Cap.

7 Metodologia determinrii calitii in expertizele de mrfuri

Determinarea calitii loturilor de produse constituie deseori obiectivul central al
expertizei merceologice. Evaluarea unitar a calitii este o cerin in general greu de
asigurat, din cauza:
numrului mare de caracteristici de calitate de care trebuie s se tin seama.
eventualei neconcordane dintre valorile diferitelor verificri calitative, precum si
dintre ponderile atribuite diverselor caracteristici in definirea calitii.
Noiunea determinarea calitii desemneaz ansamblul de msurtori, analize
si ncercri ce se execut dup o metodologie stabilit pentru precizarea nivelului la care
caracteristicile de calitate ale unui produs se gsesc la un moment dat.
!n practic, determinarea calitii intr"o expertiz merceologic presupune
realizarea a dou obiective:
stabilirea concordantei #sau discordantei$ dintre calitatea real a unui produs si
calitatea prescris%
stabilirea msurii in care calitatea produsului corespunde cerintelor beneficiarului.
!n plus, determinarea calitii poate permite compararea calitii produsului cu o
stare anterioar a sa sau cu nivelul calitativ atins pe plan mondial.
!n expertiza merceologic, determinarea calitii produselor poate fi efectuat prin
intermediul testrii senzoriale #organoleptice$ si a testrii de laborator, utiliz&nd metode
adecvate specifice.
!n practic, metodologia determinrii calitii produselor presupune parcurgerea
urmtoarelor etape:
'. stabilirea metodei de extragere a esantioanelor%
(. elaborarea criteriilor determinrii calitii%
). selectionarea caracteristicilor de calitate%
*. selectionarea indicilor de calitate%
+. determinarea indicilor de calitate%
,. prelucrarea, exprimarea si interpretarea rezultatelor determinrii calitii.
1. Stabilirea metodei de extragere a probelor
-n lot de produse poate fi omogen sau eterogen, n funcie de continuitatea si
dispersia caracteristicilor de calitate. !n consecint, alegerea celei mai potrivite metode de
extragere a probelor .oac un rol /otr&tor in determinarea calitii.
2. Stabilirea criteriilor determinrii calitii
!n expertiza merceologic, termenul criterii de determinare a calitii
desemneaz elementele din al cror ung/i trebuie privit calitatea unui produs. 0ceste
elemente servesc pentru precizarea caracteristicilor de calitate, fiind necesar s
indeplineasc urmtoarele conditii:
s aib o valoare stiintific ridicat si recunoscut, care s le asigure comparabilitatea
cu prevederile standardizate%
s aib un caracter specific, diferentiat pe grupe de produse si c/iar pe produse.
!n functie de specificul produselor a cror calitate se determin, drept criterii de
determinare a calitii pot ervi: caracteristicile dimensionale, caracteristicile estetice,
consumul de anumite materii prime, confortul in exploatare etc.
'
Dup cum se constat, criteriile de determinare a calitii exprim cerintele de baz
ale calitii produselor, utilizate drept elemente de referint pentru calitatea real a
acestora.
!. Selectionarea caracteriticilor de calitate
!n activitatea de determinare a calitii, expertul trebuie s selectioneze din
ansamblul propriettilor anumite proprietti reprezentative, cu o utilitate practic real,
definitorii pentru calitate #caracteristici de calitate$, folosind criterii specifice de alegere.
1riteriile de selectie sunt diferentiate in functie de o serie de factori te/nici,
economici si sociali, fiind specifice anumitor grupe de mrfuri.
!n selectionarea caracteristicilor de calitate se va avea in vedere posibilitatea
determinrii acestora, concretizat in existenta unor metode standardizate, usor de utilizat
si eficiente. in acelasi scop este necesar s se cunoasc si semnificatia pe care o pot avea
asupra calitii cresterea sau descresterea valorilor caracteristice peste nivelul normal.
1a metodologie, in vederea selectionrii caracteristicilor de calitate se procedeaz
pentru inceput la stabilirea nomenclatorului general de caracteristici al produsului de
analizat, dup care se trece la selectionarea acelor caracteristici care vor fi luate in analiz
si care constituie nomenclatorul optim.
2entru o determinare mai exact a calitii, este necesar ca ponderea
caracteristicilor care se determin prin evaluri subiective s fie redus, comparativ cu
ponderea caracteristicilor msurabile.
De regul, in determinarea calitii unui produs expertiza merceologic face apel la
caracteristicile standardizate, care se completeaz, pentru o caracterizare multilateral, cu
alte caracteristici, care prin specificul lor au o valoare stiintific ridicat, dar care nu pot
fi determinate cu mi.loacele folosite in mod curent la determinarea calitii.
"x# 2entru loturile de spun, nomenclatorul general va cuprinde urmtoarele
caracteristici: tipul ambala.ului, masa, aspectul, mirosul, culoarea, consistenta, spumarea
la ap cald, spumarea la ap rece, continutul de substante saponificabile, continutul de
substante nesaponificabile, alcalinitatea liber, titrul amestecului de acizi grasi, indicele
de saponificare a amestecului de acizi grasi, continutul de ap, continutul de substante
volatile.
Nomenclatorul optim este alctuit din: tipul ambala.ului, masa, aspectul, mirosul,
culoarea, consistenta, gradul de spumare, continutul de ap, alcalinitatea liber.
$. Selectionarea indicilor de calitate
!ndicii de calitate #nivelurile caracteristicilor de calitate$ reprezint conditiile
exprimate prin intermediul valorilor sau atributelor pe care trebuie s le posede
caracteristicile pentru a asigura calitatea unui produs.
3n cazul caracteristicilor standardizate, indicii de calitate vor fi cei prescrisi in
standarde. Este indicat a se folosi mai multi indici in asociere, intr"o form ponderat, cu
coeficienti stabiliti in functie de importanta caracteristicilor in definirea calitii
produselor.
2entru o exprimare obiectiv a calitii, lu&nd in consideratie si alte caracteristici
nestandardizate, este necesar ca expertul s"si precizeze singur nivelurile si limitele cu
care s compare valorile reale ale indicilor de calitate.
%. &eterminarea calitii reale a lotului de produe
!n expertiza merceologic, calitatea real a unui lot de produse se determin
folosind metode organoleptice si metode si te/nici de laborator.
3n ambele cazuri este necesar a se asigura, in msur c&t mai ridicat, obiectivitatea
si exactitatea determinrilor. 0cest deziderat se realizeaz in practic at&t prin pregtirea
(
probelor potrivit te/nicilor standardizate, c&t si prin efectuarea determinrilor cu
respectarea integral a conditiilor prescrise.
'regtirea probelor in vederea analizelor si incercrilor de laborator are loc in
functie de natura produselor si de tipul de determinare. Ea se efectueaz prin
omogenizare, conditionare #pentru incercrile dinamometrice ale unor mrfuri
/igroscopice$ sau prin alte procedee.
De mare important in te(nica determinrii calitii sunt selectionarea si
folosirea corespunztoare a metodelor si te/nicilor de determinare a indicilor de calitate.
Este indicat a se folosi metodele standardizate, simple, nedistructive si rapide,
caracterizate printr"o mare exactitate.
!n expertizele .udiciare, metodele de analiz si incercri prescrise de standarde sunt
singurele metode oficiale, valabile in relatiile dintre prti.
). 'relucrarea* exprimarea i interpretarea rezultatelor
!n practica determinrii calitii mrfurilor cresterea exactittii rezultatelor
msurtorilor se asigur prin efectuarea a '4"'+ determinri pentru fiecare caracteristic
de calitate.
2entru facilitatea prelucrrii datelor si a interpretrii rezultatelor, acestea pot fi
sintetizate sub form de tabele sau prezentate in form grafic #ex. /istograme$.
2entru a exprima cu o anumit precizie rezultatul sirului de msurtori necesare
pentru determinarea unui indice de calitate, se folosesc urmtorii parametri aociati:
media aritmetic simpl #valoarea central in .urul creia se grupeaz valorile
caracteristicii determinate$%
amplitudinea, care exprim msura variatiei, calcul&ndu"se ca diferent intre valoarea
maxim si minim a unui sir de cel putin zece determinri%
media aritmetic ponderat%
eroarea absolut si relativ%
abaterea medie ptratic ce serveste pentru msurarea si exprimarea variatiei
msurtorilor.
!n unele situatii, este necesar a se proceda la rotun.irea rezultatelor msurtorilor.
)