Subiecte posibile Institutii Politice

1. Trasaturile generale ale puterii oraganizate statal (pg. 3)

Fraza introductiva
Caractere generale care sunt de asemenea si trasaturi
(carac. de putere, canstrangator, social, suveran, etc.)
. !onar"ia si republica (pg. #3)
sunt $orme de guvernamant
monar"ie % caracterizare
% tipurile
republica % de$inire&caracterizare
% tipurile
3. Statul unitar (pg. ##)
$orma structurii de stat
carcterizare
tendinte centralizare&descentralizare
'. Statul $ederativ compus sau unional (pg. #()
reprezentarea $ormei structurii de stat
caracteristica a statului $ederativ
caracterizarea) doua cetatenii, doua guverne etc.
tendinte centralizare& descentralizare
$raza legata de *elgia, $ederalism in$ormal
+. ,otiunea de organizare administrativa teritoriului (pg. (-)
introducere
cele doua opinii 1. teritoriu cat si populatie
. numai teritoriul
de clari$icat doua notiuni) 1. e.presia de organizare
administrative teritoriala, . delimitari intre structura de stat si
organizarea adm teritoriala
de$inire
#. /omania stat democratic si social (pg. (0)
corelatie stat de 1rept si democrativ
statul democratic e.prima regimul politic
statul democratic se $undameneaza pe respectarea $iintei
umane (2) si statul de 1rept
Caracterul social al statului
o 3.prima natura si esenta lui
o 4ceasta natura si esenta rezulta din $unctiile statului
o Se e.prima prin asigurarea unui nivel de trai decent,
invataturia, protectia muncii etc.
(. /omania stat de 1rept
Cand a aparut statul de 1rept
/e$erire la doctrina germana
Ce presupune statul de 1rept
1e ce este indispesabil pentru o guvernare legitima sau
democractica
4 nu se con$unda cu statul de 1rept cu principiul legalitatii
Implica o serie de garantii
5. 3galitatea votului (pg. 1-1)
Ce valori$ica egalitatea votului
Ce presupune
Te"nici si proceduri prin care s%a incalcat acest principiu
precum colegiile electorale, incalcarea zonei geogra$ice
electorale, incalcarea ca urmare a votului plural, prima
electorala
0. *uletinele de vot. Semnele electorale. Stampilele electorale (pg.
1')
6a toate caracteristica si rol
1-. 1es$asurarea votarii (pg. 1()
7nde are loc
4ceasta activitate implica o serie de aspecte de ordine
organizatorica
8rganizare9 asigurarea ordinii si linistii publice (e.plicatie pe
scurt)
Incepe la ora ( se $inalizeaza la 1
Serie de alegatori netransportabili
Posibilitatea suspendatii votarii pe o per determinate, cn
dispune c"estiunea
11. Controlul parlamentar (pg. 1#3)
Caracteristici
Identi$icarea mi:loacelor
!od de realizarea, caractere deplin, di$erentiat, necesar
(de$inire $iecare)
Intinderea controlului si ce anume controlate
Formele si mi:loacele, numai enumerate
1. 8pozitia parlamentara (pg. 1(0)
1elimitare dintre putere si opozitie
13. Sedintele (pg. 10+)
!odalitati de lucru ale parlamentului
Se des$asoara in cadrul sesiunilor introducere
Sedinte separate sau comune
Caracterul lor public
Prezidarea lor (cine conduce sedintele)
Cvorumul de sedinta
8rdinea de zi ( cine o $ace, cum se prezinta etc.)
Ce probleme au prioritate
1'. Sistemul de vot (pg. 105)
Tipuri de apel nominal, vot secret (bile, buletine, electronic)
Ce e.prima sistemul de vot
/eglementare constitutionala, pentru aprobarea constitutiei
sau a revizuirii constitutiei si pentru sanctiunea se$ului de stat
1+. 1eputatii si senatorii (pg. --)
1esemnarea lor
Sistemul american& reinoire la ani
1#. 6egea, ca act :uridic al parlamentului (pg. -5)
Cele doua acceptiuni (sensul larg, sensul restrans)
Cele doua criterii ($ormal, material)
Fara deleanu si toti $ilozo$ii aia
3.plicatie act :uridic al parlamentului
Trimitere la art (3 in raport cu tipurile de legi
1(. Clasi$icarea legilor (pg. 1)
1e$inirea legii
Pornire de la art (3
3 tipuri de legi constitutionale, organice, ordinare
3.plicatie dreptul $rancez
Inc"eiere9 trimitere la re$erendum si devin ' cont,
re$erendare, organice, ordinare
15. 3laborarea legilor (pg. 1()
Cele 3 etape anterioara, concomitenta, posterioara
10. Initiativa legislativa (pg. 15)
Ce este (prima etapa)
1e a prezenta propuneri
Subiectele care cunosc cel mai bine realitate sociala,
economica etc.
Cui se acorda acest 1rept in general
Cum se realizeaza con$orm const ro
-. 1eosebirile dintre constitutie si legi (pg. 3')
Clasi$icarea legilor in raport de continut, in raport de $orma,
$orta :uridical, si la toate astea e.plicatii
1. !otiunile (pg. 35)
Cele doua tipuri de motiuni si e.plicatie
. 1esemnarea se$ului statului (pg. #1)
Corelatia dintre se$ul de stat si $orma de guvernamant
1esemnarea se$ului de stat in dreptul comparat
1esemnarea lui in /omania
3. /aspunderea se$ului statului (pg. #+)
Ce presupune imunitatea
Cele doua tipuri de raspundere
'. Procedura in cazul controlului prealabil de constitutionalitate (pg.
(#)
4ctivitatea $acuta de curtea constitutionala
Se poate proceda la sesiune si nu din o$iciu
8bligativitatea motivarii de catre subiecte
Subiecte strict determinate
Ce obligatii are curtea
Procedura de solutionare
+. Terminologie si notiuni sau ca subiect (titlu) ;ustitie si ;urisdictie.
Concepte, delimitari (pg. 5#)
terminologie