Construcia i dinamica universului social

Principalii mediatori implica i in construc ia universului social:

1. Categorizri
2. Stereotipuri
3. Prejudeca i
4. Reprezentri sociale
5. tri!uirile " procesul atri!uirii
1. Categorizri
#n mod spontan $iin a umana grupeaz di$erite in$orma ii% evenimente pe care le trie te in
e&perien a sa. Pentru a putea reduce% simpli$ica% procesul prelucrrii in$orma iei in plan mental
grupeaz o!iecte% $enomene si evenimente ce au propriet i i caracteristici comune. ceasta
tendin de a categoriza se aplica i celor din jur si acest proces poarta denumirea de categorizare
sociala.
2. Stereotipurile
Reprezint o serie de caracteristic considerate a $i relevante pentru a descrie mem!rii apar in'nd unui
grup sau mem!rii unei categorii sociale. Stereotipurile in$luen eaz in mod semni$icativ via a
noastr pe de(a()ntregul si mai ales cum prelucram in$orma ii din mediu social.
Pentru prima data termenul de stereotip a $ost introdus de *ieppman. Potrivit lui stereotipurile% ca si
constructe erau descrise in $unc ie de inter$a a cognitiv(a$ectiv si el spunea ca stereotipurile nu pot $i
neutre. dic acestea vor purta amprenta pre$erin elor si respingerilor noastre +sunt caracterizate prin
a$ect. Sau respingeri,
#maginea pro$und negativa asociat stereotip in psi-ologie p'n prin anii ./ se datoreaz $aptului c
studiile din acea perioada erau concentrate asupra dimensiunilor evaluativ(descriptive. #n tot acest
timp a $ost ignorat impactul stereotipurilor asupra percep iei sociale a oamenilor )n ceea ce prive te
$ormarea impresiilor si atri!uirile cauzale% concret modul in care isi e&plica oamenii comportamentul
si conduita semenilor.
0ncep'nd in anii ./ stereotipurile )ncep sa $ie considerate adevrate cadre e&plicative ale rela iei
cauza e$ect in ceea ce prive te dinamica situa iilor sociale. #n prezent stereotipurile sunt e&plicate ca
$iind ni te sc-eme mentale structurate ce contri!uie la percep ia% realizarea de in$eren e% la
ra ionalizarea1justi$icarea conduitei oamenilor in raport cu al i oameni.
Cele mai cunoscute sunt cele legate de grupurile etnice% apartenenta la o anumita na iune.
#ner ia stereotipurilor are un impact negativ in ceea ce prive te evalurile noastre de zi cu zi si
anume utilizat e&cesiv aceste stereotipuri pot induce con$uzie% pot deveni destructurante in rela ie cu
Page 1 of 5
realitatea% pot induce interpretri eronate si de aceea principalul aliat in ceea ce prive te $acilitarea si
dezvoltarea rela iilor interpersonale este procesul de(stereotipizrii.
Stereotipurile ne sunt implementate )nc din copilrie. 2le sunt ca ni te sc-eme mentale.
3tilizarea stereotipurilor in procesarea in$orma iilor e determinata de:
specte intra(individuale ( mecanisme cognitive% tririle a$ective i motiva ia respectivului
i alte aspecte legate de s$era individuala
specte interindividuale ( dimensiunile conte&tuale% varia!ilitatea grupului social% ierar-iile
grupale% precum si statutul si puterea o!servatorului si celui o!servat.
Stereotipizarea ca proces e determinat de mul i $actori dar cei mai semni$icativi sunt:
1. Cantitatea in$orma ii despre inta sociala evaluat " cu c't reprezentrile si in$orma iile sunt
mai srace 1lacunare despre un anumit grup social cu at't mai mult atri!uirile cauzale cu
privire la comportamentul mem!rilor sau impresiile despre acei mem!rii vor $i in$luen ate de
constructele stereotipe. Stereotipurile pot $i i iluzii.
2. Sc-emele mentale pree&istente% acestea construindu(se in ontogeneza si $iind purtand
amprenta interac iunii cu $amilia% coala% mediu social.
3. Pro$e ia auto(realizatoare +sel$ $ul$illing prop-ec4, " acest $enomen consta in selectarea
acelor comportamente ale intelor ce se potrivesc cu e&pectan ele anterior $ormate.
3. Prejudeca i " reprezint reac ia a$ectiva $ata de mem!rii unui grup. Prejudecata in$luen eaz
at't natura con inuturilor cognitive activate% respectiv elementele stereotipe cat si direc ia
procesrilor in sens pozitiv sau negativ. Prejudecata e un predictor puternic:
a. pentru direc ia si natura procesrii cognitive
!. pentru comportamentul concret al omului in rela ie cu grupul respectiv% si
c. pentru $enomenul discriminrii " e&p. 5omose&ualilor +stereotipul " !r!a ii sunt
e$emina i% cu trsturi $eminine% $emeile " trsturi masculine% peste 5/6 dintre
-omose&uali arata ca !r!a ii -eterose&uali,
4. Reprezentri sociale
2mil 7ur8-eim este primul care $olose te conceptul de reprezentare colectiva semni$ica ia acestuia
" realitate psi-osociala de sine stttoare. 7up el Reprezentrile colective sunt o clasa sociala de
$enomene psi-ice si sociale ce )nglo!eaz mituri% credin e% sentimente% emo ii% cuno tin e si )ntregi
ideologii )mprt ite de mem!rii unui societ i intr(un anumit moment al dezvoltrii sale istorice.
Reprezentrile colective sunt pe de o parte sociale )ntruc't ele rezulta in urma unui proces colectiv in
care intervin caracteristicile comune ale unui grup si pe de alta parte sunt psi-ologice )ntruc't
percep ia realit ii si des$ urarea g'ndirii sunt procese individuale de la om la om. Reprezentrile
sociale au constituit pilonul principal realizate de coala sociala $ranceza in anii 9/ " :oscovici a
rede$init conceptul lui 7ur8-eim si i(a acordat conota ii paradigmatice. Pt. Serge :os8ovici
reprezentarea social este un ansam!lu structurat de valori% no iuni% dimensiuni ale domeniului
social% un )ntreg sistem ce permite supravie uirea si adaptarea individului in societate.
Page 2 of 5
;. < . !ri=ue de$ine te reprezentrile sociale drept o viziune $unc ionala a lumii ce permite
individului sau grupului uman sa dea un sens conduitelor% s )n eleag realitatea prin propriu sistem
de re$erin e si sa se integreze in mediu social reprezentrile sociale impregneaz toate raporturile
interpersonale% raporturile grupale si institu ionale.
7imensiunile reprezentrilor sociale:
Cognitive " asigura trans$ormarea in$orma iilor perceptive si a in$orma iilor de comunicare
in a a numite adevruri consensuale $iind larg )mprt ite social si av'nd o mare
$unc ionalitate in grupurile umane.
&iologica " $undamenteaz atitudinile oamenilor si deriva din valorile% normele si modelele
speci$ice unui anumit spa iu cultural
c ional " consta din sc-emele rela ionale acreditate socio(cultural prin care se realizeaz
raporturile dintre individ si grup
Principalele $unc ii ale reprezentrilor Sociale
>unc ia de cunoa tere " reprezentrile sociale permit )n elegerea si interpretarea realit ii%
datorita lor e $acilitat. Comunicarea si cunoa terea celorlal i. 2le sunt repere in )n elegerea
si in atri!uirea de semni$ica ii evenimentelor si conte&telor in care evolueaz rela iile dintre
oameni. 7e i aceste reprezentri sociale ac ioneaz ca ni te $iltre si ca ni te $acilitatori ai
inter(cunoa terii si ai rela iilor inter(umane ele con in in aceea i msura si constr'ngeri.%
limite si mai ales rigidizri in special in raport cu evenimentele imprevizi!ile si in raport cu
atitudinile noncon$ormiste. 2&p. inclusiv reprezentarea sociala a noncon$ormismului este
departe de a(l cunoa te1)n elege in mod adecvat% e mult mai aproape in a(l etic-eta% si )nspre
control social.
>unc ia de orientare " reprezentrile sociale presupun orientarea si g-idarea comportamentelor si a
practicilor soc. .i datorita $ct. 7e orientare repr soc intervin direct in prescrierea $inalitatea unei
situatii% in prescrierea reactiilot% unui tip de comportamente% unui demers adaptat la conte&t si pers.
>ct. ;usti$icativa " repr soc prin aceasta $ct permit aposteriori justi$icarea comportamentelor
si luarile de pozitie si atitudine a.i. datorita acestei $unctii repre soc joaca un rol deose!it de
import in e&plicarea si sustinerea de tip argumentativ a actiunilor unui grup. Repr soc. st$el
pot sa intareasca pozitia soc a unui grup sau ele pot sa mentina si sa justi$ice di$erenta sociala
si mai ales $en de discriminare intre grupuri.
?2:2
1. :etode in psi-ologia sociala " cursuri 2%3
a. :etode comune cu alte discipline
!. :etode speci$ice
i. Sociometrice
ii. Realizarii pro$ilului psi-osocial al grupului
iii. uto!iogra$ia grupurilor
iv. :odelul lui !eils 1 det personalitatii interpersonale
Page 3 of 5
2. 2ul social " in special cursurile du!lat de carte 29
a. 7imensiuni ale eului social
i. Conceptia de sine
ii. Stima de sine
iii. utoprezentarea
!. Procesele psi-osociale implic in $ormarea inag de sine
i. Comparatia soc
ii. Re$lectarea
iii. 7i$erentierea
c. :ecanisme psi-osociale de automentinere a imag de sine
i. utovalidarea ipotezelor despre sine
ii. $ilierea selectiva la mediul social
iii. Rationalizarea opiniilor contrare
3. Procesul socializari ( cursuri
a. @alori%
!. Aorme sociale
c. :odele culturale
4. Comportamentul prosocial ( cursuri
a. ?eorii e&plicative
5. >o!iile sociale " curs si din compendiu
a. Caracterizare
!. Cauze
c. Simptomatologie
d. ?ipuri de $o!ii " curs " 29 " doar $o!ii sociale
B. gresivitatea " curs " +2 cursuri,
a. Principalele teorii ale agresivitatii
!. >actori ce in$luenteaza comportamentul agresiv
C. Structuri de personalitate cu risc crescut de agresivitate ( curs
1. Psi-opatia de tip e&plosiv
2. Psi-opatia de tip Sadic
3. Psi-opatia de tip ntisocial
4. Psi-opatia de tip Paranoid
5. Psi-opatia de tip !orderline
.. ctul criminal. ?eorii
1. Psi-o!iologice
2. Psi-osociale
3. Psi-omorale " accent pe t. personalit crimiale " ;.P. D
9. Construc ia i dinamica universului social "curs E carte 3C(./
1. Principalii mediatori implicati in constr universului social
2. Stereotip
3. Prejud
Page 4 of 5
4. Reprez soc
5. ?eoria atri!uirii 1erori legate de atri!uire " curs Ecarte .2(92
a. 2rori legate de atri!uirea succesului si esac
!. 7e tip proiectiv
c. 2tnocentrica
d. Aejusti$icata a responsa!ilitatii
1/. tractia interpersonala " carte 11B(1B3 " sintetic +nu neaparat toate e&emplele,.
Page 5 of 5