Sunteți pe pagina 1din 6

Cutremurul din

1977
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din
'77) este un puternic cutremur care s-a
produs la orele 21,22 din data de 4 martie
1977, cu efecte devastatoare asupra
Romniei. A avut o intensitate de 7,2 grade
pe cara Ric!ter "i a f#cut $n timp de ca. %%
de secunde, 1.%7& de victime, din care 1.424
numai $n 'ucure"ti. (a nivelul $ntregii )#ri
au fost circa 11.*++ r#ni)i "i apro,imativ
*%.+++ de locuin)e s-au pr#-u"it. .a/oritatea pagu-elor materiale s-au concentrat la 'ucure"ti unde peste **
cl#diri "i -locuri mari s-au pr#-u"it.
0ot ora"ul 1imnicea a fost distrus, "i s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.
2picentrul cutremurului a fost $n 3ona 4rancea, cea mai activ# 3on# seismic# din )ar#, la o adncime de circa
1++ 5m. 6nda de "oc s-a sim)it aproape $n to)i 'alcanii.
Reacia oficial
7n seara 3ilei de 4 martie, pre"edintele 8icolae 9eau"escu, $mpreun# cu consoarta sa, participau la -anc!etul
oficial oferit de pre"edintele 8igeriei $n cinstea oaspe)ilor. :up# toastul "efului statului nigerian, un secretar
romn a intrat $n sal# "i l-a informat pe 9eau"escu de situa)ia din )ar#. R#spun3nd calm la cuvntarea ga3dei,
pre"edintele romn s-a a"e3at "i l-a anun)at $n particular de de3astrul survenit $n Romnia. 'anc!etului i s-a
pus cap#t cteva minute mai tr3iu.
(a $nceput, "tirile a/unse pe c#i ocolite erau confu3e, vor-ind despre un cutremur de gradul 1+, deci despre
distrugerea total# a 'ucure"tiului. ;ana de curent de la 'ucure"ti f#cea imposi-il# orice comunica)ie. :up#
resta-ilirea leg#turii cu )ara, 9eau"escu a cerut un raport sumar al situa)iei din )ar# "i a dat primele ordine de
ac)iune, o dat# cu un apel c#tre popula)ie. -a instituit, prin decret pre3iden)ial, starea de necesitate pe $ntreg
teritoriul Romniei.
7n timpul nop)ii, o aeronav# a adus delega)ia romn# $napoi $n )ar#. ;e parcursul 3ilelor ce au urmat, 8icolae
9eau"escu, uneori $nso)it de 2lena, a f#cut vi3ite $n 'ucure"ti pentru a evalua pagu-ele "i a calma popula)ia. A
dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor c!iar "i peste termenul considerat limit# de
supravie)uire.
9u a/utoare de la 9rucea Ro"ie (mai ales cini dresa)i special pentru astfel de ca3uri), cascadorii, "i pompierii
romni au f#cut eforturi supraomene"ti pentru a salva ct mai multe vie)i.
Reaciile cetenilor lovii de cutremur
.ul)i cet#)eni au intrat $n panic#, ma/oritatea ie"ind $n strad#. <at# m#rturia soldatului Mircea Nemigean din
'ucure"ti= Eram santinel pe acoperiul unui important obiectiv militar; adic, deasupra etajului apte.
Noaptea era destul de luminoas i de vzut, puteam vedea pn departe. Numai c odat parc n-am mai
simit acoperiul sub picioare. M-am apucat !ns bine de ceva i cu oc"ii numai primprejur, s vd ce se
!ntmpl. #ar nu-mi puteam crede oc"ilor. $t vedeam cu oc"ii, toate blocurile se cltinau. %i toate cldirile
se !nclinau de-o parte i de cealalt ca i copacii pe &urtun. 'rima und a &ost pe vertical. $teva &raciuni
de secund a prut s !nceteze, dar apoi a re!nceput pe orizontal. $erul a crpat brusc, de parc sttea s
se &rng !n dou. (m auzit detunturi !ndeprtate, apoi un zgomot !n&undat, care parc venea de peste tot;
se auzea tot mai tare. (poi a venit un vnt puternic, de era s m azvrle jos. )-a dus, dar apoi s-a i !ntors
!napoi, de data asta cu miros greu de ars. %i p-orm s-au stins toate luminile... pe cer era un uria arc de &oc,
ca i cum s-a produs un scurtcircuit !n tot oraul... %i atunci am zis* Gata, cred c-i gata oraul!.
:up# calmarea general#, foarte mul)i oameni au a/utat la $ndep#rtarea d#rm#turilor, la salvarea victimelor "i
la sporirea produc)iei de alimente primare, pentru a asigura necesarul popula)iei, la resta-ilirea re)elelor
utilitare (ap#, ga3, telefoane, curent). .ul)i au lucrat ore $n "ir f#r# s# se odi!neasc#, acoperind mai multe
sc!im-uri. Au fost trimise a/utoare din toat# )ara c#tre 3onele afectate.
Monumente de arhitectur disprute dup cutremur
9utremurul a afectat "i monumente de ar!itectur#. :in p#cate regimul trecut a folosit prete,tul >cutremurului>
pentru a demola o serie de cl#diri care dintr-un motiv sau altul erau >incomode> pentru el. Astfel 'iserica
<enei aflat# $n stnga -locului >:un#rea> , $n dreptul <nstitutului de Ar!itectur# <on .incu "i vis a vis de
!otelul <ntercontinental "i 0eatrul 8ational, a fost pur "i simplu demolat# pentru c# pre3en)a ei >deran/a>. 7n
cadrul lucr#rilor de demolare ale -locului >:un#rea> turla -isericii a fost lovit# inten)ionat cu utila/ul de
demolare. :in acest moment a $nceput o curs# $n care pe de o parte oamenii de cultur# (ar!itecti, arti"ti
plastici, etc.) $ncercau s# opreasc# lucr#rile de demolare iar pe de alt# parte armata (direct implicat# $n
ac)iunea de $nlaturare a urmelor cutremurului) se str#duia sa fac# s# dispar# ct mai repede acest monument "i
loca" de cult. :in nefericire monumentul nu a fost salvat, odat# cu el disp#r$nd "i picturile murale f#cute de
catre ?!eorg!e 0attarescu ca "i cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistic#.
:easemenea fostul sediu al 6niunii Arti"tilor ;lastici (9asa ar!itect ?rigore 9erc!e3) aflat pe strada
evastopol a c#3ut victima aceleia"i ac)iuni.
:in p#cate odat# pornit# ac)iunea de $nl#turare a ct mai multe monumente de ar!itectur# "i loca"e de cult s-a
e,tins "i asupra colec)iilor "i colec)ionarilor de art#. u- prete,tul >punerii la ad#post> a operelor de art#,
colec)iile particulare "i casele memoriale au fost deposedate de lucr#rile de art# aflate $n patrimoniul lor,
ap#rnd ideea care s-a finali3at mai tr3iu a .u3eului 9olec)iilor. 2ste ca3ul casei memoriale .u3eul
?!eorg!e 0attarescu din care au fost luate lucr#rile de art# "i depo3itate >$n siguran)#>. :upa multe presiuni
f#cute de doamna ?eorgeta @ert!eimer, nepoata pictorului, lucr#rile s-au re$ntors in casa memorial#.
Despre seisme

Natura este o sursa inepuizabila de fenomene. Unul dintre acestea este cutremurul.

1. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL
Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit. El s-a
facut simtit,in proportii mai marii sau mai mici,de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul
unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia
pamantului ca planeta. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma
lor, nu numai materiale dar si omenesti. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma
cutremurelor.
Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume
!. C"ile !#$% %5 && #.5 M' ().& * +&.$ ,
&. -rince ,illiam *ound, Alas.a !#$/ %( &) #.& M' $!.! N !/+.5 ,
(. Andreanof Islands, Aleutian Islands !#5+ %( %# #.! M' 5!.( N !+5.) ,
/. 0amc"at.a !#5& !! %/ #.% M' 5&.+5 N !5#.5 E
5. 1ff t"e Coast of Ecuador !#%$ %! (! ).) M' !.% N )!.5 ,
$. 2at Islands, Aleutian Islands !#$5 %& %/ ).+ M' 5!.( N !+).$ E
+. India-C"ina 3order !#5% %) !5 ).$ M' &).5 N #$.5 E
). 0amc"at.a !#&( %& %( ).5 M' 5/.% N !$!.% E
#. 3anda *ea, Indonesia !#() %& %! ).5 M' 5.&5 * !(%.5 E
!%. 0uril Islands !#$( !% !( ).5 M' //.# N !/#.$ E

CONCLUZIA: 4125E NA5U2A6E U2IA*E
Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant.-oate provoca
distrugeri de !% mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in !#/5 la 7iros"ima.
Multe cutremure produc o miscare a solului,asemanatoare cu leganatul unui vapor.In functie de
intensitatea cutremurului,solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere.
Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafatamartorii oculari sustin ca in timpul
cutremurului din *an 4rancisco din anul !#%$ solul facea valuri inalte de !m. -ana la oprirea
cutremurului, locul de declansare al acestuia, linia de refractie *f. Andrei s-a deplasat cu $m.
Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Acestea sunt provocate de faptul ca
rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila, ceea ce poate provoca din nou distrugeri
enorme.
CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR :
Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. Invelisul eztern al pamantului este format
din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului, la
marginea acestor placi. Miscarea placilor nu este uniforma,se acumuleaza o tensiune de-a lungul
marginilor, pana cand rocile se rup, iar placile intra in balans.Energia acumulata se elibereaza sub
forma unor cutremure mai mari sau mai mici.
Efectul depinde de intensitatea cutremurului,de adancimea la care se produce si de natura rocilor de
suprafata. -amantul se poate desc"ide, ridica sau surpa.
In munti se pot produce avalanse, alunecari de teren, si c"iar si pe pantele mai putin abrupte, solul
argilos se poate scurge asemenea unei lave topite.Amestecul afanat de nisip si argila este supus
unei forte atat de mari, incat se lic"efiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Aceasta s-a
intamplat la cutremurul din Alas.a din !#$/.
Poate fi preveit ! asemeea feome"
2aspunsul este categoric nu,insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Acest
lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.
Sema#e $e a$vertismet:
*c"imbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.Caini
sc"eauna,caii se sperie,pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.In!#+5 locuitorii unui oras
c"inezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al
animalelor, parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. Cercetatori studiaza si apele
fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati,structura
lor cristalina devine desc"isa, apoi se inc"ide din nou eliberand radon in apele freatice,radonul
a8ungand si in fantini.
Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina,poate fi un semn de avertizare al
cutremurului.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica.Acestea sunt slab
incandescente si se numesc 9lumini seismice9. Cercetatori au observat ca inainte de
cutremur,concentratia de "idrogen poate fi de !% ori mai mare langa liniile de refractie.
:in pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene.:in acest motiv oameni de
stiinta au dezvoltat diferite te"nici pentru o pronosticare e;acta. *-au folosit aparate de masura
speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi
imense se pot intinde pe o lungime de cativa .m, la suprafata pamintului sau in
profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulg"eri si
zidari, urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. Aparatele de masura a alunecari-cabluri
intinse de-a lungul liniilor de refractie,semnaleaza miscarile laterale. Insa in detectarea cutremurelor
sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate detectoarele de cutremur.
-*eismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.Acest aparat
sensibil sesizeaza si masoara c"iar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in
semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic.:in citirea diagramei,seismologi pot observa
imediat cea mai mica tensiune produsa in roci.
1 alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la
diferite statii de receptie terestre. :in reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da
seama daca s-a sc"imbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie.
Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor.:upa unii cu
mici e;plozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta,slabind astfel tensiunea
rocilor care determina cutremurele puternice. In cateva locuri au in8ectat apa in liniile de
refractie, provocand cutremure mai mici.
De ai%i s&a tras %o%#!'ia %a pri %!trem!re mi%i si %otro#ate se pot e#i(eta $e&a #!)!#
#iii#or $e refra%tie tesi!i#e a%!m!#ate.
REZERVATII NATURALE DIN
MARAMURES
Parcul Natural Mun ii Maramure ului este o arie protejat de interes na ional
ce corespunde cateoriei a V!a IU"N #parc natural de tip peisaj terestru$% situat &n nord!
estul jude ului Maramure % pe teritoriul
administrati' al ora elor (or a i Vi eu de Sus
i al comunelor Poienile de su) Munte%
Repedea% Petro'a% (istra% Moisei i Vi eu de
*os+
Descriere
Mun ii Maramure ului (cel mai nalt masiv montan aflat
la grani a nordic a rii, ce atinge altitudinea maxim
de 1.957 m. n Vrful Farcu se afl n !artea nordic a
"rientalilor, nvecinndu#se la est cu "$cinele %ucovinei, la sud cu Mun ii &odnei i 'e!resiunea
Maramure ului , iar la nord cu Masivul &a()iv, din ara vecin, *craina
+5,
.
V,r-ul .arcu% Mun ii Maramure ului #/+012 m$
-arcul natural cu o su!rafa de 1././50 )ectare a fost declarat arie !rote1at !rin 2otrrea de
3uvern nr. 4151 din 50 noiem$rie 400., !u$licat n Monitorul Oficial al &omniei, nr. 5/ din 14
ianuarie 4005 (!rivind instituirea regimului de arie natural !rote1at !entru noi 6one
+7,
i se
su!ra!une sitului 8atura 4000 # Mun ii Maramure ului
+7,
.
9ria natural !rote1at re!re6int un areal montan (!duri, !a1i ti, goluri al!ine, stncrii i vii
$ogat n flor constituit din gorunete i fgete, molidi uri, 1ne!eni uri i ier$uri: i o faun $ine
re!re6entat de mai multe s!ecii de mamifere, !sri, re!tile, amfi$ieni, !e ti i insecte.
;n !arc sunt incluse re6erva iile naturale< =ornu 8edeii # =iungii %lsinii, -oiana cu narcise
>omnatec # ?e)leanu, ?tncriile ?l)oi # @m$roslavele i Vrful Farcu # Aacul Vinderelu # Vrful
Mi)ilecu
(iodi'ersitate
Mun ii Maramure ului !re6int o arie natural cu o diversitate
floristic i faunistic ridicat, ex!rimat att la nivel de s!ecii
ct i la nivel de ecosisteme terestre.
3a)itat cu pdure &n amestec
;n arealul !arcului sunt ntlnite clase de )a$itate de ti!<
!duri de molid, fag i $rad: !duri dacice de fag i car!en cu col i or ( Dentaria bulbifera: !duri
sud#est car!atice de fag i $rad cu vulturic ( Hieracium rotundatum: !duri de fag cu scrad
(Festuca drymeja, !duri dacice de fag i car!en cu rogo6 ( Carex pilosa: !duri mixte de fag i tei
argintiu cu rogo6uri din s!ecia Carex brevicollis: !duri de !altin frasin i ulm: !duri de gorun, fag
i car!en: !duri geto#dacice de gorun, !duri de molid i $rad cu vulturic: !duri aluviale cu
salcie al$: tufri uri dacice cu ctin mic ( Myricaria germanica: tufri uri al!ine $oreale:
tufri uri de smrdar i afin: tufri uri de smrdar cu 1nea!n, tufri uri de ienu!r: mla tini
oligotrofe cu rogo6uri de ti!ul Carex limosa: tur$rii active: !a1i ti al!ine i $oreale !e su$strat
silicos: !a1i ti cu vegeta ie de !iu i l!tiuc, !a1i ti cu ung)ia#!srii i !o ic: !a1i ti cu
ovscior argintiu i cre i oar
+14,
.
.lor
Flora !arcului natural este constituit din s!ecii vegetale distri$uite eta1at, n concordan cu
structura geologic, caracteristicile solului i climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Ar)ori i ar)usti
-duri de conifere cu s!ecii ar$oricole de< $rad (Abies alba, molid (Picea Abies, !in (Pinus, larice
(Larix decidua, 6m$ru (Pinus cembra, 6ad (Larix, tis (axus baccata.
-duri de foioase cu ar$oret de< fag (Fagus sylvatica, gorun (!uercus petraea, ste1ar (!uercus
robur, car!en (Carpinus betulus, !altin de munte (Acer pseudoplatanus, tei (ilia cordata, frasin
(Fraxinus excelsior, 1ugastru (Acer campestre, mesteacn ("etula pendula, castan sl$atic
(Aesculus #ippocastanum, ulm ($lmus glabra, ar ar (Acer platanoides, cire (Prunus avium, !lo!
tremurtor (Populus tremula, arin de munte (Alnus viridis, arin negru (Alnus glutinosa, salcie al$
(%alix alba, salcie c!reasc (%alix caprea
Re4er'atia naturala Pietrosu Mare
situata in a!ro!ierea localitatilor %orsa si Moisei:
infiintata in 1954, din 1979 a fost inclusa in reteaua mondiala de re6ervatii ale $iosferei:
re!re6inta cea mai mare re6ervatie naturala com!lexa din nordul tarii, avand elemente
geomorfologice, floristice si faunistice:
ocu!a o su!rafata totala de 5.500 )a si cu!rinde !artea nordica a muntilor &odnei:
cu!rinde cel mai im!resionant relief glaciar din Muntii &odnei:
include< circurile glaciare %u)aescu, @anoaga Be6erului, @anoaga Mare, @anoaga Mica,
&e$ra, 3ro!i, formatiunea de Voslo$eni, caderi de a!a !e !ragurile de stanca lustruite de
g)etari:
cea mai mare inaltime este Varful -ietrosu Mare, cu 4.505 m: alte culmi im!ortante din
!erimetrul re6ervatiei sunt< Varfurile %u)aescu Mare (4.441 m, %u)aescu Mic (4.199 m,
3ro!i (4.075 m, -iatra 9l$a (4.071 m, 2otarului (1.905 m, %atrana (1.770 m:
se gaseste o vegetatie diversa, de la cea de deal !ana la cea al!ina, inclu6and s!ecii rare,
endemisme rodneene:
sunt intalnite numeroase s!ecii de mamifere si !asari !e cale de dis!aritie.