or ind#tria*e !rod#e *a ni)e*#* an#*#i 2001
Din categoria deseurilor industriale produse amintim:
deseuri de la finisare
zguri neprocesate
captuseli refractare si materiale refractare uzate
deseuri metalice ( feroase , neferoase , amestec)
anvelope uzate
deseuri anorganice
deseuri de la materiale de constructii si demolari:
Din totalul cantitatilor generate de deseuri in anul 1--0 , neavand
o inventariere riguroasa, apreciem ca volum deseurilor industriale
reprezinta cca% ,-E
$n cursul anului 1--0 , in judetul Calarasi s-au produs apro5imativ
2----0 deseuri industriale, cantitatea fata de anul trecut fiind mult mai
tnica datorita recesiunii economice manifestate in toate sectoare
economice ale judetului%
: cantitate foarte mica, nesemnificativa au reprezentat-o deseurile
industriale considerate periculoase conform &istei de deseuri a
Comunitatii Europene - Decizia ?9747CE din 1-%01%?4 , si care au rezultat
din procedee de acoperire prin galvanizari, vopsiri ,etc%
Tota*#* dee#ri*or to&ate *a ni)e*#* an#*#i 2001
Din totalul cantitatii de desuri industriale generate apro5% 0- E au
ramas in stoc la finele anului 1--0 ; aceasta cantitate urma a f!, fie
revalorificata in procesul de productie sau prin unitati tip RE*'+ , fie
depozitata defmitiv in cadrul depozitelor proprii ale agentilor economici
S#!rafete tota*e de teren o&#!ate o&#!ate de dee#ri ind#tria*e
Depozitarea deseurilor industriale se realizeaza in depozite industriale simple
(platforme), Balde de zgura , iazuri de decantare %
$n urma controalelor efectuate de $nspectia $6* Calarasi s-a estimat ca suprafata
depozitelor industriale este de apro5imativ 9- Ba %$n marea lor majoritate acestea sunt
amplasate in afara localitatilor %Ele nu intrunesc insa conditiile impuse de normele in
vigoare , fapt pentru care nici un depozit industrial nu este autorizat%
Cate%orii i )o*#me de dee#ri ind#tria*e re&i&*ate in an#* 2001
Din cantitatea totala produsa, apro5imativ 01E a fost valorificata, adica cca%
0.--t
Ca modalitati de valorificare au fost urmatoarele :
- reutilizarea in cadrul unitati producatoare , adica refolosire in alte procese
teBnologice;
utilizarea de catre alti agenti economici;
reciclarea deseurilor prin unitati tip RE*'+ ( pe teritoriul judetului e5ista
apro5imativ 28 de astfel de unitati) 6rincipalele tipuri de deseuri valorificate au fost:
deseuri de metale feroase si neferoase - .- E;
deseuri de Bartie si carton - 1- E
deseuri lemnoase - . E
deseuri te5tile -. E
deseuri de materiale de constructie - 0. E
- deseuri sticla - . E
Im!a&t#* de!o(ite*or de dee#ri ind#tria*e i #r-ane a#!ra medi#*#i
Depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane in interiorul sau la
periferia localitatilor constituie zone insalubre , afectand estetica urbana si sanatatea
focarelor generatoare de boli%
&a nivelul celor . localitati urbane nu e5ista depozite de deseuri menajere
ecologice , dar depozitarea deseurilor se realizeaza pe platforme controlate de serviiciile de
salubrizare si Consiliile locale%
6rin implicarea consecventa a autoritatilor responsabile s-a reusit reducerea
cantitatilor de deseuri depozitate ilegal pe terenurile virane din interiorul localitatilor%
>' PADURILE SI@IODIVERSITATEA
>'1' Starea !ad#ri*or F#n&tia
e&onomi&a a !ad#rii
=ondul forestier este componenta cea mai comple5a si ocupa o suprafata de 1-,44
Ba%
Din punct de vedere economic padurile judetului Calarasi sunt paduri cu functii de
protectie si paduri de protectie si productie %
6entru biodiversitate padurea reprezinta ecosistemul cu conditii de Brana,
adapost, reproducere si evolutie fitogenetica
6rodusele padurii reprezinta o mare importanta : valorificarea fructelor de padure ,
vanatul, masa lemnoasa %Resursele padurii sunt relativ mari, dar valorificarea lor este
strict reglementata de lege%
Ponderea !ad#ri*or !e !rin&i!a*e*e forme de re*ief
$n judetul in judetul Calarasi predomina Campia, amplasarea padurilor se afla in
jurisdictia celor 4 ocoale silvice , dupa cum urmeaza :
- :colul Silvic Calarasi - 2,.4 Ba
- :colul Silvic *itreni - 88?1 Ba
- :colul Silvic &eBliu - .122 Ba
6e teritoriul judetului Calarasi nu e5ista suprafete de teren scoase din fondul forestier
pentru utilizari%
A*te !ro-*eme *e%ate de tarea !ad#ri*or din ,#det#* Ca*arai
E Inf*#ente a*e !#-*i&#*#i a#!ra !ad#rii
&a :colul silvic Calarasi au fost revendicate apro5imativ 1- Ba
O Par&e*area !ad#rii
Este facuta de catre ocoalele silvice conform amenajamentelor e5istente
O De!#neri 0 de #-tanta 2 in !ad#re
u sunt paduri uscate din cauza poluarii substantelor de orice fel
O Starea de anatate a !ad#ri*or
Din datele pe care le detinem nu sunt suprafete de paduri afectate de diverse poluari% 'u
fost efectuate tratamente fitosanitare pentru combaterea insectelor defoliatoare pe o
suprafata de 01.- Ba %Cu regularitate se efectueaza lucrari de igienizare si regenerare a
copacilor
O S#-)entii !entr# !ro!rietarii de !ad#ri - u se cunosc %
O Seni-i*i(area !#-*i&#*#i
Se fac prin posturile locale de radio si televiziune%
O S#!rafete im!ad#rite in an#* 2001
6e total judet, conform datelor primite de la Directia #enerala de Statistica , au fost
impadurite 128 Ba cu diferite specii de pomi
>'2'@iodi)eritate
Starea $a-itate*or nat#ra*e
Judetul Calarasi este alcatuit din punct de vedere al Babitatelor, in medii de viata
antropizate in procent de ?2 E , dominant fiind campie cu practicarea unei agriculturi
in interesul omului %Dintre Babitatele naturale ramase , unde omul a intervenit mai
putin , judetul Calarasi este reprezentat de Belesteele piscicole si lacurile din cadrul
Bazinului Bidrografic *ostistea , Bratul Borcea si fluviul Dunarea% 'nalizand starea
de sanatate a Babitatelor naturale din mediul acvatic al lacurilor din judetul Calarasi
gestionate de S#' Calarasi pentru anul 1--0 , rezulta ca acestea prezinta un stadiu
t5of!c - mezotrof si corespund categoriei $ de calitate atat din punct de vedere fiz!co -
cBimic cat si biologic conform S+'S 9,-8 -22 pentru ape de suprafata%
Referitor la Babitatul acvatic al fluviului Dunarea si Bratul Borcea, Directia
'pelor Dobrogea - &itoral arata ca studiile si cercetarile privind starea resurselor
piscicole din Bazinul Dunarii inferioare au relevat modif!cari drastice structurale si
cantitative ale iBtiofaunei, urmare a bararii cailor de migratie si deteriorarii Babitatelor
prin e5ecutia si functionarea comple5elor Bidroenergetice si de navigatie %=luviul
Dunarea si Bratul Borcea au fost incadrate din punct de vedere fizico -cBimic si
biologic in ape de suprafata de categoria $$ ,6 - mezosaprobe%
Starea f*orei i fa#nei a*-ati&e
'nalizand flora salbatica a judetului se poate concluziona ca pericolul esential in
disparitia acesteia il constituie erbicidele care se administreaza pe canale , diguri, ca!
de acces in camp , paduri, zone de balta de catre agentii economici
=auna salbatica a judetului foarte bogata in specii cinegetice , reprezentate prin :
mistret, iepure , caprior, cerb , porumbei, turturele , vulpi, gugustiuci, prepelite , grauri
, sturzi, ciocarlani, gaste % garlite , rate , lisite , gainusi de balta , sitari, becatine , etc%
$n zona ariei protejate $ezer - Calarasi se intalneste viezurele, lutra, cartita,
popandaul, sobolanul de apa , broasca testoasa, specii caracteristice zonei umede%
Din datele pe care le detinem , la nivelul judetului de la gestionarii fondurilor de
vanatoare , rezulta ca in anul 1--0 nu s-au inregistrat mortalitati in cadrul populatiilor de
fauna salbatica ce Babiteaza judetul, in scBimb au fost depistate capcane cu seminte
tratate cu insecticide din grupa $ de to5icitate , care au fost inlaturate la timp , inainte de a
produce paralizie si moartea speciei respective ( gaste , garlite , rate , s%a%)%
Referitor la fauna acvatica din lacurile judetului, aceasta este reprezentata de :
caras , crap , novac , sanger, etc% u au fost semnalate mortalitati in randul populatiei de
pesti%
Din datele primite de la Directia 'pelor Dobrogea - &itoral se arata ca : iBtiofauna
din fluviul Dunarea cuprinde un numar de ,- specii de pesti, dar numai un numar de
cca%4- specii constituie sau poate constitui obiect al activitatii de pescuit ( sturioni,
scrumbii, ciprinide autoBtone , specii rapitoare ,s%a%)
$n zona judetului Calarasi pe fluviul Dunarea in anul 1--0 nu au fost semnalate
mortalitati in randul faunei acvatice sau alte aspecte negative care sa duca la afectarea
sanatatii faunei acvatice%
S!e&ii de f*ora i fa#na a*-ati&a )a*orif5&ate e&onomi& " in&*#i) &a re#re %eneti&e
SITUATIA VANATULUI
VALORIFICAT IN SE?ONUL DE
VANATOARE 2000+2001
Nr'&rt' S!e&ia Cantitate
Ftone )anat G
1 *istret 8%,
2 Caprior 0%.
3 $epuri -%9
4 $epuri vii - 44,buc% e5port
< =azani -%-9
Prei#ni e6er&itate de )anatoare
$n judetul Calarasi sunt 0- unitati specializate ( '"6S - uri) pe activitate de
vanatoare si pescuit %=ondurile de vanatoare gestionate de 'J"6S Calarasi au o suprafata
de 02---- Ba, iar numarul de membrii vanatori este de ,-- , ceea ce reprezinta peste 1--
Ba pe numar de vanator %
'"6S Diana gestioneaza 40498 Ba cu un numar de vanatori de 10- % '"6S Sitaru
gestioneaza pe cele 00 fonduri de vanatoare o suprafata de 0-4 ?22 Ba la un numar de
89- vanatori
Din e5emplele date rezulta ca nu se e5ercita presiuni asupra vanatului, norma
stabilita de *''6 - Directia de Salmonicultura, f!ind de 0.- Ba 7 vanator
Prei#ni e6er&itate de !e&#it
Din informatiile pe care le avem de la 'J"6S Calarasi rezulta ca pescuitul sportiv
se desfasoara pe Dunare , iar numarul de pescari este de 1.- %6e lacurile din judet se
desfasoara pescuitul cu un numar de 0.- pescari pe suprafete cu luciu de apa de peste 2-
Ba%
: problema cu care se confrunta judetul Calarasi este braconajul, care a distrus in
mod evident iBtiofauna , atat din Dunare cat si din lacurile naturale , pescuitul sportiv ne
reprezentand un pericol %
Im!a&t#* tri&a&i#ni*or ad#e de )anat !ad#ri*or
Din informatiile care le detinem rezulta ca nu au fost depuse si sesizate reclamatii
cu privire la pagube aduse padurilor sau terenurilor agricole de catre fauna cinegetica%
Sit#atia arii*or !rote,ate
Judetul Calarasi are 4 arii protejate , din care :
0 %Rezervatia forestiera CiornuleaSa cu o suprafata de ,4,1 Ba - ocroteste o padure de tip
sleau de campie , cu stejar , stejar brumariu , carpen , carpinita , tei, frasin , visin turcesc
, in luminisuri intalnim ; ruscuta de primavara , colilior , deditel, capul sarpelui, s%a%
Rezervatia adaposteste o fauna bogata cum ar fi: capriorul, mistretul, iepurele ,
veverita, vulpea , cerbul carpatin , pisica salbatica , fazanul, s%a%
Stat#t#* ,#ridi& a* re(er)atiei - apartine statului, de administrare ocupandu-se
:colul Silvic *itreni ce apartine de Directia Silvica Slobozia $alomita %
Este permisa vanatoarea speciilor salbatice conform &egii 0-47?? in baza
evaluarilor facute si aprobate de specialistii de la 'cademia Romana ; este permis de
asemenea culesul fructelor de padure% 1%'ria de importanta avifaunistica :=erma piscicola
Ciocanesti ( Boianu )
Suprafata cu luciu de apa este de 11- Ba% Este amplasata la sud de cotnuna
Ciocanesti, in zona indiguita a &uncii Dunarii %'ctivitatea pe care o desfasoara ferma este
de producere si selectie de puiet de crap si fitofag %
=erma piscicola Boianu - Ciocanesti apartine SC 6$SC$C:&' S' Calarasi,
figureaza in baza de date a S:R ca ARIE DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA din
cauza speciilor care cuibaresc si viziteaza zona pe parcursul migratiei%
Zici intalnim specii de pasari ocrotite prin Conventiile de la Berna, Bonn la care
Romania a afderat, cum ar fi: 6Balacrocora5 pHgmeus , 6elecanus crispus , Hcticora5
nHcticora5 , 'nser albifrons , Branta ruficollis , 'HtHa nHroca, 3aliaectus albicillor, s%a%
4%Rezervatia avifaunistica $ezer - Calarasi este localizata in &unca Dunarii, ,. E incinta
indiguita Boianu -Sticleanu si 1. E pe terasa Dunarii%Cona $ezer - Calarasi asigura
conditii de e5istenta ale pasarilor migratoare , de pasaj si sedentare , respectiv de Branire ,
de reproducere si de odiBna%
Dimensiunile zonei: S suprafata totala - 41-- B a,
din care : lucii de apa - 9-- Ba; ocupata cu stuf - 9
Ba ; pajisti si diverse culturi agricole - 1,-. Ba ;
cladiri, diguri, cai de acces - 0 Ba
Din punct de vedere al biodiversitatii, grupul major al speciilor ocrotite prin
Conventia de la Berna si Bonn : gasca cu gat rosu - Branta ruficollis , rata cu cap alb
-:5Hura leucepBala , pelicanul comun - 6elicanus onoerotalus , lebada de iarna -CHganus
CHganus , s%a%Diversitatea de animale este reprezentata de specii de mamifere , vidra
-&utra lutra , specii de amfibieni - Soparla de iarba - &acerta agilis , broasca de balta
-Rana esculenta , specii endemice de pesti% Dintre speciile de plante ce reprezinta flora
zonei amintim : rogozul, papura , stuful, pirul tarator , pipirigul, s%a%
Din punct de vedere al protectiei mediului rezervatia $ezer - Calarasi nu are plan
de management
Suprafata rezervatiei apartine juridic SC '#R:C::+E3$C' S' *ircea "oda
si SC 6$SC$C:&' S' Calarasi% QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
'vand in vedere implementarea prevederilor Conventiilor si acordurilor internationale
care privesc conservarea naturii si a diversitatii biologice , Serviciul protectia naturii si
arii protejate din $6* Calarasi a desfasurat activitati de inventariere a unor zone
naturale de pe cursul fluviului Dunarea cu scop de a le promova in regim de arie
protejata , avand in vedere faptul ca aceste areale nu au fost afectate antropic %
S-au inventariat un numar de ? ostroave din care 4 nu au fost afectate antropic ,
motiv pentru care s-a propus obtinerea de regim de arii protejate acestea avand o bogatie
naturala atat din punctul de vedere al vegetatiei, cat mai ales din din punctul de vedere al
faunei%
'realurile ostroavelor de pe Dunare propuse pentru arii protejate
( 3aralambie , Ciocanesti si Soimul) reprezinta adevarate minunatii pe care natura le-a
creat in decursul vremii % Ceroanele arborilor adapostesc lumea pasarilor care te
intampina cu ciripitul lor % +runcBiul arborilor reprezinta casa multor insecte si a pontei
lor ce constituie principala sursa de Brana a pasarelelor %
&a sol intalnim speciile de pasari ce iubesc zona umeda : cormorani, rate , gaste ,
starci, pescarusi, pelicani, etc%
'vand in vedere grija pentru protectia si conservarea naturii , $6* Calarasi este
preocupa prin intermediul Serviciului de protectia naturii sa inventarieze cat mai multe
arealuri importante din punct de vedere al florei si faunei salbatice , specii endemice ,
vulnerabile , sa intocmeasca documentatiile necesare promovarii in regim de arii protejate
=' MEDIUL UR@AN
='1' Ca*itatea aer#*#i in medi#* #r-an
$mpurificarea aerului in asezarile urbane din judetul Calarasi se datoreaza in
principal activitatilor industriale , traficului rutier , emisiilor de no5e datorate incalzirii
unei parti a locuintelor in sistem gospodaresc precum si topoclimatului local care
determina antrenarea de particule de pe sol%
Determinari privind calitatea aerului s-au efectuat in municipiul Calarasi ( retea
permanenta la 19 ore ) si :ltenita ( e5pertize 854- minute 7 0 zi luna ) %$n urma
determinarilor efectuate pentru indicatorii S:1,:1,34, C83.:3, 31S nu s-au
constatat depasiri ale C*' prevazute de S+'S 01.,972,%$n celelalte trei orase ale
judetului nu s-au semnalat situatii deosebite privind calitatea aerului%
6entru reducerea no5elor evacuate in mediu de traficul rutier in municipiile
Calarasi si :ltenita s-a intrerup circulatia autoveBiculelor in centrele civice , iar traficul
usor si greu a fosat redirijat astfel incat impactul no5elor asupra locuitorilor sa fie cat mai
mic%
='2' Sit#atia !atii*or )er(i i a (one*or de a%rement
$n baza planurilor de masuri stabilite de $6* Calarasi si autoritatile locale din cele
. asezari urbane s-a actionat pentru :
a% stimularea spiritului civic de curatenie si infrumusetare a localitatilor prin toate
formele posibile , inclusiv prin mijloace coercitive stabilite de legislatia in vigoare si
de Botarari ale consiliilor locale ;
b% intretinerea si marirea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in interiorul localitatilor ,
precum si utilizarea de solutii moderne de amenajare peisagistica a acestora %6e total
judet din datele primite de la Directia #enerala de Statistica suprafata spatiilor verzi
din orase este de 08? Ba%
c% 6unerea in valoare a tuturor zonelor de agrement e5istente in localitatile judetului prin
intretinerea si e5ploatarea lor in conditii de protectia mediului;
d% 'utoritatile locale si judetene , ca factori de decizie , au autorizat numai acele
constructii si amplasamente care nu altereaza aspectul functional, estetic si natural al
localitatilor si imprejurimilor acestora
='3' Starea de &onfort i de anatate a !o!#*atiei in ra!ort &# tarea de &a*itate a
medi#*#i din (one*e *o&#ite
$n anul 1--0 Directia de Sanatate 6ublica Calarasi nu a notificat $6* -ului
Calarasi cazuri de imbolnaviri in legatura directa cu calitatea mediului
='4' T#rim
Desi judetul Calarasi dispune de un real potential turistic , mai ales in ceea ce
priveste practicarea turismului specializat ( pescuit si vanatoare ) , activitatea de profil
este slab reprezentata atat in municipiul Calarasi, cat si in :ltenita %
Ca oportunitati turistice in Cona Calarasi, amintim :
pescuit pe Dunare , bratul Borcea, balti si canale , precum si pe lacurile
*anastirea, 6otcoava si "alea *are
vanatoare de rate si gaste salbatice , sitari, potarnicBi, fazani, iepuri, vulpi,
porci mistreti - Croaziera pe Dunare cu vaporasul,
salupa, iaBtul
6laja la Dunare si Bratul Borcea
Sporturi pe apa - sAi nautic , caiac canoe , inot
6limbari cu caii din 3ergBeliile Dor *arunt si Jegalia
+urism transfrontalier : Calarasi - Silistra , :ltenita R +utraAan QQQQQQQQQQQQQQQ
6rogramul de dezvoltare a turismului si agroturismului este promovat de primariile
municipiilor Calarasi si :ltenita, ale comunelor din judet riverane Dunarii impreuna cu
agentii de turism din zona si =undatia JRomania R #eneratia @rmatoare J ca initiator ,
precum si cu sprijinul Consiliului Judetean , al 6refecturii si al parlamentarilor de
Calarasi si Bucuresti%
?% Radioa&ti)itatea
$n urma masuratorilor efectuate de statia R' din cadrul $6* Calarasi s-a
constatat ca toate valorile inregistrate (aerosoli atmosferici, depuneri din precipitatii
atmosferice , ape de suprafata, vegetatie spontana, sol necultivat, debitul dozei gama in
aer) se situeaza in limitele fondului natural%
10' Po*#ari a&&identa*e
$n anul 1--0 s-au inregistrat, in zona localitatii Drajna scurgeri de motorina ,
datorita unei avarii produsa de persoane neintentionate care au perforat conducta
apartinand S6 6E+R:* S' - Sucursala 6loiesti - Statia *ovila %Suprafata de 2-- mp
afectata se afla in curs de ecologizare %
&a sfarsitul lunii august 1--0 , in comuna Dragalina , in apropierea canalului de
desecare ( =erma nr% 1 ), a fost avariata de catre persoane inca neidentificate , conducta
de 1- J a SC C:6E+ S' 6loiesti %'u fost deversate pe sol si in canalul de desecare cca
1. t de produse petroliere , afectand o suprafata de cca 1--- mp teren agricol si 0.- mp
canal de desecare%
*asura impusa de ecologizare a suprafetei si redarea terenului circuitului agricol a
fost realizata%
11' ?one &riti&e
**'*'?one &riti&e #- a!e&t#* !o*#arii atmoferei
$n anul 1--0 nu au e5istat pe teritoiul judetul Calarasi astfel de zone%
11'2' ?one &riti&e #- a!e&t#* !o*#arii a!e*or de #!rafata
6entru judetul Calarasi o problema deosebita o constituie alimentarea cu apa
pentru orasele Calarasi si :ltenita care utilizeaza ca sursa e5clusiva pentru potabilizarea
apelor fluviului Dunarea% $n aceste conditii cele doua localitati sunt dependente de
fluctuatiile calitatii apelor Dunarii, in situatii de poluari accidentale alimentarea cu apa a
celor doua localitati fiind intrerupta %
'pele uzate provenite din activitatile de crestere a suinelor , abatorizarea animale
si industrializare carne ale SC C:*S@$ S' @lmeni, sunt deversate in fluviul Dunarea
insuf!cient epurate %Depasirile indicatorilor de calitate : suspensii, substante organice ,
amoniu si fosfor sunt de sute de ori mai mari fata de prevederile +6' --0 7 ?, %
Realizarea programului pentru conformare care prevede reteBnologizarea statiei
de epurare , montarea unor site tip 3ubner si realizarea treptei biologice ar f! in masura
sa rezolve problema%
SC C:*S@$ @lmeni s-a confruntat in ultimii ani cu o serie de probleme finaciare care
nu i-au permis sustinerea financiara pentru realizarea integrala a programului de etapizare
si conformare%
11' 3'?one &riti&e #- a!e&t#* !o*#arii a!e*or #-terane
Calitatea apei consumate ca apa de baut din fantanile publice din localitatile rurale
prezinta o incarcare mare cu nitriti si in cele mai multe cazuri este necorespunzatoare
bacteriologic%
'ceasta a facut ca in ultimii ai Directia de Sanatate 6ublica sa interzica utilizarea
apei din fantani pentru igiena si alimentarea nou nascutilor %=ata de anii anteriori a scazut
numarul cazurilor de into5icatii cu nitriti dar continua sa se inregistreze astfel de cazuri
pe teritoriul judetului%
11'4' ?one &riti&e #- a!e&t#* deteriorarii o*#ri*or
+erenurile agricole aflate pe liniile magistralelor de transport titei sau produse
petroliere ale SC C:6E+ S' 6loiesti si SC 6E+R:+R'S S' 6loiesti care
traverseaza judetul pe directiile est - vest si est - sud sunt periodic afectate prin spargerea
conductelor datorita uzurii acestora pe unele tronsoane si in ultimul timp de spargeri
intentionate practicate de infractori in scopul sustragerii de produse petroliere%
11'<' ?one )#*nera-i*e e&o*o%i& &are ne&eita ma#ri de re&ontr#&tie e&o*o%i&a
$6* Calarasi a urmarit reabilitarea solurilor degradate prin activitatea industriala
si agricola, controland unnatoarele obiective :
0% Reconstructia ecologica a platformei @zinei CocsocBimice de la SC S$DERC'
S' Calarasi, ca urmare a incBiderii capacitatii de productie si a dezmembrarii
utilajelor si instalatiilor teBnologice ( 8-- mp);
1% Reconstructia ecologica a suprafetelor de teren pe care este depozitata zgura
rezultata de la SC SEDERC' S' ( #radistea si Bazin 6ortuar);
4% Reconstructia ecologica a platformei pentru depozitarea deseurilor din municipiul
Calarasi;
9% Desfiintarea platformelor pentru depozitarea deseurilor din mediul rural SW?%1 Ba
, "W 4---- mc deseuri, avand aprobarea consiliilor locale si al caror
amplasament nu respecta prevederile &egii 6rotectiei *ediului nr% 04, 7 ?. , &egii
'pelor nr% 0-, 7 ?8 , :*S nr% .48 7 29 , ecologizarea zonei cu redarea terenului
folosintei initiale ;
.% Desfiintarea platfonnelor pentru deseurilor neaprobate de C %&% S W 4%1 Ba ,
"W 0,.-- mc, situate la o distanta mai mica de 0.- m fata de cursul de apa,
ecologizarea zonei cu redarea terenului folosintei initiale ;
8% Reconstructia ecologica a suprafetelor ocupate de depozite necontrolate de
deseuri solide rezultate din activitatea de crestere a porcilor, la SC $+E#R'+'
C:*S@$ S' *odelu Comple5ele *odelu , Dragos "oda , Jegalia , Dalga
,% Reconstructia ecologica a terenurilor degradate datorita e5cesului de umiditate ,
saraturarii, eroziunii si a activitatilor economice din judet
2% Restrangerea la strictul necesar a suprafetelor care au fost scoase din circuitul
agricol pentru instalatii de foraj si ane5ele acestora ; eliminarea practicilor ilegale
de deversare in spatiul limitrof a continutului batalurilor si a altor produse
poluante, colectarea integrala a reziduurilor petroliere in recipiente speciale
?% Reconstructia ecologica a suprafetei de 0- Ba teren pe care sunt depozitate zgura,
resturi de materiale de constructii si nisipul ars de la SC +@R:& S' :ltenita
0-% Reconstructia ecologica a suprafetelor de 1 Ba teren pe care sunt depozitate
deseurile provenite din dezmembrarile efectuate la C+C ( R'#C& :ltenita )
00% $dentificarea surselor de finantare pentru neutralizarea substantelor de uz
fitosanitar neidentificate si cu termen de valabilitate depasit stocate in depozitele
Directiei Judetene =itosanitare de la Calarasi ( 92,- Ag ) , :ltenita (( 40.. Ag ) si
=undulea ( 2-.4 Ag)
12' C$e*t#ie*i !entr# !rote&tia medi#*#i
In an#* 2001 , pentru inatarirea capacitatii institutionale a $6* Calarasi , s-au
acBizitionat aparatura si ecBipamente , din fonduri e5trabugetare , in valoare totala de
4?,1.1 mii lei respectiv :
- Copiator *inolta E6 0-.9-0 buc
- Calculator '*D G, - 1 buc
$mprimanta '9 R 0 buc
$mprimanta '4 - 0 buc%
Centrala telefonica - 0 buc%
'limentare cu gaze - sediu -
Selectionarea ofertelor s-a facut in conformitate cu :*=6 nr% 0-01 7 1--0 privind
aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a documentatiei standard pentru
elaborarea si prezentarea ofertei pentru acBizitie publica de produse %