Romnia n gleat

email print
0

Autor: Dan Constantin21 Noi 2009 - 00:00
n ultima sptmn de campanie candidaii au scos la iveal mijloacele de convingere
cele mai puternice. De departe, gleata a strivit toate celelalte cadouri electorale. Geaca
de partid s-a fumat, culoarea portocalie cu nsemnele PD-L poate s-i aduc pumni n
cap. Geaca lui Geoan, vizibil i pe timp de cea, seamn de la distan cu un
echipaj de la descarcerare sau de la SMURD. Nu-i bine s sperii familia cnd te apropii
de cas!

Materialele lui Crin parc ar fi o lad de lmi, prea palide s trezeasc vreo invidie la
vecini. Zahrul, uleiul, fina sunt poman. Le pui n cmar i nu-i mai aduci aminte de
ele dect atunci cnd scoi grgriele din pachetul foamei trimis de UE i asumat de
partide.

Banner-ul este i el cu risc: l ia vntu', l bate ploaia, noaptea l taie adversarii. Clipul de
la televizor se d de-a valma, l crezi pauz de publicitate i fugi n curte s vezi dac ies
toate ortniile la numr. Tricoul a mers ast var, la europarlamentare. Toat ara
poart nc EBa pe piept i pe cocoa. Te i miri cum de a ieit fata taichii doar cu 4%.
Acum, pe rcoare, le pui pe dedesubt i cu o izman n jos poi chiar s faci economie la
lemne.

Gleata ns este cea mai tare! n primul rnd c niciodat nu stric una n plus
la casa omului. Cui i-a venit ideea s bage glei n campanie, ar trebui premiat. Nu o
refuz nimeni, indiferent cine o d. n al doilea rnd, chiar dac te duci cu mncare la
porci, nu tie Ghi c-i de la Bse, s agii animalu'. Nu afl nici c e dar de la Geoan,
care promite subvenii mari, s grohie Ghi de bucurie, cnd i torni n troac.

n al treilea rnd, toate gleile sunt la fel, de un deca, aa c intr una n alta, indiferent
de ordine. Parc tiau c merg cap la cap, Mircic i Trienic. Alt avantaj este c, dac
ai umflat cte o gleat de la participanii din fosta mare coaliie, te poi echilibra, una n
stnga, alta n dreapta, i duci doi deca. Aa-i omul harnic! Ia de la toi. Gleile de la
runda asta de prezideniale mai au un avantaj: de pe plastic se terge orice nsemn, aa
c, dup 6 decembrie, le curei frumos trandafirii i te plimbi cu ele mndru pe linie,
zicnd c le-ai luat de noi, de la ferometal, s moar vecinul cel ofticos care te
spioneaz printre uluci.

Al dracu', are bani s-i schimbe gleile! Tu, ano cu pieptu-nainte, treci pe lng el i
murmuri.
Al dracu' ho, chioru sta, nu putea s dea o gleat i pentru referendum. S cread el
c ia dou voturi doar cu o gleat. Dup o sclipire de gndire zici: Hai, b, mai repede
cu anticipatele! Da' s aducei d-alea cu mner nemesc, s nu taie la mn!
Citete mai multe despre: editorial jurnalul national

VIDEO OSCE: Realitatea TV, Antena, Pro TV, Jurnalul National si Cotidianul
au acoperit alegerile partinitor, impotriva presedintelui in exercitiu
de V.O. HotNews.ro
Luni, 7 decembrie 2009, 15:27 Economie | Media & Publicitate

Realitatea TV si reteaua Antena au acoperit procesul electoral intr-o maniera partinitoare si
lipsita de echilibru, abordand o atitudine agresiva impotriva presedintelui in exercitiu,
potrivit raportului OSCE privind turul doi al prezindentialelor, prezentat astazi. TVR 1 a fost in
general echilibrat, dar a acordat putin timp campaniei in emisiunile de stiri. In presa scrisa,
Evenimentul Zilei, Gandul si Romania libera au fost mai echilibrate, in timp ce Jurnalul National si
Cotidianul au fost impotriva presedintelui in exercitiu, apreciaza OSCE.




Ce spune OSCE despre reflectarea campaniei in media.
Intre cele doua tururi, mass-media au asigurat in continuare, in ansamblu, o acoperire
ampla si variata a alegerilor, ceea ce a permis electoratului sa poata alege in cunostinta de
cauza. Candidatii au beneficiat de acces neingradit la mass-media.
In emisiunile de stiri, TVR 1 si unele posturi private (Prima TV, Pro TV) au acoperit mai
restrans aceasta campanie decat inainte de primul tur, reflectand in parte nivelul mai
scazut al activitatilor de campanie
Unele posturi private, mai ales Realitatea TV si reteaua Antena, au acoperit campania intr-o
maniera lipsita de echilibru si de impartialitate, abordand o atitudine agresiva impotriva
presedintelui in exercitiu
In ansamblu, TVR 1 a acordat o acoperire echilibrata si impartiala ambilor candidati. In
buletinele de stiri din intervalele de maxima audienta, la TVR 1, presedintele Basescu si
PDL au beneficiat de 28% din acoperirea acordata evenimentelor politice, in timp ce Mircea
Geoana si PSD - de 24%. Si Crin Antonescu/PNL au jucat un rol in campanie, beneficiind de
13% din acoperirea dedicata evenimentelor politice.
La Prima TV, situatia a fost asemanatoare celei de la TVR 1.
Acoperirea acordata de Pro TV, Antena 1 si Realitatea TV a fost, in schimb, mai
partinitoare, impotriva presedintelui in exercitiu
Realitatea TV a dedicat 51% din programele sale de stiri, de actualitati si electorale
presedintelui Basescu si PDL (44% ton negativ, 35% ton pozitiv) si 20% lui Mircea Geoana
si PSD (29% ton negativ, 51% ton pozitiv). Acelasi post a dedicat 8% din programele de
acest fel lui Crin Antonescu si PNL (19% ton negativ, 53% ton pozitiv).
Singura dezbatere televizata intre cei doi candidati, cea din 3 decembrie, a fost transmisa
de TVR 1 si mai multe canale private, atingand un numar considerabil de alegatori si
contribuind la sublinierea diferentelor dintre politicile promovate de cei doi candidati la
presedintie.
Dintre ziarele monitorizate, Evenimentul Zilei, Gandul si Romania au fost mai echilibrate, in
timp ce Jurnalul National si Cotidianul au avut o abordare partinitoare, impotriva
presedintelui in exercitiu.
Dupa primul tur, CNA a aplicat 14 amenzi cuprinse intre 5.000 si 20.000 de lei unui numar
de noua posturi de televiziune, pentru incalcarea legislatiei electorale si a
altor reglementari jurnalul national
n colegiul meu din Prahova circul o scrisoric prin care Traian Bsescu i
ndeamn pe oameni s fie mereu alturi de el, s i urasc temeinic pe ceilali
politicieni i s rspund DA la referendum. E un text simplu. n orice caz, nu pe
msura unui ef de stat. Iat de ce m-am gndit c o scrisoare, de final de
mandat, a lui Traian Bsescu i distribuit - tot gratuit - de Pota Romn ar fi
putut avea urmtorul coninut: "Dragi romni i de alte naionaliti. Prietene
Hayssam, V scriu plngnd. Am plns dup Stolo, am plns dup Boc, am plns
dup Croitoru i am plns, preventiv, la nominalizarea lui Negoi. Acum cred c
plng pur i simplu dup mine. Uitndu-m n oglind".
"Se mplinesc cinci ani de cnd, n calitate de fost nomenclaturist, lupt de unul
singur mpotriva comunismului, a urmrilor i a urmriilor lui. V-am promis s-i
scot la lumin pe colaboratorii securitii i m-am inut de cuvnt. I-am fcut s
colaboreze cu mine. Oameni ca Mona Musc sau Carol Sebastian au fost vocile
prin care v-am convins s votai cum trebuie i de cte ori a fost nevoie. V-am
promis c fiecare romn va avea acces la dosarul lui de securitate i m-am inut
de cuvnt. Ca s evitm eventuale efecte secundare, am fcut un experiment i
am nceput cu mine i cu dosarul meu, pe care l-am disprut.
Am promis c voi condamna comunismul i am comandat un studiu special pe
tema asta. L-am citit cu mare atenie, e foarte interesant i vi-l recomand. Habar
n-avei cte se petreceau n ar pe vremea cnd eu eram fie pe mare, fie la
Anvers, luptnd cu capitalismul.
Am promis o nou ans pentru cei tineri i, iat, cei mai pregtii oameni din
noua generaie pot ajunge inclusiv deputai europeni dac familia se implic aa
cum trebuie n cariera lor. Am promis c fiecare primar general al Capitalei va
primi cte o cas de la el nsui - i -am inut de cuvnt. V-am nvat cum se
cumpr o bucat de teren, se mparte n dou, se vinde o jumtate la preul
pentru ntreg i din diferen se obine o cas i un Mercedes. Am spus rspicat
c e nevoie de o alt justiie, corect i eficient, i am avut dreptate. E nevoie.
n felul ast putei i voi, angajnd un avocat bun - v-o recomand pe Elena Udrea
- s v rezolvai, cu celeritate, problemele. Pentru cazuri mai complicate - dac
avei de rezolvat probleme cu flote -, soluia cea mai bun este s solicitai
refacerea expertizelor.
Dragi romni i de alte naionaliti,L-am numit premier pe Emil Boc, pe care l
cunoteam bine. Motiv pentru care am mprumutat, imediat i preventiv, 20 de
miliarde de euro ca s acoperim pierderile. Acum tiu c am mprumutat
insuficient. Nu mi-am dat seama c Boc se mic att de repede. Am fcut multe,
dar nu am fcut tot. Privii cu atenie mprejur. Mai exist nc parlament. Mai
exist nc partide. V promit c m voi ocupa. tiu - nu avem nc suficiente
servicii secrete i mijloace care s-i nregistreze ambiental pe toi cetenii. M voi
ocupa. Mai exist fragmente de autostrzi pe ici, pe colo. Mai exist oameni
bogai pe care nu i-am mbogit eu. Mai exist sraci care nu-mi datoreaz mie
srcia lor. Pe ici i pe colo mai avem relaii internaionale. Mai sunt borduri
neschimbate i nereformate de ani buni. Prin pduri mai umbl nc cete
narmate de profesori care ncearc s mi se opun.
Voi suntei ns adevrata majoritate, pentru c suntei mai muli dect Iohannis.
La 22 noiembrie, voi vei decide, chiar dac votul dumneavoastr e doar
consultativ. Potrivit Constituiei, aa cum o neleg eu, dup ce se consult cu
poporul, preedintele n exerciiu desemneaz noul preedinte cum vrea el,
pentru c e eful statului (Trebuie s-i spun lui Boc s bage asta n cursul lui de
constituional!). Nu v lsai nelai. Nu v lsai manipulai. De ce v e fric nu
vei scpa. Din douzeci de milioane de romni, ci mai sunt n ar, trebuie s
rmn maximum optsprezece. Aa obinem o ar mai ieftin, prin care legile
trec mai uor.
mi mai terg o lacrim i plec s fac campanie i n Congo. Doar nu am tiprit
degeaba un milion i jumtate de buletine suplimentare. Nu mi-a plcut mandatul
sta, dar mai vreau o dat. i chiar dac voi nu m vrei, eu v vreau pe voi.
Pentru c tiu care este interesul vostru naional. i v promit c peste 15-20 de
ani, cnd se va ncheia cel de-al cincilea mandat al meu, o s trii bine." Jurnalul
national

Romnii au ateptri raionale: emigreaz, cer credite n euro, absenteaz de la vot i i
manifest nencrederea n economie. Migreaz la munc n strintate pentru c
managerii din afar se pricep s-i fac productivi. Prefer mprumuturi n moned unic
european pentru c i dau seama c cea mai mare parte a perioadei pn la scadena
creditului se va derula n zona euro. Populaia activ din sectorul privat _ gtuit de
impozite i contribuii - abandoneaz votul politic, fiindc are din ce n ce mai puine
venituri pentru a vota economic. n fine, romnii i manifest nencrederea n economie
pentru c oricum ar evolua salariile, sunt btute mereu de preuri.

Determinantul comun al anticipaiilor romnilor este inflaia. Emigranii alearg dup
salariile mari i preurile mici din vest. Debitorii i dau seama c nu neaprat dobnzile
vesticilor sunt mici pe ct e mare inflaia noastr. Lucrtorii din sectorul privat realizeaz
c beneficiarii redistriburii accelerate a resurselor lor - pensionari, funcionari, beneficiari
de ajutoare sociale i subvenii - le ntorc "atenia" sub forma unor preuri majorate.
Consumatorii i regleaz cererea n funcie de variaia preurilor.

OK i banca central ine cont de concluzia ferm stabilit de teoria economic c "inflaia
este ntotdeauna i peste tot un fenomen monetar"? Nu, n loc s umble la cauza inflaiei
_ expansiunea ofertei de bani, ncearc s managerizeze efectul - anticipaiile romnilor.
intirea inflaiei i denominarea monedei naionale reprezint dou tentative de a abate
atenia publicului de la un adevr valabil n Romnia de dou decenii: politicienii au
rmas cu robinetul de bani deschis. Wim Duisenberg _ primul preedinte ale Bncii
Centrale Europene - obinuia s spun c "meninerea unei rate a inflaiei sczute i
stabile reprezint cea mai bun contribuie pe care politica monetar o poate aduce
pentru susinerea creterii economice i stimularea crerii de noi locuri de munc". Tot el
avertiza c "banca central trebuie protejat de preocuprile i influenele politicianiste
pe termen scurt", fiindc "tentaia politicienilor de a recurge la msuri monetare care s
aduc rezolvri temporare pe seama afectrii perspectivelor economice pe termen lung
este tot timpul prezent". Dar degeaba a zis bancherul central european, la noi
competiia politic s-a amplificat n dauna celei economice. Politicul deposedeaz
economicul de o cantitate din ce n ce mai mare de resurse pe care le direcioneaz spre
zonele unde are interes, lsnd piaa fr "materie prim". Cu piee subiri, care se afl
n imposibilitate de a gestiona productivitatea, nici n-are sens s ne mai ntrebm de ce
avem una dintre cele mai nalte inflaii din rndul membrilor UE.

i, din pcate, viitorul ndeprtat sun la fel de prost. Guvernatorul Mugur Isrescu
declara anul trecut, ntr-un interviu acordat publicaiei Bancheri de Top, c "trebuie s ne
ateptm s avem o inflaie mai mare dect media Uniunii Europene pe o perioad mai
ndelungat, chiar i dup 2014, inta noastr de adoptare a monedei euro". Asta
nseamn c vom suferi pn la adnci btrnee de multiplicarea masei monetare prin
voin politic. Ceea ce va conduce la ateptri raionale din partea oamenilor: emigraie,
credite n euro, absenteism la vot, nencredere n consum. Anticipaii al cror control e
sortit eecului ct nu se umbl la cauz: robinetul de bani politic. Jurnalul national
Prezent la o ntlnire cu tinerii antreprenori, Dan Voiculescu, vicepreedinte al Senatului,
a artat c unica miz real a confruntrii electorale o reprezint relansarea economiei
naionale.

"Dac Traian Bsescu va pierde - i va pierde -, eecul su nu va fi cauzat de
conspiraia televiziunilor, de ostilitatea mogulilor, de filmul cu posibilele sale acte de
violen i nici mcar de coaliia PSD+PC, PNL i UDMR. Economia l va nvinge pe
domnul Bsescu. Scderea economic dramatic, prbuirea consumului, incertitudinea
locului de munc i a zilei de mine, acetia sunt adversarii preedintelui n funcie dup
cinci ani de mandat.

Aa cum comunistul Bill Clinton l-a nvins pe Bush Sr cu sintagma It's the economy,
stupid - prin care sublinia faptul c economia rmne marea tem a oricrui mandat
prezidenial -, la fel i eu i transmit lui Traian Bsescu: Economia, domnule preedinte,
economia v-a nvins!. Actualul consilier prezidenial pe probleme economice a fost
practic invizibil.

n problema crizei i a politicilor macroeconomice, Palatul Cotroceni a dovedit o
incoeren uluitoare, iar blbiala politicilor anticriz a plecat de la cap, de la Traian
Bsescu", a artat n acest context Dan Voiculescu. Jurnalul national
Presa strin: Romnii voteaz pentru a
iei din cea mai rea criz
email print
0

Autor: Mihaela Matachita07 Dec 2009 - 00:00
Turul doi al prezidenialelor a fost n atenia ageniilor internaionale de tiri i a unora
dintre principalele cotidiene occidentale, majoritatea subliniind c romnii i aleg "un nou
preedinte", n sperana ieirii din cea mai grav recesiune i din criza politic.

Agenia France Presse calific scrutinul drept "crucial": romnii, "confruntai cu una dintre
cele mai severe recesiuni din Uniunea European", i aleg preedintele "spernd s
ias din criza politic ce blocheaz un ajutor crucial din partea Fondului Monetar
Internaional (FMI)". AFP preciza c social-democratul Mircea Geoan, "un fost diplomat
care insist pentru meninerea locurilor de munc", a luat startul ca "favorit", dup ce i-a
atras de partea sa pe liberali. Bsescu dorete "accelerarea reformelor", mai ales n
nvmnt i n funcionarea statului, precum i scderea cheltuielilor publice, iar
Geoan promite "revenirea la stabilitate" i "reunirea" romnilor dup "cinci ani de
tensiuni i scandaluri". Totodat, promite, pn la Crciun, un nou guvern, condus de
primarul Sibiului, Klaus Johannis. "Dup o campanie n care s-au succedat atacurile la
persoan", analiti citai de AFP sunt de prere c "jocurile rmn deschise". Este
amintit nregistrarea video cu Bsescu lovind un copil. Noul preedinte va trebui s
continue lupta mpotriva corupiei, o tem supravegheat de Comisia European, ncheie
AFP.

Associated Press aprecia c aceast curs electoral "strns" ar putea "rezolva cele
aproape dou luni de criz politic i ar putea dezghea un mprumut internaional de
care Romnia are nevoie pentru a iei din cea mai grav recesiune de la cderea
comunismului n 1989". Popularitatea lui Bsescu s-a erodat ca urmare a crizei
economice i certurilor politice. Prezentat drept un bun negociator n politica
romneasc, Geoan a declarat, ntr-un interviu pentru AP, c Bsescu a creat
instabilitatea politic i a folosit serviciile secrete pentru a-i urmri pe oponeni. ansele
lui Bsescu au fost afectate de nregistrarea video n care acesta lovea un copil.

BBC, sub titlul "Romnii voteaz pentru un nou preedinte", preciza c Geoan este
"clar favorit". Pentru corespondentul BBC, duelul final televizat "a degenerat ntr-o fars",
ambii candidai aprnd c au jurat "mai puin adevrat". Potrivit analitilor, "corupia
este larg rspndit" n Romnia, la aproape trei ani de la intrarea n UE.
Financial Times arta c o nregistrare video a pus pe foc scrutinul. Prestigiosul cotidian
a relatat despre filmuleul n care Bsescu lovea un copil i acuzele care au urmat.
Scrutinul este vzut drept decisiv pentru a pune capt confuziei politice de la Bucureti,
Geoan fiind favoritul cursei.

New York Times a relatat despre "romnii triti" care "se nsenineaz" i despre "filiera
german", referindu-se la primarul Sibiului, Klaus Johannis, ale crui anse de a deveni
prim-ministru s-au aflat n centrul luptei electorale pentru prezideniale. Cotidianul
american reamintea c Mircea Geoan, favoritul cursei, a promis c l va numi premier
pe Johannis care beneficiaz de stereotipurile pozitive ale romnilor despre
germani. Jurnalul national


Dezbaterea la care vor participa candidati la prezidentiale va avea loc la Palatul Parlamentului,
conform Impactnews.ro, citat de Realitatea.net. Staff-urile de campanie au stabilit sa mute
confruntarea miercuri de la ASE la Palatul Parlamentului, la ora 20:00, in Sala Spiru Haret.
Deocamdata nu se stie daca vor 3 sau 5 candidati care se vor confrunta. Singurii care se opun
variantei de 5 sunt cei de la PD-L, care vor o confruntare intre primii trei clasati in cursa pentru
presedintie. Discutiile au inceput de aseara, la restaurantul Doina, cand PDL si PNL au chemat la
intalnire doar PSD, fara Sorin Oprescu. Romania libera

Traian Basescu ar pierde alegerile indiferent daca in turul al doilea ar intra cu pesedistul
Mircea Geoana sau cu liderul PNL, Crin Antonescu, conform datelor celui mai recent sondaj
INSOMAR. Mircea Geoana l-ar invinge pe Traian Basescu cu 54 la 46%, iar Crin Antonescu l-
ar surclasa pe actualul presedinte cu 52 la 48%.

INSOMAR arata unde se duc voturile candidatilor care nu intra in turul al doilea. Astfel, in
varianta unui tur al doilea intre Mircea Geoana si Traian Basescu, candidatul PSD ar primi
cele mai multe voturi de la Crin Antonescu, Sorin Oprescu si Corneliu Vadim Tudor.
Jumatate din electoratul fiecaruia dintre acesti candidati ar opta pentru Geoana. Traian
Basescu ar primi cele mai multe voturi de la Kelemen Hunor, George Becali si Corneliu
Vadim Tudor.

In ipoteza unui tur doi disputat intre Traian Basescu si Crin Antonescu, candidatul liberal ar
strange cele mai multe voturi de la Mircea Geoana: 65%. Jumatate din electoratul lui Sorin
Oprescu si al lui Corneliu Vadim si-ar directiona votul tot catre Crin Antonescu. Pentru
Traian Basescu, principalul donator de voturi ar fi electoratul lui Kelemen Hunor: 39%. De la
alti candidati ar veni 33% si de la Corneliu Vadim Tudor ar mai lua 28%.

In ambele variante ale celui de-al doilea tur, 54% dintre cei chestionati sunt nehotarati sau nu
voteaza. 33% dintre alegatorii din mediul urban l-ar vota pe Traian Basescu, iar 38 % dintre
romanii din mediul rural ar opta pentru Mircea Geoana. In Transilvania, cele mai multe
voturi le ia Traian Basescu, 36%, urmat de Mircea Geoana cu 23%. In schimb, Moldova il
prefera pe Mircea Geoana, 36%, iar Traian Basescu ia 31%. Muntenia este de asemenea fief
electoral pentru MIrcea Geoana - 39%, Traian Basescu fiind cotat cu 30%. In Capitala, Traian
Basescu este cotat acum cu 33%, in timp ce Mircea Geoana ocupa locul trei, dupa Crin
Antonescu.

Sondajul a fost realizat in perioada 11-15 noimbrie, la comanda Realitatea TV, pe un esantion
de 11.973 de persoane si are o marja de eroare de pana la 3%. Romania Libera

Cine va castiga - rosul sau portocaliul? Cu o saptamana inainte de alegerile prezidentiale, cruciale
pentru o Romanie in recesiune profunda, doi dintre principalii candidati - presedintele Traian Basescu
si social-democratul Mircea Geoana - si-au aparat culorile in Transilvania, comenteaza AFP, citata
de NewsIn.

Dincolo de batalia culorilor la mitinguri - veste, sepci, esarfe rosii pentru social-democratii lui Geoana,
hanorace si cravate portocalii pentru liberal-democratii lui Basescu - cei doi contracandidati si-au afisat
diferentele de stil, unul la Cluj, altul la Brasov.

Precuparile romanilor chestionati la mitinguri raman insa aceleasi: redresarea economiei, somajul.

Sambata, Basescu, fost capitan de marina devenit presedinte in 2004, a avut un miting in fata a mii de
sustinatori la Cluj, inainte de o baie de multime. El s-a afisat "alaturi de poporul roman" in fata
intereselor conjugate ale magnatilor presei si ale PSD, care il acuza de manevre secrete si afacerism.
Basescu asociaza si Parlamentul disfunctionalitatilor tarii si vrea sa reduca numarul parlamentarilor de
la 471 la 300, noteaza AFP.

"Nu voi lasa garda jos in fata Parlamentului, in fata televiziunilor magnatilor. Vreau un al doilea
mandat", a spus el, aclamat cu strigate "Basescu, Basescu!".

"Am fost cel care a spus nu, nu mai puteti face privatizari fara trasparenta", a declarat el, referindu-se
la frecventele treceri pe la putere ale social-democratilor de la caderea dictatorului Nicolae
Ceausescu, in urma cu 20 de ani, si la transferarea contestata a unor societati la privat.

Un barbat agita o pancarta pe care scria "Traian, lupta!", iar o femeie de 24 de ani a spus ca iubeste
latura "dura" a presedintelui.

El a promis o reducere a cheltuielilor staului si "mai multa echitate" pentru populatia rurala (45% din
locuitori), apoi a reamintit ca, sub mandatul sau, Romania a intrat in UE, "cea mai importanta structura
internationala din punct de vedere economic si social".

Mircea Geoana, presedintele Senatului si fost ambasador in SUA, subliniaza, la randul sau, ca a
actionat pentru aderarea Romaniei la NATO. Stapanind perfect limba engleza si franceza, el se
prezinta ca omul capabil sa conduca discutii internationale importante. "Apartenenta la Europa nu
inlocuieste buna guvernare", a spus el, in timp ce simpatizantii scandau "Geoana, presedinte!".

Intr-o intalnire cu sute de sustinatori in piata din Brasov, vineri, el a spus ca este un om al dialogului,
le-a intins o mana "celor dezamagiti" si a promis sa refaca "unitatea Romaniei", lezata, in opinia sa, de
adversarul sau. Geoana a anuntat un plan anticriza viguros, cu construirea de locuinte abordabile
pentru tineri si mai multe credite pentru societati, in vederea formarii de locuri de munca.

"Am auzit ca rosul este mai la moda iarna aceasta decat portocaliul", a spus Geoana.

Totusi, s-ar putea ca galbenul si albastrul, culorile candidatului pe locul trei in sondaje, liberalul Crin
Antonescu, sa perturbe duelul rosu-portocaliu anuntat, conchide AFP. Romania Libera
Candidatii la fotoliul de presedinte Traian Basescu si Crin Antonescu au participat la o
dezbatere publica directa, sambata, la Cluj. Va prezentam mai jos schimburile de replici dintre
cei doi legate de o serie de teme de interes public.

Depolitizarea administratiei statului
Crin Antonescu: Un presedinte care voi fi deasupra interselor partizane cu un prim-ministru
independent voi face acest lucru constrangand partidele sa inteleaga ca politicul trebuie sa
ramana la nivelul ministrilor si secretarilor de stat. Sustin Legea functionarului public asa cum
a fost ea adoptata in 2005. Mai jos de ministru si secretar de stat nu trebuie sa mai actioneze
criteriul politic.

Traian Basescu: As aduce aminte sa am criticat public atunci cand guvernul a emis OUG crae
permite politizarea aparatului de stat. Legea educatiei pervede ca directorii de scoli sa nu mai
fie membri de partid. PNL a atacat la CCR legea exact pe articolul care prevede ca directorul
unei scoli sa nu mai fie membru de partid.

Crin Antonescu: Am atacat legea pentru ca am considerat ca se aduce atingere la drepturile
omului.

Traian Basescu: Aceste incompatibilitati sunt stabilite prin lege si pentru alte categorii.
Politicienii se bucura de o larga gama de incompatibilitati.

Reforma statului si Parlamentul unicameral
Traian Basescu: Trebuie sa venim la un vot uninominal curat, intr-un tur sau doua. 300 de
politicieni de buna calitate pot fi gasiti in Romania.

Crin Antonescu: Am venit cu un proiect de lege care sa reduca numarul parlamentarilor.
Calitatea vietii politice nu tine de numarul de parlamentari. Sunt de acord ca legea electorala
trebuie modificata.

Reforma educatiei
Crin Antonescu: Cred ca putem discuta foarte mult pe aceasta tema, in primul rand trebuie sa
intelegem sistemul. Pactul national pentru educatie este unul bun, dar nu a fost respectat de
presedinte si de Guvernul Boc. Trabuie sa rediscutam modul de salarizare, nu mai trebuie sa
fie platiti la plata cu ora. Respectul fata de educatie este esential, dar nu trebuie sa reducem
educatia la scoala. Din atitudinea presedintelui trebuie sa inteleaga oamenii ca primul model
este invatatura.

Traian Basescu: Eu am cautat sa fiu un modul si m-am dus in fiecare zi la serviciu. Si am
incercat sa respectul votul cetatenilor fara sa abandonez telurile pe care mi le-am propus la
inceputul mandatului. Una din prioritati a fost educatia. Cred ca educatia trebuie sa se axeze
pe cateva coordonate: prima trecerea de la o educatie bazata pe memorie la una care sa dea
copiilor competente. In functia de stadiulo de pregatire se fixeaza doua niveluri: unul cel de
baza apoi cel avansat care trebuie sa se dobandeasca la finalul liceului. Printre competentele
pe care un elev trebuie sa le dobandeasca sunt opt printre care competenta in limba romana,
competenta de a invata. Regret aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor cu
50%.

Dezamagirea fata de Romania

Crin Antonescu: Dezamagirea nu e niciodata o scuza pentru lipsa de actiune.

Traian Basescu: Demagogia ca ne pleaca tinerii si oamenii valorosi trebuie sa o ducem in
planul realitatii. Eforturile facute de Romania in ultimii trei ani au fost facute pentru libera
circulatie a fortei de munca. Orice om valoros poate privi pe piata fortei de munca, sa spuna
sunt competent si atunci poate lucra in Germania, Marea Britanine sau romania. Cred ca e
timpul sa iesim din povestea "ne pleaca tinerii". Alaltaieri am fost la Oracle unde 1400 de
tineri produc softuri vandute in intreaga lume. Solutia este sa ne batem pentru ca tinerii nostri
sa poata opta pentru a munci aici sau in Olanda, Germania sau alta tara. Cu certitidine multi se
vor intoarce in Romania, un exemplu este sistemul bancar. Batalia noastra trebuie sa fie
pentru a li se permite sa lucreze unde doresc. Ma tem ca e mult mai cinstit cel care face o
alianta transparenta decat cel care sta doi ani sub papucul lui Hrebenciuc.

Crin Antonescu: Eu nu am facut parte din aceasta alianta. Ati lipsit tare mult ca presedinte
vreo cinci ani.

Traian Basescu: Pot sa accept ca am lipsit din anturajul celor care va sustin, dar nu am lipsit
romanilor. Stiu si Dan Voiculescu si Ion Iliescu mi-au simtit lipsa.

Crin Antonescu: Cu domnul Geoana, Iliescu si Vanghelie nu am facut eu alianta.

Traian Basescu: Eu am avut curaj sa condamn crimele comunismului pe cand dumneavoastra
radeati cu domnul Iliescu. Nu am facut parte din FSN.

Relaxarea fiscala
Crin Antonescu: Cota unica va fi redusa in timpul mandatului meu. Nu voi incerca niciodata
sa impun ceva executivului. Eu nu candidez ca sa fiu preseidnte si sa fie impusi anumiti
oameni. totul se poate discuta. Eu am aceasta viziune si voi sustine ca aceasta masura sa se fie
trtanspusa in realitate.

Traian Basescu: Nu pot sa vorbesc in acest moment despre o relaxare fiscala. Cota unica
poate fi redusa la 16 la 14 la suta. Eu am vorbit despre reducerea populatiei care sa traiasca
din productia agricola. In mediul rural se face productie agricola, acolo trebuie sa ajutam ca
oamenii sa isi infiinteze linii de procesare a productiei agricole. Pentru asta utilizam bani
europeni. Pana cand stimulam aparitia de IMM-uri in mediul rural, micul fermier va ramane
sarac si nu se vor strange bani la bugetul local.

Ce carte si ce film ati citit ultima data sau vazut ultima data si v-au placut?
Traian Basescu: Levantul de Cartarescu. Ultimul film vazut a fost un documentar.

Crin Antonescu: Ultima carte este legata de crestrea si decaderea Imperiului Britanic. Ultimul
film vazut a fost Parfum de femeie. Ati promivat femeia obiect, femeia cu succes facil, ati
invitat o ziarista pe masa in loc de un ziarist, dar nu ati promovat modelul femeii care creste
copii si tine casa si modelul femeii de succes care ajunge sus nu prin succes usor.

Traian Basescu: Gresiti in abordarea dumneavoastra. Un barbat care are trei femei in casa
respecta femeia. Pentru mine femeia este mai importanta decat dumneavoastra. Nu aveti in
societate valoarea unei femei.

Crin Antonescu: Femeile din Romania nu sunt ,,pasarici'' si nici ,,tiganci imputite''. Adriana
Saftoiu si Renate Weber nu au fost promovate de dumneavoastra.

Traian Basescu: Eu am un respect imens pentru femei. Sotia mea este prima doamna si a fost
foarte mult promovata.

Crin Antonescu: Cum va simtiti cand peste doua treimi va considera mai rau decat
Ceausescu?

Traian Basescu: Sunt un politician care a predat dosarele la CNSAS, care a avut curajul sa
vina in fata parlamentului si sa le spuna ca trebuie sa se reformeze, sunt un politician care a
avut curaj sa spuna ca avem nevoie de militari americani la forntiera de est a Romaniei, sunt
un politician care a spus ca Marea Neagra este un obiectiv strategic, sunt cel care a spus ca
trupele romanesti trebuie sa ramana in Afganistan. Sunt un poltician care a reusit sa convinga
ca Summitul NATO poate avea loc la Bucuresti. Sunt politicianul care a sustinut proiectul
Nabucco, sunt politcianul care a lasat tara un pic mai mare cu circa 9.000 de kilometri patrati.
Cred ca sunt un politician care ar ce sa spuna romanilor la sfarsit de mandat. Nu stiu daca veti
avea ocazia sa faceti raportul onestitatii fata de natiune. Va invita sa privim la televiziuni si sa
vedem o atmosfera creata prin cuvintele: "Presedintele face scandal". In decembrie 1989 tot
asa se spunea ca niste oameni fac scandal. Priviti la televiziunile lui Vantu si Voiculescu si
veti vedea ca se spune ca presedintele face scandal.

Traian Basescu: Domnule Antonescu, pentru ca aveti de la mine o bila alba perntru
participarea la dezbatere tinand cont ca presedintele are un program mai incarcat decat al unui
candidat si nu am sa va pun nicio intrebare.

Crin Antonescu: Ati spus ca veti pleca pe mare daca veti pierde. Cu ce veti pleca ca nu mai
este flota?

Basescu: Nu exista niciun document semnat de mine prin care se aproba vanzarea flotei.
Brevetul meu este valabil oriunde in lume.

Crin Antonescu: Nu ati castigat nicio batalie din cele pe care le-ati dus in mandatul
dumneavoastra. Unele dintre tezele dumneavoastra au fost bune. Daca vreti ca in Romania
institutia prezidentiala sa nu se privatizeze sub presedintialui Mircea Geoana, aveti grija pe
cine votati. Romania Libera
Presedintele Traian Basescu a declarat, in cadrul unui miting electoral organizat duminica la Craiova,
ca in desemnarea premierului a facut fata de partide doua compromisuri: a propus intai un
independent, apoi un gospodar, dar ca nu va face un alt compromis, cu hotii, transmite NewsIn.

Seful statului a dorit sa le explice simpatizantilor sai ca a tinut cont de propunerile partidelor in
desemnarea premierului, dar ca nu a putut accepta decat profilul pe care acestia l-au trasat viitorului
premier, nu si numele, pentru ca numele si persoana o alege doar presedintele. "Au cerut sa fie un
independent, dar i-au pus si nume. Pai asta nu se poate, dupa Constitutie ei pot sa propuna cum vor
sa arate primul-ministru, dar numele il spune presedintele", a subliniat Basescu, aratand ca a tinut
totusi cont de doleanatele partidelor, desemnand un prim-ministru independent politic. "Am tinut cont
de ce voiau ca prim-ministru, un independent, si atunci am desemnat un independent care sa nu fie in
cardasie nici cu Voiculescu, nici cu Patriciu, nici cu Iliescu, nici cu Hrebenciuc, dar nu le-a convenit, ei
voiau unul pe care sa-l poata manipula si atunci au spus: "Hai, indendent, independent, dar sa fie si
gospodar, si cu 80% voturi la alegeri", si-mi spuneau ca acesta este tot Johannis", le-a povestit
Basescu craiovenilor adunati in piata.

"Eu le-am spus, mai baieti, o fi bine cu Johannis, eu nu spun ca nu are 80% si ca nu e bun gospodar,
dar va dau eu unul mai bun, pe Liviu Negoita, care are tot 80% si si mai multa experienta- doua
mandate de parlamentar si doua de primar, intr-un sector cu 400.000 de locuitori. Deci as spune ca
incercarea lui Voiculescu, Iliescu, Hrebenciuc, Geoana de a-si pune un prim- ministru in spatele caruia
sa-si vada de privatizarea Postei, Regiei Sarii, Romgaz, Transgaz, nu a reusit si nici nu are cum sa
reuseasca", a continuat seful statului.

"Ei vor tipa mereu ca presedintele nu a vrut sa faca un compromis. In primul rand l-am facut, le-am dat
intai o propunere de premier independent, le-am facut si a doua oara, le-am dar si gospodar, si cu
80%, dar daca ei au vrut un compromis cu hotii asta nu se poate!", a avertizat Traian Basescu.

Presedintele a marturisit ca nu a inteles niciodata "de ce PSD si PNL au trebuit sa darame guvernul
Emil Boc in preajma alegerilor", moment in care miile de oameni adunati in piata la mitingul electoral
au inceput sa scandeze "hotii". "Asa este, hotii! A fost o masura a unei majoritati parlamentare
nereformiste. In momentul in care Guvernul Boc si-a asumat raspunderea pe legi ale reformei statului
solutia pe care sistemul ticalosit a gasit-o a fost sa darame Guvernul", a mai spus seful statului.

Seful statului le-a transmis apoi celor care fac presiuni asupra lui ca cinci ani de atacuri murdare l-au
"tabacit" atat de tare incat le mai "duce" atacurile inca cinci ani. De altfel, Basescu le-a spus oltenilor
ca desi nu i-a placut primul mandat de presedinte, "mai vrea odata". Romania Libera
Traian Basescu incearca din nou sa se apropie de PNL, cel mai probabil, pentru a rupe din
electoratul de dreapta al liberalilor. seful statului profita, de altfel, de noua strategie adoptata
de Crin Antonescu, candidatul PNL, care si-a pus "tunurile" in ultimele zile pe adversarul
PSD, Mircea Geoana.

Basescu a declarat duminica, la mitingul electoral de la Sibiu, ca "Romania ar merita sa aiba
doi candidati de dreapta in turul doi". "Nu exclud posibilitatea si poate ca ar fi mai bine ca in
turul doi sa intre Crin Antonescu. Poate. Oricum, Romania ar merita sa aiba in turul al doilea
doi candidati de dreapta", a spus Basescu. Pe aceeasi linie politica imprimata de Traian
Basescu, Adriean Videanu a declarat ieri ca PDL este pentru realizarea unei coalitii de dreapta
si ca PSD este principalul adversar al partidului. "Din punctul meu de vedere, am sustinut si
voi sustine intotdeauna realizarea unei coalitii de dreapta, ca sa poata sa rezolve toate crizele
din Romania", a afirmat Videanu. Acesta a adaugat ca oricare formatiune de dreapta "este
binevenita", dand ca exemplu PNL si UDMR, vorbind despre "discutiile informale" avute
saptamanile trecute cu formatiunea maghiara.

"Stiu care sunt seturile de valori si principiile care guverneaza comportamentul politic al PNL,
nu sunt foarte mari diferente fata de ceea ce vrea PDL", a mai spus Videanu. La randul sau,
vicepresedintele democrat-liberal Sulfina Barbu crede ca ar fi benefica o finala intre doi
candidati de dreapta. "Asa electoratul va avea de ales numai din solutii de dreapta. Este o
perioada de criza si numai masurile din aceasta zona politica sunt binevenite. S-a vazut ca
Mircea Geoana nu are nici un program electoral, nu vine cu solutii care sa scoata tara din
criza. In perioada urmatoare avem nevoie de un presedinte si de un guvern de dreapta, care sa
readuca Romania pe crestere economica. S-a observat ca in perioada de dupa 2005 programul
economic asumat de partide de orientare de dreapta a insemnat cea mai mare crestere
economica de dupa 1990", a declarat liderul PDL.


Barbu a explicat ca lui Basescu i-ar fi mai usor in turul doi cu Mircea Geoana, deoarece
electoratul va putea alege intre dreapta si stanga, "dar pentru tara ar fi mai buna o competitie
intre Basescu si Antonescu". In schimb, liberalii nu vor sa auda de vreo intelegere cu PDL
deocamdata. Prim-vicepresedintele liberal, Ludovic Orban, a declarat ca despre o politica de
alianta a PNL nu se va vorbi decat dupa alegeri. "Noi nu alegem pe nimeni. Atacurile si
criticile noastre sunt impartite in mod egal si lui Basescu, si lui Geoana. Nu menajam pe nici
unul. De altfel, responsabilitatea pentru criza profunda in care am intrat este egala pentru cei
doi. Amandoi au fost in alianta timp de un an de zile", a mai spus Orban.

Insa a specificat ca Basescu poarta cea mai mare vina, "deoarece timp de cinci ani de zile a
semanat numai conflicte". In schimb, in opinia lui Antonescu, PNL va face alianta in functie
de rezultatul alegerilor, declarand ca "putem face guvern cu oameni din PDL si PSD, dar dupa
ce vom avea alt presedinte". "Traian Basescu a devenit brusc prietenul PNL. Are nevoie de
alegatori? Cand ne-a defaimat patru ani de zile, si pe Tariceanu, si Guvernul, si tot ce am
facut in tara asta, cand spunea ca mafia sta la masa cu liberalii L-a apucat prietenia de
liberali. Ii raspund acum in numele tuturor liberalilor: nu ne plac milogii! Pleaca, Traian
Basescu, la alegatorii tai", a mai spus Antonescu.

In acelasi timp, si PSD face "curte" PNL. Geoana a declarat sambata ca "electoratul PSD este
inclinat spre o alianta cu PNL". Deja vazut in turul doi, liderul PSD cere ajutorul liberalilor in
finala cu Basescu. "Daca dupa primul tur vom avea suficienta intelepciune sa prefiguram un
inceput de majoritate cu PNL, atunci rolul presedintelui ales si rolul majoritatii parlamentare
vor fi mult mai simple", a mai spus Geoana. Romania Libera
Prima campanie electorala in care prezidentialele sunt separate de alegerile pentru
Parlament se dovedeste inedita si din alte puncte de vedere. Cum marile teme specifice
atributiilor constitutionale ale presedintelui mediere intre institutii, politica externa si
securitate nationala au parut neinteresante, campania s-a concentrat pe metode neortodoxe.

Lipsiti fiecare in parte de invelisul programelor economice, care cad, potrivit Constitutiei, in
competenta Guvernului si, prin urmare a partidelor politice care sprijina Guvernul, candidatii
la prezidentiale s-au vazut confruntati cu adevarate perdele de fum si subiecte false din partea
contracandidatilor lor. Profesorul de stiinte politice de la SNSPA Andrei Taranu spune ca
teme precum referendumul si "de ce le e frica nu scapa", dosarul Omar Hayssam folosit
impotriva lui Traian Basescu, povestea vizitei la Moscova contra lui Mircea Geoana,
"santajul" caruia i-ar fi cazut victima seful ANI sunt toate teme false pentru lovirea
adversarului, neorientate spre preocuparile reale ale alegatorilor. S-au urmarit atat atacarea
directa a principalilor candidati, dar si aruncarea de umbra suplimentara asupra lor prin
atacuri indreptate impotriva apropiatilor lor.

Au fost atacati Marian Vanghelie si Dan Nica in contul lui Mircea Geoana, Elena Udrea si
Emil Boc in contul lui Traian Basescu si Dinu Patriciu in contul lui Crin Antonescu, desi,
dupa cum spune Andrei Taranu, acesta nu este oficial si nu a avut legaturi cu banul public.
Profesorul Andrei Taranu spune ca votul negativ al publicului provine din campania
electorala, in principal, negativa pe care au ales sa o duca partidele.
Cu alte cuvinte, politicienii muncesc sa se decredibilizeze reciproc, cu urmari grave asupra
perceptiei electoratului. Toate taberele demonizeaza toate celelalte tabere, angrenand si masa
de simpatizanti ai liderilor. "Demonizandu-l pe Traian Basescu, demonizezi si cele peste 36%
din cetateni, electorat PDL, demonizand PSD, demonizezi o alta treime, cu liberalii la fel",
explica Andrei Taranu.

Urmarea in plan guvernamental este ca liderii principali devin frane in negocierea unei
formule guvernamentale, fenomen inceput in 2008: "PNL spune acum ca nu va face guvern
cu Traian Basescu, Basescu a spus in 2008 ca nu face guvern cu Tariceanu si tot asa".
Relevant din acest punct de vedere este si scandalul dezbaterii finale. Cei care fug de
dezbatere demonstreaza ca, in lipsa perdelelor de fum, nu au nimic de spus cetatenilor,
conchide profesorul Taranu.

22 octombrie Dublu scrutin
Presedintele Traian Basescu a semnat decretul pentru convocarea in ziua turului intai a
referendumului pentru Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari de la 471
la maximum 300. Toate partidele, in afara de PDL, il acuza pe Traian Basescu ca
suprapunerea celor doua feluri de scrutin il avantajeaza.

23 octombrie Negociere pentru Guvern
In aceasta prima zi de campanie electorala, primul premier desemnat de presedintele Traian
Basescu, Lucian Croitoru, a trimis Parlamentului o lista cu 14 ministri, dintre care 7 se
regaseau in Cabinetul demis Emil Boc II. PSD, PNL, UDMR si minoritatile nationale au
anuntat ca nu voteaza Guvernul Croitoru si ca-si mentin sustinerea pentru primarul Sibiului,
Klaus Iohannis.

27 octombrie Scandalul Hayssam, dezgropat
Traian Basescu declara la GDS ca stenograma publicata in presa a discutiei dintre Omar
Hayssam si consilierul sau pe probleme de securitate, Constantin Degeratu, este urmarea unei
inregistrari ilegale si ca generalul Degeratu nu confirma "foarte multe dintre afirmatiile
aparute acolo". Potrivit stenogramei, Omar Hayssam, aflat in arest pentru rapirea jurnalistilor,
i-ar fi reprosat generalului Degeratu, in septembrie 2005, ca presedintele nu s-a tinut de
cuvant cand i-ar fi promis ca va putea parasi Romania impreuna cu familia.

4 noiembrie Cade echipa Croitoru
Plenul Parlamentului a respins, cu 250 de voturi "impotriva" si 189 "pentru", guvernul
Croitoru. In aceeasi zi, Curtea Constitutionala a decis ca sunt conforme cu Legea
fundamentala legile privind salarizarea unitara si reorganizarea autoritatilor publice, legi
adoptate de Guvernul Boc prin asumarea raspunderii si contestate de PNL. In afara de faptul
ca permit economisirea de bani la buget, legile au mare impact electoral pentru ca multe
categorii de angajati ai statului sunt obligate sa accepte opt zile de concediu fara plata.

6 noiembrie Negoita, numit premier
Presedintele Traian Basescu l-a desemnat premier pe primarul sectorului 3, Liviu Negoita
(PDL), dupa o noua runda de consultari cu partidele parlamentare si in conditiile in care
formatiunile ce alcatuiesc noua majoritate parlamentara au anuntat ca-l sustin in continuare pe
Klaus Iohannis. Dupa trei zile, Liviu Negoita a trimis Parlamentului lista cu ministrii propusi
si programul de guvernare. Nici pana acum conducerea Legislativului nu a stabilit calendarul
audierilor si data cand ar trebui sa se dea in plen un vot asupra cabinetului Negoita.

10 noiembrie santaj la ANI?
Izbucneste in presa scandalul convorbirii purtate de presedintele Agentiei Nationale de
Integritate, Catalin Macovei, cu Bogdan Chirieac si Sorin Rosca Stanescu. Din inregistrare
(prima dezvaluita dintr-o serie de trei) reiese ca s-ar fi incercat, in septembrie, un santaj la
seful ANI pentru ca acesta sa divulge informatii din anchetele ce-i priveau pe ministrii PDL
Vasile Blaga, Adriean Videanu si Radu Berceanu.

11 noiembrie Secretul de la Kremlin
Presa a dezvaluit ca liderul PSD, Mircea Geoana, a facut in luna aprilie 2009 o vizita secreta
la Moscova, unde s-a intalnit cu unul dintre consilierii premierului rus, prilej de a discuta
despre privatizarea Romgaz, dar si despre o posibila sustinere financiara a sa.

14 noiembrie Singurul duel
S-a desfasurat prima dezbatere publica din campanie, intre presedintele Traian Basescu si
liderul PNL, Crin Antonescu. seful social-democratilor, Mircea Geoana, a lipsit de la
confruntarea pe care chiar el a provocat-o.

15 noiembrie Boc ramane pe loc
Au expirat cele 45 de zile de interimat al ministrilor PDL care au preluat ministerele detinute
de PSD. Guvernul Boc II ramane insa in functie in actuala formula pana la investirea unui nou
Executiv, sub interpretarea constitutionala ca motiunea de cenzura ar fi resetat interimatul.

16 noiembrie Lansare de carte cu iz de servicii
Fostul procuror Ciprian Nastasiu a dezvaluit ca inainte de a fi fost revocat (din cauza
dosarului Omar Hayssam) ar fi anchetat implicarea unor politicieni precum Theodor Stolojan,
Elena Udrea, Verestoy Attila si Dan Voiculescu in dosarul spionajului energetic (subminarea
economiei nationale).


Scoruri 1990-2004
Din 1990 incoace, prezenta la vot a scazut constant si, o data cu ea, s-a redus si numarul de
voturi cu care s-a adjudecat un mandat de presedinte. De altfel, pentru a afla numele
presedintelui, doar in 1990 a fost suficient un singur tur de scrutin.

1990 85,07% 12,23 mil. voturi

1992 turul I 47,34% 5,63 mil. voturi
turul II 61,5% 7,39 mil. voturi

1996 turul I 32,25% 4,08 mil. voturi
turul II 54% 7,05 mil. voturi

2000 turul I 36,35% 4,07 mil. voturi
turul II 66,8% 6,69 mil. voturi

2004 turul I 40,97% 4,27 mil. voturi
turul II 51,23% 5,12 mil. voturi


Evolutia in campanie
Datele de mai jos provin dintr-o sinteza a sociologului Mircea Kivu menita sa redea tendinta
generala din mai multe sondaje, multe contradictorii. E vorba de situatia din prima zi de
campanie electorala si de situatia disponibila pe 9 noiembrie.

Traian Basescu: 33% 32%

Mircea Geoana: 24% 26%

Crin Antonescu: 18% 19%

Sorin Oprescu: 8% 10%

77% Este procentul romanilor care au declarat pentru Gallup ca vor merge la vot pe 22
noiembrie. La alegerile precedente, participarea la vot in primul tur a fost de 58,5%.
Participarea la vot a scazut constant, de la 85,7%, in 1990, la 51,23%, in turul II al alegerilor
din 2004.

87% Potrivit unui sondaj Gallup realizat la inceputul lunii noiembrie, 87% din romani sunt
nemultumiti de felul in care merg lucrurile in Romania in prezent. 64% cred ca situatia se va
inrautati. Romania Libera
Presedintele Traian Basescu a declarat duminica, dupa ce a votat, ca scrutinul de azi este un exercitiu
de putere exceptionala, deoarece romanii au sansa sa-si aleaga si presedintele si sa spuna si
Parlamentului cum sa functioneze, informeazaNewsin.

"Este unul din cele mai importante scrutinuri care s-au desfasurat in Romania pentru ca azi romanii au
puterea de a spune si Parlamentului cum sa functioneze, isi pot alege si presedintele. Este un
exercitiu de putere exceptionala pe care romanii pot sa-l exercite. Am convingerea ca isi vor exercita
suveranitatea in interesul lor ", a declarat seful statului dupa ce a votat la Colegiul economic
"A.D.Xenopol". Presedintele a votat si pentru prezidentiale si pentru referendum.

Basescu a e estimat ca va fi o participare buna la vot.

El a fost insotit de sotia sa Maria si cele doua fiice, Elena si Ioana. Maria si Elena Basescu au votat si
ele la Colegiul economic "A.D.Xenopol".

Cand a venit presedintele la sectia de votare, sustinatorii sai, peste 100 de persoane, l-au intampinat
in aplauze, scandand "Basescu presedinte!", "Presedintele!". Maria Basescu a primit de la acestia un
buchet cu trandafiri albi. Romania Libera
Lupta dintre cei doi candidati la presedintia Romaniei este foarte stransa, scriu marile
cotidiene despre cel de-al doilea tur de scrutin de la Bucuresti. Editorialistii considera ca
alegerea noului sef al statului va pune capat unei crize politice ce dureaza de mai bine de doua
luni si care pericliteaza imprumutul de la Fondul Monetar International.

Romanii au fost chemati ieri la urne, pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale,
considerate printre cele mai importante din istoria tarii, la 20 de ani de la caderea
comunismului, potrivit cotidianului francez Le Monde. Jurnalistii francezi scriu ca, dupa o
campanie "tensionata, marcata de lovituri sub centura", dar si de probleme
economice, invingatorul acestui scrutin va trebui sa formeze un guvern stabil, care sa
recastige increderea Fondului Monetar International (FMI), institutia care a amanat in
noiembrie virarea celei de-a treia transe din imprumutul contractat de Romania. O alta sarcina
a noului guvern va fi, in opinia cotidianului francez, sa aduca deficitul bugetar la 5,9% din
PIB, fata de 7,3% anul acesta, in special printr-o reforma profunda a sectorului bugetar.
Jurnalistii de la Le Monde, un cotidian de stanga, scriu ca favoritul acestui scrutin este Mircea
Geoana, mai ales dupa anuntarea aliantei cu liberalii.

Pe de alta parte, scrie agentia franceza de presa (AFP), Traian Basescu, "izolat pe scena
politica si diabolizat de o parte a presei", a spus ca singurii sai aliati sunt romanii, iar daca va
fi ales, spera ca PDL, formatiunea aflata la guvernare, sa refaca alianta de dreapta cu liberalii.
Cu trei saptamani inainte de Craciun, mai mult de jumatate din romani nu-si vor permite un
brad, potrivit unui studiu al Institutului Mednet. In acest context, jurnalistii de la AFP scriu ca
fotoliul prezidential se joaca intre un fost capitan de marina de centru-dreapta, presedintele in
functie Traian Basescu, si un fost diplomat social-democrat, Mircea Geoana. si agentia de
presa Reuters considera ca liderul PSD are mai multe sanse de a deveni presedinte pentru ca
este sustinut de multi alegatori frustrati de conflictele generate de masurile luate de presedinte
pentru a curata clasa politica, afectata de coruptie.


Potrivit Reuters, noul presedinte al Romaniei va avea la dispozitie trei ani fara alegeri,
perioada in care vor trebui reluati pasii amanati, ce ar putea decide daca tara isi poate reincepe
cursa pentru a ajunge din urma Occidentul bogat. Presa rusa scrie, la randul ei, ca ambii
candidati au sanse "aproape egale" de a deveni presedinte, iar agentia RIA Novosti aminteste
ca "in retorica electorala a ambilor candidati a fost prezent subiectul influentei Rusiei asupra
situatiei din regiune. Astfel, presedintele Basescu l-a acuzat pe Geoana de efectuarea unor
vizite secrete la Moscova".
Klaus Iohannis, primarul de succes al Sibiului, se afla in centrul unor alegeri prezidentiale
intens disputate, desi nu candideaza si nici macar nu este etnic roman, ci va fi numit premier
daca liderul social-democrat Mircea Geoana va castiga scrutinul, comenteaza cotidianul
american New York Times. Romania Libera
Dupa rasturnarea rezultatelor din cursul diminetii, social-democratii au facut ieri front
comun in jurul ideii de fraudare a alegerilor si s-au pregatit de contestarea rezultatelor.

Unii pesedisti nu s-au ferit sa avanseze ideea ca ar putea chiar initia o noua suspendare a
presedintelui Basescu, pentru a-l impiedica sa stea la Palatul Cotroceni inca cinci ani. In
acelasi timp, capul lui Geoana este dorit de tot mai multi social-democrati.

Dupa euforia de duminica seara, rasturnarea rezultatelor i-a prins pe liderii PSD pe picior
gresit, acestora scapandu-le ideea ca la PDL "a functionat mai bine" sistemul de fraudare a
alegerilor. "E foarte clar ca am castigat la vot, iar la ei sistemul a functionat mai bine", a
declarat vicepresedintele PSD Victor Ponta.

PSD se va plange la Curtea Constitutionala
Dupa sedinta Comitetului Executiv al PSD, Mircea Geoana a iesit sa anunte ca partidul a
decis contestarea alegerilor la Curtea Constitutionala si la Biroul Electoral Central. "Obligatia
de a respecta vointa suverana a poporului roman, a celor peste cinci milioane de romani care
ne-au votat, ne obliga sa contestam la Curtea Constitutionala acest scrutin. (...) Romanii
merita sa-si aleaga presedintele pe care l-au ales cu adevarat", a declarat Geoana, adaugand ca
PSD nu si-ar dori sa creeze "o stare de confuzie si instabilitate in Romania". Totodata, liderul
PSD a spus ca social-democratii vor continua contactele cu majoritatea parlamentara formata
cu PNL si UDMR, excluzand orice colaborare cu PDL.

Ideea contestarii rezultatelor a fost avansata de liderii PSD chiar de la primele ore ale zilei,
cand Biroul Electoral Central incepuse sa confirme cifrele avansate de PDL, in urma
numaratorii paralele. "Este suspecta aceasta modificare de rezultat si, sigur, trebuie vazut
concret (...). Dar mie mi se pare ca au fost foarte multe fraude", a declarat presedintele de
onoare al PSD, Ion Iliescu. La randul sau, seful de campanie al PSD, Viorel Hrebenciuc, a
apreciat ca exit-poll-urile "au fost bune", dar ca "frauda la prezidentiale a fost mai mare decat
si-a imaginat". Totodata, Hrebenciuc a anuntat ca reprezentantii PSD din sectiile de votare nu
vor semna procesele-verbale cu rezultatele alegerilor. si secretarul general al PSD, Liviu
Dragnea, a spus ca partidul ar fi obligat sa conteste rezultatele alegerilor, pe motiv ca
majoritatea romanilor s-ar fi pronuntat de fapt in favoarea lui Mircea Geoana.

"Plecand de la rezultatele exit-poll-urilor, pornind de la numarul de voturi nule foarte mare
fata de diferenta prezentata de BEC intre cei doi candidati, pornind de la procesele-verbale
modificate in Birourile Electorale Judetene fara verificarea voturilor valabil exprimate,
pornind de la turismul electoral masiv, aceste fapte ne obliga la contestarea acestor alegeri", a
declarat Dragnea.
Mircea Geoana a fost practic singurul lider al PSD care nu a dat declaratii. Ajuns la sediul
partidului in timp ce jurnalistii stateau de vorba cu Adrian Nastase, Geoana a preferat sa se
strecoare in cladire fara a spune vreun cuvant.
Mai rezervat in declaratii a fost ieri si liderul PSD Vrancea, Marian Oprisan. Acesta a facut un
apel catre colegii sai de partid sa-si asume infrangerea suferita. "Traim intr-o tara democratica
si trebuie sa respectam principiul democratic nu doar atunci cand castigam, ci si cand
pierdem. Trebuie sa dam dovada de demnitate si cand pierdem, si cand castigam", a spus
Oprisan.

Diaspora este "de vina"
Unii social-democrati s-au grabit ieri sa sustina ca rezultatul prezidentialelor nu ar fi corect,
deoarece a fost influentat de diaspora. Printre acestia s-a numarat si presedintele PSD Cluj,
Valentin Cuibus. "Nu mi se pare corect ca rezultatul alegerilor prezidentiale sa fie influentat
de alegatorii din diaspora, care sunt rupti de realitatile romanesti. Sunt unii plecati de zece ani
din Romania si vin o data pe an, in concediu, acasa. Nu stiu ce se intampla in tara", a sustinut
social-democratul.
La randul sau, deputatul Valeriu Zgonea, coordonatorul numaratorii paralele a PSD, a declarat
ca nu a crezut "ca mita electorala va avea un impact asa de mare asupra transilvanenilor" (in
aceasta provincie istorica, Traian Basescu a obtinut mai multe voturi decat Mircea Geoana).

O noua suspendare a presedintelui, peste trei ani?
Desi i-au acuzat pe democrat-liberali, inaintea alegerilor, ca intentioneaza sa nu recunoasca
rezultatele in cazul in care acestea l-ar fi dezavantajat pe Traian Basescu, social-democratii au
mers ieri si mai departe. Concret, Victor Ponta a lasat a se intelege ca PSD ar putea recurge la
inca o suspendare pentru a-l impiedica pe Traian Basescu sa stea inca cinci ani la Cotroceni.
"Va spun: eu am 37 de ani, peste trei ani vreau sa scap de Traian Basescu, nu peste cinci", a
declarat ieri Ponta. Vicepresedintele PSD nu a oferit mai multe detalii pentru moment.

Scaunul lui Geoana se clatina tot mai tare
Odata depasit momentul prezidentialelor, in PSD se ascute lupta pentru sefia partidului.
Atacuri directe au venit ieri de la Miron Mitrea si Madalin Voicu. Fostul secretar general al
PSD a admis ca rezultatul alegerilor a fost foarte putin previzibil, mai ales ca in spatele lui
Mircea Geoana s-au aliniat trei partide. Mitrea a mai aratat ca staff-ul liderului PSD a fost
unul "foarte slab" si ca au existat "greseli de campanie absolut evidente". La randul sau,
Voicu a spus ca a prevazut esecul lui Geoana. "Eu cred ca, daca faceam parte din staff-ul de
campanie, ori m-as fi retras, ori i-as fi spus ca nu are sanse. El nu este lider, l-am tras mereu
dupa noi. Cum sa sari ca un pitigoi in fata romanilor, cand nu esti sigur de rezultat?", a
declarat Madalin Voicu. Inaintea alegerilor, Mircea Geoana a declarat ca-si va depune
mandatul de presedinte al PSD in cazul in care pierde.


"In clipa in care-ti asumi o responsabilitate, sa conduci un partid atat de mare cum este PSD,
si cand convingi milioane de oameni sa-ti dea increderea, in clipa in care ai reusit, esti bun, in
clipa in care nu ai reusit, multumesc frumos, imi pun mandatul. (...) Din punct de vedere al
jocului democratic, nu sunt nuante: ai castigat, te duci mai departe, daca nu, te-ai dus frumos
la partid si ai spus: Dragii mei colegi, va multumesc pentru efort. Nu cauti scuze, nu cauti
sa acuzi, esti responsabil ca lider al partidului. Punct si de la capat", spunea Geoana inainte de
prezidentiale. sefia partidului este dorita de mai multi social-democrati, printre care Adrian
Nastase, Liviu Dragnea si Dan Nica.

Frauda electorala, greu de demonstrat
Desi PSD ameninta ca se va hotari sa conteste alegerile, procedura legala pentru acest lucru se
dovedeste complicata. Astfel, pare destul de putin probabil ca partidul lui Mircea Geoana sa
poata declansa mecanismul constitutional inainte ca PNL sa schimbe taberele. Doar Curtea
Constitutionala poate decide invalidarea unor alegeri, in urma unei plangeri de fraudare a
scrutinului inaintate de un partid politic. Legea 370/2004 arata la articolul 24: "Curtea
Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc
prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului". Curtea solutioneaza contestatiile si
analizeaza dovezile aduse in ideea de a se face demonstratia ca rezultatul alegerilor a fost
viciat.

Inainte insa, Biroul Electoral Central centralizeaza datele, valideaza procesele-verbale primite
de la birourile electorale judetene si de sector si intocmeste un proces-verbal final. Acest
proces-verbal este trimis Curtii Constitutionale, care, daca nici o contestatie nu se dovedeste
intemeiata, valideaza rezultatul alegerilor. Marian Muhulet, purtatorul de cuvant al BEC,
sustine ca PSD poate depune contestatia privind anularea alegerilor la Curtea Constitutionala.
Analistii semnaleaza insa unele lacune in privinta demonstrarii cu argumente legale a fraudei
electorale. "Trebuie sa fie dovezi foarte clare, sa fie intocmit un dosar voluminos pentru a se
stabili vicierea alegerilor", a declarat Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia.
Acesta a explicat, pe de alta parte, ca BEC este o institutie politizata, formata din
reprezentanti ai partidelor, care nu este intotdeauna impartiala in analizarea contestatiilor.

Acesta a mai spus ca nici votul romanilor din strainatate nu poate fi controlat, ca partidele nu
au reprezentanti in tarile unde traiesc romani. "Nu sunt decat niste diplomati care organizeaza
alegerile. Nimeni nu poate observa modul in care se voteaza, nimeni nu sesizeaza o eventuala
mita electorala", a mai spus Parvulescu, adaugand ca este greu de spus, de exemplu, daca a
fost sau nu mita electorala la romanii din Republica Moldova.
La randul sau, directorul IPP, Adrian Moraru, sustine ca frauda electorala este greu de
demonstrat. "E nevoie de un dosar greu, cu dovezi indubitabile. Ca au fost prinsi unii ca au
dat mita electorala nu inseamna vicierea rezultatului alegerilor. Este vorba doar de fapta
penala, si nu electorala, iar organele trebuie sa stabileasca vinovatia, ceea ce nu schimba insa
rezultatul numaratorii voturilor", a spus Moraru. Romania Libera
Candidaii populiti i noile tehnologii (Blog, Facebook, YouTube) n
alegerile prezideniale din 2009
1

ANTONIO MOMOC
[The University of Bucharest]
Abstract:
The main hypothesis of the study The populist candidates and the new technologies (Blog,
Facebook, YouTube) in the 2009 presidential elections is that populist candidates display a bigger
interest for the new technologies than the other candidates. The online campaign of the 12
presidential candidates has been monitored on social networks (Facebook), blogs and on content-
oriented networks (Youtube). The research method was content analysis. The result of the analysis
answered the question on whether the online environment was used by the candidates at the 2009
presidential elections for political debate or just for promoting themselves.
Keywords: populist; presidential elections; blog; social-media


Alegerile din 2009 reprezint prima campanie prezidenial din Romnia n care candidaii au folosit
Facebook, dup ce reeaua de socializare fusese utilizat la locale n 2008. La prezidenialele din
2009 competitorii au recurs la site-uri de campanie i bloguri, dar i la social-media: site-uri de
videosharing (YouTube) i reelele de socializare (Facebook, Twitter).

n martie 2011 Internet Word Stats
2
numra 7.786.700 utilizatori de internet n Romnia. n
decembrie 2009 erau 7.430.000 useri. Sorin Tudor observa c a existat o cretere spectaculoas n
2007: n august erau puin peste 5 milioane de utilizatori, iar n noiembrie au fost contorizai 7
milioane
3
. Un bazin electoral virtual pe care politicienii nu aveau cum s-1 rateze n 2009. ns un
electorat mai puin interesat de politic: n iulie 2008 cele peste 350 de site-uri politice
monitorizate de Trafic.ro au strns la un loc doar 587.658 vizitatori unici, n vreme ce n aceeai
perioad site-ul Evenimentul Zilei a strns, de unul singur, 666.258 vizitatori unici
4
.

Prin monitorizarea campaniei din 2009 s-a urmrit identificarea candidailor care au folosit noile
tendine n comunicarea politic: de ce i construiete un candidat la alegerile prezideniale blog,
de ce deschide cont de Facebook, de ce uploadeaz clipurile de campanie pe un site de video-
sharing? Ce imagine au construit politicienii despre ei pe internet? Ce candidai au interacionat
online cu alegtorii? Au comunicat ntre ei candidaii prin blogroll? Care dintre ei a denigrat
competiia? A fost campania online pozitiv sa negativ?

Eantionul l reprezint arhiva activ online a postrilor pe blog, pe FB i pe Youtube a celor 12
candidai intrai n cursa din 2009. Perioada supus investigaiei a fost octombrie-noiembrie 2009.

Cercetrile efectuate asupra campaniei din 2004 au artat c site-urile user generated content
(coninut generat de utilizator) i gherila digital
5
au fost folosite pentru a ataca competiia printr-o
campanie negativ. Ipoteza a fost c n 2009 candidaii s-au folosit de mediul online pentru a-i
denigra adversarii. Investigaia trebuia s rspund la ntrebrile dac blogurile, postrile de pe FB
i clipurile de pe YouTube au fost utlizate pentru a insulta concurenii i dac noile tehnologii au
fost folosite ca instrumente de comunicare interactiv specifice erei web 2.0
6
. Presupunerea de la
care s-a pornit a fost c mai degrab candidaii populiti au folosit new-media pentru comunicarea
electoral.

Definiiile cu care operm cnd analizm noile tehnologii sunt destul de vagi, asupra lor nc nu
exist un consens larg n tiinele comunicrii. Noiunea de social-media include att reelele
sociale ca Facebook, Twitter, LinkedIn, ct i reele content-oriented ca YouTube, Flickr. YouTube
nu e o reea social, dar e una dintre cele mai populare surse de coninut generat de utilizator
printre cei care folosesc reele sociale. Blogul nu e o reea social, dar spre deosebire de un site din
era web 1.0, aceast platform online comport elemente de interactivitate i socializare.
7


Populismul e la rndul su un concept echivoc, fiind una din dilemele tiinei politice
actuale.
8
Diversitatea manifestrilor populiste a fcut din elaborarea unei teorii generale o misiune
aproape imposibil
9
.

Populismul apare atunci cnd poporul devine o int a discursului politic, un instrument de
obinere i meninere a puterii.
10
Populitii se exprim n numele suferinei populare. Apelul la
popor este constanta discursului populist. Liderul populist o utilizeaz fie ca pe o cerere de
delegitimare a puterii cu scopul de a propune o putere nou, fie ca mijloc de legitimare a unei pri
a eicherului politic pentru a propulsa o alternativ guvernamental.
11


n discursul populist criza este consecina corupiei elitelor aflate la putere. Contestnd sistemul
politic n ansamblu, micarea populist se prezint ca alternativ, ideologia sa depind clivajele
vechi dintre clasele sociale i nrdcinndu-se n tradiiile populare ale naiunii. De-aici i utilizarea
afectiv a simbolurilor naionaliste. intele discursului populist sunt segmentele cele mai afectate
de criz, decepionaii i nostalgicii tradiiei.

Populismul e o strategie politic cu un lider populist care se adreseaz celor care se simt exclui i
pot fi mobilizai, care menine un contact direct cu alegtorii nemediat de organizaii sociale sau
politice, iar dac conduce un nou partid l folosete doar ca pe vehicul electoral, cu un grad sczut
de instituionalizare.
12
De altfel n era new-media partidele nu mai joac un rol promordial n
campania electoral, deorece campania se poate realiza fr efortul de organizare al partidului. n
era web 2.0 mobilizarea la vot se face online, pe orizontal
13
.

Regimul prezidenialist n care Preedintele e ales direct i sistemul electoral majoritarist
favorizeaz la rndul lor apariia liderilor populiti i personalizeaz competiia. Prezidenializarea
regimului democratic, polarizarea politic prin sistemul majoritar ntr-un singur tur, excluderea
partidelor mici accentueaz dezvoltarea populismului.

Partidele sunt la rndul lor acuzate de practici clientelare. Nu doar partidele sunt decredibilizate de
populiti, ci instituiile formate din partide, n special Parlamentul
14
.

Liderul populist e bun orator, e showman, ntruct o mare pondere a impactului discursului su
vine din spectacol
15
. Din cei 12 candidai nscrii n cursa prezidenial din 2009, 3 politicieni au
fost clasificai de diferii autori ca fiind lideri populiti.

Referirile la popor sunt constante ale discursului lui Traian Bsescu. n campania din 2004,
Bsescu s-a remarcat prin discursul anti-corupie i anti-sistem
16
. Preedintele se aaz n fruntea
poporului i mizeaz pe un parteneriat cu poporul pentu a supune politicienii.
17
Bsescu invoc
ntoarcerea la popor i acuz Guvernul liberal de incompeten. n discursul prezidenial
oligarhii, mogulii patroni de trusturi de pres, sunt plasai n antitez cu poporul.

Suspendarea i referendumul din 2007 au constituit un nou prilej de mobilizare a electoratului
printr-un discurs cu accente populiste
18
. inta campaniei negative au fost cei 322, numrul
parlamentarilor care au votat n favoarea suspendrii, prezentai ca o mas controlat de
moguli.

Bsescu insist pe teme ca decredibilizarea Parlamentului, criza care se datoreaz persoanelor
influente care controleaz media, responsabilitatea pentru falimentul economiei pus pe seama
partidelor, bugetarilor sau sindicatelor care nu demonstreaz competen. Bsescu s-a prezentat
drept vocea poporului, aflat mai presus de interesele politicienilor i ale marilor oameni de afaceri
care au fcut avere n detrimentul oamenilor de rnd
19
. Acelai tip de discurs a funcionat i n
campania prezidenial din 2009. inta atacului au fost parlamentarii crora le era fric de ce nu
pot scpa: reducerea numrului lor i dispariia uneia dintre cele dou Camere. Mesajul c
poporul este adevrata majoritate i-a adus candidatului Traian Bsescu n primul tur al alegerilor
din 2009 3.153.640 voturi.

Candidatul PNG, George Becali, a participat n 2004 la alegerile prezideniale i a ctigat 1,77%
din opiuni. n 2009 a obinut 186.390 de voturi. Discursul lui Becali este ultranaionalist i
populist
20
, sugernd apropierea de oameni. Retorica lui Becali este completat de un limbaj non-
verbal bogat prin care creeaz impresia c ar fi sincer. Becali i afieaz credina n Dumnezeu i
se prezint ca un om politic ridicat din rndul oamenilor obinuii.

Candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, justific intrarea sa n politic ca rezultat al unei cerine a
cititorilor revistei Romnia Mare cu scopul de a restaura moralitatea n postcomunism
21
. Discursul
su amestec simboluri inspirate din retorica naional-comunist i din trecutul micrilor radicale
interbelice. Stilul su politic mprumut elemente de retoric antisemit, xenofob, violent
22
.
Mesajul su este o ncercare de sintez a miturilor naionalist-etniciste din retorica comunist de la
sfritul anilor 80.

Apogeul l reprezint prezidenialele din 2000 cnd Vadim Tudor a obinut 3.178.293 de voturi
(28,34%) i a intrat n turul doi. Dup 2000, critica lui Vadim se modereaz propunnd o
ameliorare a democraiei i nu o schimbare complet de sistem. Slbind mesajul anti-sistem, i
scade i simpatia electoral: n 2009 a obinut 540.380 de voturi.

n 2006, n Romnia partidele acordau o atenie nc redus comunicrii online. Totui site-urile
liderilor populiti Corneliu Vadim Tudor i George Becali mizau pe utilizarea web 2.0 ca instrument
de mobilizare
23
. Acest fapt explic ipoteza c n 2009 populitii ar folosi new-media. Sunt candidaii
populitii activi pe reelele sociale, sunt blogurile lor interactive?

Pentru a rspunde la ntrebarea dac blogul a fost folosit pentru promovarea temelor de campanie
sau pentru denigrarea adversarilor a fost folosit metoda analizei de coninut. Pentru a stabili ce
imagine promoveaz online candidaii s-a apelat la metoda analizei de imagine. Atunci cnd
postarea candidatului era despre campanie sau despre propriul partid, atitudinea a fost clasificat
ca autocentrat sau pozitiv. Daca postarea ataca adversarii sau instituiile puterii, atitudinea a fost
indexat ca negativ.

Metoda analizei de coninut, explicat de Alex Mucchielli
24
, presupune codificarea, categorizarea i
stabilirea relaiilor sau interpretarea datelor. Codificarea urmrete decuparea, cu ajutorul
cuvintelor-cheie, a esenialului din ceea ce a fost exprimat n mrturia de pe blog. Simpla lectur a
cuvintelor-cheie trebui s permit unui cititor neavizat s reconstituie mrturia.

Categorizarea nseamn transpunerea cuvintelor-cheie n concepte. O categorie este un cuvnt sau
o expresie care desemneaz, la un nivel relativ ridicat de abstractizare, un fenomen cultural, social,
psihologic aa cum este perceput ntr-un corpus de date. Prin intermediuliul categoriei apare
teoretizarea care va stabili legturile dintre categorii. Expresia satul romnesc este un cod, n
vreme ce expresia politic agricol este o categorie. A doua expresie este mai bogat, mai
cuprinztoare. Interpretarea datelor se refer la atitudinea candidatului (favorabil sau
nefavorabil) privind tema n dezbatere (politica agricol) i la atitudinea (negativ sau pozitiv)
fa de cuvintele-cheie pe care le folosete pe blog.

Site-ul de campanie din 2009 al lui Traian Bsescu a fost dezactivat definitiv. Bsescu este singurul
dintre candidai care nu a avut niciodat blog. El a folosit un site cu elemente de interaciune web
2.0, dar la fel ca n 2004 i n 2009 a dezactivat site-ul imediat dup aflarea rezultatelor. Dei nu
are blog, Bsescu este prezent n online nc din 2004 prin gherila digital i n blogosfer prin
referirile-link ale celorlali la campania sa
25
.

Dorina Guu apreciaz c Bsescu e primul politican romn care a exploatat internetul ca
instrument de comunicare politic
26
. Alegerile din 2004 ctigate de Bsescu sunt cele la care s-a
recurs pentru prima oar n Romnia la o campanie de gheril SMS i primele la care s-a derulat o
campanie negativ online
27
.

Din cei 12 candidai, Constantin Ninel Potrc (independent) nu a avut blog de campanie. Ovidiu
Iane (Partidul Ecologist Romn) i-a dezactivat temporar blogul. Nici arhiva blogurilor de campanie
prezidenial ale candidailor Sorin Oprescu i Corneliu Vadim Tudor (PRM) nu poate fi identificat
online. Gigi Becali (PNG) a avut o singur postare.

Dei a deinut un site de campanie cu informaii updatate zilnic, candidatul UDMR, Kelemen Hunor,
a postat de 3 ori pe blog. Crin Antonescu (PNL) a avut 13 postri. Constantin Rotaru (Aliana
Socialist) are 16 postri pe blog n oct.-nov. 2009. Mircea Geoan (PSD) a postat de 29 de ori.
Remus Cernea (Partidul Verde) are 78 de postri, fiind candidatul cu cel mai mare numr de
articole.

n 2009 blogul de campanie nu a constituit un mediu fundamental pentru exprimarea mesajelor
electorale. Cu excepia candidatului Verzilor, ceilali candidai, populiti sau nu, au acordat un
interes minor acestei platforme. Nu s-a confirmat nici ipoteza unei campanii negative: dei
candidaii l-au atacat pe Bsescu, atitudinea general de campanie online a fost mai degrab
pozitiv n postri i commenturi.

Din cele 78 de postri, Cernea a avut 60 de postri pozitive, iar 18 negative. Dintr-un total de 29
de articole, Geoan a avut 16 postri pozitive i 13 negative. 10 postri din 16 au fost pozitive i n
cazul socialistului Rotaru. Din cele 13 postri de pe blogul liberalului Antonescu, n 9 articole
atitudinea a fost pozitiv. Becali a avut o singur postare pe blog motivnd participarea n alegeri:
tema este religioas, iar atitudinea pozitiv.

Lipsete interactivitatea, bloggerii candidai refuznd s intre n dialog cu cititorii. Cernea este
singurul care a oferit 39 de comentarii din care 25 pe teme politice, 12 personale i 2 profesionale.
Geoan a rspuns de 17 ori la comentarii, 11 rspunsuri fiind politice i 6 profesionale. Rotaru a
rspuns de 7 ori, 4 comentarii fiind politice i 3 personale. Antonescu a avut doar 2 comentarii
personale de fcut. Hunor i Becali nu au fcut niciun comentariu.

Analiza de imagine
28
a fost metoda utilizat pentru a stabili tipul de imagine promovat pe blog n
campanie. Analiza a indexat multidimensional marcatorii de imagine: n dimensiunea politic,
marcatorii au fost identificai atunci cnd articolul era despre partid, campanie, platform, msuri
economice, criz financiar; n dimeniunea profesional au fost indexai atunci cnd articolele erau
despre profesia sau cariera candidatului; n dimensiunea uman au fost marcai atunci cnd textul
era despre timp liber, familie, prieteni.

Rezultatele arat c politicienii au promovat pe blog imaginea lor politic din offline i au postat
puine meniuni despre viaa lor personal. 76 de articole au insistat pe dimensiunea politic, 1
articol personal i 1 profesional n cazul candidatului Partidului Verde. Geoan a avut 21 de postri
politice, 5 profesionale i 3 personale. Rotaru a postat 15 articole politice i 1 personal. 11 postri
politice a avut Antonescu, 1 personal i 1 profesional.

Aceleai metode de cercetare au fost folosite pentru analiza reelei de socializare Facebook, unde
astzi i petrec timp peste 3,6 milioane romni
29
. Facebook crete n Romnia abia dup alegeri, n
2010-2011. Potrivit Serviciului de monitorizare a paginilor de Facebook n Romania
Facebrands.ro, la 1 ianurie 2010 erau doar 518.140 de utilizatori de FB, iar la 1 ianuarie 2011
ajunseser 2.405.920. Candidaii care se pregtesc de alegerile din 2012 nu vor ignora acest
public.

n septembrie 2009 pe FB erau doar 270.540 de conturi originare din Romnia, iar n noiembrie
2009 numrul ajunsese la 414.000
30
. Nu au putut fi identificate contul sau pagina de FB a
candidatului populist, Traian Bsescu. Astzi exist o pagin FB-Traian Bsescu, cu coninut
Wikipedia i un cont al Instituiei Prezideniale. Becali i Potrc nu au avut cont de FB la alegerile
din 2009. Nici Vadim Tudor nu avea cont pe FB n 2009, dar l-a creat n noiembrie 2010. Rotaru nu
avea cont n noiembrie 2009, dar l-a deschis n mai 2010. Iane, pe durata lunii noiembrie 2009, a
avut un total de 4 postri politice pe FB. Kelemen Hunor a postat de 130 de ori n oct.nov. 2009:
110 postri politice, 20 personale.

Candidaii partidelor mari aveau cont FB n 2009: Geoan (PSD) a avut 78 de postri pe Wall, din
care doar 3 personale, iar Antonescu (PNL) a avut 115 postri n oct.-nov. 2009, toate politice.
Candidatul Verzilor a fost activ pe FB n oct.-nov. 2009, cu 156 postri din care 37 au fost pe teme
personale.

Blogurile i site-urile de campanie dezactivate imediat dup alegeri de ctre populitii Bsescu i
Vadim nu pot ajuta la furnizarea unui rspuns ferm la ntrebarea dac populitii folosesc mediul
online mai mult dect ali politicieni. De ce populitii se grbesc s dezactiveze aceste platforme, n
vreme ce ceilali candidai nu o fac, constituie o nou dilem. Din acest motiv sunt necesare
interviuri semi-structurate cu efii echipelor de campanie sau cu candidaii.

Pe canalul oficial YouTube al preedintelui Bsescu s-au postat n oct.-nov. 19 clipuri politice. 16 au
atitudine pozitiv. 7 sunt spoturi electorale, iar 12 clipuri despre ntlniri cu alegtorii, bi de
mulime, declaraii de pres. Pe canalul oficial YouTube al lui Geoan au fost uploadate 87 de
clipuri (6 spoturi i 81 materiale video de campanie). n 76 dintre ele atitudinea a fost pozitiv.
Antonescu a urcat 54 de clipuri, din care 15 spoturi. n doar 5 din aceste materiale video atitudinea
este negativ.

Kelemen Hunor a avut 36 de filme postate, dintre care 4 spoturi electorale i 4 materiale video de
campanie negativ. Pe canalul lui Cernea au fost postate 21 de materiale dintre care doar 2 cu
atitudine negativ. Iane a postat 11 materiale video pe YouTube (1 singur spot electoral), 3
negative. Becali, Vadim Tudor i Potrc nu au avut un canal oficial YouTube pentru postarea de
materiale video.

Cei care au dat Like clipurilor de pe YouTube, paginii de FB, articolelor de pe blogurile politicienilor
au fost i votanii candidailor? E o alt ntrebare la care cu greu se va putea oferi un rspuns
tiinific. Accesnd noile tehnologii, candidatul lanseaz mesaje de autopromovare, teme de atac,
mobilizez la vot i las puin loc pentru dezbatere. Blogosfera i populara reea FB au fragmentat
spaiul virtual n 2009, candidaii s-au izolat n funcie de ideologie, canalul online a funcionat mai
puin ca platform de dezbatere i mai mult ca instrument de PR politic. Mediul online, n proces de
cyberbalkanizare
31
, a fost oglinda fidel a mediului offline.

Cercetarea campaniei din 2009 rspunde la ntrebarea dac n Romnia mediul online a funcionat
ca spaiu al dezbaterilor publice: absena link-urilor spre postrile concurenei i lipsa de dialog cu
cititorii exprim o preocupare pentru propria imagine i o lips semnificativ de interes pentru
dezbatere ntre candidai, dar i ntre alegtori i politicieni. Candidaii nu au pus n dialog idei sau
proiecte, nu au rspuns ntrebrilor sau comentariilor cititorilor.

Exist o ideologie optimist a participrii web 2.0 potrivit creia internetul ar democratiza
societatea i ar transforma utilizatorul, prin accesul la informaie i dezbatere, ntr-un cetean
responsabil. Optimismul are ca fundament alegerile din SUA ctigate de Barack Obama i numrul
mare al participanilor la vot n 2008. Scepticii argumenteaz c internetul nu a pus nici mcar n
SUA bazele unei dezbateri reale, dar a contribuit masiv la moblizarea partizan a alegtorilor la vot
i la strngere de fonduri de campanie: modelul a fost lansat n 2004 prin blogul guvernatorului
Howard Dean, Blog for America i prin site-ul Meetup.com.

Campania prezidenial online din 2009 arat c noile tehnologii au fost folosite ntr-o ncercare de
moblizare a simpatizanilor la vot i de promovare a unei imagini politice. Candidaii nu au obinut
donaii online i nici nu au susinut dezbaterea electoral. Deocamdat new media amgesc
publicul furniznd iluzia pluralismului i a libertii de exprimare. Noile tehnologii nu asigur o
reprezentare mai democratic a intereselor din societate i nici nu confer putere real utilizatorilor
care dau like pe FB. Alegerile de anul viitor dau noi sperane optimitilor participrii web 2.0. evz