UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS, GALAI

Programul de conver!e "ro#e!onal$ la n!vel "o%un!ver!%ar

E&ONO'IE (I EDU&AIE ANTREPRENORIAL
DIS&IPLINA ) DO&TRINE E&ONO'I&E
&ARA&TERISTI&I GENERALE ALE EVOLUIEI E&ONO'IEI
NAIONALE *N TI'PUL DO'NIEI LUI A+I+&U,A
&oordona%or,
Lec%+ dr+ Ion &ORDONEANU
Andre!a PDURARU
An II ,em+ I
-./.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza poate fi privita ca avand doua etape: etapa
realizarii unirii definitive (1859 1862 !i cea reformatoare" pentru con!olidarea
noului #tat roman$
%ucrarile Adunarii &lective din 'oldova pentru ale(erea domnului au inceput
la 28 decem)rie 1858$ In cadrul adunarii !*au confruntat cele doua (rupari: unioni!ta
!i con!ervatoare$ +ruparea con!ervatoare !u!tinea la domnie pe 'i,ail #turdza !i pe
+ri(ore #turdza$ -artida unioni!ta !i*a de!emnat candidatul in !edinta din . ianuarie
1859" ca fiind Alexandru Ioan Cuza" cuno!cut pentru atitudinea !a ener(ica fata de
fal!ificarea ale(erilor pentru Adunarea Ad*,oc din vara anului 185/$
Du)la ale(ere a lui Cuza a pu! -uterile europene in fata unui fapt implinit"
dar nu neaparat !i acceptat imediat$ Imediat dupa ale(ere" Au!tria i!i manife!ta!e
o!tilitatea fata de ace!t act" iar 0urcia ceru!e convocarea unei noi conferinte a
-uterilor europene" pentru a lua in di!cutie noua !ituatie creata in -rincipate$
Actul de la 21 ianuarie 1859 nu inc,eia!e unirea -rincipatelor" ci a)ia o
incepu!e$ Acea!ta pentru ca" pe plan intern unirea era o uniune per!onala" cele doua
tari romane!ti avand acela!i domnitor" iar in plan extern ale(erea aceluia!i domnitor
crea!e o !ituatie 2uridica noua" care venea in contradictie cu di!pozitiile Conventiei
de la -ari!" din 1858$ %a ace!tea !e adau(a activitatea reformatoare ce tre)uia
!u!tinuta pentru ca 3nirea !a reprezinte intr*adevar un factor de coeziune politica"
!ociala !i economica a celor doua -rincipate$#tatul roman creat la 1859 avea o
!uprafata de 12.$/44 5mp !i o populatie de circa .$9 milioane locuitori$-utem !pune
ca la 1859" din punct de vedere al marimii !i !tructurii avutiei materiale acumulate"
al nivelului te,nic !u) care !e realiza com)inarea factorilor de productie" al
randamentelor cu care !e utilizau re!ur!ele" al nivelului de trai al populatiei" !tatul
roman proa!pat creat !e afla in urma cu 2*. !ecole fata de !tatele dezvoltate ale
2
&uropei occidentale" a caror modernizare inceputa inca din &vul 'ediu a fo!t
accelerata de con!ecintele politice" economice !i !ociale ale revolutiilor )ur(,ezo
democratice !i ale revolutiei indu!triale$Actul de la 21 ianuarie 1859 intra" a!tfel" in
i!torie ca actul infaptuirii 3nirii dintre 'oldova !i 0ara 6omanea!ca" cu implicatii
importante atat pe plan intern cat !i pe plan extern$
-rimii ani de domnie ai lui Cuza au fo!t marcati de o (rava in!ta)ilitate
(uvernamentala$ Intre 21 ianuarie 1859 !i 21 ianuarie 1862" a!adar in trei ani de zile"
!*au perindat nu mai putin de 24 de (uverne" dintre care in 'oldova 9" iar in 0ara
6omanea!ca 11$ Cel mai de !eama (uvern al epocii a fo!t condu! de 'i,ail
7o(alniceanu" intre .4 aprilie 1864 !i 1/ ianuarie 1861$
Alexandru Ioan Cuza o)tine recunoa!terea 3nirii de catre 'arile -uteri" noul
!tat format !*a numit 6omania avand capitala la 8ucure!ti$
-rincipalele reforme infaptuite in timpul domniei lui Cuza au fo!t :
/+ Re#orma agrara d!n anul /012,
-+ Legea !nva%aman%ulu! "r!mar o3l!ga%or!u ! gra%u!%,
4+ In#!!n%area l!ceelor ! un!ver!%a%!lor,
2+ Organ!5area arma%e!,
6+ 'odern!5area ac%!v!%a%!! 7udeca%ore%!,
1+ De5vol%area agr!cul%ur!!, comer%ulu!, %ran"or%ur!lor ! !ndu%r!e!+
-rincipalele domenii 9n care economia rom:nea!c; 9nre(i!treaz; !c,im);ri
!emnificative !unt urm;toarele)
/+ AGRI&ULTURA
-e toata perioada domniei" Cuza a !pri2init a(ricultura< a fo!t foarte intere!at
de introducerea ma!inilor a(ricole" a acordat atentie culturilor !peciale ca
!ericicultura" cultura )um)acului !i a tutunului turce!c de calitate
!uperioara$A(ricultura ramine in continuare !ectorul preponderent al economiei< in
.
cuprin!ul ace!teia" in anul 1864" lucra 92= din populatia care !e cifra la 2$218$6.8
!uflete$ -roductia cre!te !i in le(atura cu exportul renta)il pe pietele europene$
Arenda!ia practicata de o cate(orie !pecializata !e extinde$
%e(area tot mai deplina a mo!iilor de nevoile pietei i!i (a!e!te expre!ia !i in
extinderea cre!terii animalelor" in inten!ificarea proce!ului de prelucrare indu!triala
a produ!elor a(ricole$ -reocuparile in directia utilizarii metodelor moderne !e
(eneralizeaza$#e infiinteaza #coala (enerala de a(ricultura !i !ilvicultura de la
>era!trau" !colile de a(ricultura de la Ia!i !i Craiova pre(ate!c !peciali!ti cu
calificare core!punzatoare$ 6om:nia participa la primele expozitii a(ricole
internationale$ Infaptuirea 3nirii -rincipatelor 6om:ne la 1859 a creat conditii
pentru infaptuirea unei reforme a(rare$ %a 2?11 mai 1861 Alexandru Ioan Cuza a
promul(at reforma care dadea pro)lemei a(rare o rezolvare in acord cu pozitia !i
intere!ele )ur(,eze !i care" cu toate limitele !ale fire!ti" core!pundea in mai mare
ma!ura nevoilor taranilor !i intere!elor economice" !ociale !i politice ale tarii$ In
conformitate cu di!pozitiile le(ii au fo!t impropietariti 148$119 tarani" iar 59$/21 au
primit numai locuri de ca!e$ Improprietarirea !*a facut pe 1$/66$258 ,ectare$
#uprafata de pamint a fo!t atri)uita dupa numarul de vite" in raport cu care era
apreciata impartirea taranilor in cele trei cate(orii: frunta!i" mi2loca!i !i coda!i$
%e(ea din 1861 care de!fiinta relatiile !ervile" recuno!tea li)ertatea proprietatii !i a
taranilor in !c,im)ul unei in!emnate de!pa(u)iri !i prezinta o importanta deo!e)ita
pentru dezvoltarea ulterioara a !ocietatii rom:ne!ti pe calea capitali!ta$ De!fiintarea
io)a(iei !i improprietarirea taranilor a creat piata interna pentru capitali!m" inclu!iv
cea a fortei de munca !i a permi! extinderea relatiilor capitali!te in a(ricultura" a
favorizat (eneralizarea muncii !alariate" a (ra)it proce!ul de diferentiere a taranilor$
-roprietatea a fo!t con!acrata !acra !i inviola)ila prin intermediul Con!titutiei
din 1866$ Definind relatiile !ervile" le(ea a mentinut marea proprietate funciara$ In
timp ce marea proprietate detinea 6$42.$/11 ,ectare" taranii !tapineau doar
1
.$111$/21 ,ectare$ In 1866 e!te votata le(ea pentru tocmeli de lucrari a(ricole !i
pentru executarea lor" modificata in 18/2$ 0ran!formarile din a(ricultura au
determinat o !erie de modificari atat in privinta inventarului te,nic" prin introducerea
unor ma!ini moderne" cat !i prin folo!irea unor !eminte cu performante ridicate$ Cu
toate ace!tea" in a(ricultura exi!tau numai 156 de ma!ini de treierat !i 154 de
locomo)ile cu a)uri$
Cre!terea animalelor continua !a fie o activitate importanta deoarece vitele
mari erau folo!ite de tarani atat pentru munca campului cat !i in alimentatie"
cornutele mici erau o !ur!a de alimente !i materie prima pentru indu!tria ca!nica$ @
!tati!tica din 1864 arata ca in -rincipate erau 544$444 de cai" 2$/44$444 de )ovine"
1$184$444 de oi !i 1$144$444 de porcine$
-roductia a(ricola de )aza" cea de cereale" a !porit datorita randamentului la
,ectar a2un(ind la 1$/44$444 tone$-roductia medie la ,ectar era inca !cazuta" ea
!ituindu*!e la /54 5($ (riu !i 844 5($ porum)$
In provinciile rom:ne!ti de !u) ocupatie !traina" directiile !i tendintele
evolutiei a(ricole au fo!t in (eneral a!emanatoare: !porirea !uprafetelor ara)ile" a
randamentelor la ,ectar !i a productiei totale$ -e primul plan in 0ran!ilvania" 8anat"
8ucovina !i 8a!ara)ia !*a !ituat productia de cereale$'ai pe !curt" principalele
reforme din domeniul a(riculturii au fo!t :
Cresterea nivelului de inzestrare
Modificarea structurii suprafetei dupa modul de folosinta
Cresterea productiei agricole cerealiere
Cresterea randamentelor la hectar
Stagnarea cresterii animalelor
Agr!cul%ura a #o% "r!nc!"ala ura de #!nan%are a "roceulu! general de
modern!5are a %ar!!+
5
-+ INDUSTRIA
#i!temul indu!trial romane!c mo!tenit de la feudali!m avea un caracter
(eneral rural tarane!c" de tip manual" inca dependent de a(ricultura !i piata ei" !i de
capacitatea re!tran!a de nece!itati" de men(,ina traditionali!mului !i de capacitatea
re!tran!a de con!um a populatiei rurale (piata ur)ana" mai cla!ica in (u!turi !i
de!c,i!a !pre o cerere !porita !e a!i(ura prioritar cu marfuri din import$
Cuza a !pri2init infiintarea de indu!trii noi" fiind adeptul indu!triei private$ De
a!emenea" a fo!t acordata o mare atentie mi2loacelor de comunicatie$ In 1865 e!te
!emnata conce!iunea pentru con!truirea" de catre ca!a en(leza 8ar5leA" a caii ferate
8ucure!ti * +iur(iu$ #i c,e!tiunea navi(atiei fluviale !i maritime a fo!t una dintre
preocuparile domnitorului$ Intre 1859 !i 1865 !e infiinteaza companii comerciale de
navi(atie pe Dunare" pe -rut" pe #iret$ Dificultatile intimpinate" ca limitele in
cuprin!ul carora !*au in!cri! realizarile" au reprezentat tot atitea pledoarii in favoarea
inlaturarii piedicilor interne !i a ci!ti(arii independentei" !in(ura in ma!ura !a
in(aduie o dezvoltare in acord cu intere!ele !ociale !i nationale$
-entru ca indu!tria ma!ini!ta din 6omania !a !e poata dezvolta era nevoie !a
apara o !erie de conditii noi" !peciale" care in @ccident !*au ela)orat i!torice!te timp
de cateva !ecole :
exi!tenta unui ec,ili)ru politic in viata !ociala <
un climat indu!trial propice" a!i(urat de exi!tenta unor !ectoare me!te!u(are!ti !i
manufacturiere dezvoltate <
piata lar(ita (cre!tere demo(rafica" nevoi in cre!tere" le(aturi economice externe
dezvoltate etc$
capitaluri !uficiente !i intreprinzatori cu experienta <
6
te,nica mecanizata" conditii favora)ile" !timulative pentru dezvoltare te,nolo(ica
<
forta de munca calificata$
Din cele 12$86/ !ta)ilimente indu!triale inre(i!trate in 186." /819 au fo!t
intemeiate in perioada 1854*186.$ 'area ma2oritate erau ateliere ale micii productii
me!te!u(are!ti" doar 51 apartinind indu!triei mari ma!ini!te$ @ dezvoltare mai lar(a
cunoa!te indu!tria extractiva !i de prelucrare a petrolului$ -roductia a cre!cut la 1194
tone in 186.$%e(i!latia economica adoptata a urmarit extinderea proce!ului de
dezvoltare indu!triala$ In ace!t !en!" au fo!t adoptate: %e(ea patentelor (186."
%e(ea pentru infiintarea Camerelor de Comert !i Indu!trie (1861$
In 0ran!ilvania continua !a !e dezvolte mineritul" !e infiinteaza in 1851
#ocietatea #0&+" in 1855 #ocietatea economica a uzinelor de fier din 0ran!ilvania
!i 8anat !i #ocietatea pentru exploatarea minelor !i topitoriilor din 8ra!ov$Indu!tria
metalur(ica !i !iderur(ica pro(re!eaza ca urmare a intere!elor !tatului !i a
patrunderii capitalului !train$
Dezvoltarea a(riculturii !i indu!triei a impu! crearea unui !i!tem de
comunicatii nece!ar con!olidarii pietei nationale !i inte(rarii in circuitul economic
european a 6om:niei$ #*a urmarit modernizarea
principalelor drumuri care !tra)ateau 'oldova !i 0ara 6om:nea!ca" a!i(urind
le(aturile !i cu tarile vecine$ #*au ela)orat numeroa!e proiecte pentru con!truirea de
cai ferate$In 1864 !e inc,eie conventii tele(rafice intre 6om:nia !i !tatele limitrofe"
a!i(urindu*!e le(aturi con!tante !i rapide intre provinciile rom:ne!ti !i !tatele
vecine$
Cel mai important factor care a !timulat dezvoltarea indu!triala a tarii l*a
reprezentat" fara indoiala" dobandirea independentei de stat" odata cu eli)erarea de
/
!u) dominatia otomana" 6omania capatand li)ertatea de a promova o politica
economica independenta menita !a !timuleze productia auto,tona$
4+ TRANSPORTURILE SI TELE&O'UNI&ATIILE
Inainte de unirea -rincipatelor" mi2loacele !i caile de tran!port !e aflau intr*o
!tare mai inapoiata decat cele din tarile occidentale in &vul 'ediu$Dupa unirea
-rincipatelor" !ituatia drumurilor !*a !c,im)at !emnificativ$Din )u(etul pe anul 1859
con!tatam ca erau con!truiti doar 262 5m$ de !o!ea !i!tematica" pentru care !e
prevedeau 111 cantonieri !i 16$444 m$c$ pietri! de intretinere$In 1861 !e (a!eau
!o!eluite in total .49 5m$ de drumuri pe urmatoarele tron!oane : 0urnu*#everin
Boc!ani" pe 115 5m$< -redeal +iur(iu" pe /4 5m$< 8ucure!ti @ltenita" pe 8 5m$<
)ucati de drumuri pe diver!e di!tante pu!e in lucrare" 84 5m$Cea mai mare parte a
drumurilor erau de pamant practica)ile doar vara" pe vreme )una" ori in timpul
iernii" pe in(,et" cu putine poduri de trecere a apelor" !i acelea din lemn" de multe ori
luate de apele mari$In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza !*au realizat 19
poduri metalice prin firma en(leza ,,Barkley and Stanifforth " aflate in functiune
pana !pre !far!itul perioadei inter)elice" !*au in!tituit 12 circum!criptii pentru
con!tructia !i intretinerea podurilor !i !o!elelor" iar numarul 5ilometrilor de drumuri
!o!eluite a cre!cut de la //5 in 186. la 1$458 in 1866$
0ran!portul naval !e facea pe 'area Cea(ra !i Dunare" mi2loacele de
tran!port erau cora)ii cu panze" cu viteza !i capacitate redu!a de tran!port" va!ele cu
a)ur fiind putine$Apele interioare nu erau folo!ite pentru navi(atie" !e practica doar
plutaritul pe raurile moldovene!ti 8i!trita !i #iret$
@ dezvoltare remarca)ila o ia reteaua de tele(raf< de unde in 1859 erau
numai 12 !tatii" in 186. numarul !tatiilor !e ridica la 18" iar lun(imea retelei !e
mare!te de circa 1 ori$
8
2+ &O'ERTUL
Comertul interior !i exterior" !c,im)ul de marfuri" era determinat de nivelul !i
caracteri!ticile productiei materiale$
&omer%ul !n%er!or !e de!fa!ura intr*un cadru le(i!lativ )azat pe Codul comercial
francez din 1848 !i pe unele di!pozitii ale 6e(ulamentului @r(anic$
#c,im)ul de marfuri pe plan intern !e de!fa!ura in 2 moduri :
"ermanen%" in !pecial la ora!e" in pravalii ale ne(u!torilor !i me!te!u(arilot
"er!od!c" in tar(uri" )alciuri !au iarmaroace$
S%ruc%ura comer%ulu! e8%er!or ne ofera informatii pretioa!e de!pre nivelul
dezvlotarii economice la acea data$6omania exporta cereale" !are" produ!e de ori(ine
animala" le(ume" alcool" etc$ !i importa manufacturi" )um)ac" produ!e de lux" )unuri
de lar( con!um" textile" metale (plum), co!itor" produ!e fa)ricate" in (eneral" pe
care economia nu le putea realiza$Cea mai mare parte a comertului exterior !e
efectua cu 0urcia" apoi cu Au!tria" 6u!ia" Branta" An(lia" marfurile fiind tran!portate
in !pecial pe Dunare !i 'area Cea(ra cu va!e !traine$
6+ SISTE'UL 'ONETAR
S!%emul mone%ar exi!tent la 1859" cuno!cut !u) numele de sistemul leului
ca ban de calcul" era un !i!tem con!uetudinar" cu exi!tenta in -rincipate de aproape
un !ecol" !anctionat le(al prin 6e(ulamentul @r(anic la 1821$Ace!t !i!tem !e
caracteriza prin urmatoarele elemente :
9
&xi!tenta unui etalon monetar LEUL care nu exi!ta in circulatie" ci doar ca
unitate de calcul< !u)multiplii leului erau paraua !i )anul (1 leu D 14 parale" o
para D . )ani< leul nu !ervea doar la exprimarea valorii marfurilor !i !erviciilor"
ci !i la tinerea conta)ilitatii de !tat" intocmirea )u(etelor" evaluarea darilor" etc$
&xi!tenta in circulatie a circa /4 84 de monede !traine" de aur" ar(int" !au arama"
provenite ma2oritar din Au!tria" 0urcia" dar !i din Branta" An(lia" Italia$Eolumul
ma!ei monetare aflat in circulatie era determinat" in !pecial de nivelul exportului"
alte !ur!e fiind pla!amentele !traine de numerar pentru comert !au !peculatii
monetare" imprumuturi externe" livrarile de monda facute de trupele de ocupatie$
6e(lementarea raportului de valoare intre monede atat pe )aza comerciala" cat !i
prin acte de autoritate ale carmuirii" pe )aza etalonului leu$-e piata" cur!ul de
!c,im) il faceau zarafii$
In 1861 !e pun )azele Ca!ei de Depuneri !i Con!emnatiuni" care a reprezentat
un pa! important pe calea con!tituirii unui !i!tem auto,ton de credit$ %e(ea pentru
infiintarea unui !i!tem monetar !i pentru fa)ricarea monedelor nationale (186/ pune
)azele noului !i!tem monetar national care a intrat in vi(oare in 1868$ 'oneda
na%!onala dev!ne leul$
%eul e!te divizat in 144 de )ani !i !e intemeiaza pe )imetali!m (aur !i
ar(int$%eul avea (reutatea in aur de 4".226 ($-otrivit le(ii urmau a fi pu!e in
circulatie monezi de aur de 5"14 !i 24 lei de ar(int de 54 )ani" 1 leu !i 2 lei$ 'oneda
marunta era confectionata din arama in valori de 1" 2" 5 !i 14 )ani$ 3n leu vec,i
ec,ivala cu 4"./ )ani noi" iar leul nou !e !c,im)a pe 2"/ lei vec,i$
14
11