EVALUAREA UNUI DISCURS

A. General
Ai putut s nelegei uor discursul?
Dac nu, crui aspect i s-a datorat acest lucru:
- unei teme complicate/ unui nivel de coninut prea nalt
- jargonului proesional
- vite!ei prea mari de vor"ire
- lipsei unei structuri clare
#. $ntroducerea
A spus vor"itorul ceea ce a anunat c va spune?
%. &tructura/ legtura
'. Au e(istat suiciente modaliti de legtur?
). *odalitile de legtur au ost corespun!toare?
+. ,egturile/ tran!iiile au ost line sau ciudate?
D. -nc.eierea
'. %e el de nc.eiere a olosit vor"itorul?
- conclu!ie
- re!umat
- recomandare
- com"inaie
- altul
). %um a ost nc.eierea, lin sau a"rupt?
+. /ropo!iia inal a ost pregtit dinainte?
0. /re!entarea
'. %um a ost lim"ajul corporal al vor"itorului:
- a susinut discursul
- repetitiv
- a distras atenia
). %are a ost intonaia vor"itorului: animat/ plan/ natural?
+. %are a ost vite!a de vor"ire: ncet/ mare/ prea mare?
1. 2or"itorul a meninut contactul vi!ual cu pu"licul?
3. 2or"itorul a respectat limita de timp?
4. *ijloace vi!uale
'. &-a putut citi materialul vi!ual?
). A ost suicient/ mult prea mult inormaie pe o olie transparent?
+. 2or"itorul i-a integrat corespun!tor materialul vi!ual n discursul su?
1. 2or"itorul i-a e(primat materialul vi!ual suicient de clar?
3. 2or"itorul s-a ocupat corespun!tor de aparatura vi!ual?
De apt e(ist trei tipuri de discurs: cel care este scris dinainte i citit5 cel care, de apt, nu
este pregtit i este spontan, i cel care este "ine pregtit, dar este e(pus ntr-un mod
natural. 6ltimul este, de o"icei, cel mai reuit, dar i cel mai diicil.
Etapele unui discurs
/regatirea discursului, indierent de tema, oca!ie sau pu"lic ar tre"ui sa treaca prin
urmatoarele etape:
'. Analiza de nevoi a publicului. Asta inseamna sa ne cunoastem audienta. 2arsta
medie, se(ul, daca este un grup omogen sau eterogen, cu ce scop au venit sa te asculte,
care sunt nevoile lor.De ce? /entru ca niciodata nu sustii un discurs pentru tine ci pentru
pu"lic. %eea ce tie ti se pare relevant, util, nou, s-ar putea sa nu ie si pentru audienta ta.
Anali!a de nevoi iti garantea!a un discurs la tinta si iti structurea!a ideile pornind de la
o"iectivele pe care le identiici in randul pu"licului.
). Setarea scopului si a obiectivelor. Daca ne imaginam un joc de darts, scopul este
centrul ta"lei de darts iar o"iectivele sunt sagetile. &copul poate sa ie asociat cu ideea
sau starea de spirit cu care vrei ca pu"licul tau sa plece dupa discurs. 7"iectivele te ajuta
sa ii aduci acolo. De ce? Daca tu nu iti sete!i o"iectivele discursului, ce asteptari mai poti
sa ai de la pu"lic ca acesta va receptiona mesajul pe care doresti sa il transmiti. /oti doar
sa speri ca arunci cu sagetile la nimereala si ca o parte dintre ele vor lovi tinta.
+. Cercetarea subiectului. 7ricat de "ine ai i pregatiti pe un anumit su"iect,
cercetarea preala"ila este esentiala in pregatirea discursului. De ce? $n primul rand
pentru ca niciodata nu poti cunoaste un su"iect la perectie. Din multitudinea de
inormatii e(istente, cu siguranta o parte dintre acestea ti-au scapat cu vederea. &au poate
le-ai uitat. %ercetarea te ajuta sa descoperi argumente noi, sa iti reimprospate!i setul de
cunostinte si iti de!valuie perspectivele alternative.
1. Brainstorminul. 8u te arunca sa scrii discursul din prima. 9e vei poticni, vei
sterge si rescrie la nesarsit. *ai intai treci toate ideile si argumentele pe .artie, ara sa
elimini vreuna de la "un inceput. Apoi organi!ea!a-le pe teme si su"teme, pastrea!a ceea
ce este esential. De ce? 0ste cea mai eicienta metoda de a-ti structura discursul si de a te
asigura ca nu ai scapat nicio idee.
3. Structurarea discursului. %el mai cunoscut sc.elet de discurs este: $ntroducere
:spune-le ce o sa le spui;5 %uprins :spune-le ce ai de spus; si %onclu!ii :spune-le ce le-ai
spus;. Dar acesta poate sa ie im"unatatit cu o serie de alte te.nici, precum 1mat sau
organi!area discursului in unctie de o"iectivele setate.
<. Stabilirea tonului si a limba!ului. /rin ton me reer la nota generala pe care
doresti ca discursul tau sa o lase. Doresti sa ie un discurs vesel, .aios sau dimpotriva
serios, te.nic? 8u iti vei atinge acest o"iectiv decat daca il sete!i de la inceput in mod
constient si daca olosesti pentru asta un lim"aj adecvat.
=. Veri"icare. 8u in ultimul rand, discursul, oricat de rumos ar parea pentru noi este
posi"il sa nu re!iste testului realitatii. De aceea, dupa ce ii dam orma inala, acesta
tre"uie sa treaca pe la cel putin )-+ prieteni de incredere. /arerea acestora repre!inta
testul pentru reactia pu"licului.
Avanta!ele #i dezavanza!ele oraniz$rii unei con"erin%e de pres$
Avanta!e&
7erirea de e(plicaii suplimentare jurnalitilor n legtur cu o anumit tem5
%unoaterea oamenilor de pres5 prilej de nt>lnire cu jurnalitii pe care
consilierul /? i cunoate5
De!voltarea relaiilor interpersonale5
/re!entarea @liveA :direct; a unor produse/servicii5
0(istena unui dialog direct ntre mem"rii din conducere i jurnaliti.
Dezavanta!e&
/reul ridicat :unele organi!aii nu-si pot permite organi!area unei conerine de
pres;5
8u e(ist control 'BB C al discuiilor5
Apariia unor momente delicate sau a neprev!utului.