Birocratia ca punct de pornire- Claudette Lafaye

Max Weber insista asupra faptului ca societatile moderne occidentale se

caracterizeaza printr-o serie de fenomene de rationalizare fara precedent n istorie,
care afecteaza deopotriva reprezentarile si valorile, institutiile si practicile sociale.
El si ndreapta atentia asupra modurilor de a guverna ale oamenilor din diferite
locuri si epoci, cu alte cuvinte, de a impune o autoritate, facnd totodata ca
legitimitatea acesteia sa fie recunoscuta. Weber deosebeste trei forme de baza ale
autoritatii: autoritatea cu caracter rational-legal, de care se apropie cel mai mult forma
de administratie moderna, autoritatea cu caracter traditional si autoritatea cu caracter
carismatic.
Autoritatea cu caracter rational- legal este indemeiata pe drept, este
impersonala, este o organizata dupa o ierarhie a functiilor, care implica exercitarea din
partea instantei superioare a unui control asupra instantei inferioare, se bazeaza pe
competentele celor care exrcita functii, principalele decizii si dispozitii sunt redactate
in scris.
Autoritatea cu caracter traditional. Traditia ii confera legitimitate detinatorului
autoritatii etinatorul autoritatii, care poate fi o persoana anume sau un grup, isi
exercita atributiile impartind favorurile si disgratia si acordand protecte unor supusi.
Este vorba de o relatie de tip senior- supusi. !erarhia nu este functionala, ca in
precedentul tip de autoritate, ci se bazeaza pe lagaturi de dependenta personala.
Autoritatea cu caracter carismatic se intemeieaza pe valoarea exemplara a unei
persoane si pe recunoasterea caracterului ei sacru, extraordinar, chiar eroic. "aracterul
este foarte instabil, spre deosebire de precedentele, in cadrul carora dreptul si traditia
asigurau o anumita stabilitate. aca detinatatorul puterii pare sa-si fi pierdut harul,
autoritatea lui dispare. #rupul alcatuit din conducatorul carismatic si adeptii sai
formeaza o comunitate emotionala.
!n centrul sociologiei lui Max Weber sta notiunea de ideal-tip, o constructie a
cercetatorului care nu se gaseste nicaieri in mod empiric. $ ilustrare empirica a
conducerii administrative birocratica este compusa din functionari liberi ca persoane
care nu se supun decat indatoririlor legate de functia pe care o indeplinesc. !erarhia
este organizata in scopuri functionale. %tributiile sunt legate de functia ocupata si sunt
definite printr-un contract. &unctionarii se supun unei discipline, precum si unui
control.
Robert Merton propune o reinterpretare a ideal-tipului 'eberian facand
urmatoarea constatare: cu cat birocratiile concretese apropie mai mult de ideal-tipul
'eberian(reguli abstracte, ierarhie functionala, caracter impersonal al relatiei de
autoritate etc.), cu atat mai mult apar consecinte neprevazute sub forma unor
disfunctii, a unor rutine, care paralizeaza activitatea organizatiei. atorita respectarii
ad litteram a regulamentelor, functionarii a*ung ritualisti, tipicari, rigizi si incapabili
sa se adapteze rapid. Merton va sistematiza analiza functionalista, distingand dintre
notiunile de functie manifesta, functie latenta si disfunctie.
#ouldner deosebeste + tipuri de birocratizare: ,. -irocratizarea .artificiala/,
in care regulile, fixate de o autoritate exterioara, nu sunt respectate de nimeni. 0.
-irocratizarea .reprezentativa/ e intemeiata pe elaborarea in colectiv a regulilor,
negociate in colectiv, normele de securitate erau considerate indreptatite si foarte rar
incalcate. +. -irocratizarea .punitiva/ este bazata pe impunerea unor reguli si pe
sanctiuni in cazul nerespectarii lor.
1eter -lau introduce aparatul statistic ce se dovedeste a fi un instrument de
limitare a discriminarilor si de stimulare a tratarii echitabile a utilizatorilor, chiar si
atunci cnd reglementarile formale, concepute n mod expres pentru a ndeplini acest
rol, apar ca ineficiente. 1. -lau a*unge la concluzia ca un grup care lucreza in
cooperare este mult mai eficient decat grupul care anga*at in competitie.
1eter -lau arata ca modelul informal de cooperare, de consultare reciproca
indeplineste nu numai functii psihologice, ci si sociale:
,. transforma un ansamblu de indivizi atomizati, subordonati aceluiasi
superior ierarhic, intr-un grup unit prin legaturi de intra*utorare. stabilizarea
relatiilor, preintampinarea conflictelor
0. coeziunea sociala din interiorul grupului de colegi contribuie la
imbunatatirea muncii
+. aceasta forma de cooperare stimuleaza interesul agentilor pentru munca pe
care o desfasoara si duce la o crestere a competentei lor
2elzni3 pune accentul asupra faptului ca disfunctiile nu rezulta numai din
abundenta de reguli formale, si din complicitatile dintre anumite grupuri informale din
interiorul si exteriorul organizatiei.
1eter -lau constata ca organizatiile nu sunt atat de rigide precum sugereaza
analiza lui Merton, in masura in care membrii lor stiu sa ocoleasca reglementarile
pentru a-si duce la bun sfarsit misiunile.